Analiza implementării măsurilor privind infrastructura penitenciară și de arest, la care Guvernul s-a angajat în ianuarie 2018, ca urmare a condamnări

Analiza implementării măsurilor privind infrastructura penitenciară și de arest, la care Guvernul s-a angajat în ianuarie 2018, ca urmare a condamnării în cauza REZMIVEȘ şi alţii c. ROMÂNIA La data de 25 aprilie 2017, CEDO a pronunţat o hotărâre-pilot 1 în cauza REZMIVEȘ şi alţii c. ROMÂNIA, care are ca obiect supraaglomerarea penitenciarelor şi celelalte condiţii necorespunzătoare de detenţie 2. Ca urmare a acestei hotărâri, la 25 ianuarie 2018, Guvernul României a comunicat Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei (care se ocupă de executarea hotărârilor CEDO) un plan 1 In iulie 2013, peste 150 000 de cereri erau pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, iar multe dintre acestea erau asa-zise cereri repetitive, care își au originea într-o disfuncționalitate cronică la nivel intern. Procedura hotărârii-pilot a fost concepută ca o metodă prin care să se permită identificarea problemelor structurale subiacente cererilor repetitive îndreptate împotriva multor state și prin care să se impună statelor respective soluționarea problemelor în litigiu. În cazul în care numeroase cereri întemeiate pe aceeași problematică sunt introduse în fața Curții, aceasta poate decide să soluționeze una sau mai multe dintre ele cu prioritate în procedura hotărârii-pilot. În cadrul acestei proceduri, Curtea nu are doar funcția de a se pronunța dacă a existat sau nu o încălcare a Convenției într-o cerere sau alta, ci și de a identifica problema sistemică și de a oferi guvernului vizat indicații clare privind măsurile de reparație pe care acesta trebuie să le ia pentru remedierea problemei.statului vizat îi revine rolul de a alege, sub supravegherea Comitetului Ministrilor din cadrul Conșiliului Europei, modalitatea în care își va îndeplini obligațiile în conformitate cu articolul 46 (efectul obligatoriu și executarea hotărârilor). Una dintre caracteristicile esențiale ale procedurii hotărârii-pilot constă în faptul că permite Curții suspendarea sau înghețarea pe o anumită perioadă a cererilor care fac obiectul procedurii, cu condiția ca guvernul în cerere să ia rapid măsurile interne necesare pentru a se conforma hotărârii. Cu toate acestea, Curtea poate relua examinarea cererilor suspendate de fiecare dată când interesul administrării justiției o impune. 2 Potrivit art. I pct. 3 din Legea 169/2017 (legea recursului compensatoriu), care a introdus art. 55/1 in Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor preventive privative de libertate, se considera executare a pedepsei în condiţii necorespunzătoare cazarea în oricare dintre situaţiile următoare: a) cazarea într-un spaţiu mai mic sau egal cu 4 mp/deţinut, care se calculează, excluzând suprafaţa grupurilor sanitare şi a spaţiilor de depozitare a alimentelor, prin împărţirea suprafeţei totale a camerelor de deţinere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spaţiului în cauză b) lipsa accesului la activităţi în aer liber; c) lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilaţie; d) lipsa temperaturii adecvate a camerei; e) lipsa posibilităţii de a folosi toaleta în privat şi de a se respecta normele sanitare de bază, precum şi cerinţele de igienă; f) existenţa infiltraţiilor, igrasiei şi mucegaiului în pereţii camerelor de detenţie. De asemenea, același art. 55/1 prevede că se consideră condiţii necorespunzătoare cazarea unei persoane în oricare centru de detenţie din România care a avut lipsuri la condiţiile impuse de standardele europene. Deci, dacă o singură încăpere din acel centru nu întrunește condițiile corespunzătoare, intregul centru e considerat ca necorespunzător și intră sub incidența reducerilor de pedeapsă de 6 zile la 30 executate. 1

de măsuri pentru rezolvarea problemelor privind supraaglomerarea şi condiţiile necorespunzătoare de detenţie. Planul de măsuri conţine şi un calendar al implementării acestor măsuri şi se întinde pe durata a 7 ani (2018-2024). În prezent, ne aflăm în anul II al realizării acestui plan. Componenta esenţială a planului este realizarea de investiţii în infrastructură, care să ducă la creşterea numărului de locuri de detenţie (pentru rezolvarea problemei supraaglomerării) şi la modernizarea lor (pentru rezolvarea problemei celorlalte condiţii necorespunzătoare de detenţie). APADOR-CH a formulat mai multe cereri de informaţii de interes public, întemeiate pe Legea nr. 544/2001, pentru a stabili dacă implementarea acestui plan respectă sau nu calendarul asumat de autorităţi. Modernizarea penitenciarelor Promisiuni: 8095 locuri noi de detenție și 1351 locuri modernizate I. A. Astfel, potrivit planului de acţiune, pe durata celor 7 ani, în penitenciare, urmează să fie create 8.095 locuri noi de detenţie şi să fie modernizate 1.351 locuri de detenţie. Crearea de noi locuri de detenţie se face şi prin construirea a 2 noi penitenciare (Penitenciarul Berceni şi Penitenciarul Unguriu), care vor asigura un plus de 1.900 locuri (par. 47 din planul de acţiune). Potrivit anexei I a planului de acţiune, noile locuri de detenţie vor fi create prin: - transformarea/schimbarea destinaţiei unor spaţii existente în noi locuri de deţinere prin lucrări de intervenţie (de exemplu: transformarea popotei, a sălii de festivităţi, a unor ateliere de producţie, a unor birouri administrative sau a unor magazii în spaţii de detenţie) - construirea de noi locuri de detenţie (construirea unor noi pavilioane/secţii de detenţie în cadrul unor penitenciare, precum şi construirea a 2 noi penitenciare: Berceni şi Unguriu) Planul de acţiune este structurat pe 6 stagii de realizare (par. 48 din plan), după cum urmează: 2

Stagiul 1 (anii 2018-2019) obiective: crearea de 316 locuri noi de detenţie şi modernizarea a 500 locuri. În răspunsul primit de asociaţie de la Ministerul Justiţiei, în luna aprilie 2019, se menţionează că, în perioada ianuarie 2018 februarie 2019, în sistemul penitenciar au fost finalizate 70 locuri noi de detenţie (30 Penitenciarul Giurgiu şi 40 Penitenciarul Deva) şi au fost modernizate 282 locuri (Penitenciarul Deva). Se observă un ritm mai redus cu privire atât la locurile noi ce trebuiau create (la finele lui 2019 ar trebui să existe 316 locuri noi, dar in februarie erau finalizate doar 70), cât şi la modernizarea locurilor existente (la finele lui 2019 ar trebui să se încheie modernizarea a 500 locuri, dar in februarie erau finalizate doar 282). Astfel, până la finalul anului 2019 trebuie să existe un plus de 816 locuri corespunzătoare de detenţie (nou create sau modernizate), dar, in 14 luni, din ianuarie 2018 până în februarie 2019 nu fuseseră realizate decât 352 (70 nou create şi 282 modernizate), adică doar 43% din numărul planificat de locuri. Este greu de presupus că în 10 luni se va realiza mai mult decat în 14 luni, adică restul de 57% din numărul planificat de locuri. Stagiul 2 (anul 2020) obiectiv: crearea de 44 locuri noi de detenţie Stagiul 3 (anul 2021) obiective: crearea de 508 locuri noi de detenţie şi modernizarea a 85 locuri Stagiul 4 (anul 2022) obiective: crearea de 3.997 locuri noi de detenţie şi modernizarea a 666 locuri. La finele anului 2022 trebuie să se afle în funcţiune şi Penitenciarul Unguriu, care va asigura 900 de locuri. Tot la finele anului 2022 ar trebui finalizată modernizarea locurilor de detenţie, deoarece pentru stagiile 5 şi 6, care acoperă anii 2023 şi 2024, nu au fost prevăzute în plan şi acţiuni de modernizare, ci doar de creare de locuri noi de detenţie. Stagiul 5 (anul 2023) obiectiv: crearea de 2.730 locuri noi de detenţie. La finele anului 2023 trebuie să se afle în funcţiune, cel puţin parţial, Penitenciarul Berceni, care va asigura 500 locuri (din totalul de 1.000 cât reprezintă capacitatea sa integrală). 3

Stagiul 6 (anul 2024) obiective: crearea de 500 locuri noi de detenţie. Cele 500 locuri noi de detenţie vor fi asigurate de Penitenciarul Berceni, care va trebui să funcţioneze la capacitatea normală (1.000 locuri) la finele anului 2024. I.B. La pct. 3 al anexei I la planul de acţiune, sunt prevăzute etapele de urmat şi calendarul pentru construirea noului Penitenciar Berceni, cu o capacitate totală de 1.000 de locuri, care trebuie dat în folosinţă în decembrie 2024. Potrivit acestui calendar, până în luna iunie 2019 trebuiau realizate următoarele activităţi: - elaborarea studiului de fezabilitate [termen: iunie 2018] - avizarea studiului de fezabilitate în Consiliul Interministerial (CIM) [termen: decembrie 2018] - adoptarea unei hotărâri de guvern (HG) de aprobare a indicatorilor tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii reprezentat de penitenciar [termen iunie 2019] În răspunsul trimis asociaţiei de Ministerul Justiţiei, la data de 27 martie 2019, se afirmă că niciuna dintre activităţile menţionate mai sus nu fusese realizată. I.C. La pct. 4 al anexei I la planul de acţiune, sunt prevăzute etapele de urmat şi calendarul pentru construirea noului Penitenciar Unguriu, cu o capacitate totală de 900 de locuri, care trebuie dat în folosinţă în decembrie 2022. Potrivit acestui calendar, până în luna iunie 2019 trebuiau realizate următoarele activităţi: - întocmirea Notei conceptuale şi a temei de proiectare [termen: ianuarie 2018] - avizarea în Consiliul tehnico-economic al ANP a Notei conceptuale şi a temei de proiectare [termen: ianuarie 2018] - întocmirea şi promovarea de către Ministerul Justiţiei a unui proiect de HG pentru autorizarea ANP în vederea achiziţiei studiului de fezabilitate [termen: februarie 2018] - efectuarea expertizelor tehnice şi a studiului de fezabilitate [termen: iunie 2018] - avizarea studiului de fezabilitate în Consiliul tehnicoeconomic al ANP şi trimiterea lui la Ministerul Justiţiei pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici de către Consiliul interministerial şi întocmirea proiectului de HG pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici [termen: decembrie 2018] - demararea elaborării şi aprobării documentaţiei de atribuire a contractului de lucrări, derularea procedurii şi elaborarea 4

proiectului tehnic [termen: întreg anul 2019, până în decembrie 2019] În răspunsul trimis asociaţiei de Ministerul Justiţiei, la data de 27 martie 2019, se afirmă că niciuna dintre activităţile menţionate mai sus nu fusese realizată. Deci, se poate observa că, în cazul construirii penitenciarelor Berceni şi Unguriu, există întârzieri, unele mai mari chiar de un an, cu privire la îndeplinirea formalităţilor necesare (studii de fezabilitate etc.) pentru trecerea la construirea efectivă a celor două penitenciare. Practic, potrivit răspunsului primit de la Ministerul Justiţiei la data de 27 martie 2019, până în luna martie 2019 nu se făcuseră nici primii paşi din calendarul stabilit prin planul de acţiune pentru construirea celor două noi penitenciare. Supraaglomerarea penitenciarelor în 2019 constant 111% Cu privire la indicele actual de ocupare a penitenciarelor, pe siteul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) este publicată o situaţie detaliată pentru data de 25 iunie 2019. În esenţă, la data de 25 iunie 2019, în penitenciare indicele de ocupare era de 111,12% (19.083 deţinuţi şi 17.173 locuri de deţinere la capacitatea de peste 4 mp/detinut 3 ). În cazul penitenciarelor-spital, indicele de ocupare era, la aceeaşi dată, de 68,38%, iar în cazul centrelor de detenţie şi al centrelor educative 4 (corespunzătoare celor 2 măsuri 3 Potrivit art. I pct. 3 din Legea 169/2017 (legea recursului compensatoriu), care a introdus art. 55/1 in Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor preventive privative de libertate, se considera executare a pedepsei în condiţii necorespunzătoare cazarea într-un spaţiu mai mic sau egal cu 4 mp/deţinut, care se calculează, excluzând suprafaţa grupurilor sanitare şi a spaţiilor de depozitare a alimentelor, prin împărţirea suprafeţei totale a camerelor de deţinere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spaţiului în cauză. 4 Art. 124 cod penal - (1) Mãsura educativã a internãrii într-un centru educativ constã în internarea minorului într-o institutie specializatã în recuperarea minorilor, unde va urma un program de pregãtire scolarã si formare profesionalã potrivit aptitudinilor sale, precum si programe de reintegrare socialã. (2) Internarea se dispune pe o perioadã cuprinsã între unu si 3 ani. Art. 125 cod penal - (1) Mãsura educativã a internãrii într-un centru de detentie constã în internarea minorului într-o instituþie specializatã în recuperarea minorilor, cu regim de pazã si supraveghere, unde va urma programe intensive de reintegrare socialã, precum si programe de pregãtire scolarã si formare profesionalã potrivit aptitudinilor sale. (2) Internarea se dispune pe o perioadã cuprinsã între 2 si 5 ani, afarã de cazul în care pedeapsa prevãzutã de lege pentru infractiunea sãvârsitã este închisoarea de 20 de ani sau mai mare ori detentiunea pe viatã, când internarea se ia pe o perioadã cuprinsã între 5 si 15 ani. 5

educative privative de libertate aplicabile minorilor, prev. de art. 124 și 125 cp: internarea într-un centru educativ pe 1-3 ani și internarea într-un centru de detenție pe 2-5/5-15 ani), indicele de ocupare era de 42,41% şi, respectiv, de 71,23%. O situaţie similară a fost publicată pe site-ul de ANP şi la data de 4 iunie 2019. În esenţă, la data de 4 iunie 2019, în penitenciare indicele de ocupare era de 111,68% (19.178 deţinuţi şi 17.173 locuri de deţinere la capacitatea de 4 mp). În cazul penitenciarelor-spital, indicele de ocupare era, la aceeaşi dată, de 61,93%, iar în cazul centrelor de detenţie şi al centrelor educative (destinate minorilor), indicele de ocupare era de 43,86% şi, respectiv, de 75%. Tot o situaţie similară a fost publicată pe site-ul de ANP şi la data de 21 mai 2019. În esenţă, la data de 21 mai 2019, în penitenciare indicele de ocupare era de 111,45% (19.179 deţinuţi şi 17.209 locuri de deţinere la capacitatea de 4 mp). În cazul penitenciarelor-spital, indicele de ocupare era, la aceeaşi dată, de 66,12%, iar în cazul centrelor de detenţie şi al centrelor educative (destinate minorilor), indicele de ocupare era de 43,73% şi, respectiv, de 75%. O situaţie privind privind gradul de ocupare a fost publicată pe site-ul ANP şi în luna februarie 2019. Astfel, la data de 19 februarie 2019, în penitenciare, indicele de ocupare era de 111,83% (19.244 deţinuţi şi 17.209 locuri de deţinere la capacitatea de 4 m2/persoana). În cazul penitenciarelor-spital, indicele de ocupare era, la aceeaşi dată, de 71,10%, iar în cazul centrelor de detenţie şi al centrelor educative (destinate minorilor), indicele de ocupare era de 46,74% şi, respectiv, de 73,97%. Din aceste date statistice se observă, pentru anul 2019, că există o constantă a supraaglomerării, doar la penitenciare, nu şi la penitenciarele-spital ori la centrele de detenţie sau centrele educative. Constanta constă în depăşirea cu circa 11% a numărului total de locuri de detenţie, care îndeplinesc condiţia spaţiului de 4 m2/persoană (=indicele de ocupare de 111%). 6

Soluții pentru reducerea supraaglomerării pe termen scurt În cazul penitenciarelor, indicele de 111% ar putea fi redus la 100% ori prin reducerea numărului de deţinuţi cu circa 2.000 (19.083-17.173 = 1.910), ori prin crearea/modernizarea a circa 2.000 locuri detenţie (păstrând acelaşi număr de deţinuţi). Potrivit planului de acţiune, cifra de 2.000 locuri de detenţie nou create sau modernizate ar trebui să fie atinsă abia în cursul anului 2022. Desigur, cu condiţia să fie respectat calendarul din plan. Însă, până în prezent, aşa cum am arătat mai sus, acest calendar nu a fost respectat. Astfel, deşi până la finalul anului 2019 trebuia să existe un plus de 816 locuri corespunzătoare de detenţie (nou create sau modernizate), până în luna februarie 2019 nu fuseseră realizate decât 352 (70 nou create şi 282 modernizate), adică doar 43% din numărul planificat de locuri. Deci, se poate presupune că şi pe viitor vor exista întârzieri şi decalări de termene. O primă concluzie este că, pe calea ritmului real al investiţiilor în infrastructură, este greu de presupus că, pentru a reduce indicele de ocupare a penitenciarelor de la 111% la 100%, se vor putea adăuga 2.000 de locuri de detenţie corespunzătoare mai devreme de anii 2022-2023. Mai târziu de 2023, posibil. O soluţie mai rapidă pentru reducerea indicelui de ocupare a penitenciarelor la 100%, care este o alternativă la creşterea numărului locurilor corespunzătoare de detenţie, ar fi reducerea cu 2.000 a numărului celor deţinuţi. În prezent, o astfel de soluţie (reducerea numărului de deţinuţi) se aplică şi constă în mai multe modificări legislative: de la legea recursului compensatoriu, la aplicarea unor sancţiuni penale alternative la pedeapsă închisorii. Efectele legii recursului compensatoriu Cu privire la legea recursului compensatoriu (Legea nr. 169/2017). Măsura compensatorie introdusă prin Legea 169/2017 7

constă în reducerea din totalul pedepsei a 6 zile pentru 30 de zile executate în condiţii de detenţie necorespunzătoare. Deci, pentru 30 de zile executate efectiv, se consideră 36 de zile executate efectiv (pentru o lună executată efectiv, se consideră că s-a executat o lună şi 6 zile, deci aproape o lună şi o săptămână; pentru 4 luni executate efectiv se consideră că s-au executat 5 luni etc.). În planul de acţiune a fost menţionată şi această lege printre măsurile de natură legislativă, care vor conduce la rezolvarea problemelor din penitenciare (par. 34 din plan). Potrivit comunicatului de presă al ANP nr. 21652/14.01.2019, în perioada dintre intrarea în vigoare a legii recursului compensatoriu (21 iulie 2017) şi data comunicatului (14 ianuarie 2019), deci într-un an şi jumătate, de prevederile acestei legi au beneficiat 14.402 deţinuţi, care au fost puşi în libertate. Dintre aceştia, 2.551 au fost eliberaţi pe motiv că, prin aplicarea reducerilor din lege, s-a constatat că pedeapsa este considerată executată integral, iar 11.851 au fost liberaţi condiţionat întrucât, prin aplicarea reducerilor din lege, s-a constatat că îndeplinesc condiţiile privind executarea unei anumite cote (fracţii) din pedeapsă, care să le permită să solicite eliberarea condiţionată (pe care au şi obţinut-o). Problema practică ridicată de legea recursului compensatoriu este că ea se aplică nediferenţiat (pentru toţi condamnaţii). Din acest motiv, ea a permis şi încă permite eliberarea timpurie şi a condamnaţilor pentru fapte grave sau foarte grave, întrucât reducerea de pedeapsă se aplică şi acestora. Dar, o astfel de lege nu se putea aplica decât tuturor celor care se aflau în aceeaşi situaţie (aveau aceleaşi condiţii de detenţie), pentru a nu avea un caracter discriminatoriu. Opinia publică a reacţionat vehement, de mai multe ori, în cazul în care beneficiarii legii recursului compensatoriu au comis noi infracţiuni grave (crime, violuri, tâlharii etc.), după eliberare. Poate că o politică penală diferită ar fi găsit soluţii alternative la legea recursului compensatoriu, soluţii care să nu permită eliberarea accelerată a recidiviştilor (=cei care au mai fost condamnaţi anterior condamnării pe care o execută) şi a celor care au comis infracţiuni grave şi foarte grave. Spre exemplu, ar fi putut fi luate măsuri, chiar de natură legislativă, prin care să se realizeze o eliberare mai 8

rapidă a celor nerecidivişti (care se aflau la prima condamnare) şi care erau condamnaţi pentru infracţiuni de o gravitate mai redusă. S-ar fi creat astfel locuri libere în penitenciare şi, în cele care întrunesc condiţiile corespunzătoare, ar fi putut fi relocaţi, pentru a-şi efectua pedeapsa, fără a fi eliberaţi accelerat, recidiviştii şi autorii infracţiunilor grave şi foarte grave. Desigur, construcţia accelerată de noi locuri de detenţie şi modernizarea accelerată a celor existente ar fi fost măsura ideală, care ar fi scos din discuţie eliberarea accelerată a condamnaţilor, dar, într-un climat social destul de tensionat şi conflictual, soluţiile cele mai rezonabile sunt şi cele mai greu de realizat. Consiliul Europei nu e convins și solicită noi măsuri de modernizare, dar și de compensare financiară a deținuților În acest context, este de menţionat recenta Decizie nr. H46-21/2019 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei (care se ocupă de executarea hotărârilor CEDO), luată în sesiunea nr. 1348 din 4-6 iunie 2019, în ceea ce priveşte executarea hotărârii CEDO din cauza Rezmiveș and Others and Bragadireanu group v. România (Cererea nr. 61467/12). Prin această decizie, s-a stabilit, printre altele, că: în ceea ce privește eforturile actuale de îmbunătățire a infrastructurii penitenciarelor, sunt încă necesare clarificări pentru a permite Comitetului de Miniştri să evalueze exact strategia autorităților; de asemenea, sunt necesare şi precizări dacă lucrările de modernizare preconizate acoperă toate spațiile care necesită o astfel de intervenție și, dacă nu acoperă, care sunt intențiile/soluţiile cu privire la restul spaţiilor (pct. 4 din decizie) este necesar ca autorităţile să revizuiască și să își adapteze planurile actuale de modernizare și reînnoire a rețelei existente de centre de detenție pentru arest preventiv, pentru a se asigura că toate facilitățile destinate reținerii deținuților înainte de proces (arestare preventivă) oferă condiții conforme cu Convenția, adaptate la durata șederii acestora, spațiu suficient de locuit, condiții materiale adecvate, cu acces direct la lumina naturală și aer, un regim adecvat 9

de activități în afara celulelor și premise adecvate pentru astfel de activități (pct. 7 din decizie) odată cu îmbunătățirea condițiilor de viață în penitenciare și în locurile de detenție preventivă, sunt necesare remedii accesibile și eficiente, preventive și compensatorii, la nivel național, pentru a permite Curții Europene [CEDO] ca, în timp util, să retrimită la instanțele naționale miile de cereri aflate pe rolul său, referitoare la problemele ridicate de aceste hotărâri [de tip Rezmives n.n.] (pct. 8 din decizie) în timp ce România a instituit un mecanism care prevede reducerea pedepsei persoanelor reținute în condiții inumane sau degradante, în 2017, [legea recursului compensatoriu - n.n.], rămâne ca autoritățile să adopte o legislație care să permită persoanelor care nu au beneficiat sau nu vor beneficia de o reducere a pedepsei, care au depus sau ar putea depune plângeri la Curtea Europeană cu privire la condițiile lor de detenție, să solicite compensaţii financiare (pct. 9 din decizie) exprimând îngrijorarea profundă a Comitetului de Miniştri cu privire la întârzierea în stabilirea soluției compensaţiilor financiare, autoritățile trebuie să își intensifice eforturile în vederea finalizării proiectelor de propuneri legislative și a angajării procedurilor necesare pentru adoptarea acestora; în cazul în care până la 1 octombrie 2019 nu se va raporta niciun progres tangibil în procesul legislativ, Secretariatul Comitetului de Miniştri va pregăti un proiect de rezoluție provizorie în vederea reuniunii sale nr. 1362, din decembrie 2019 (pct. 10 din decizie). Modernizarea penitenciarelor, eliberarea deținuților sau recompensarea financiară ce ar alege opinia publică? Deci, la nivelul Consiliului Europei, se consideră că problemele legate de condiţiile de detenţie/supraaglomerare încă nu sunt rezolvate şi se solicită, în continuare, luarea unor măsuri ce ţin atât de modernizarea infrastructurii, cât şi de adoptarea unor noi legi, pentru acordarea de compensaţii materiale celor deţinuţi. 10

Este de menţionat că, în prezent, Codul civil (art. 1349 şi urm.) conţine prevederi care permit repararea prejudiciului, moral sau material, suferit de o persoană, indiferent de circumstanţele în care a suferit acest prejudiciu. Judecătorul naţional are astfel posibilitatea ca, în termenul legal de prescripţie, să aprecieze, în fiecare caz în parte, dacă a existat sau nu un prejudiciu, de ce natură a fost, în ce a constat, care a fost întinderea sa şi care ar fi remediul cel mai potrivit. În actualul context economico-social, pare a fi destul de dificil de pus în practică ideea unei noi legi care să aibă drept consecinţă obţinerea de compensaţii băneşti de către cei condamnaţi, în alte condiţii decât cele prevăzute în Codul civil. Această variantă a mai fost dezbătută în opinia publică, iar reacţiile nu au fost dintre cele favorabile. Asociaţia îşi exprimă opinia că, pentru rezolvarea problemei privind numărul şi calitatea corespunzătoare a locurilor de detenţie, soluţia rezonabilă şi care, probabil, va stârni cele mai puţine dispute în opinia publică, rămâne şi în prezent construirea accelerată de noi locuri de detenţie şi modernizarea accelerată a celor existente. Desigur, în conjuncţie cu asigurarea, pe durata detenţiei, a unor programe reale şi eficiente de îndreptare şi reintegrare în societate, precum şi cu crearea de mecanisme de cooperare instituționala care să stimuleze reintegrarea foștilor deținuți în societate după eliberare, prin facilități la angajare și protecție socială, pentru a preîntâmpina recidiva. Modernizarea aresturilor poliției Promisiuni: 1596 locuri noi și 187 locuri modernizate II. De asemenea, planul de acţiune prevede crearea de noi locuri şi modernizarea celor existente, în cazul centrelor de reţinere şi arestare preventivă (denumite în limbaj comun aresturile poliţiei ). Planul prevede că, pe durata a 6 ani 11

(2018-2023), în aceste centre vor fi create 1.596 locuri noi şi vor fi modernizate 187 locuri (par. 55 din plan). Planul este structurat pe 3 stagii de realizare (par. 56 din plan), după cum urmează: Stagiul 1 (2018) obiective: locuri noi/modernizate 114 Stagiul 2 (2019-2021) obiective: locuri noi/modernizate 153 Stagiul 3 (2021-2023) obiective: locuri noi/modernizate 1.516 În răspunsul primit de asociaţie de la Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR), în luna martie 2019, se menţionează că, în perioada ianuarie 2018 - februarie 2019, nu au fost create locuri noi, dar au fost modernizate 147 locuri, după cum urmează: - Centrul de Reținere și Arestare preventivă din cadrul I.P.J. Maramureș (30 locuri) în curs de recepționare; - Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul I.P.J. Galați (34 locuri); - Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul I.P.J. Iași (50 locuri); - Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul I.P.J. Alba (33 locuri) - în curs de recepționare. Se observă că a fost realizat numărul de 114 locuri modernizate prevăzut în plan pentru stagiul 1 (anul 2018) şi că au fost modernizate o parte (33) din numărul total de 153 de locuri prevăzute în plan pentru stagiul 2, cu termen în decembrie 2021. Este de remarcat faptul că, în cazul locurilor de reţinere/arestare preventivă, numărul cel mai mare al locurilor care trebuie construite/modernizate este prevăzut în planul de acţiune abia pentru stagiul 3 (perioada 2021-2023), când este vorba despre 1.516 locuri noi/modernizate. Totalul locurilor prevăzute în plan pentru creare/modernizare, în stagiile 1-2 (perioada 2018-2021) este de 267, cifră relativ lesne de atins. Dar, între ținta de 267 locuri (pentru perioada 2018-2021) şi ținta de 1.516 locuri (pentru perioada 2021-2023) există o diferenţă numerică spectaculoasă. 12

Gradul de ocupare în aresturi: 55,7% Cu privire la gradul actual de ocupare a centrelor de reţinere şi arestare preventivă, IGPR a comunicat asociaţiei că la data de 19.03.2019, numărul total de locuri destinate custodiei persoanelor private de libertate în centrele de reținere și arestare preventivă subordonate IGPR este de 1.398 locuri (conform standardului de 4m2) şi că, la aceeaşi dată, 19.03.2019, numărul total de persoane încarcerate în aceste centre era de 779 persoane private de libertate. Deci, o medie de ocupare de 55,7%, la data de 19.03.2019. De asemenea, IGPR a comunicat asociaţiei şi dinamica efectivelor din centrele de reținere și arestare preventivă pe întreaga lună februarie 2019, defalcat pe zile. Din această evidenţă s-a putut constata că în cursul lunii februarie 2019, numărul total al persoanelor reţinute/arestate în aceste centre a variat între 719 şi 751 pe zi, la un număr total de locuri de deţinere de 1.398 (deci, o medie de ocupare între 51,4% şi 53,7%). Ca o scurtă concluzie, din informaţiile publice obţinute de asociaţie rezultă că în timp ce în penitenciare indicele de ocupare este de 111%, în aresturile poliţiei indicele de ocupare este cu puţin peste 50%. Iar construirea de noi locuri de detenţie sau modernizarea locurilor existente, în cazul penitenciarelor, este în întârziere faţă de calendarul stabilit prin planul de acţiune din cauza CEDO Rezmiveş şi alţii c. România. Observații din timpul vizitelor de monitorizare în aresturi și penitenciare Reprezentanții APADOR-CH au vizitat zece unități de deținere (aresturi și penitenciare), în perioada februarie-iunie 2019, respectiv: Penitenciarele și Centrele de Reținere și Arestare Preventivă din Giurgiu, Miercurea Ciuc, Galați, Craiova, București și Târgu Jiu. 13

Condițiile de deținere din aresturi Folosirea unor metode alternative de arest precum și investițiile făcute în ultimii ani în reabilitarea centrelor de reținere și arestare preventivă au făcut ca în prezent să nu mai existe supraaglomerare în aresturi, gradul de ocupare fiind mult sub capacitatea centrelor, în toate unitățile vizitate. Deși s-au realizat ample investiții în multe unități, rămân în continuare de rezolvat diferite aspecte ce țin de igiena spațiilor, de amplasarea unui număr prea mare de paturi în camere, raportat la suprafața acestora sau alte aspecte cum ar fi: Există în continuare camere fără grup sanitar în care arestații folosesc pe timpul nopții clasica găleată pentru a-și face nevoile, iar pe timpul zilei sunt nevoiți să apeleze la bunăvoința ofițerilor pentru a fi scoși la toaletă sau duș; În unele aresturi amenajate la demisol sau subsol există în continuare problema iluminării și a aerisirii insuficiente a camerelor. Chiar dacă au fost montate aparate de aer condiționat, în unele locuri acestea nu funcționează sau oricum ele nu țin loc de lumină naturală și aer proaspăt; În majoritatea aresturilor nu există asistență medicală dedicată arestaților, ci același personal medical al Inspectoratelor județene de poliție, care acordă asistență medicală cadrelor, consultă și arestații. Iar această asistență nu este asigurată în permanență; Peste tot lipsește asistența psihiatrică sau psihologică, deși un procent important din populația carcerală are probleme de sănătate mintală; În majoritatea aresturilor, dreptul la cumpărături al arestaților este rezolvat prin trimiterea la piață a cadrelor de poliție, ceea ce le știrbește acestora din prestanța funcției, fiind practic transformați în curieri pentru arestați; 14

Condițiile de deținere din penitenciare În sistemul penitenciar, în ciuda eliberărilor importante din ultimii doi ani, gradul de aglomerare continuă să depășească capacitatea de deținere. Investițiile în modernizarea spațiilor existente sau în amenajarea altora noi sunt deocamdată lipsite de anvergura necesară pentru a se putea observa o îmbunătățire considerabilă. Pentru îmbunătățirea traiului deținuților, în 2019 a fost dublată alocația de hrană de la 3,5 lei/zi/deținut la 7 lei/zi/deținut și s-a majorat substanțial valoarea materialelor igineico-sanitare primite lunar de fiecare deținut: aparat de ras, două suluri de hârtie igienică, pastă de dinți, pastă de ras, pieptene, săpun, șampon, unghieră, detergent etc. Conform declarațiilor unor deținuți, aceste materiale sunt suficiente, dar cei mai mulți dintre deținuții cu care APADOR-CH a interacționat continuă să se plângă de calitatea hranei. Conform calculelor administrative, cheltuielile lunare cu un deținut sunt de 505 lei, la care se adaugă cuantumul reprezentând salariile personalului. Cu puține excepții, cum ar fi noul și modernul corp de clădire de la Penitenciarul Giurgiu, dat în folosință chiar la începutul anului 2019, în celelalte penitenciare vizitate au fost observate încercări de reabilitare a spațiilor existente, mici cosmetizări ale camerelor, scoaterea celui de-al treilea rând de paturi suprapuse pentru a conferi astfel un aer mai puțin înghesuit camerelor existente. În general persistă următoarele: Igiena deficitară în multe din camerele de deținere sau din blocurile alimentare; Grupuri sanitare dezafectate sau insuficiente pentru numărul deținuților dintr-o cameră și un program de apă caldă prea scurt pentru a ajunge toți să se spele; Cadre medicale puține sau deloc (cu excepția Penitenciarului Galați, toate celelalte vizitate aveau deficit de medici sau nu aveau deloc - cazul Miercurea Ciuc); 15

Ca și în cazul aresturilor, lipsa cronică a personalului medical psihiatric; Lipsa unor programe de testare, la intrarea în sistemul penitenciar, pentru boli cu transmitere sexuală și în general lipsa metodelor de prevenire a răspândirii acestor boli, de exemplu prezervative; Lipsa unor programe eficiente de calificare a deținuților, pentru facilitarea reintegrării lor după eliberare; Personal insuficient pentru realizarea unor activități socio-educative de care majoritatea deținuților spun că au nevoie; Insuficiente locuri de muncă pentru deținuți, cu sau fără plată. În condițiile în care piața muncii din România duce lipsă de personal, iar penitenciarele dețin oameni care vor să muncească, ar fi de dorit ca Ministerul Justiției să găsească soluții împreună cu Ministerul Muncii pentru a pune în legătură cele două segmente; APADOR-CH atrage atenția asupra unei probleme sistemice încă nerezolvată: accesul limitat la servicii medicale pentru persoanele cu tulburări psihice. Reamintim statului român că trebuie să găsească soluții pentru implementarea hotărârii CEDO în cauza Țicu c. României în care Curtea a constatat că lipsa accesului la tratament și servicii medicale pentru deținuții cu boli psihice reprezintă o încălcare a articolului 3 din Convenție (dreptul de a nu fi supus torturii, pedepselor sau tratamentelor inumane și degradante). Observații și recomandări pentru aresturile vizitate Centrul de Reținere și Arestare Preventivă București (Arestul Central) Deși s-au realizat ample investiții la demisol este în continuare nevoie de alocarea unor fonduri bugetare care să vizeze parterul Centrului de reţinere, în care sunt 16

cazate femeile. Toate cele 11 camere necesită reabilitare, având în vedere că nu au fost deloc reabilitate şi au igrasie, infiltrații de apă, instalaţii sanitare ruginite și condiții precare de igienă. În continuare agenţii de poliţie se ocupă personal de efectuarea cumpărăturilor din comerț şi de distribuirea acestora către arestați. Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Miercurea Ciuc Toate cele 11 camere ale arestului necesită investiţii urgente. Au infiltrații de apă, instalaţii sanitare ruginite și condiții precare de igienă. Există două grupuri sanitare, pe hol, unul folosit de femei (folosit şi de personalul centrului) şi un grup sanitar folosit de bărbaţii privaţi de libertate. WC-urile sunt blocate cu peturi de plastic pentru că mirosul de canalizare este pătrunzător şi greu de suportat. Toate instalaţiile sanitare sunt ruginite, vechi şi parţial funcţionale. Folosirea unei găleţi pentru satisfacerea nevoilor fiziologice în timpul nopţii reprezintă un tratament inuman şi degradant în sensul jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Poziţionarea aparatului telefonic este total nepotrivită atât prin locaţia aleasă în cabinetul medical dar şi prin faptul că nu se poate asigura o supraveghere vizuală a celor care îl folosesc. Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Galați Arestul este vizibil schimbat față de ultima vizită APADOR-CH, proaspăt renovat, grupuri sanitare modernizate, geamuri termopan, sistem de ventilație pe hol și în camere. Proiectul ar fi putut să prevadă totuși amplasarea unui număr de paturi mai mic, pentru respectarea normei de spațiu din camere. Nu există psiholog/psihiatru pentru deținuți. Telefoanele ar trebui să fie amplasate într-o zonă care să asigure confidențialitatea convorbirilor. Se cere suplimentarea fondului de carte de la bibliotecă cu exemplare ale Codului penal și de procedură penală, cele mai cerute cărți în sistem. 17

Reamenajarea și dotarea curților de plimbare cu un echipament minim pentru activități fizice. Centrul de reținere și arestare preventivă Dolj În ultimii 4 ani au fost alocate fonduri pentru reparații, igienizări și amenajări, totuși, senzația pe care o lasă C.R.A.P Dolj, probabil și din cauza amenajării sale la demisol, este una de murdărie și întunecime. E necesară dotarea cu uși a grupurilor sanitare din camerele de deținere și igenizarea lor periodică. Se impune remenajarea sectorului vizite pentru minori astfel încât vizitele să aibă loc fără separator, potrivit legislației în vigoare. Instalarea celor 4 biciclete de fitness și a bandei de alergare achiziționate, în curțile de plimbare, pentru a oferi persoanelor arestate posibilitatea de a desfășura activități sportive. Asigurarea asistenței medicale în cadrul arestului, inclusiv prin intensificarea eforturilor de a ocupa postul vacant de medic al arestului. Centrul de reținere și arestare preventivă Giurgiu Deși nu mai e supraaglomerat, se impune construirea unui nou arest, după cum au declarat și angajații, pentru că nu sunt condiții pentru o reorganizare a spațiului de deţinere existent, de exemplu nu există posibilitatea tehnica a instalării grupurilor sanitare în camere. Centru se confruntă deseori cu pene de curent, un motiv pentru care aparatele de aer condiționat din camere mai mult nu funcționează. Se recomandă îndepărtarea panourilor de metal perforat de la geamuri, care împiedică aerul să intre în camere. Amplasarea telefoanelor pentru deținuți ar trebui făcută într-o zonă care să asigure confidențialitatea convorbirilor. Dotarea cabinetului medical cu o trusa de primajutor 18

Observații și recomandări pentru penitenciarele vizitate Penitenciarul Giurgiu Este singurul penitenciar vizitat care avea un corp de clădire nou, amenajat la standarde moderne de detenție. În rest, numai 50% din penitenciar asigură condiții conforme de deținere. Chiar dacă nu mai este supraaglomerat, multe camere din penitenciar încă nu îndeplinesc standardele legale în vigoare, din punct de vedere igienic. Conform conducerii, unitatea are o capacitate scăzută de cheltuire a fondurilor destinate reabilitării spațiilor de deținere, întrucât nu găsește mână de lucru calificată nici în interiorul penitenciarului, printre deținuți, nici în exterior. Programul de apă caldă în camerele cu mai mult de 3 persoane ar trebui prelungit mai mult de o oră, astfel încât să aibă timp toți ocupanții camerei să facă duș. Intensificarea eforturilor de colaborare cu Inspectoratul școlar pentru organizarea de clase V- VIII în penitenciar, astfel încât nivelul de școlarizare să nu mai fie o piedică în obținerea unei calificări și, mai târziu, în găsirea unui loc de muncă. Penitenciarul de maximă siguranță Galați Față de 2012 (ultima vizită a APADOR-CH aici), unele lucruri din Penitenciarul Galați s-au schimbat în bine, însă condițiile de detenție în general și supraaglomerarea camerelor rămân în continuare de rezolvat. De apreciat că sectorul socio-educativ reușește să implice un număr mare de deținuți în activități educative. Ar fi de dorit o accentuare pe latura de cursuri de calificare, pentru a le oferi deținuților un atu la ieșirea din penitenciar, pe piața muncii. Este de înțeles și de apreciat preocuparea conducerii de a stopa traficul de droguri și de 19

telefoane, despre care spune că se petrecea la scară mare în anii dinainte de 2017. Însă unele măsuri luate în acest sens par a fi de natură să pedepsească in corpore deținuții și să le îngreuneze și mai mult detenția, pe lângă condițiile și așa improprii. Aceste efecte par să se reflecte și întro ușoară creștere a numărului de agresiuni și autoagresiuni petrecute în rândul deținuților, conform datelor din raportul de activitate pe 2018 68 de cazuri în 2018 față de 48 în 2017, în condițiile scăderii numărului de deținuți. Conform aceluiași raport, a crescut spectaculos numărul actelor de violență la adresa cadrelor, de la 1 în 2017 la 14 în 2018, ceea ce poate denota o stare latentă de nervozitate în rândul deținuților. Conducerea ar trebui să revină asupra deciziei de interzicere a frigiderelor pe holurile secțiilor, pentru uzul deținuților. Lungirea perioadei de distribuire a apei calde, de la o oră jumătate-două la trei ore, măcar în camerele cu opt persoane, astfel încât să apuce fiecare să se spele. Găsirea de soluții pentru ocuparea deținuților prin munci remunerate, măcar pentru cei aflați la regim deschis, care nu ar necesita o pază atât de strictă. Penitenciarul Miercurea Ciuc APADOR-CH apreciază că Penitenciarul Miecurea Ciuc este unul dintre cele mai curate și îngrijite penitenciare din țară. Cu toate astea, persistă două mari probleme: supaaglomerarea și lipsa (din 2014) a unui medic care să asigure permament asistența medicală. La momentul vizitei într-o cameră se aflau, de exemplu, 16 deținuți și 18 paturi, fiecărui deținut revenindu-i 1.56 mp, mult sub standardul de 4 mp. Deținuții din această cameră s-au plâns că nu există scări la paturile suprapuse, că mâncarea e proastă, curțile de plimbare sunt foare mici și timpul limitat de stat afară, că nu primesc plicuri și timbre, că și-ar dori să muncească nu nepărat cu plata. Se recomandă rezolvarea problemei supraaglomerării, inclusiv prin elaborarea unei strategii pe termen 20

mediu și lung având în vedere că spațiul și natura penitenciarului nu permite extinderea sau construirea de noi spații. Angajarea unui medic generalist permanent în penitenciar. Având în vedere că unii dintre asistenții medicali urmează să se penisoneze, reprezentanții penitenciarului trebuie să se gândească încă de pe acum la soluții pentru înlocuirea lor pentru a nu ajunge într-o situație de impas. Penitenciarul Târgu Jiu Nivelul de supraaglomerare rămâne unul ridicat, un deținut având la dispoziție maximum 2 mp de spațiu, ceea ce contravine flagrant normei de 4 mp recomandată de CPT. Asociația recomandă conducerii penitenciarului dar și ANP să găsească urgent soluții pentru descongestionarea unor camere în care aerul este irespirabil. În apropiere, la Bumbești-Jiu, se află o unitate a Jandarmeriei, complet dotată și utilată, care ar îndeplini condițiile necesare unui penitenciar cu o investiţie minimă. Această locaţie nu mai este folosită, fiind lăsată să se degradeze. Conducerea Penitenciarului Târgu-Jiu a menționat că a făcut propuneri la ANP pentru preluarea acestui spațiu încă din anul 2016 însă nu s-au găsit soluții la nivelul celor două minitere: Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Justiţiei. Sunt necesare investiții la blocul alimentar (renovare, achiziţia unui sistem de ventilație). Reorganizarea spațiului de vizită cu minori. Continuarea demersurilor pentru preluarea locaţiei de la Bumbeşti-Jiu pentru a fi transformată în penitenciar, având în vedere necesitatea unor noi spaţii de deţinere la standarde internaţionale. Penitenciarul Craiova Este o îmbunătățire vizibilă în ceea ce privește supraaglomerarea, față de vizita din 2014. De asemenea, Penitenciarul Craiova este printre puținele care beneficiază 21

de un psihiatru. Totuși, raportat la volumul de muncă de aici, APADOR-CH recomană să mai existe cel puțin un medic psihiatru. În plus ar mai fi nevoie de: amplasarea de frigidere în camere; amplasarea prezervativelor în locuri accesibile deținuților pentru prevenirea răspândirii bolilor cu transmitere sexuală; aprovizionarea cu teste rapide HIV; remedierea sistemului de ventilație de la blocul alimentar. Mulțumim pentru colaborare și deschidere: Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției Române, Ministerului Justiției și Administrației Naționale a Penitenciarelor. Vizitele de monitorizare realizate în cadrul acestui proiect au fost posibile datorită sprijinului financiar acordat de Ambasada Olandei la București. 22