Revista Actualitate Universul legislativă Juridic nr. 12, decembrie 2018, pp. 67-68 67 III. ACTUALITATE LEGISLATIVĂ ABSTRACT In December 2018, several amendments were made to the New Code of civil procedure, to Law no. 2/2013 regarding some measures for the relief of some courts of law, as well as for preparing the enforcement of Law no. 134/2010 of the Civil Procedure Code, G.E.O. no. 51/2008 concerning the judicial public aid in civil matters, based on the same regulation, as well as to the Fiscal Code, based on two distinct regulations. In the same month, Law no. 360/2002 regarding the Statute of police servants, Law no. 80/1995 on the status of military personnel, Law no. 384/2006 on the status of professional soldiers and graduated professionals were amended. Moreover, in December 2018, the following laws were also amended: Law of national education no. 1/2011, Regulation on the organization and operation of the Superior Council of Magistracy, Law no. 76/2002 on the unemployment insurance system and employment incentives of labour force. ART. 453 LIT. B) COD FISCAL MODIFICĂRI (LEGEA NR. 285/2018) De Redacţia ProLege Actul modificat Actul modificator Sumar Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (M. Of. nr. 688 din 10 septembrie 2015; cu modif. ult.) Legea nr. 285/2018 pentru modificarea art. 453 lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (M. Of. nr. 1028 din 3 decembrie 2018) modifică: art. 453 lit. b) În M. Of. nr. 1028 din 03 decembrie 2018, s-a publicat Legea nr. 285/2018 pentru modificarea art. 453 lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
68 Actualitate legislativă Astfel, respectivul act modifică art. 453 lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (M. Of. nr. 688 din 10 septembrie 2015; cu modif. ult.). Dispoziţiile modificate se referă la definiţia dată termenului clădire. Vă prezentăm, în continuare, modificările aduse Codului fiscal. Art. 453 lit. b) din Codul Fiscal (modificat prin Legea nr. 285/2018) Art. 453 lit. b) din Codul fiscal (modificat prin Legea nr. 285/2018) În vechea reglementare, la art. 453, lit. b) prevedea: În înţelesul prezentului titlu, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: b) clădire orice construcţie situată deasupra solului şi/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinţa sa, şi care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalaţii, echipamente şi altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul, indiferent de materialele din care sunt construite;. Potrivit noii reglementări, la art. 453, lit. b) se modifică şi va avea următorul În înţelesul prezentului titlu, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: b) clădire orice construcţie situată deasupra solului şi/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinţa sa, şi care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalaţii, echipamente şi altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul, indiferent de materialele din care sunt construite, inclusiv construcţiile reprezentând turnurile de susţinere a turbinelor eoliene;.
Revista Actualitate Universul legislativă Juridic nr. 12, decembrie 2018, pp. 69-70 69 LEGEA EDUCAŢIEI NAŢIONALE NR. 1/2011 MODIFICĂRI (LEGEA NR. 289/2018) De Redacţia ProLege Actul modificat Actul modificator Sumar Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 (M. Of. nr. 18 din 10 ianuarie 2011; cu modif. ult.). Legea nr. 289/2018 (M. Of. nr. 1028 din 3 decembrie 2018) modifică: art. 11 În M. Of. nr. 1028 din 3 decembrie 2018, s-a publicat Legea nr. 289/2018 pentru modificarea art. 11 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 (M. Of. nr. 18 din 10 ianuarie 2011; cu modif. ult.). Art. 11 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 (modificat prin Legea nr. 289/2018) În vechea reglementare, art. 11 prevedea: (1) Guvernul sprijină învăţământul în limba română în ţările în care trăiesc români, cu respectarea legislaţiei statului respectiv. (2) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii Române, poate organiza unităţi de învăţământ cu predare în limba română pe lângă oficiile diplomatice şi instituţiile culturale ale României în străinătate, poate susţine lectorate în universităţi din străinătate, precum şi cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească. Potrivit noii reglementări, art. 11 se modifică şi va avea următorul (1) Guvernul sprijină învăţământul în limba română în ţările în care trăiesc cetăţeni de etnie română, cetăţeni români cu domiciliul în acele state sau minorităţi vorbitoare de limbă română, oricare ar fi denumirea acestora, cu respectarea legislaţiei statului respectiv. De asemenea, Guvernul poate sprijini înfiinţarea de unităţi şcolare, cu predare în limba română, în conformitate cu legislaţia statului respectiv.
70 Actualitate legislativă (2) Ministerul Educaţiei Naţionale poate organiza, anual, un examen de bacalaureat pentru românii de pretutindeni. Absolvenţii de liceu care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) pot să fie înscrişi la examenul de bacalaureat în România. (3) Lista probelor, conţinutul programelor, calendarul, metodologia, precum şi modul de organizare şi desfăşurare a examenului se stabilesc de Ministerul Educaţiei Naţionale, printr-o metodologie specifică. (4) Ministerul Educaţiei Naţionale, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii Române, poate organiza unităţi de învăţământ cu predare în limba română pe lângă oficiile diplomatice şi instituţiile culturale ale României în străinătate, poate susţine lectorate în universităţi din străinătate, precum şi cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească.
Revista Actualitate Universul legislativă Juridic nr. 12, decembrie 2018, pp. 71-74 71 REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A CSM (HOTĂRÂREA CSM NR. 1073/2018) De Redacţia ProLege Actul publicat în Monitor Hotărârea CSM nr. 1073/2018 (M. Of. nr. 1044 din 10 decembrie 2018) Sumar Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a CSM În M. Of. nr. 1044 din 10 decembrie 2018 s-a publicat Hotărârea CSM nr. 1073/2018 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a CSM. Structura Cap. I ( Dispoziţii generale ); Cap. II ( Structura Consiliului ); Cap. III ( Conducerea Consiliului ); Cap. IV ( Funcţionarea şi atribuţiile Consiliului ); Secţ. 1 ( Constituirea Consiliului ); Secţ. a 2-a ( Plenul Consiliului Superior al Magistraturii ); Secţ. a 3-a ( Secţia pentru judecători ); Secţ. a 4-a ( Secţia pentru procurori ); Cap. V ( Statutul membrilor Consiliului ); Cap. VI ( Aparatul propriu al Consiliului ); Cap. VII ( Personalul din cadrul aparatului propriu al Consiliului ); Secţ. 1 ( Personalul de specialitate juridică ); Secţ. a 2-a ( Personalul contractual ); Secţ. a 3-a ( Funcţionarii publici ); Secţ. a 4-a ( Numirea şi delegarea în funcţii de conducere în cadrul aparatului propriu al Consiliului ); Secţ. a 5-a ( Evaluarea personalului din aparatul propriu al Consiliului ); Secţ. a 6-a ( Răspunderea disciplinară a personalului din aparatul propriu ); Cap. VII ( Dispoziţii finale ).
72 Actualitate legislativă Prezentare generală Vă prezentăm, în continuare, cele mai importante dispoziţii ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a CSM. Potrivit art. 1 alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) reprezintă un organ constituţional şi face parte din autoritatea judecătorească, fiind garantul independenţei justiţiei. Acesta are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti, fiind de asemenea, independent şi supunându-se în activitatea sa numai legii. În activitatea CSM sunt incluse următoarele atribuţii: apărarea judecătorilor şi procurorilor împotriva oricărui act de natură să aducă atingere independenţei sau imparţialităţii acestora în înfăptuirea justiţiei ori să creeze suspiciuni cu privire la acestea; apărarea reputaţiei profesională a judecătorilor şi procurorilor; asigurarea respectării legii şi a criteriilor de competenţă şi etică profesională în desfăşurarea carierei profesionale a judecătorilor şi procurorilor; întocmirea şi păstrarea dosarelor profesionale ale judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor- asistenţi, în condiţiile legii; coordonarea activităţii Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri; În ceea ce îi priveşte pe membrii CSM, aceştia răspund în faţa judecătorilor şi procurorilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului. Referitor la structura consiliului se remarcă dispoziţiile art. 9. Astfel, CSM este compus din 19 membri, care alcătuiesc Plenul CSM, după cum urmează: 9 judecători şi 5 procurori, aleşi în adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor; 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; 3 membri de drept: preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reprezentant al puterii judecătoreşti, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ministrul justiţiei. De asemenea, se observă şi existenţa a două secţii ale Consiliului, respectiv Secţia pentru judecători şi Secţia pentru procurori. Astfel, prima secţie este alcătuită după cum urmează: 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; 3 judecători de la curţile de apel, inclusiv Curtea Militară de Apel; 2 judecători de la tribunale, inclusiv tribunale specializate şi tribunale militare; 2 judecători de la judecătorii. În ceea ce priveşte Secţia pentru procurori, aceasta este compusă din: un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Direcţia Naţională Anticorupţie sau de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
Actualitate legislativă 73 un procuror de la parchetele de pe lângă curţile de apel, inclusiv Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel; 2 procurori de la parchetele de pe lângă tribunale, tribunale specializate şi tribunale militare; un procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii. Conform art. 10, CSM este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi pentru un mandat de un an, iar mandatul preşedintelui nu poate fi reînnoit. De asemenea, Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului fac parte din secţii diferite, iar membrii judecători şi procurori care doresc să candideze pentru funcţiile de preşedinte, respectiv vicepreşedinte îşi depun candidaturile, însoţite de un proiect privind obiectivele urmărite, în Secţia pentru judecători, respectiv în Secţia pentru procurori. Principalele atribuţii ale Preşedintelui CSM sunt următoarele: a) reprezintă Consiliul în relaţiile interne şi internaţionale; b) coordonează activitatea Consiliului şi repartizează lucrările pentru Plen şi secţii; c) prezidează lucrările Plenului, cu excepţia cazului în care la lucrări participă Preşedintele României; d) propune Plenului măsurile necesare pentru ocuparea locurilor devenite vacante, ca urmare a încetării calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de expirarea mandatului; e) semnează actele emise de Consiliu; f) sesizează Curtea Constituţională în vederea soluţionării conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice; g) desemnează membrii Consiliului Superior al Magistraturii care pot fi consultaţi pentru elaborarea unor proiecte de acte normative, la propunerea Plenului; h) prezintă în şedinţa publică a Plenului raportul asupra activităţii Consiliului, care se transmite instanţelor şi parchetelor şi se dă publicităţii; i) prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului României, până la data de 15 februarie a anului următor, raportul anual privind starea justiţiei şi raportul anual privind activitatea Consiliului, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de internet a Consiliului; j) are calitatea de ordonator principal de credite, care poate fi delegată vicepreşedintelui, secretarului general, secretarului general adjunct sau directorului economic; k) stabileşte atribuţiile secretarului general adjunct, la propunerea secretarului general al Consiliului; l) coordonează activitatea Compartimentului de audit public intern; m) coordonează activitatea Biroului de informare publică şi relaţii cu mass-media.
74 Actualitate legislativă Conform art. 13, CSM funcţionează ca organ cu activitate permanent, iar membrii săi desfăşoară activitate permanentă şi nenormată şi nu exercită activitatea de judecător sau procuror, cu excepţia membrilor de drept. Astfel, perioada în care judecătorul sau procurorul este membru al Consiliului constituie vechime în aceste funcţii, iar Plenul şi secţiile Consiliului emit hotărâri, iar preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului emit decizii, potrivit dispoziţiilor legale şi regulamentare. Hotărârile Consiliului se iau în Plen sau în secţii, potrivit atribuţiilor care le revin acestora. Lucrările Plenului se desfăşoară în prezenţa a minim 15 membri şi sunt prezidate de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreşedinte. În lipsa preşedintelui şi a vicepreşedintelui, Plenul alege un preşedinte de şedinţă dintre judecători sau procurori, cu votul majorităţii celor prezenţi. Este important de precizat şi faptul că Preşedintele României prezidează, fără drept de vot, lucrările Plenului la care participă, în timp ce reprezentanţii societăţii civile participă, cu drept de vot, la lucrările Plenului. Hotărârile Plenului se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi care nu s-au abţinut, şi totodată, acestea se iau prin prin vot direct şi secret şi se motivează.
Revista Actualitate Universul legislativă Juridic nr. 12, decembrie 2018, pp. 75-77 75 LEGEA NR. 360/2002 PRIVIND STATUTUL POLIŢISTULUI ŞI ALTE ACTE NORMATIVE MODIFICĂRI (LEGEA NR. 288/2018) Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului (M. Of. nr. 440 din 24 iunie 2002; cu modif. ult.) Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (M. Of. nr. 155 din 20 iulie De Redacţia ProLege Actul modificat Actul modificator Sumar Legea nr. 288/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative (M. Of. nr. 1036 din 6 decembrie 2018) 1995; cu modif. ult.) Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti (M. Of. nr. 868 din 24 octombrie 2006; cu modif. ult.) introduce: art. 31 alin. (1^2)-(1^4). introduce: art. 20^1 alin. (2^1)-(2^3). modifică: art. 8 alin. (2) lit. a); introduce: art. 8 alin. (2^1). În M. Of. nr. 1036 din 6 decembrie 2018, s-a publicat Legea nr. 288/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Astfel, respectiva lege aduce modificări, dar şi completări următoarelor acte normative: Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului (M. Of. nr. 440 din 24 iunie 2002; cu modif. ult.); Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (M. Of. nr. 155 din 20 iulie 1995; cu modif. ult.); Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti (M. Of. nr. 868 din 24 octombrie 2006; cu modif. ult.). Modificările aduse Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului constau în introducerea unor dispoziţii referitoare la situaţia poliţistului care îndeplineşte
76 Actualitate legislativă condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie şi care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe. Astfel, acesta beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăşi durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului. Compensaţia lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la art. 31 alin. (1), dar nu poate depăşi rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar. Vă prezentăm, în continuare, modificările şi completările aduse fiecăruia dintre cele trei acte normative. Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului Art. 31 alin. (1^2)-(1^4) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului (introdus prinlegea nr. 288/2018) Potrivit noii reglementări la art. 31, după alin. (1^1) se introduc trei noi alineate, alin. (1^2)-(1^4), cu următorul (1^2) Poliţistul care îndeplineşte condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie potrivit alin. (1) şi (1^1) şi care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăşi durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului. În această situaţie, compensaţia lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (1), dar nu poate depăşi rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar. (1^3) În situaţia prevăzută la alin. (1^2), compensaţia lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuinţă achiziţionată pe timpul carierei. Compensaţia lunară pentru chirie nu se poate acorda concomitent pentru situaţia prevăzută la alin. (1) şi (161) şi pentru situaţia prevăzută la alin. (1^2), caz în care poliţistul optează pentru una dintre aceste situaţii. (1^4) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1^2), sumele pot fi justificate cu un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe. Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare Art. 20^1 alin. (2^1)-(2^3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (introdus prin Legea nr. 288/2018) Potrivit noii reglementări la art. 20^1, după alin. (2) se introduc trei noi alineate, alin. (2^1)-(2^3), cu următorul (2^1) Cadrele militare care îndeplinesc condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie potrivit alin. (1) şi (2) şi care contractează un credit ipotecar/imobiliar
Actualitate legislativă 77 destinat achiziţionării unei locuinţe beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăşi durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului. În această situaţie, compensaţia lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (1), dar nu poate depăşi rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar. (2^2) În situaţia prevăzută la alin. (2^1), compensaţia lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuinţă achiziţionată pe timpul carierei. Compensaţia lunară pentru chirie nu se poate acorda concomitent pentru situaţia prevăzută la alin. (1) şi (2) şi pentru situaţia prevăzută la alin. (2^1), caz în care cadrul militar optează pentru una dintre aceste situaţii. (2^3) Pentru persoanele prevăzute la alin. (2^1), sumele pot fi justificate cu un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe. Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti Art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti (modificat prin Legea nr. 288/2018) În vechea reglementare, la art. 8 alin. (2), lit. a) prevedea: (2) Soldaţii şi gradaţii profesionişti pot beneficia, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării, de: a) compensaţie lunară pentru chirie, în cuantum de până la 50% din solda lunară;. Potrivit noii reglementări la art. 8 alin. (2), lit. a) se modifică şi va avea următorul (2) Soldaţii şi gradaţii profesionişti pot beneficia, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării, de: a) compensaţie lunară pentru chirie, în cuantum de până la 50% din solda lunară, în mod similar cu cea acordată cadrelor militare în activitate;. Art. 8 alin. (2^1) din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti (introdus prin Legea nr. 288/2018) Potrivit noii reglementări la art. 31, după alin. (2) se introduce un nou alineat, alin. (2^1), cu următorul (2^1) Pentru persoanele prevăzute la alin. (2) lit. a), sumele pot fi justificate cu un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe.
Revista 78 Universul Juridic nr. 12, decembrie 2018, pp. 78-105 Actualitate legislativă NOUL COD DE PROCEDURĂ CIVILĂ MODIFICĂRI (LEGEA NR. 310/2018) Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (NCPC) (M. Of. nr. 247 din 10 aprilie 2015; cu modif. ult.) De Redacţia ProLege Actul modificat Actul modificator Sumar Legea nr. 310/2018 (M. Of. nr. 1074 din 18 decembrie 2018) modifică: art. 13 alin. (2), art. 41 alin. (1), art. 64 alin. (3)-(4), art. 80 alin. (5), art. 83, art. 84 alin. (3), art. 94 pct. 1 lit. b), art. 95 pct. 3, art. 96 pct. 3, art. 127 alin. (1)-(2), art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2)-(3), art. 131 alin. (1), art. 142 alin. (1), art. 144 alin. (2), art. 154 alin. (4) şi alin. (6), art. 165 pct. 3, art. 183 alin. (1) şi alin. (3), art. 200 alin. (4), art. 201 alin. (2)-(4), art. 213, art. 231 alin. (1) şi alin. (4)-(5), art. 240, art. 244, art. 261 alin. (1), art. 323 alin. (1), art. 398 alin. (3), art. 402, art. 415 pct. 3, art. 426 alin. (1) şi alin. (5), art. 444 alin. (1), art. 450 alin. (3), art. 457 alin. (2), art. 471 alin. (3)-(4), art. 474, art. 483 alin. (2)-(4), art. 484 alin. (7), art. 486 alin. (1) lit. a) şi lit. e), art. 486 alin. (2)-(3),
Actualitate legislativă 79 art. 490, art. 496 alin. (1), art. 497, art. 503 alin. (3), art. 509 alin. (2), art. 513 alin. (4), art. 517 alin. (4), art. 521 alin. (3), art. 713 alin. (2), art. 906 alin. (4), art. 915 alin. (2) introduce: art. 94 pct. 1 lit. j^1)-j^3), art. 127 alin. (2^1), art. 154 alin. (6^1), art. 163 alin. (11^1), art. 200 alin. (4^1), art. 321 alin. (6)-(7), art. 413 alin. (1) pct. 1^1, art. 471^1, art. 517 alin. (1^1) abrogă: art. 84 alin. (2), art. 105, art. 322 alin. (3), art. 471 alin. (5)-(8), art. 475, art. 484 alin. (3) pct. 2, art. 484 alin. (6), art. 493, art. 660 alin. (3), art. 666 alin. (8) În M. Of. nr. 1074 din 18 decembrie 2018, s-a publicat Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. Astfel, respectivul act normativ aduce unele modificări, dar şi completări Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (M. Of. nr. 247 din 10 aprilie 2015; cu modif. ult.). Potrivit uneia dintre completările aduse Codului de procedură civilă, dacă instanţa găseşte că întrebarea pusă de parte nu poate să ducă la dezlegarea procesului, este jignitoare sau tinde a proba un fapt a cărui dovedire este oprită de lege, nu o va încuviinţa. Astfel instanţa va trece în încheierea de şedinţă atât numele părţii şi întrebarea formulată, cât şi motivul pentru care nu a fost încuviinţată. Pe de altă parte, dacă întrebarea este încuviinţată, întrebarea, împreună cu numele părţii care a formulat-o, urmată de răspunsul martorului, se vor consemna literal în declaraţia martorului conform dispoziţiilor art. 323 alin. (1). Vă prezentăm, în continuare, modificările, dar şi completările aduse Codului de procedură civilă.
80 Actualitate legislativă Art. 13 alin. (2) din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018) În vechea reglementare, la art. 13, alin. (2) prevedea: (2) Părţile au dreptul, în tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, după caz, asistate în condiţiile legii. În recurs, cererile şi concluziile părţilor nu pot fi formulate şi susţinute decât prin avocat sau, după caz, consilier juridic, cu excepţia situaţiei în care partea sau mandatarul acesteia, soţ ori rudă până la gradul al doilea inclusiv, este licenţiată în drept. Potrivit noii reglementări, la art. 13, alin. (2) se modifică şi va avea următorul (2) Părţile au dreptul, în tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, după caz, asistate în condiţiile legii. Art. 41 alin. (1) din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018) În vechea reglementare, la art. 41, alin. (1) prevedea: (1) Judecătorul care a pronunţat o încheiere interlocutorie sau o hotărâre prin care s-a soluţionat cauza nu poate judeca aceeaşi pricină în apel, recurs, contestaţie în anulare sau revizuire şi nici după trimiterea spre rejudecare. Potrivit noii reglementări, la art. 41, alin. (1) se modifică şi va avea următorul (1) Judecătorul care a pronunţat o încheiere interlocutorie sau o hotărâre prin care s-a soluţionat cauza nu poate judeca aceeaşi pricină în apel, recurs, contestaţie în anulare sau revizuire şi nici după trimiterea spre rejudecare, cu excepţia cazului în care este chemat să se pronunţe asupra altor chestiuni decât cele dezlegate de instanţa de apel sau, după caz, de recurs. Art. 64 alin. (3)-(4) din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018) În vechea reglementare, la art. 64, alin. (3)-(4) prevedeau: (3) Încheierea de admitere în principiu nu se poate ataca decât odată cu fondul. (4) Încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie poate fi atacată în termen de 5 zile, care curge de la pronunţare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă. Calea de atac este numai apelul, dacă încheierea a fost dată în prima instanţă, respectiv numai recursul la instanţa ierarhic superioară, în cazul în care încheierea a fost pronunţată în apel. Dosarul se înaintează, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, instanţei competente să soluţioneze calea de atac în 24 de ore de la expirarea termenului. Întâmpinarea nu este obligatorie. Apelul sau, după caz, recursul se judecă în termen de
Actualitate legislativă 81 cel mult 10 zile de la înregistrare. Judecarea cererii principale se suspendă până la soluţionarea căii de atac exercitate împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie. Potrivit noii reglementări, la art. 64, alin. (3)-(4) se modifică şi vor avea următorul (3) Încheierea nu se poate ataca decât odată cu fondul. (4) În cazul admiterii căii de atac exercitate împotriva încheierii prin care instanţa a respins ca inadmisibilă cererea de intervenţie, hotărârea pronunţată este desfiinţată de drept, iar cauza se va rejudeca de instanţa în faţa căreia s-a formulat cererea de intervenţie de la momentul discutării admisibilităţii în principiu a acesteia. Art. 80 alin. (5) din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018) În vechea reglementare, la art. 80, alin. (5) prevedea: (5) Când dreptul de reprezentare izvorăşte din lege sau dintr-o hotărâre judecătorească, asistarea reprezentantului de către un avocat nu este obligatorie. Dispoziţiile art. 83 alin. (3) şi art. 84 alin. (2) sunt aplicabile. Potrivit noii reglementări, la art. 80, alin. (5) se modifică şi va avea următorul (5) Când dreptul de reprezentare izvorăşte din lege sau dintr-o hotărâre judecătorească, asistarea reprezentantului de către un avocat nu este obligatorie. Art. 83 din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018) În vechea reglementare, art. 83 prevedea: Reprezentarea convenţională a persoanelor fizice (1) În faţa primei instanţe, precum şi în apel, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepţiilor procesuale şi asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât şi în etapa dezbaterilor. (2) În cazul în care mandatarul persoanei fizice este soţ sau o rudă până la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii în faţa oricărei instanţe, fără să fie asistat de avocat, dacă este licenţiat în drept. (3) La redactarea cererii şi a motivelor de recurs, precum şi în exercitarea şi susţinerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate şi, după caz, reprezentate, sub sancţiunea nulităţii, numai de către un avocat, în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 13 alin. (2). (4) În cazul contestaţiei în anulare şi al revizuirii, dispoziţiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător.
82 Actualitate legislativă Potrivit noii reglementări, art. 83 se modifică şi va avea următorul Reprezentarea convenţională a persoanelor fizice (1) În faţa primei instanţe, în apel, precum şi în recurs, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepţiilor procesuale şi asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât şi în etapa dezbaterilor. (2) În cazul în care mandatarul persoanei fizice este soţ sau o rudă până la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii în faţa oricărei instanţe, fără să fie asistat de avocat, dacă este licenţiat în drept. (3) În cazul contestaţiei în anulare şi al revizuirii, dispoziţiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător. Art. 84 alin. (2) din NCPC (abrogat prin Legea nr. 310/2018) Potrivit noii reglementări, la art. 84, alin. (2) se abrogă. Art. 84 alin. (3) din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018) În vechea reglementare, la art. 84, alin. (3) prevedea: (3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi entităţilor arătate la art. 56 alin. (2). Potrivit noii reglementări, la art. 84, alin. (3) se modifică şi va avea următorul (3) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi entităţilor arătate la art. 56 alin. (2). Art. 94 pct. 1 lit. b) din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018) În vechea reglementare, la art. 94 pct. 1, lit. b) prevedea: Judecătoriile judecă: 1. în primă instanţă, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani: b) cererile referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, potrivit legii;. Potrivit noii reglementări, la art. 94 pct. 1, lit. b) se modifică şi va avea următorul Judecătoriile judecă: 1. în primă instanţă, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani:
Actualitate legislativă 83 b) cererile referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, date de lege în competenţa instanţelor judecătoreşti;. Art. 94 pct. 1 lit. j^1)-j^3) din NCPC (introdus prin Legea nr. 310/2018) Potrivit noii reglementări, la art. 94 pct. 1, după lit. j) se introduc trei noi litere, lit. j^1)-j^3), cu următorul Judecătoriile judecă: 1. în primă instanţă, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani: j^1) cererile în materie de moştenire, indiferent de valoare; j^2) cererile privind uzucapiunea, indiferent de valoare; j^3) cererile în materia fondului funciar, cu excepţia celor date prin lege specială în competenţa altor instanţe;. Art. 95 pct. 3 din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018) În vechea reglementare, la art. 95, pct. 3 prevedea: Tribunalele judecă: 3. ca instanţe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege;. Potrivit noii reglementări, la art. 95, pct. 3 se modifică şi va avea următorul Tribunalele judecă: 3. ca instanţe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului şi în orice alte cazuri expres prevăzute de lege;. Art. 96 pct. 3 din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018) În vechea reglementare, la art. 96, pct. 3 prevedea: Curţile de apel judecă: 3. ca instanţe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege;. Potrivit noii reglementări, la art. 96, pct. 3 se modifică şi va avea următorul
84 Actualitate legislativă Curţile de apel judecă: 3. ca instanţe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum şi în orice alte cazuri expres prevăzute de lege;. Art. 105 din NCPC (abrogat prin Legea nr. 310/2018) Potrivit noii reglementări, art. 105 se abrogă. Art. 127 alin. (1)-(2) din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018) În vechea reglementare, la art. 127, alin. (1)-(2) prevedeau: (1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea. (2) În cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care îşi desfăşoară activitatea la instanţa competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii. Potrivit noii reglementări, la art. 127, alin. (1)-(2) se modifică şi vor avea următorul (1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea. (2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii. Art. 127 alin. (2^1) din NCPC (introdus prin Legea nr. 310/2018) Potrivit noii reglementări, la art. 127, după alin. (2) se introduce un nou alineat, alin. (2^1), cu următorul
Actualitate legislativă 85 (2^1) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz. Art. 129 alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (modificat prin Legea nr. 310/2018) În vechea reglementare, la art. 129 alin. (2), pct. 2 prevedea: (2) Necompetenţa este de ordine publică: 2. în cazul încălcării competenţei materiale, când procesul este de competenţa unei instanţe de alt grad;. Potrivit noii reglementări, la art. 129 alin. (2), pct. 2 se modifică şi va avea următorul (2) Necompetenţa este de ordine publică: 2. în cazul încălcării competenţei materiale, când procesul este de competenţa unei instanţe de alt grad sau de competenţa unei alte secţii sau altui complet specializat;. Art. 130 alin. (2)-(3) din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018) În vechea reglementare, la art. 130, alin. (2)-(3) prevedeau: (2) Necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe. (3) Necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe. Potrivit noii reglementări, la art. 130, alin. (2)-(3) se modifică şi vor avea următorul (2) Necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii. (3) Necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii. Art. 131 alin. (1) din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018) În vechea reglementare, la art. 131, alin. (1) prevedea: (1) La primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă
86 Actualitate legislativă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de şedinţă temeiurile de drept pentru care constată competenţa instanţei sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu. Potrivit noii reglementări, la art. 131, alin. (1) se modifică şi va avea următorul (1) La primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de şedinţă temeiurile de drept pentru care constată competenţa instanţei sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu. Art. 142 alin. (1) din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018) În vechea reglementare, la art. 142, alin. (1) prevedea: (1) Cererea de strămutare întemeiată pe motiv de bănuială legitimă este de competenţa curţii de apel, dacă instanţa de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripţia acesteia. Dacă strămutarea se cere de la curtea de apel, competenţa de soluţionare revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Cererea de strămutare se depune la instanţa competentă să o soluţioneze, care va înştiinţa de îndată instanţa de la care s-a cerut strămutarea despre formularea cererii de strămutare. Potrivit noii reglementări, la art. 142, alin. (1) se modifică şi va avea următorul (1) Cererea de strămutare întemeiată pe motiv de bănuială legitimă este de competenţa curţii de apel, dacă instanţa de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripţia acesteia. Dacă strămutarea se cere de la curtea de apel, competenţa de soluţionare revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În cazul cererilor de strămutare întemeiate pe motivul de bănuială legitimă vizând calitatea părţii de judecător la o instanţă din circumscripţia curţii de apel competente, precum şi a celor vizând calitatea de parte a unei instanţe din circumscripţia aceleiaşi curţi, competenţa de soluţionare revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Cererea de strămutare se depune la instanţa competentă să o soluţioneze, care va înştiinţa de îndată instanţa de la care s-a cerut strămutarea despre formularea cererii de strămutare. Art. 144 alin. (2) din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018) În vechea reglementare, la art. 144, alin. (2) prevedea: (2) Hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare şi este definitivă.
Actualitate legislativă 87 Potrivit noii reglementări, la art. 144, alin. (2) se modifică şi va avea următorul (2) Încheierea asupra strămutării se dă fără motivare şi este definitivă. Art. 154 alin. (4) şi alin. (6) din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018) În vechea reglementare, la art. 154, alin. (4) şi alin. (6) prevedeau: (4) În cazul în care comunicarea potrivit alin. (1) nu este posibilă, aceasta se va face prin poştă, cu scrisoare recomandată, cu conţinut declarat şi confirmare de primire, în plic închis, la care se ataşează dovada de primire/procesul-verbal şi înştiinţarea prevăzute la art. 163. (6) Comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedură se poate face de grefa instanţei şi prin telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia, dacă partea a indicat instanţei datele corespunzătoare în acest scop. În vederea confirmării, instanţa, odată cu actul de procedură, va comunica un formular care va conţine: denumirea instanţei, data comunicării, numele grefierului care asigură comunicarea şi indicarea actelor comunicate; formularul va fi completat de către destinatar cu data primirii, numele în clar şi semnătura persoanei însărcinate cu primirea corespondenţei şi va fi expediat instanţei prin telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace. Potrivit noii reglementări la art. 154, alin. (4) şi alin. (6) se modifică şi vor avea următorul (4) În cazul în care comunicarea potrivit alin. (1) nu este posibilă, aceasta se va face prin poştă, cu scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, în plic închis, la care se ataşează dovada de primire/procesul-verbal şi înştiinţarea prevăzute la art. 163. (6) Comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedură se poate face de grefa instanţei şi prin telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia, dacă partea a indicat instanţei datele corespunzătoare în acest scop. Comunicarea actelor de procedură va fi însoţită de semnătura electronică extinsă a instanţei care va înlocui ştampila instanţei şi semnătura grefierului de şedinţă din menţiunile obligatorii ale citaţiei. Fiecare instanţă va avea o singură semnătură electronică extinsă pentru citaţii şi acte de procedură. Art. 154 alin. (6^1) din NCPC (introdus prin Legea nr. 310/2018) Potrivit noii reglementări, la art. 154, după alin. (6) se introduce un nou alineat, alin. (6^1), cu următorul
88 Actualitate legislativă (6^1) Citaţiile şi celelalte acte de procedură menţionate la alin. (6) se consideră comunicate la momentul la care au primit mesaj din partea sistemului folosit că au ajuns la destinatar potrivit datelor furnizate de acesta. Art. 163 alin. (11^1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (introdus prin Legea nr. 310/2018) Potrivit noii reglementări, la art. 163, după alin. (11) se introduce un nou alineat, alin. (11^1), cu următorul (11^1) Atunci când comunicarea actelor s-a realizat potrivit prevederilor art. 154 alin. (6) mesajul de comunicare către destinatar primit de la sistem constituie dovada de comunicare. Acesta se va lista şi se va ataşa la dosarul cauzei. Art. 165 pct. 3 din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018) În vechea reglementare, la art. 165, pct. 3 prevedea: Procedura se socoteşte îndeplinită: 3. în cazul citării sau comunicării altui act de procedură efectuate potrivit art. 154 alin. (6), procedura se socoteşte îndeplinită la data arătată pe copia imprimată a confirmării expedierii, certificată de grefierul care a făcut transmisiunea. Potrivit noii reglementări, la art. 165, pct. 3 se modifică şi va avea următorul Procedura se socoteşte îndeplinită: 3. în cazul citării sau comunicării altui act de procedură efectuate potrivit prevederilor art. 154 alin. (6), procedura se socoteşte îndeplinită la data arătată pe copia imprimată a expedierii, certificată de grefierul care a făcut transmisiunea. Art. 183 alin. (1) şi alin. (3) din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018) În vechea reglementare, la art. 183, alin. (1) şi alin. (3) prevedeau: (1) Actul de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poştal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare este socotit a fi făcut în termen. (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), recipisa oficiului poştal, precum şi înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administraţia locului de deţinere, pe actul depus, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată.
Actualitate legislativă 89 Potrivit noii reglementări la art. 183, alin. (1) şi alin. (3) se modifică şi vor avea următorul (1) Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poştal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen. (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), recipisa oficiului poştal, precum şi înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administraţia locului de deţinere, pe actul depus, precum şi menţiunea datei şi orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanţei, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată. Art. 200 alin. (4) din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018) În vechea reglementare, la art. 200, alin. (4) prevedea: (4) Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii. Potrivit noii reglementări, la art. 200, alin. (4) se modifică şi va avea următorul (4) Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii prevăzute la art. 194 lit. a)- c), d) numai în cazul motivării în fapt şi f), precum şi art. 195-197 nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere se dispune anularea cererii. Art. 200 alin. (4^1) din NCPC (introdus prin Legea nr. 310/2018) Potrivit noii reglementări, la art. 200, după alin. (4) se introduce un nou alineat, alin. (4^1), cu următorul (4^1) Reclamantului nu i se poate cere să completeze sau să modifice cererea de chemare în judecată cu date sau informaţii de care acesta nu dispune personal şi pentru obţinerea cărora este necesară intervenţia instanţei. Art. 201 alin. (2)-(4) din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018) În vechea reglementare, la art. 201, alin. (2)-(4) prevedeau: (2) Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care este obligat să depună răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoştinţă de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei.
90 Actualitate legislativă (3) În termen de 3 zile de la data depunerii răspunsului la întâmpinare, judecătorul fixează prin rezoluţie primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluţiei, dispunând citarea părţilor. (4) În cazul în care pârâtul nu a depus întâmpinare în termenul prevăzut la alin. (1) sau, după caz, reclamantul nu a comunicat răspuns la întâmpinare în termenul prevăzut la alin. (2), la data expirării termenului corespunzător, judecătorul fixează prin rezoluţie primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluţiei, dispunând citarea părţilor. Potrivit noii reglementări, la art. 201, alin. (2)-(4) se modifică şi vor avea următorul (2) Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care poate depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoştinţă de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei. (3) În termen de 3 zile de la data depunerii întâmpinării, judecătorul fixează prin rezoluţie primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluţiei, dispunând citarea părţilor. (4) În cazul în care pârâtul nu a depus întâmpinare în termenul prevăzut la alin. (1), la data expirării termenului respectiv, judecătorul fixează prin rezoluţie primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluţiei, dispunând citarea părţilor. Art. 213 din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018) În vechea reglementare, art. 213 prevedea: Desfăşurarea procesului fără prezenţa publicului (1) În faţa primei instanţe cercetarea procesului se desfăşoară în camera de consiliu, dacă legea nu prevede altfel. (2) De asemenea, în cazurile în care dezbaterea fondului în şedinţă publică ar aduce atingere moralităţii, ordinii publice, intereselor minorilor, vieţii private a părţilor ori intereselor justiţiei, după caz, instanţa, la cerere sau din oficiu, poate dispune ca aceasta să se desfăşoare în întregime sau în parte fără prezenţa publicului. (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), au acces în camera de consiliu ori în sala de şedinţă părţile, reprezentanţii lor, cei care îi asistă pe minori, apărătorii părţilor, martorii, experţii, traducătorii, interpreţii, precum şi alte persoane cărora instanţa, pentru motive temeinice, le admite să asiste la proces. Potrivit noii reglementări, art. 213 se modifică şi va avea următorul Desfăşurarea procesului fără prezenţa publicului (1) În cazurile în care cercetarea procesului sau dezbaterea fondului în şedinţă publică ar aduce atingere moralităţii, ordinii publice, intereselor minorilor, vieţii private a părţilor ori intereselor justiţiei, după caz, instanţa, la cerere sau din oficiu, poate dispune ca acestea să se desfăşoare în întregime sau în parte fără prezenţa publicului.
Actualitate legislativă 91 (2) În cazurile prevăzute la alin. (1), au acces în sala de şedinţă părţile, reprezentanţii lor, cei care îi asistă pe minori, apărătorii părţilor, martorii, experţii, traducătorii, interpreţii, precum şi alte persoane cărora instanţa, pentru motive temeinice, le admite să asiste la proces. Art. 231 alin. (1) şi alin. (4)-(5) din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018) În vechea reglementare, la art. 231, alin. (1) şi alin. (4)-(5) prevedeau: (1) Grefierul care participă la şedinţă este obligat să ia note în legătură cu desfăşurarea procesului, care vor fi vizate de către preşedinte. Părţile pot cere citirea notelor şi, dacă este cazul, corectarea lor. (4) Instanţa va înregistra şedinţele de judecată. În caz de contestare de către participanţii la proces a notelor grefierului, acestea vor fi verificate şi, eventual, completate ori rectificate pe baza înregistrărilor din şedinţa de judecată. (5) La cerere, părţile, pe cheltuiala acestora, pot obţine o copie electronică a înregistrării şedinţei de judecată în ceea ce priveşte cauza lor. Potrivit noii reglementări, la art. 231, alin. (1) şi alin. (4)-(5) se modifică şi vor avea următorul (1) Grefierul care participă la şedinţă este obligat să ia note în legătură cu desfăşurarea procesului. Părţile pot cere citirea notelor şi, dacă este cazul, corectarea lor. (4) Instanţa va înregistra şedinţele de judecată. (5) Instanţa va elibera, la cerere, o copie electronică a înregistrării şedinţei de judecată: a) părţilor, pe cheltuiala acestora, în ceea ce priveşte cauza lor; b) procurorului, pentru cauza în care participă. Art. 240 din NCPC (modificat prin Legea nr. 310/2018) În vechea reglementare, art. 240 prevedea: Locul cercetării procesului (1) Cercetarea procesului are loc în faţa judecătorului, în camera de consiliu, cu citarea părţilor. Dispoziţiile art. 154 sunt aplicabile. (2) În căile de atac cercetarea procesului, dacă este necesară, se face în şedinţă publică. Potrivit noii reglementări, art. 240 se modifică şi va avea următorul Locul cercetării procesului Cercetarea procesului se desfăşoară în şedinţă publică, cu citarea părţilor, dacă legea nu prevede altfel. Dispoziţiile art. 154 sunt aplicabile.