FOTO Nicula lui Bartolomeu Anania. Povestea casei unde fostul mitropolit a terminat de tradus versiunea sa a Bibliei Florina Pop, Bartolomeu Anania (1921-2011) a terminat de tradus Biblia, versiunea sa, si-a scris o parte din memorii, a primit musafiri, si-a pregatit predicile si asculta muzica lui Bach cu volumul la maximum in locuinta lui de la Manastirea Nicula, din judetul Cluj. Amintirea fostului mitropolit este vie aici, la trei ani de la moartea acestuia, in ianuarie 2011. La cativa kilometri de Cluj-Napoca, undeva, aproape de culmea unui deal mereu verde, se inalta mandra Manastire Nicula, unde vin oamenii cu zecile de mii sa se inchine unei icoane facatoare de minuni. In acest loc, devenit cel mai mare centru de pelerinaj al ortodocsilor din Transilvania, Bartolomeu Anania, fostul mitropolit al Clujului, si-a gasit a doua casa. Prelatul a terminat aici de tradus versiunea sa din Biblie, si-a scris memoriile, si-a primit oaspetii de soi, a spus povesti cu talc si si-a pregatit predicile. Maicuta Galineea, cea care i-a fost alaturi fostului mitropolit mai bine de 20 de ani, te primeste in pragul chiliei cu un zambet luminos, asa cum probabil il primea si pe
,,Inaltu'", cum ii spunea aceasta lui Bartolomeu. Ea si Barsan, un caine ciobanesc de vreo 7-8 ani cu care Anania batea dealurile din apropiere, sunt singurii care ii pazesc casa, asa cum faceau si odinioara. Toiagul lui Anania sta si acum sprijinit de tocul usii dormitorului, parca asteptandu-l. Hristosii din sat La Nicula adie un vant cald la sfarsit de februarie, incat ai impresia ca a venit deja primavara. In satul cu acelasi nume, care se intinde de-a lungul drumului asfaltat ce duce la manastire, aproape fiecare a doua casa are cate un Hristos rastignit la poarta si impreuna te petrec pana la manastire. Acolo, calugarii au dat jos poarta mare de lemn si au inceput sa schimbe la fata locul. In curte, doar un cuplu venit de la oras asteapta pe cineva sa deschida magazinul de suvenire, si doi barbati bat cuie si schimba acoperisul unei cladiri unde dorm pelerinii vara. Atat. In rest, liniste. Asa arata Nicula cand nu e pelerinaj. Liniste, soare si calm. Influente oltenesti, ca acasa De pe banca de langa clopotele manastirii se vede tot complexul. In fata e batrana bisericuta de lemn, in dreapta - biserica unde se afla icoana facatoare de minuni, iar in spatele ei se afla o biserica mai mare. Alaturi sunt chiliile calugarilor, iar in spate se gaseste casa lui Bartolomeu Anania. Locuinta cu etaj este plasata cel mai sus, si din pridvor privelistea este superba: satul Nicula si manastirea in toata splendoarea lor. Se afla chiar langa padure si este alcatuita din doua corpuri. Unul, cel din dreapta, adaposteste biblioteca si atelierele de creatie, iar al doilea corp - locuinta unde statea Anania cand venea la Nicula, adica de miercuri pana sambata si in concedii. Parintele Bogdan Ivanov, un apropiat al lui Anania si purtatorul de cuvant al Mitropoliei Clujului, povesteste ca resedinta de la Nicula era ca o a doua casa pentru prelat. Acum, aceasta aduce a muzeu memorial, dar nu este deschisa publicului. Ivanov i-a fost alaturi din 2003, de cand i-a servit ca secretar de cabinet fostului mitropolit. Locuinta lui Anania de la Nicula are o arhitectura asemanatoare cu cea din Oltenia. Parintele Bogdan Ivanov spune ca fostul mitropolit si-a dorit sa se simta astfel mai aproape de locurile natale.,,si-a construit o resedinta unde si-a lasat toate lucrurile pe care le considera de valoare: biblioteca, obiectele personale, arhiva literara si arhiva biblica. Manastirea Nicula este locul unde a petrecut mult timp. Aici a scris, aici a predicat. Sunt cunoscute predicile de la Manastirea Nicula. Unele sunt publicate, altele urmeaza", sustine Bogdan Ivanov.
Secretarul sau de cabinet povesteste ca Bartolomeu Anania obisnuia sa slujeasca duminica la Catedrala din Cluj sau la o alta biserica din eparhie. Zilnic, citea presa.,,ii faceam revista presei. Cand era la Cluj i-o listam, iar cand era la Nicula i-o trimiteam pe e-mail. Prea Sfintitul avea mereu cu dansul un computer portabil", mai spune Bogdan Ivanov. Altarul ascuns Cum intri in casa, primul lucru care iti ia ochii este peretele din fata: mare, parca aurit, plin de cruci. Zidul leaga parterul de etaj si, cand te astepti mai putin, partea din centru se deschide spre o mica incapere transformata in altar.,,e un iconostas mare pe un perete intreg care ascunde un paraclis gandit de Inaltul. Este din lemn de tei aurit, decorat cu acest model al crucii polimorfe care se compune din mai multe cruci. E un spatiu de rugaciune privat gandit si ca un spatiu de slujba. Isi vedea resedinta de la Nicula, pe care a ridicat-o in 2003, drept locul unde se va stinge, iar acest altar l-a gandit in ideea ca ar avea o convalescenta lunga", explica parintele Ivanov. Este un mic sanctuar ascuns, facut de Silviu Oravitzan, un artist din Lugoj,,care este mult mai cunoscut la New York decat in Romania", dupa spunea parintele Anania despre el. In acea capela pitita in perete au ramas, asa cum le-a lasat Anania, carti de rugaciuni bine frunzarite, potire care nici n-au fost folosite, haine de slujba, dar si macheta unei biserici facute doar din chibrituri de fratele sau, Dumitru Anania. Este macheta bisericii din satul lor natal, Glavile, din judetul Valcea. Un portret al fratelui sau, tinand in maini biserica de la Glavile, se afla si in dormitorul fostului mitropolit, alaturi de chipul mamei si al bunicului - persoane foarte importante in viata lui. Pe masa de altar se gaseste si o carticica veche de rugaciuni care i-a fost alaturi in cele mai grele momente ale vietii sale. Toate acestea sunt vegheate de o icoana a Sfantului Bartolomeu.
Celalalt altar: biblioteca Dupa,,vizita" in altarul ascuns, jos, in stanga, cum intri in casa, este sufrageria unde isi primea musafirii. Deasupra intrarii in incapere se afla un portret al ierarhului, o cruce si un tablou reprezentand un inger.,,in jurul dansului gravitau foarte multe personalitati care il vizitau la Nicula", adauga Bogdan Ivanov. In dreapta este o camera de oaspeti si locuinta maicutei Galineea, care si-a inceput calugaria la Varatec si a venit la Cluj sa-i fie sprijin fostului mitropolit. E o batranica simpatica si vesela, de 75 de ani, care se relaxeaza facand goblenuri. Ea ii pregatea cafeaua de dimineata si masa. La etaj se afla dormitorul, unde obisnuia sa mai faca exercitii pe bicicleta, si biblioteca unde Anania petrecea foarte mult timp si unde se afla arhiva sa literara cu textele memoriilor, cu Biblia tradusa de el in trei forme: pe casete, pe manuscris si in forma finala - cartea.,,ca metoda de lucru, dansul inregistra, inclusiv cu punctuatie, pentru a se corecta", mentioneaza parintele Bogdan Ivanov.
O zi din viata,,leului Ardealului" Taria de a spune lucrurilor pe nume, chiar daca stia ca acestea nu le vor cadea bine unora, intransigenta si conservatorismul cu care apara valorile crestin-ortodoxe sunt motivele pentru care Bartolomeu Anania era supranumit si,,leul Ardealului". Prima data i-a spus asa o maicuta, stareta de la Manastirea Ramet. Insa, intr-o intalnire cu jurnalistii, din ianuarie 2008, pastrata sub forma de inregistrare pe blogul fostului mitropolit, acesta spunea ca leul, desi este regele animalelor,,,are parte de cea mai nenorocita moarte. Neavand dusmani naturali, nu-l mananca nimeni si moare numai de batranete. Si cum moaren Ii cad dintii si nu se mai poate hrani, nu mai poate vana, dar nici sa manance din ce vaneaza altul. Si moare ca un bicisnic, mancat de furnici si de muste. Sper ca nu imi doriti asa ceva". Ingerul pazitor Maica Galineea, care a venit la Cluj in 1993, de la Varatec, cand Anania a fost ales arhiepiscop al Vadului, Feleacului si Clujului, povesteste ca parintele era o fire matinala, care iubea muzica si linistea, dar si,,de vorba si glume stateai o noapte intreaga sa-ti povesteasca".
Mai spune ca fostul mitropolit muncea foarte mult pentru ca eparhia pe care o conducea era,,grea si cu probleme". Calugarita isi aminteste ca prima data cand l-a intalnit pe Anania, pe cand era arhimandrit, nu i-a placut. In timp, a vazut ca, desi parea aspru din fire, era bun la suflet.,,inaltu'" o aprecia pentru discretia sa, dar si pentru veselia molipsitoare in prezenta oaspetilor.,,cum mi-l aduc aminte pe <<Inaltu'>>l Pai, cum sa mi-l aduc aminte... Era un om ganditor, el era cu cartile, noi stiam sa-i facem arta culinara, il menajam cum puteam. Asculta muzica, se plimba. De fapt, era ca o pasare singuratica. Ii placeau linistea si singuratatea. Aici a terminat Biblia, apoi memoriile. Pe urma, a avut accidentul cela... (n.r. - in decembrie 2006, Bartolomeu Anania a cazut pe gheata, in timp ce se afla la Nicula, moment in care au inceput problemele sale de sanatate). Si chiar bolnavior cu piciorul a lucrat la memorii. Of! Da' cum o mai fost!", marturiseste maicuta, pe numele sau laic Georgeta Strugaru. Biblia, in varianta Bartolomeu Anania, s-a nascut in etape. Traducerea ei a inceput-o la Varatec si a terminat-o la Nicula si la Cluj, in 2001. "Era un om ganditor, el era cu cartile, noi stiam sa-i facem arta culinara, il menajam cum puteam. Asculta muzica, se plimba" Maicuta Galineea, cea care a avut grija de Bartolomeu Anania Calugarita mai povesteste ca prima data cand l-a intalnit pe Anania, pe cand era arhimandrit, nu i-a placut. In timp, a vazut ca desi parea aspru din fire, era bun la suflet. Inaltu' o aprecia pentru discretea sa, dar si pentru veselia sa molipsitoare in prezenta oaspetilor.,,aseara (n.r. marti, 18 februarie) am gasit, intr-o revista, niste versuri scrise de el. Vai, da ce frumos! Parca ceva, asa, aducea cu Eminescu!", zice simpatica maicuta. Ea a venit in 1993 la Cluj, cand parintele Anania a fost ales arhiepiscop al Vadului, Feleacului si Clujului, dupa ce a primit binecuvantarea staretei. Pasiuni: Bach, snooker si cutite de taiat hartie
Ea mai afirma ca parintele se trezea cateodata si la 4 dimineata si lucra pana pana la micul dejun pe care il lua pe la vreo 8, iar apoi,,se repezea la birou". Cand facea pauze fie se plimba pe cerdac sau in imprejurimi cu un scaun pescaresc si cu Barsan, fie asculta muzica, Bach ii placea, desi avea si integrala Mozart. Si nu se zgarcea cu sonorul de la combina. Si snooker-ul ii placea.,,zicea ca jocul acela e arta curata. Avea un favorit, pe O'Sullivan (n.r. jucator profesionist de snooker)", marturiseste Ivanov. Colectiona cutite pentru desfacut corespodenta, din diversele sale calatorii, Londra, America, Hawai. Are doua panoplii, la intrare, pline cu astfel de cutite, adunate de pe tot globul. Doua astfel de cutite, coupe-papier, mai era si pe biroul sau din blibloteca, unde a petrecut mare parte a timpului. Un cadou demn de-un voievod Biroul fostului mitropolit e spatios, pe pereti - biblioteca cu mii de carti, Biblii, dictionare, integrala Shakespeare,,,Jurnalul fericirii" a lui Steinhardt in mai multe exemplare, portrete cu duhovnici care i-a avut ca modele (inclusiv Paisie), fotografii, o caricatura care-l infatiseaza tinand globul pamantesc cu mana, un afis cu o piesa de teatru scrisa de acesta.,,desi a fost un mare dramaturg nu a avut nicio piesa jucata la Cluj de actori din Cluj. Piesa <<Hotul de margaritare>> s-a jucat la Cluj cu o trupa din Valcea", afirma Bogdan Ivanov. Memoriile sale, scrise de mana, sunt minutios indosariate, la fel si manuscrisele literare, inclusiv cele din care s- a nascut, ulterior, Biblia. Memoriile sale au uimit, iar unii, dupa ce le-au citit, au simtit nevoia sa-i spuna acest lucru.,,o doamna i-a scris ca a fost emotionata de memoriile scrise de Prea Sfintitul si i-a zis ca atunci cand a terminat
de citit memoriile a simtit ca trebuie sa ii ofere ceva si s-a gandit sa-i ofere propria lucrare imbracata in haine de sarbatoare, adica Biblia", povesteste Ivanov. Tot el spune ca parintele Anania a primit acest dar in 2012 si a zis:,,asta trebuie sa o duc la Nicula!". Cadoul te duce cu gandul la o carte impodobita cu nestemate pe coperti cum aveau, pe vremuri, voievozii. La revedere, Nicula Ultima vizita a lui Anania la Nicula intr-o zi de toamna foarte calduroasa, din septembrie 2010.,,Imi aduc aminte ca nici nu a vrut sa intre in casa. A stat pe prispa si a mancat nuci si struguri. Se bucura de apus. Se uita la calugari, la chilii, se bucura de apus. Il vedea ca pe propriul sau apus. Simtea ca nu mai are mult. Noi nu ne-am dat seama atunci ca, de fapt, Prea Sfintitul isi lua la revedere de la Nicula", marturiseste parintele Ivanov. Despre moarte a predicat si i-a sfatuit pe oameni sa nu se teama de ea:,,moartea este, practic, relativa in intelesul pe care-l folosim noi. Este o trecere, este o punte prin care trecem noi dintr-o existenta in alta existenta sau, daca vreti, dintr-un mod de existenta in alt mod de existenta. Adormitul traieste si dupa moarte pentru ca cel care moare este trupul destinat pamantului, asa cum stim, putrezirii si nimicirii. Dar in el, partea esentiala este sufletul care, practic, nu moare, ci adoarme. (...) Asa incat dragii mei, ce va sfatuiesc eu: nu va temeti de moarte pentru ca ea, practic, nu exista". Mai puteti citi: Mauriciu Strul, tortionarul care l-a drogat pe Bartolomeu Anania in beciurile Securitatii din Ploiesti FOTO Spovedanie cutremuratoare: povestea tanarului bantuit de sinucidere, care a ajuns preot dupa ce "Dumnezeu l-a atins" la mormantul lui Arsenie Boca FOTO Tainele casei de pe munte a parintelui Arsenie Boca Cei mai frumosi romani. Preotul care le gaseste de munca oamenilor pe banii Europei.,,Implicarea in societate este cea care face diferenta"