FIȘĂ OBIECTIV TURISTIC NR. CRT. INFORMAȚII SOLICITATE DESCRIERE 1. DENUMIRE OBIECTIV 2. ADMINISTRATOR/PROPRIETAR Arhiepiscopia Râmnicului 3. PERSOANĂ DE CONTACT Stareţ - Arhim. Neonil Ştefan 4. DATE DE CONTACT: ADRESĂ, TELEFON, FAX, E-MAIL Adresă: Sat Andreești, comuna Muereasca, judeţul Vâlcea, România; Telefon:0722.482.717. 5. ATESTARE ISTORICĂ datează din anul 1710, conform Listei Monumentelor Istorice 2010, fiind înregistrată cu codul LMI VL-II-a-B-09633. este situată în comuna Muereasca. Accesul se face din: 6. CĂI DE ACCES 1. Bucureşti:E81 DJ 658; 2. Râmnicu Vâlcea: E81 DJ 658; 3. Târgu. Jiu:DN 67 - E81 DJ 658. 7. CALITATEA CĂILOR DE ACCES, RECOMANDĂRI 5 - calitate foarte bună; 1. Din Bucureşti: E81 5;
4 - calitate bună; 3 - calitate medie; 2 - calitate proastă; 1 - calitate foarte proastă, drum nerecomandat pentru autoturisme de oraş. DJ 658 3. 2. Din Râmnicu Vâlcea: E81 5; DJ 658 3. 3. Din Târgu Jiu: DN 67 4; E81 5; DJ 658 3. 8. PRIMELE 5 OBIECTIVE AFLATE ÎN VECINĂTATE Obiective aflate în vecinătate: 1. Centru de etnografie, folclor și artă populară: Vlădești; 2. Mănăstirea Cozia; 3. Mănăstirea Stănișoara; 4. Mănăstirea Dintr-un Lemn; 5. Trovanții de la Costești. 9. DETALII OBIECTIVE DIN VECINĂTATE 1. Centru de etnografie, folclor și artă populară: Vlădești Comuna Vlădești este un important centru de etnografie, folclor și artă populară, remarcându-se prin meșteșugul olăritului precum și prin numeroasele sărbători tradiționale organizate pe tot
parcursul anului. Adresă: Comuna Vlădeşti, judeţul Vâlcea. Acces: București: E 81 - DN 64A. Râmnicu Vâlcea: DN 64A; Târgu Jiu: DN 67 - DN 64 DN64A. Sezonalitate: Obiectivul este deschis publicului pe tot parcursul anului. Este recomandată vizitarea acestuia pe timpul verii dar și toamna, în perioada augustdecembrie, când vremea este potrivită pentru drumeții și trasee turistice. 2. Mănăstirea Cozia Mănăstirea Cozia, complex monahal medieval, ctitorită de domnitorul Mircea cel Bătrân, străjuieşte de peste 600 de ani Valea Oltului, fiind una dintre cele mai autentice realizări ale arhitecturii bisericeşti autohtone. Adresă:Str. Calea lui Traian, nr. 816, oraş Călimăneşti, judeţul Vâlcea. Acces:
Bucureşti: E81; Râmnicu Vâlcea: E81; Târgu Jiu: DN 67- E81. Sezonalitate:Obiectivul este deschis publicului pe tot parcursul anului. Cele mai bune perioade pentru vizitarea Mănăstirii sunt perioadele de Paşte, Crăciun, sărbătorile religioase importante și sărbătorirea hramurilor Mănăstirii: Sfânta Treime (lunea Rusaliilor). 3.Mănăstirea Stănișoara Mănăstirea Stănişoara este o mănăstire ortodoxă de călugări, aflată în oraşul Călimăneşti, pe versantul muntelui Cozia, pe malul stâng al râului Olt,la o altitudine mai mare decât cea a Mănăstirii Turnu. Până în secolul al XVIII-lea, mănăstirea se numea Nucet. Apoi, mănăstirea a primit denumirea actuală de Mănăstirea Stănişoara, de la stânele de oi ce se aflau pe acele locuri muntoase. Adresă: Oraş Călimăneşti, judeţul Vâlcea. Acces:
Bucureşti: E81; Râmnicu Vâlcea: E81; Târgu Jiu: DN 67- E81. Sezonalitate: Obiectivul este deschis publicului pe tot parcursul anului. Cele mai bune perioade pentru vizitarea Mănăstirii sunt perioadele de Paşte, Crăciun, sărbătorile religioase importante şi sărbătorirea hramului Mănăstirii Sfântul Gheorghe în data de 23 Aprlie. 4.Mănăstirea Lemn Dintr-un Mănăstirea Dintr-un lemn este o mănăstire de maici situată pe valea Otășăului, în comuna Frânceşti, în judeţul Vâlcea, despre care legenda spune că a fost construită din lemnul unui singur stejar secular, în scorbura căruia a fost găsită o icoană a Maicii Domnului. Adresă: Comuna Frânceşti, judeţul Vâlcea. Acces: Bucureşti: E81 DN 67 DN 64 DJ 646; Râmnicu Vâlcea: DN
64 DJ 646; Târgu Jiu: DN 67 DJ 646. Sezonalitate: Obiectiv este deschis publicului pe tot parcursul anului. Cele mai bune perioade pentru vizitarea Mănăstirii sunt cele de Paşte, Crăciun, sărbătorile religioase importante şi sărbătorirea hramurilor Mănăstirii: Naşterea Maicii Domnului, ce se sărbătoreşte în data de 8 septembrie în fiecare an. 5. Trovanții de la Costești Trovanții de la Costești sunt sculpturi surprinzătoare de piatră create de natură. Aceștia au forme bizare, cu dimensiuni ce variază de la câțiva milimetri la câțiva metri. Adresă: Comuna Costeşti, judeţul Vâlcea. Acces: Bucureşti: E81/A1 DN 67; Râmnicu Vâlcea: DN 67; Târgu Jiu: DN 67. Sezonalitate: Obiectivul este deschis publicului pe tot
parcursul anului. Cu toate acestea, perioada cea mai recomandată este iulieseptembrie, datorită condițiilor meteo deosebit de plăcute, abundenței florei și diversității faunei din zonă în acest interval. 10. FLUXURI TURISTICE Datorită istoriei sale şi a regimului instaurat, ce o face să se asemene cu vestita mănăstire de la Muntele Athos, atrage un număr mare de vizitatori în fiecare zi. Cel mai mare flux de turişti se înregistrează în lunile de primăvară şi în lunile de vară, atât datorită vremii favorabile, cât şi datorită faptului că aceasta este perioada concediilor. este vizitată de un număr important de persoane la sfârşit de săptămână, în preajma sărbătorilor religioase importante: perioada Crăciunului, perioada pascală şi a sărbătorilor marcate cu cruce roşie. Mănăstirea este vizitată de mulţi credincioşi cu ocazia hramurilor: Naşterea Sfântului Ioan
Botezătorul sărbătorită pe 24 Iunie şi Adormirea Maicii Domnulu sărbătorită pe 15 August. 11. CONDIȚII CAZARE ȘI SERVICII EXISTENTE Pentru cazare în perioada vizitării obiectivului, turiștii pot poposi în localitatea Călimănești, din județul Vâlcea, localitate în care se regăsesc cele mai apropiate unități de cazare, raportat la obiectivul turistic. Conform Institutului Național de Statistică în ceea ce privește posibilitățile de cazare ale turiștilor, în această localitate sunt înregistrate 43 de unități de cazare, reprezentate de: 8 hoteluri; 1 hostel; 4 moteluri; 10 vile turistice; 2 bungalouri; 1 camping; 1 popas turistic; 1 tabără de elevi și preșcolari; 15 pensiuni turistice. Acești operatori oferă un număr total de 3.397 locuri de cazare, distribuite pe tipuri de unități astfel: 2.313 de locuri în
hoteluri; 40 de locuri în hosteluri; 142 de locuri în moteluri; 325 de locuri în vile turistice; 30 de locuri în bungalouri; 118 de locuri în campinguri; 24 de locuri în popasuri turistice; 120 de locuri în tabere de elevi și preșcolari; 285 de locuri în pensiuni turistice. oferă posibilităţi de cazare. Din cauza regimului impus în mănăstire, aceleaşi reguli se aplică şi persoanelor găzduite. 12. DETALII DESPRE SEZONALITATE Mănăstirea este deschisă publicului pe toată durata anului, fiecare anotimp având farmecul propriu. Cele mai bune perioade pentru vizitarea Mănăstirii sunt perioadele de Paşte, Crăciun, sărbătorile religioase importante, şi sărbătorirea hramurilor Mănăstirii: Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul
(24 Iunie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 August). 13. DETALII DESPRE OBIECTIVUL TURISTIC este un lăcaş de cult situat în comuna Muereasca, în apropierea Municipiului Râmnicu Vâlcea, fiind un loc special prin regulamentul instituit de Sfântul Calinic, ce prevede faptul că nu se mănâncă niciodată carne în mănăstire, că nu au voie niciodată să intre femei și că se face slujbă de la miezul nopţii până dimineaţa. Acest regulament este încă păstrat cu stricteţe. Descriere din comuna Muereasca, sat Andreești, a cărei denumire se datorează pădurilor de frasini din zonă, datează din anul 1710, când doi monahi, cuvioșii Ilarion și Ștefan, s-au retras în acest loc singuratic, locuind într-o colibă de lemn, având doar un paraclis, unde se rugau. După 1718, aceştia hotărăsc să se stabilească 0
definitiv aici și să facă schitului pe care îl construiseră, legitimându-l prin aprobarea episcopului Inochenție al Râmnicului și Noului Severin. Biserica a avut hramul Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, hram care s-a păstrat până astăzi pentru lăcaşul care, după construirea noii mănăstiri, a devenit biserică de cimitir. La început episcopul îi autorizează verbal să folosească acest pământ. Nu mult după aceea se iveşte un conflict între locuitorii satului Muereasca şi părinţii noului schit în legătură cu pământul primit, la care episcopul a intervenit întărindu-i pe călugări în dreptul de proprietate prin eliberarea unui act scris. Istoric Un document ce se regăseşte în arhiva mănăstirii menţionează: Pe vremea fostului episcopului Noului Severin, Chiriu Chiru Damaschin, ce au fost numit şi dascălu, care a fost trăgându-se de la Buzău, la 1
leatul de la mântuirea lumii 1710, în vremea unei prea iuţi răzmeriţi, pustiindu-se multe oraşe, mănăstiri şi sate, au venit fugind de nevoi doi monahi cu viaţă şi petrecere plăcută lui Dumnezeu. Numele unuia Ilarion, iar al altuia Ştefan. Aceştia ascunzându-se între acele dealuri, precum s-au zisu, de oştile resvretirii Documentul nu zice de unde veneau călugării, dar nu poate fi vorba despre Muntenia, unde în acest an nu se semnalează nici o răscoală. Nici Moldova nu poate fi, deoarece lupta de la Stănileşti începe în 1711, deci cu un an mai târziu de stabilirea călugărilor la Frăsinei. Mai degrabă Transilvania poate fi locul de plecare deoarece în 1709 izbucnesc unele răscoale aici şi ar corespunde foarte bine cu momentul istoric indicat de document. Cu privire la această dată nu putem avea nici o îndoială deoarece ea ne este transmisă şi de alte documente, deşi unii susţin anul 1720. Chiar şi tradiţia confirmă data de 1710 pe care o consemnează şi Buletinul Monumentelor Istorice pe 1933. 2
În anul 1764 boierii Cârstea, Damian şi Nicoliţă din Râmnicu Vâlcea construiesc din fonduri proprii o biserică de zid în locul celei de lemn, înzestrând-o cu toate obiectele necesare cultului. Biserica a fost zugrăvită în acelaşi an de către Teodor zugravul şi ucenicul său Enache. În noua formă, schitul își desfășoară viața pașnic, până în 1780, când o brigadă de voluntari români se retrage aici din calea austriecilor. Mica brigadă de voluntari nu a rezistat atacului, iar austriecii au luat tot ceea ce era de valoare, dar nu au distrus biserica de curând înființată. Monahii părăsesc pentru prima dată schitul care va rămâne pustiu până la 1845, când un călugăr de la Mănăstirea Cernica, cuviosul Acachie, îl va repune în vechile rânduieli de viață monahală. Cu ocazia unei vizite pastorale întreprinse în anul 1857 prin judeţul Vâlcea, Sfântul Calinic vizitează şi schitul Frăsinei. Aşezarea retrasă şi locul deosebit îl impresionează. Se crede că vizita ar fi avut loc în anul 3
1859, iar lucrările pentru construirea mănăstirii ar fi început imediat în anul următor. Adevărul a fost stabilit odată cu găsirea unei scrisori a Sfântului Calinic adresată ministrului N. Creţulescu, în care spunea: Cu duhovnicească şi arhierească binecuvântare D-le Nicolache. În anul 1857 găsim aici în districtul Vâlcea, plaiul Cozii, o biserică de zid, cu o chilie împrejur, situată în loc retras sub numele de schitul Frăsinei. Poziţia locului acestui schit mă mişcă foarte mult, de a forma noi şi a urma un proiect ce tinde la un act de religiozitate. Ansamblul Mănăstirii Sfântul Calinic, episcopul Râmnicului a ridicat între 1860 1863 biserica cea mare a mănăstirii, iar pictura, în stil academic, a fost realizată de pictorul ardelean Mișu Pop. Inițial, lucrarea îi fusese încredințată lui Gheorghe Tătărăscu, care nu a putut însă răspunde solicitării. În interior 4
predomină culoarea albastru. În pronaos sunt chipuri de mari pustnici care poartă fiecare în mână câte un răvaş pe care este scrisă o idee din învăţătura sau practica de rugăciune şi asceza lui. Sub portretul Sfântului Calinic, ctitorul, este inscripţionat: Calinic Cernicanu Românu Pământeanu. În partea dreaptă este pictat mitropolitul Nifon, mitropolitul primat de atunci, având la gât o eşarfă roşie, simbol al primatului României. În naos se află scenele cu Înălţarea Sfintei Cruci, icoana Deisis, martirii Calinic, Trifon, Gheorghe şi Dimitrie. Ambele perechi de picturi flanchează ferestrele naosului. În registrul superior se află, de o parte Naşterea Domnului, iar de cealaltă Învierea. Pe calota absidei centrale în altar se află Maica Domnului înconjurată de îngeri. În registrul inferior sunt pictaţi Sfinţii Ierarhi autori de Liturghii, precum şi Sfântul Nicolae, patronul şi ocrotitorul Sfântului Calinic. Diaconiconul şi proscomidiarul nu sunt pictate. Catapeteasma este din 5
lemn şi este pictată. Paraclisul cu hramul Sfinții Trei Ierarhi, clădirile de locuit dinspre sud și est au fost ridicate de episcopul Gherasim Safirim al Romanului. După ce se fac ultimele finisări, Sfântul Calinic hotărăşte sfinţirea noului lăcaş la 12 mai 1863, urmând ca biserica să aibă hramul Adormirea Maicii Domnului. Biserica mare a mănăstirii este construită în formă de cruce, cu o singură turlă centrală sprijinită pe patru arcade ogivale. Păstrează împărţirea clasică cu pridvor, pronaos, naos şi altar, realizată de către meșterul Costache. Pridvorul este deschis, sprijinit pe patru stâlpi din piatră şi lipit de biserică în stil brâncovenesc. Nu posedă basoreliefuri şi nici nu adăposteşte picturi, ci are o formă simplă, pustnicească. În pridvor se află pictura reprezentând Adormirea Maicii Domnului hramul bisericii, dedesubtul căreia se află pisania. Intrarea în biserică se face prin două uşi masive de stejar pe care sunt încrustate numele ctitorului şi anii construcţiei. 6
Pronaosul este unit cu naosul, delimitarea fiind făcută numai de arcul absidei care începe şi formează în continuare naosul. În pronaos sunt două ferestre mari fără decoraţiuni interioare sau exterioare. Naosul este larg, încăpător, prevăzut cu două ferestre, iar deasupra se află turla, sprijinită de cele patru pandantive. Altarul este situat în absida centrală, având un proscomidiar şi un diaconicon. este singura din țară care nu a fost secularizată, păstrându-și tot terenul agricol până în prezent. Viaţa monahală de la mănăstire se aseamănă cu cea de la Muntele Athos: în mânăstire nu au voie să intre femei şi nu se găteşte cu carne. În acest sens, Sfântul Calinic a aşezat în anul 1867 o piatră de legământ la circa 2 kilometri de mânăstire, unde se află astăzi o biserică şi dependinţe pentru cazarea femeilor. În 1941 viaţa monahală cunoştea o mare dezvoltare, obştea ajungând la 61 de monahi şi fraţi. Construcţiile care se realizează în această 7
perioadă indică starea de înflorire în care se află. Astfel, în 1925 s-a construit metocul din Seci, compus dintr-o casă de lemn, stână, grajduri şi fânare. Actualmente Biserica veche a schitului Frăsinei se află în perfectă stare. Lăcașul serveşte ca biserică de cimitir, în jurul lui găsindu-se mormintele călugărilor din mănăstire. Nu se oficiază slujbe decât la 24 iunie când se face hramul bisericii. În jur nu se mai află nici o clădire din cele vechi şi nici măcar ruinele fostelor chilii. Biserica se află la o distanţă de 200 de metri de noua mănăstire, ctitorită de Sfântul Calinic. În interior se păstrează o pictură foarte frumoasă, în stil bizantin. Pot fi admirate scenele Bunei- Vestiri şi Schimbării la Faţă care scot în evidenţă preocuparea călugărilor pentru rugăciune şi viaţă contemplativă şi o vădită influenţă isihastă. Pe pisania mănăstirii stă scris: Intru mărirea Sf. Treim Unuia Du(mne)zeu și întru cinstea, Adormirii Maicii Domnului s-au zidit din temelie această Sf. 8
Bisericăcu clopotnițăși cilii împrejur de smeri(tul) Epis(cop) al Rm-Noului Severin. D.D. Calinicu Cernicanu spre a fi locuită de parinți monahi cu viața de obște; alaturându-se de dansul și Scitu Slătioarele tot din acest district prin actu Pra Sfinției Sale din anul 1860 legalizat de Prea Sf. Sa Parin. Mitro : D.D. Nifon Cernicanul sub : No. 2 același anu Mar. 9. spre a se îngriji amandouă de singur starețu Frăsineiului. Pentru o mai bună susținere a lor din venitul proprietății lor ce au nesupuse la un alt stabiliment. Publicu s-au sfințit la 1863; Mai 12. 14. FORMELE ȘI SURSELE DE POLUARE a. Poluarea aerului Activitățile turistice pot conduce la reducerea calității aerului. Astfel, în sezonul turistic, când circulația se află la cote maxime se poate produce poluarea aerului prin gaze de eșapament emise de autoturismele turiștilor și numărul mare de autocare. b. Poluarea apei Multe activități turistice nu 9
se pot derula în lipsa unor resurse de apă mai ales când este vorba de starea de igienă și calitatea serviciilor oferite. Consumul de apă calculat pentru fiecare turist este destul de ridicat atât în structurile de cazare cât și în cele de alimentație publică, prin urmare crescând volumul de ape uzate evacuate. Poluarea apelor se produce și prin turismul neorganizat în locuri situate pe malurile apelor, lacurilor sau în perimetrul apelor freatice cu caracter mineral, unde turiştii, prin gunoaiele lăsate, pot contribui la scăderea calității apelor de suprafață sau subterane. Comportamentul turiștilor de a arunca oriunde gunoaiele, mai ales în lacuri, râuri curgătoare și ape marine crește concentrația de bacili coliformi care pot provoca diferite afecțiuni. Astfel, turiştii din amonte de pot produce poluarea apei care ajunge şi este folosită în Mănăstire. c. Poluarea solului Această formă de poluare 0
afectează mai ales prin extinderea amenajărilor turistice și de transport, care determină scoaterea din circuitul forestier și agricol a unor importante suprafețe (realizarea de parcări, stații de alimentare cu combustibil etc.). Solurile sunt afectate mai ales de cantitățile de deșeuri solide care pot afecta calitatea lor. Creşterea numărului de turişti la ar putea duce la poluarea solului atunci când deșeurile pe care le generează nu sunt depozitate corespunzător. d. Poluarea vegetației Pădurile, prin faptul că reduc poluarea aerului, atenuează efectul de seră. Vegetația arbustivă și ierboasă naturală, prin varietatea speciilor componente aduce o mai mare varietate peisajelor naturale din jurul Mănăstirii Frăsinei. Activitățile turistice pot determina degradarea vegetației existente - colectare lemn de foc pentru picnic, parcare direct pe iarbă, ruperea de specii valoroase ca suveniruri, campare haotică a 1
corturilor etc. e. Poluarea faunei Extinderea amenajărilor turistice, circulația turistică intensă determină reducerea habitatelor naturale pentru multe dintre animalele sălbatice. Comportamentul zgomotos al turiștilor are un efect negativ asupra mediului de viață al multor specii de animale. f. Poluarea fonică Activitățile turistice dețin mai multe surse care produc zgomote cum sunt cele produse de motoarele de pompare a apei, de instalațiile de aer condiționat, de aparatele frigorifice, de câinii vagabonzi din jurul obiectivului și de comportamentul necivilizat al multor turiști. În special fiind un lăcaş de cult, poluarea fonică ar afecta activitatea de zi cu zi a Mănăstirii Frăsinei. g. Poluarea luminoasă Excesul de iluminat public noaptea nu numai că produce o cantitate mare de gaze cu 2
efect de seră (4% din total), dar afectează sănătatea umană şi echilibrul ecosistemului. Creșterea numărului de spații de cazare și a traficului poate contribui la amplificarea acestui efect. Lumina produce în localități efectul de halo ceaţa portocalie prezentă deasupra oraşelor în timpul nopţii şi care blochează şi vizibilitatea aştrilor. Zona mănăstirii 15. ALTE INFORMAȚII se află în comuna Muereasca, comună cu o populaţie de 2.470 de locuitori, situată în judeţul Vâlcea, la 25 de kilometri de Râmnicu Vâlcea. Comuna Muereasca mai este cunoscută şi pentru sărbătoarea Alegerea de June, un ritual vechi de peste 110 ani, ce se organizează în fiecare an de bobotează. 3