Concurs de promovare în funcții de execuție a judecătorilor şi procurorilor - 9 mai 2010 - - Probă teoretică - Tribunal 1 Subiect pasiv al infracțiunii poate fi: numai o persoană fizică, dacă a avut de suferit de pe urma infracțiunii; numai o persoană juridică, dacă a avut de suferit de pe urma infracțiunii; atît o persoană fizică, cât şi o persoană juridică, dacă au avut de suferit de pe urma infracțiunii. 2 Împiedicarea de către participant a consumării faptei -art. 30 Cod penal - este: cauză generală de nepedepsire; cauză care înlătură caracterul penal al faptei; cauză care înlătură răspunderea penală. 3 Infracțiunea de port nelegal de decorații sau semne distinctive prev. de art. 241 Cod penal este: o infracțiune continuată succesivă; o infracțiune continuă permanentă; o infracțiune continuă succesivă. 4 În contopirea pedepselor, vor fi cuprinse: toate pedepsele, indiferent dacă urmează a fi sau nu executate; numai pedepsele ce urmează a fi executate; toate pedepsele, indiferent dacă urmează a fi executate sau nu, cu excepția celor grațiate. 5 Autoratul, ca formă de participație, poate fi săvârşit: numai cu intenție; atât cu intenție, cât şi din culpă; numai cu intenție directă. 6 Dacă la săvârşirea infracțiunii au participat mai multe persoane, între care şi un minor, se va reține circumstanța agravantă față de majori dacă: minorul răspunde penal; minorul răspunde penal şi a avut o contribuție importantă la săvârşirea infracțiunii; indiferent dacă minorul răspunde sau nu penal şi indiferent dacă a avut sau nu o contribuție la săvârşirea infracțiunii. 7 Dacă infracțiunea pentru care se solicită reabilitarea a fost amnistiată, atunci cererea: este inadmisibilă; este admisibilă; este lipsită de interes. 8 În cazul infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prev. de art. 183 Cod penal, tentativa: nu este posibilă; este posibilă, dar nu se pedepseşte; este posibilă, dar se pedepseşte. C Pagina 1 of 8
- Probă teoretică - Tribunal 9 În situația existenței unui prim act de tăinuire, reținut ca atare, înțelegerea expresă sau tacită între autorul furtului şi tăinuitor în sensul asigurării în continuare a valorificării bunurilor sustrase, constituie: complicitate la infractiunea de furt; tăinuire în formă simplă sau continuată; complicitate morală la infractiunea de tăinuire. 10 În cazul infracțiunii de purtare abuzivă prev. de art. 250 din Cod penal, mobilul sau scopul are relevanță: pentru realizarea conținutului constitutiv al infracțiunii; numai la individualizarea pedepsei; atât pentru realizarea conținutului constitutiv al infracțiunii cât şi la individualizarea pedepsei. 11 În cazul infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de art. 260 din Codul penal, participația penală nu este posibilă în forma: coautoratului; instigării neurmată de executare; complicității. 12 Infracțiunea de dare de mită, prev. de art. 255 din Codul penal se săvârşeşte:. chiar dacă promisiunea sau oferta făcută nu este urmată de executare; numai dacă promisiunea sau oferta este urmată de executare; numai dacă promisiunea sau oferta este acceptată de mituit. A 13 Fapta de folosire cu vinovăție de acte vamale false la Registrul Auto Român, în vederea verificării unui autoturism adus din străinătate în scopul înmatriculării acestuia, constituie: infracțiunea de evaziune fiscală, prev.de art.178 din Legea nr.141/1997 privind Codul Vamal; infracțiunea de uz de fals, prev.de ar.291 din Codul penal; infracțiunea de folosire de acte falsificate prev.de art.273 din Legea nr.86/2006 privind Codul vamal. 14 Dispozițiile art. 6 ind. 1 alin. 2 şi alin. 4 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancționarea faptelor de corupție, privind nepedepsirea făptuitorului şi restituirea banilor, valorilor sau oricăror altor bunuri care au făcut obiectul infracțiunii, sunt aplicabile: numai în cazul infracțiunilor prevăzute la art.256 şi 257 din Codul penal; atât în cazul infracțiunilor prevăzute de legea specială Legea nr.78/2000 -, cât şi în cazul infracțiunilor prevăzute la art.256 şi 257 din Codul penal; numai infracțiunilor prevăzute de legea specială - Legea nr.78/2000. 15 Infracțiunea dedistrugere, prev. de r. 217 din Codul penal are ca obiect material: numai un bun imobil; numai un bun mobil; un bun mobil, un bun imobil sau un înscris. Pagina 2 of 8
- Probă teoretică - Tribunal 16 Actele de violență exercitate cu intenția de a ucide, săvârşite în aceeaşi împrejurare asupra a două persoane, dintre care una a decedat, constituie: o singură infracțiune de omor deosebit de grav,prev. în art.176 alin.1 lit.b din Codul penal, în formă continuată; atât infracțiunea de omor- simplu, calificat sau deosebit de grav- comisă asupra unei singure persoane cât şi tentativa de omor, după caz, simplu, calificat sau deosebit de grav, aflate în concurs; o singură infracțiune de omor deosebit de grav,prev. în art.176 alin.1 lit.b din Codul penal. 17 Traficul de persoane incriminat prin dispozițiile art. 12 şi art. 13 din Legea nr. 678/2001, comis asupra mai multor subiecți pasivi, în aceleaşi condiții de loc şi de timp, constituie: o infracțiune unică în formă continuată; mai multe infracțiuni aflate în concurs; o infracțiune unică în formă continuă. 18 Fapta de a procura droguri şi de a le introduce într-un penitenciar, în scopul de a fi livrate unor persoane aflate în locul de deținere pentru a fi puse în vânzare de către aceste, iar făptuitorul a fost prins în flagrant înainte ca drogurile să fie livrate efectiv persoanelor aflate în locul de deținere, constituie: infracțiunea de trafic de droguri prev. de art.2 din Legea nr.143/2000 în formă consumată; infracțiunea de trafic de droguri prev. de art.2 din Legea nr.143/2000 în forma tentativei; infracțiunea de trafic de droguri prev. de art.2 din Legea nr.143/2000 în formă continuată. 19 Fapta de a avertiza, prin intermediul telefonului, persoana care are calitatea de complice la săvârşirea infracțiunii de luare de mită prev. de art. 254 alin. 1 Cod penal, să părăsească locul unde urma să fie surprinsă de organele judiciare în flagrant, primind suma de bani pretinsă ca mită, întruneşte elementele constitutive ale infracțiunii de: complicitate la săvârşirea infracțiunii de luare de mită prev.de art.254 din Codul penal cu referire la art.17 lit.a din Legea nr.78/2000; favorizare a infractorului,prev. de art.264 alin.1 din Codul penal cu referire la art.17 lit.a din Legea nr.78/2000; complicitate la săvârşirea infracțiunii de luare de mită prev.de art.254 din Codul penal cu referire la art.17 lit. din Legea nr.78/2000 în concurs real cu infracțiunea de favorizare a infractorului,prev. în art.264 alin.1 din Codul penal. cu referire la art.17 lit.a) din Legea nr.78/2000. 20 Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 178 alin. 3 şi 5 din Cod penal referitoare la reținea de circumstanțe agravante legale pentru infracțiunea de omor din culpă. Autorul excepției consideră că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale 4 alin. 2 şi aler art. 16 referitoare egalitatea în drepturi şi la inexistența vreunei discriminări bazată pe criterii arbitrare. Față de criticile formulate, excepția este: neîntemeiată, deoarece autorul excepției nu a motivat în concret în fel dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale; inadmisibilă, deoarece Parlamentul României şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției; neîntemeiată, deoarece textul criticat se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situație, fără vreo discriminare bazată pe criterii arbitrare. Pagina 3 of 8
DREPT PROCESUAL PENAL - Probă teoretică - Tribunal 21 Plângerea formulată împotriva soluției de scoatere de sub urmărire penală dispusă de procuror prin rechizitoriu şi adresată direct instanței de judecată: se trimite organului judiciar competent; se respinge ca inadmisibilă, întrucât sunt încălcate dispozițiile privind legala sesizare a instanței de judecată; este admisibilă şi urmează a fi judecată în fond de instanța competentă. 22 Respingerea ca inadmisibilă în principiu, în absența contestatorului aflat în stare de deținere şi necitat, a contestației în anulare formulată împotriva deciziei pronunțate în recurs: este nelegală, întrucât nu sunt respectate dispozițiile privind citarea părților la judecată; este nelegală, întrucât încalcă dreptul la un proces echitabil; este legală. 23 Arestarea persoanei cu privire la care s-a dispus punerea în mişcare a acțiunii penale, dacă anterior s-a dispus arestarea preventivă ca învinuit: este posibilă, în toate cazurile; este posibilă, numai dacă arestarea preventivă dispusă anterior nu a încetat; este posibilă, chiar dacă arestarea preventivă dispusă anterior a încetat. 24 Principiul oficialității procesului penal se regăseşte: în fiecare fază a procesului penal; numai la urmărirea penală; în faza de judecată şi în faza de punere în executare. 25 Incompatibilitatea în procesul penal reprezintă: incompetența subiectului procesual oficial de a soluționa o cauză penală; instituția prin intermediul căreia o anumită persoană care face parte dintr-un organ judiciar este împiedicată să participe la activitatea procesuală dintr-o cauză penală concretă, pentru a înlătura suspiciunile care planează asupra obiectivității şi imparțialității modului de rezolvare a cauzei de către persoana respectivă; instituția prin intermediul căreia o anumită persoană care face parte dintr-un organ judiciar este împiedicată să participe la întreaga activitatea procesuală din cadrul acelui organ judiciar, pentru a înlătura suspiciunile care planează asupra obiectivității şi imparțialității activității sale. 26 Cererea de recuzare se poate formula: numai împotriva acelor judecători care compun completul de judecată cu arătarea pentru fiecare persoana în parte a cazului de incompatibilitate invocat şi a tuturor temeiurilor de fapt cunoscute la momentul recuzării; împotriva întregii instanțe atunci când există vreunul din cazurile de incompatibilitate prevăzut de lege; numai împotriva acelor judecători asupra cărora există suspiciuni cu privire la obiectivitatea şi imparțialitatea activității lor judiciare (care au o opinie contrară intereselor părților, asupra unei situații dedusă judecății, conturată într-o practică constantă). 27 Persoanele vătămate nu s-au constituit părți civile până la citirea actului de sesizare, ci după aproape un an de la citarea rechizitoriului, prin cerere scrisă. Din cuprinsul încheierii rezultă că inculpatul s-a opus cererii de constituire ca parte civilă, arătând că a achitat despăgubirile civile. Instanța, prin încheiere: va admite cererea de constituire în calitate de parte civilă a persoanelor vătămate; va respinge cererea, întrucât inculpatul s-a opus cererii de constituire ca parte civilă; va respinge cererea persoanelor vătămate deoarece potrivit dovezilor de citare de la termenul când s-a citit rechizitoriul, acestea au primit citațiile personal, sub semnătură. Pagina 4 of 8
DREPT PROCESUAL PENAL - Probă teoretică - Tribunal 28 Persoana prejudiciată constituită parte civilă: nu mai poate participa ca parte vătămată în proces; poate participa ca parte vătămată în proces; poate fi ascultată ca martor, dacă renunță la prejudiciul moral şi solicită numai daune materiale. 29 Apelul declarat de apărătorul ales al inculpatului: nu este legal declarat decât dacă apărătorul îl asistă pe inculpat şi în calea de atac; nu va fi considerat legal declarat în nicio situație; va fi considerat legal declarat. 30 În cazul repunerii cauzei pe rol, pentru reluarea judecății în complet de divergență: părțile nu se citează, dacă au fost toate prezente la dezbateri; părțile se citează, în toate situațiile; părțile se citează numai dacă completul de divergență apreciază necesar. 31 Verificarea regularității rechizitoriului are loc: numai la cererea părților; numai din oficiu; la cerere sau din oficiu. 32 Cererea inculpatului de renunțare la ascultarea martorilor propuşi prin rechizitoriu: este admisibilă numai dacă inculpatul este de acord ca declarațiile sale din faza de urmărire penală să fie avute în vedere la soluționarea cauzei; este admisibilă numai dacă inculpatul recunoaşte săvârşirea faptei; nu este admisibilă. 33 În cursul judecății în primă instanță, schimbarea încadrării juridice a faptei se poate dispune: numai prin sentință; numai prin încheiere; prin încheiere sau sentință. 34 Întrucât aplicarea pedepsei accesorii este obligatorie potrivit legii în cazul pedepsei închisorii, omisiunea menționării acesteia în minuta întocmită: poate fi remediată printr-o încheiere de înlăturare a omisiunilor vădite; nu poate fi înlăturată printr-o încheiere de înlăturare a omisiunilor vădite; poate fi înlăturată pe calea apelului, chiar dacă acesta este declarat de inculpat. 35 În cursul soluționării apelului formulat de inculpat reprezentantul Ministerului Public depune la dosar probe din care rezultă că inculpatul a amenințat părțile vătămate pentru ca acestea să îşi schimbe declarațiile, motiv pentru care solicită arestarea inculpatului. Încheierea prin care instanța a dispus arestarea inculpatului este: legală, chiar și fără o ascultare prealabilă a acestuia; legală, numai în măsura în care sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege pentru arestare, inclusiv ascultarea prealabilă a acestuia; nelegală. C Pagina 5 of 8
DREPT PROCESUAL PENAL - Probă teoretică - Tribunal 36 Nedepunerea motivelor scrise de apel în termenul legal: este sancționată cu decăderea din dreptul de a invoca nulitățile relative privind judecata în primă instanță; nu este sancționată în niciun mod; nu este sancționată, numai în situația în care partea dovedeşte că a fost în imposibilitate obiectivă de a le depune în termenul prevăzut de lege. 37 Dacă arestarea inculpatului s-a dispus în cursul judecății în primă instanță, iar instanța de apel admite apelul inculpatului şi dispune desființarea sentinței şi rejudecarea cauzei de prima instanță: poate fi menținută arestarea preventivă a inculpatului; nu poate fi menținută arestarea preventivă a inculpatului; instanța de apel este obligată să mențină măsura arestării preventive a inculpatului. 38 Cererea de reabilitare formulată de soțul inculpatului cu privire la care s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii decesului este: inadmisibilă; nefondată întrucât nu avea calitatea procesuală de a formula cerere de reabilitare în numele soțului; nefondată întrucât răspunderea penală este personală. 39 În cazul plângerii formulate la instanță împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, în cazul în care intimatul se află în stare de deținere, asistența juridică: este obligatorie, în toate cazurile; nu este obligatorie; este obligatorie numai dacă pedeapsa pe care o execută este de 5 ani sau mai mare. 40 Hotărârea prin care instanța superioară comună soluționează conflictul de competență: nu este supusă niciunei căi de atac; este supusă apelului sau, după caz, recursului; este supusă numai recursului. A B Pagina 6 of 8
JURISP CEDO-ASPECTE PENALE - Probă teoretică - CA+PCA+Tr+PTr 41 Conform jurisprudenței Curții, inclusiv în cauzele împotriva României, articolul 6 alin. 2 din CEDO nu poate împiedica autoritățile să informeze publicul asupra anchetelor penale în curs, dar cere ca acestea să o facă cu toată discreția şi toată rezerva pe care o impune respectarea prezumției de nevinovăție; trebuie interpretat coroborat cu articolul 10 din CEDO, şi permite autorităților să informeze publicul cu privire la toate aspectele anchetelor penale în curs; împiedică autoritățile să ofere orice informații cu privire la anchetele penale în curs, întrucât ancheta penală nu este publică. 42 Conform jurisprudenței Curții, inclusiv în cauzele împotriva României, dreptul la un proces echitabil presupune obligația instanței de a da un răspuns detaliat la fiecare argument al părților; presupune obligația instanței de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor şi al elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența; interzice ca instanțele militare să statueze asupra acuzațiilor în materie penală împotriva militarilor, în orice condiții. 43 Conform jurisprudenței Curții, inclusiv în cauzele împotriva României, caracterul rezonabil al duratei unei proceduri se apreciază în funcție de posibilitățile economice reale ale statului pârât; numai în funcție de importanța cauzei pentru reclamant, de exemplu, în cauze penale fiind necesar să se evite ca inculpatul să rămână prea mult timp în incertitudine cu privire la soarta sa; în funcție de circumstanțele cauzei şi luând în considerare criteriile consacrate de jurisprudența CEDO, în special, complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului şi comportamentul autorităților. 44 Conform jurisprudenței Curții, inclusiv în cauzele împotriva României, o percheziție desfăşurată conform dreptului intern, indiferent de garanțiile prevăzute de acesta, va fi considerată, în mod automat, conformă şi cu Convenția; o percheziție desfăşurată conform dreptului intern va fi considerată conformă şi cu Convenția, cu singura condiție ca autoritățile să fi urmărit apărarea securității naționale; percheziția la domiciliul unei persoane fizice, care era în acelaşi timp şi sediul unor persoane juridice controlate de acestea constituie o ingerință în dreptul la respectarea domiciliului. 45 Conform jurisprudenței Curții, inclusiv în cauzele împotriva României, termenul rezonabil în sensul articolului 6 alin. 1 din CEDO începe să curgă de la data trimiterii în judecată a unei persoane; de la data la care o persoană află, din presă, că este cercetată într-un dosar penal; de la data la care o persoană este "acuzată", care poate fi, între altele, data arestării, data punerii în mişcare a acțiunii penale sau a începerii cercetării penale. Pagina 7 of 8
JURISP CJUE-ASPECTE PENALE - Probă teoretică - CA+PCA+Tr+PTr 46 Instanțele naționale ale căror decizii nu sunt supuse vreunei căi de atac în dreptul intern pot să nu sesizeze CJUE cu o cerere de interpretare, în sensul articolului 267 TFUE (fost 234 CE), dacă problema de drept respectivă a fost soluționată de Curte, printr-o jurisprudență constantă, indiferent de natura procedurilor care au condus la această jurisprudență, chiar în absența unei identități stricte a întrebărilor în litigiu. Aceasta rezultă din hotărârea CJUE în cauza: CILFIT; Foto-Frost; Cartesio. 47 Potrivit jurisprudenței CJUE, pentru ca o reglementare comercială dintr-un stat membru să fie considerată măsură cu efect echivalent restricțiilor cantitative la import, se analizează: intenția de a discrimina între mărfurile naționale şi cele provenind din celelalte state membre; aptitudinea măsurii de a constitui, în mod direct sau indirect, efectiv sau potențial, un obstacol în calea comerțului intracomunitar; calificarea juridică dată reglementării în sistemul normativ al statului membru în cauză. 48 Efectul direct al legislației Uniunii Europene poate fi invocat şi în cazul inacțiunii unei instituții a Uniunii Europene, după cum rezultă din hotărârea pronunțată de CJUE în cauza: Centros; Alpine Investments; Reyners. 49 Potrivit jurisprudenței CJUE, cetățenilor UE care locuiesc în mod nelegal pe teritoriul unui alt stat membru decât acela de origine li se aplică, în materie de drept de şedere: legislația Uniunii Europene privind dreptul la liberă circulație şi şedere pe teritoriul statelor membre; legislația generală din acel stat privind dreptul de şedere al străinilor; acordul bilateral în materie de drept de şedere dintre statul membru de origine şi statul membru gazdă. 50 După intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în măsura în care este necesar pentru a facilita recunoaşterea reciprocă a hotărârilor judecătoreşti în materie penală, Parlamentul European şi Consiliul pot adopta: regulamente; directive; decizii-cadru. Pagina 8 of 8