Prezentul raport special a fost documentat și realizat în perioada ianuarie-septembrie 2020 prin eforturile conjugate ale Societății Academice din România și ale Instituției Avocatului Poporului, fiind lansat la data de 10 septembrie 2020. Coordonator, Constantin-Alexandru Manda (coordonator advocacy, Societatea Academică din România; student Facultatea de Drept a Universității din București). În procesul de documentare și elaborare a raportului au contribuit în mod activ: din partea Instituției Avocatului Poporului - Andreea Băicoianu (șef birou Analiză acte normative, relații externe și comunicare), Monica Ioja (consilier), Florin Dinu (secretar de cabinet), iar din partea Societății Academice din România - Cristian Ghingheș (coordonator programe). Adresăm mulțumiri pentru sprijinul acordat și celor 42 de instituții ale prefectului, care au răspuns prompt solicitării Avocatului Poporului de comunicare a datelor pe baza cărora se fundamentează raportul de față. Pagina 1
ABREVIERI art. articol alin. alineat AROPE risc de sărăcie sau excluziune socială (at risk of poverty or social exclusion) LEN Legea educației naționale nr. 1/2011 OMECTS Ordinul Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului HCL Hotărâre de Consiliu Local HG Hotărâre de Guvern OUG Ordonanță de urgență a Guvernului APL autoritate publică locală UAT unitate administrativ-teritorială SAR Societatea Academică din România INS Institutul Național de Statistică M.Of. Monitorul Oficial al României CUPRINS I. Cuvânt-înainte 3 II. Context și inițiativa elaborării 5 III. Cadrul legal incident 7 IV. Metodologie 15 V. Rezultate agregate la nivel național 17 VI. Propuneri și concluzii 23 VII. Ierarhia județelor pe baza numărului de UAT-uri care acordă burse 27 VIII. Rezultate defalcate pentru fiecare UAT în parte 35 Pagina 2
I. CUVÂNT-ÎNAINTE Conform Constituției, România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane ( ) sunt garantate (art. 1 alin. (3). Plecând de la aceste principii nobile, tocmai pentru ca ele să se regăsească in viața noastră de zi cu zi, Legea învățământului nr. 84/1995 și mai apoi Legea educației naționale nr. 1/2011 au prevăzut obligația acordării a diferite categorii de burse pentru elevi. Nu doar pentru a-i recompensa pe cei cu rezultate deosebite, ci mai ales pentru a-i susține pe cei care provin din medii defavorizate economic și social, adică exact pentru ca statul social român să asigure dreptul lor la educație și prin asta respectarea demnității lor și dezvoltarea personalității lor. Raportul de față, rodul colaborării dintre instituția Avocatul Poporului și Societatea Academică Română, și-a propus, pentru prima dată în România, să inventarieze felul în care aceste prevederi legale și constituționale sunt respectate de către toate consiliile locale din țară. Nu există nicăieri o asemenea situație centralizată, nici la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, nici la Ministerul Educației și Cercetării, prin urmare nicio posibilitate de sancționare a nerespectării legii de administrația locală, ca și cum descentralizarea acordării burselor prevăzută de lege ar fi o simplă pasare a responsabilității. Pentru că, din păcate, Raportul nostru relevă că doar în 5,66% dintre unitățile administrativteritoriale din România se respectă în totalitate cadrul legal incident în materia dreptului la burse școlare, multe UAT-uri neacordând nimic sau acordând burse cu valori jenante chiar și de opt (8) lei. Cu alte cuvinte, ne aflăm în fața unei culturi generalizate de nerespectare a dreptului elevilor la bursă școlară de către autoritățile publice locale din România. Explicațiile sunt multiple, printre altele lipsa fondurilor, neaplicarea unui prevederi legale clare referitoare la TVA de fiecare dată când este alcătuit bugetul de stat, sarcini excesive în sarcina unor UAT-uri, dar este evident că această situație nu mai poate continua. Pentru că la nivel național aproximativ doi din cinci copii cu vârste între 0 și 17 ani se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, cu efecte directe asupra abandonului școlar. Ne-am propus, de aceea, nu doar să atragem atenția asupra unei situații grave, ci și să identificăm posibile soluții care să ajute decidenții politici să schimbe actuala stare de fapt, știind Pagina 3
foarte bine că investiția în resursa umană, în copii și educația acestora, este cea mai importantă pentru dezvoltarea democratică și sustenabilă a României. Renate Weber, Avocatul Poporului Respectarea dreptului la burse școlare al elevilor este o temă a cărei implicații se resimt în tot ceea ce înseamnă asigurarea accesului la un învățământ public de calitate pentru toți copiii. În septembrie 2015, ca reprezentant al elevilor, am pornit demersurile pentru ca autoritățile publice locale din județul Constanța să respecte legea și să acorde burse pentru elevi. Arc peste timp, la 5 ani distanță, sunt onorat să contribui la prima inițiativă de cartografiere națională a respectării dreptului elevilor la burse școlare. Societatea Academică din România și Instituția Avocatului Poporului nu lansează astăzi doar un raport, ci spunem start, în mod public, unor demersuri și eforturi comune la finalul cărora ne dorim ca în nicio localitate din țara noastră să nu mai existe elevi cărora le este încălcat dreptul la burse școlare, iar cuantumurile burselor primite să fie la un nivel decent, care răspunde nevoilor reale ale beneficiarilor. Unul dintre criteriile în baza cărora un elev poate primi bursă socială este ca venitul/membru de familie să fie sub 631,5 lei pe lună, adică cu 120 de lei mai puțin decât ceea ce INS consideră a fi pragul de sărăcie. Elevii care au vocația de a primi bursa socială trăiesc sub limita sărăciei, iar mulți dintre ei au și nenorocul de a locui în comune, orașe sau municipii care le ignoră drepturile și îi condamnă la abandon școlar. 2296 de unități administrative-teritoriale (70,21%) nu acordă bursele sociale pentru elevi, primarii și consiliile locale ale acestora fiind complici morali ai tragediei celor aprox. 139.000 de copii care au părăsit școala doar în anul 2018. Facem un apel către reprezentanții elevilor, părinților, profesorilor, precum și către alte organizații ale societății civile să se alăture inițiativei noastre și, împreună, să obținem acordarea burselor școlare pentru elevii din toate cele 3002 localități în care acest drept este încălcat. Constantin-Alexandru Manda, Coordonator advocacy, Societatea Academică din România Pagina 4
II. INTRODUCERE ȘI CONTEXTUL ELABORĂRII Obiectul raportului de față îl reprezintă situația respectării dreptului la burse școlare al elevilor de către autoritățile publice locale din România, având la bază date din 3176 de comune, orașe și municipii pe raza cărora există unități de învățământ, precum și cele șase sectoare ale municipiului București, în total un număr de 3182 de unități și subdiviziuni administrativteritoriale în sarcina cărora există obligația de a acorda burse școlare pentru elevi. Acordarea burselor școlare a fost constant în atenția opiniei publice începând cu anul 2015, fie că vorbim despre rapoarte realizate la nivel local de către organizații de elevii care puneau pe tapet problema încălcării acestui drept 1, demersuri realizate pe lângă autoritățile publice locale 2 sau acțiuni în justiție finalizate cu obligarea unităților administrativ-teritoriale la acordarea burselor prevăzute de lege 3. Inițiativa elaborării unui raport privind acordarea burselor școlare pentru elevi la nivel național în anul școlar 2019-2020 a apărut din dorința comună a Societății Academice din România, think-thank activ în domeniul bunei guvernări în educație prin proiectul Școli curate, și a Instituției Avocatul Poporului, autoritate publică cu rolul consacrat de art. 58 alin. (1) din Constituție de a apăra drepturile și libertățile persoanelor fizice, de a avea o imagine concretă pentru fiecare județ din țară, precum și la nivel național, cu privire la modul în care autoritățile publice locale înțeleg să își respectă obligația legală de a acorda burse școlare beneficiarilor sistemului public preuniversitar de educație. Instrumentul burselor școlare a fost introdus în legislația românească cu scopul de a instituționaliza un mijloc de sprijinire a elevilor cu rezultate școlare bune sau cu performanțe deosebite, precum și pe cei aflați în categorii de risc, în vederea păstrării acestora în sistemul de educație și a prevenirii abandonului școlar. În ambele situații, acordarea burselor școlare reprezintă în fapt o modalitate concretă prin care statul român își exercită funcția socială, consacrată de art. 1 alin. (3) din Constituție, iar ignorarea de către autoritățile publice locale a 1 https://www.asociatiaelevilor.ro/wp-content/uploads/2016/09/raport-final-indexul-accesului-la-educa%c8%9bie- 2016.pdf, consultat la 14.08.2020 2 https://www.ziuaconstanta.ro/stiri/administratie-locala/doar-37-de-primarii-constantene-acorda-burse-scolareelevilor-630897.html, consultat la 14.08.2020 3 https://www.info-sud-est.ro/o-primarie-din-constanta-obligata-de-judecatori-sa-acorde-burse-elevilor-retroactiv/, consultat la 14.08.2020 Pagina 5
acestui drept al elevilor poate constitui în practică o adevărată piedică în calea exercitării efective a dreptului fundamental la învățătură. Nevoia respectării la nivelul autorităților publice locale a obligației de acordare a burselor școlare este susținută și de realitatea socială din România, dat fiind că la nivel național aprox. 2 din 5 copii cu vârste între 0 și 17 ani se află în risc de sărăcie sau excluziune socială AROPE 4, ceea ce înseamnă că: veniturile disponibile sunt sub pragul sărăciei relative/trăiesc în stare de deprivare materială severă/locuiesc într-o gospodărie cu intensitatea foarte redusă a muncii. Refuzul unităților administrativ teritoriale de a sprijini instituțional acești copii aflați în situație de risc se traduce în favorizarea prin neglijență a abandonului școlar. Cu titlu de exemplu, la nivelul anului 2018 rata abandonului școlar în rândul elevilor din clasele I-XII și d9j învățământul profesional a fost de 5.9% (INS, 2020 SCL113A, rata abandonului în învățământul preuniversitar), ceea ce înseamnă că la finalul anului școlar 2018-2019 erau înscriși în evidențele unităților de învățământ cu aprox. 6% mai puțini elevi decât la începutul anului școlar. Astfel, în cifre absolute, aprox. 139.000 de elevi români au abandonat școala numai în anul 2018 5. Cu atât mai mult, în contextul pandemiei generate de virusul SARS-CoV-2, considerăm că este vital ca autoritățile publice locale să înțeleagă necesitatea implicării lor în viața educațională a comunității și a respectării dreptului la burse școlare al elevilor. Situația socio-economică creată de criza sanitară în care ne aflăm va face ca un număr tot mai mare de elevi să aibă vocația de a fi eligibili pentru formele de sprijin reprezentate de bursele de studiu și ajutor social, un număr tot mai mare de beneficiari ai sistemului de educație fiind în riscul de a părăsi școala în cazul în care autoritățile locale vor ignora în continuare cadrul legal în materie de burse școlare. Raportul de față își dorește, deopotrivă, să tragă un semnal de alarmă cu privire la dezinteresul manifestat de unitățile administrativ-teritoriale în ceea ce privește respectarea legislației în domeniul educației, precum și să reprezinte un punct de plecare în viitoarele demersuri ale Instituției Avocatului Poporului, ale SAR, precum și ale altor organizații locale sau naționale interesate, realizate în vederea obținerii respectării dreptului la burse școlare al tuturor elevilor din România. 4 38,1%, conform INS, 2018 SAR111B, risc de sărăcie sau excluziune socială 5 Calculat la întreaga populație școlară de clasele I-XII și învățământ profesional, conform INS, 2020 SCL 103A, populația școlară Pagina 6
III. CADRUL LEGAL INCIDENT Cadrul legal incident în materie de burse școlare este format din: Constituția României, Legea educației naționale nr. 1/2011 6 și OMECTS nr. 5576/2011 privind aprobarea Criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învățământul preuniversitar de stat 7. Dreptul la burse școlare are parte ab origine de însăși o consacrare constituțională, Legea fundamentală instituind în sarcina statului, prin teza a II-a a art. 32 alin. (4), obligația de a acorda burse pentru copiii proveniți din familii defavorizate, în vederea asigurării accesului la educație și a realizării efective a dreptului constituțional la învățătură. Totodată, bursele școlare reprezintă un instrument efectiv prin care statul sprijină copiii și tinerii în vederea exercitării dreptului fundamental la învățătură, realizându-și astfel în practică obligația instituită de art. 49 alin. (1) din Constituție. La nivel infralegislativ, dreptul elevilor din învățământul preuniversitar de stat la burse școlare a fost efectiv reglementat începând cu anul 1995, Legea învățământului nr. 84/1995 8 stabilind la art. 170 cadrul juridic al acordării acestora, obligația corelativă fiind la acel moment în sarcina autorității publice centrale în domeniul educației - Ministerul Învățământului, care repartiza creditele bugetare aferente burselor școlare către inspectoratele școlare județene. Începând cu anul 2011, legiuitorul a înțeles să își schimbe optica asupra acordării burselor școlare pentru elevii din învățământul de stat, descentralizând mecanismul prin modificarea titularului obligației corelative dreptului elevilor. Astfel, conform art. 82 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale și consiliile locale ale sectoarelor municipiului București au obligația ca anual să adopte o hotărâre privind stabilirea cuantumului și numărului celor patru categorii de burse pentru elevi: performanță, merit, studiu și ajutor social. Descentralizarea mecanismului de acordare este, totuși, doar una parțială, art. 83 alin. (3) din lege reglementând competență expresă și exclusivă a ministerului de resort în domeniul educației de a reglementa criteriile generale de acordare a burselor școlare. 6 Publicată în Monitorul Oficial nr. 18 din 10 ianuarie 2011 7 Publicat în Monitorul Oficial nr. 768 din 1 noiembrie 2011 8 Publicată în Monitorul Oficial nr. 167 din 31 iulie 1995 Pagina 7
Chiar dacă teza a II-a a art. 83 alin. (3) din Legea educației naționale oferă consiliilor de administrație ale unităților de învățământ facultatea de a stabili criterii specifice de acordare a burselor, subliniem faptul că acestea nu pot deroga de la regimul general instituit prin ordin de ministru, conform dispozițiilor art. 63 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată 9, care consacră în legislația românească principiul de drept conform căruia derogarea de la un act normativ se poate realiza doar printr-un normă cu o forță juridică egală sau superioară. Astfel, dacă consiliile de administrație ale școlilor decid, iar consiliul local bugetează, pot fi acordate burse mai multor elevi decât prevede cadrul normativ național, dar niciodată mai puțin. Spre exemplu, bursa de merit poate fi acordată începând cu media 8, dar este nelegal ca aceasta să fie acordată doar elevilor cu media de minimum 9. În privința cuantumului burselor, legiuitorul a înțeles să completeze art. 82 din Legea educației naționale cu un nou alineat, (1 1 ), introdus prin Legea nr. 38/2019 10, care instituie în sarcina Guvernului obligația de a adopta anual o hotărâre de stabilire a cuantumului minim al burselor pe care unitățile administrativ-teritoriale le acordă, limitând astfel marja de apreciere a acestora. Pentru anul școlar 2019-2020, care face obiectul prezentului raport, Guvernul a adoptat, în luna septembrie 2019, Hotărârea nr. 666/2019 11, care a stabilit cuantumul minim al burselor școlare la valoarea sumelor acordate de autoritatea administrației publice locale pentru anul școlar 2018-2019. Astfel, apreciem că Guvernul a lăsat fără substanță instituția stabilirii prin hotărâre de Guvern a cuantumului minim, în fond, decizia fiind tot la discreția autorităților publice locale, care au doar obligația de a nu scădea cuantumul burselor față de anul școlar anterior. Constatăm, așadar, că în marja de apreciere a administrației publice locale intră exclusiv stabilirea cuantumului burselor, cu respectarea cuantumului minim stabilit prin hotărârea Guvernului, și a numărului acestora, cu respectarea criteriilor generale de acordare adoptate prin ordin de ministru. 9 Publicată în Monitorul Oficial nr. 260 din 21 aprilie 2010 10 Publicată în Monitorul Oficial nr. 53 din 21 ianuarie 2019 11 Publicată în Monitorul Oficial nr. 741 din 11 septembrie 2019 Pagina 8
Legiuitorul a reglementat în mod distinct și sursa de finanțare pentru cheltuielile cu bursele școlare ale elevilor, încadrându-le pe acestea în rândul celor care se acoperă din finanțarea complementară, conform art. 105 alin. (2), lit. d) din Legea educației naționale nr. 1/2011. Astfel, conform normei anterior amintite, cheltuielile cu bursele elevilor trebuie asigurate din bugetele locale și din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinație. Utilizarea de către legiuitor a conjuncției și ne arată, deopotrivă, că atât autoritățile publice locale, cât și statul - prin sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, au obligația de a contribui la finanțarea complementară din care, printre altele, se asigură cheltuielile cu bursele școlare ale elevilor. Astfel, consiliile locale nu pot invoca lipsa fondurilor din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată sau lipsa creditelor bugetare alocate prin bugetul local ca argument pentru neacordarea burselor școlare, fapt reținut și de practica judiciară în materie: Este adevărat că finanțarea bursele pentru elevi se asigură și din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinație însă aceasta nu reprezintă o justificare pentru refuzul Consiliului Local Cogealac de a adopta o hotărâre (consiliul local adoptă hotărâri nu emite hotărâri) prin care să fie stabilite cuantumul și numărul burselor care urmează să fie acordate elevilor înmatriculați la unitățile de învățământ preuniversitar de stat de pe raza administrativă a comunei Cogealac. 12 În acest sens, instanța nu va putea reține ca reprezentând o justificare a refuzului faptul că în buget nu existau sume care să fie alocate unor asemenea cheltuieli, întrucât pârâtul nu poate să își invoce propria culpă pentru a justifica neîndeplinirea unei obligații legale. Este evident că în bugetul local nu există sume alocate burselor pentru elevi, câtă vreme o asemenea cheltuială nu a fost prevăzută în buget, nici prin cel inițial dar nici ca urmare a vreunei solicitări de rectificare. 13 12 Tribunalul Constanța, Secția de contencios administrativ și fiscal, sentința civilă nr. 165 din 14 februarie 2020 13 Tribunalul Constanța, Secția de contencios administrativ și fiscal, sentința civilă nr. 286 din 6 martie 2020 Pagina 9
Criteriile de acordare a burselor școlare, în baza cărora consiliile locale stabilesc anual numărul beneficiarilor, au fost aprobate prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5576 din 7 octombrie 2011 și reprezintă cadrul normativ incident în baza căruia consiliile locale stabilesc număr de beneficiari pentru fiecare tip de bursă în parte. Potrivit LEN și ordinului antemenționat, elevii de la cursurile cu frecvenţă din învățământul preuniversitar de stat sunt pot beneficia de: burse de performanţă, burse de merit, burse de studiu şi burse de ajutor social. Conform art. 6 din Criteriile de acordare, bursele de performanță se acordă elevilor care se încadrează în cel puțin una dintre următoarele categorii: au obținut locul I, II sau III la olimpiadele sau concursurile școlare organizate de ministerul educației; s-au calificat în loturile de pregătire organizate de ministerul educației pentru competițiile internaționale; au obținut locul I, II sau III la competițiile sau concursurile cu specific culturalartistic/sportiv/tehnico-științific, organizate de ministerul educației. Aceleași articol reglementează faptul că bursele de performanță se acordă în anul școlar următor celui în care s-au obținut rezultatele și incumbă în sarcina autorității publice centrale în domeniul educației obligația de a actualiza și publica anual, până la data de 1 octombrie, lista olimpiadelor, concursurilor și competițiilor pentru care înțelege să se acorde burse școlare. Observăm astfel că bursa de performanță a fost reglementată la nivel infralegislativ ca una care să recunoască și să recompenseze rezultatele excepționale obținute la olimpiade sau concursuri specifice disciplinelor școlare, precum și la alte competiții extracurriculare. Bursele de merit, conform art. 8 din criteriile generale, se pot acorda elevilor care se încadrează în cel puțin una dintre următoarele categorii: au avut media generală minimum 8,50 și nota la purtare 10 în anul școlar anterior celui în care primesc bursă, respectiv pe primul semestru în cazul elevilor aflați în primul an de învățământ gimnazial, liceal sau profesional (n.a. clasa a V-a sau a IX-a) au obținut locul I, II sau III la olimpiadele sau concursurile școlare organizate de ministerul educației, în anul școlar anterior celui în care se acordă bursa; Pagina 10
au obținut locul I, II sau III la fazele județene ale competițiilor sau concursurilor cu specific cultural-artistic/sportiv/tehnico-științific organizate de ministerul educației, în anul școlar anterior celui în care se acordă bursa. Constatăm, pe această cale, că bursele de merit au fost gândite ca o formă de recompensare a rezultatelor școlare și de recunoaștere a efortului depus pentru obținerea locului I, II sau III la nivel județean pentru acele concursuri/competiții sau olimpiade reglementate expres de ministerul educației, printr-o listă publicată cel târziu la data de 1 octombrie. Totodată, constatăm că în privința bursei de merit acordate pe criteriul mediei generale de minimum 8,50 în anul școlar anterior au fost reglementate două norme specifice, și anume: a) pentru elevii din clasele a V-a și a IX-a, bursa se acordă începând cu semestrul II al anului școlar în curs, pe baza mediei obținute în semestrul I; b) lista de beneficiari se revizuiește semestrial în funcție de modificările apărute în situația școlară. Cu privire la bursa de studiu, criteriile de acordare aprobate de ministerul educației stabilesc, la art. 9, două condiții cumulative pe care elevii trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de bursă: media generală a anului școlar anterior, respectiv a semestrului anterior în cazul elevilor de clasa a V-a și a IX-a, minimum 7, precum și nota la purtare 10 în semestrul anterior celui în care se acordă bursa; media venitului lunar pe cap de membru familie, în ultimele 3 (trei) luni față de momentul când începe să se acorde bursa, să nu fie mai mare decât salariul minim pe economie - 2080 de lei pentru semestrul I al anului școlar 2019-2020, care face obiectul prezentului raport 14. Opinăm, așadar, că bursa de studiu are o dublă natură - atât de recunoaștere și recompensare a unei bune situații școlare, cât și de sprijinire a elevilor proveniți din familii cu venituri reduse, fiind astfel, în esență, o bursă de reziliență. 14 Hotărârea Guvernului nr. 937 din 7 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 1045/10.12.2018 Pagina 11
Pentru bursa de studiu, Ministerul Educației a înțeles să reglementeze și două norme specifice, adică: a) revizuirea semestrială a listei de beneficiari, în funcție de modificările intervenite în venitul pe cap de membru de familie sau în situația școlară a elevilor; b) acordarea burselor începând cu semestrul al II-lea pentru elevii din primul an de gimnaziu, respectiv de liceu (clasa a V-a și clasa a IX-a). Ultimul tip de bursă reglementată de lege este cea de ajutor social, singura dintre cele pentru care Ordinul MECTS nr. 5576/2011 prevede acordarea la cerere. Conform art. 13 din criteriile de acordare, pot beneficia de bursă socială elevii care îndeplinesc cel puțin unul din următoarele criterii: sunt orfani; suferă de una dintre afecțiunile prevăzute în ordinul de ministru: bolnavi de TBC și care se află în evidența dispensarelor școlare ori bolnavi de diabet, boli maligne, sindromuri de malabsorbție grave, insuficiențe renale cronice, astm bronșic, epilepsie, cardiopatii congenitale, hepatită cronică, glaucom, miopie gravă, boli imunologice sau infestați cu virusul HIV ori bolnavi de SIDA sau care suferă de poliartrită juvenilă, spondilită anchilozantă ori reumatism articular, handicap locomotor, tulburări din spectrul autist, boli hematologice (hemofilie, talasemie etc.), surditate, fibroză chistică și cu orice alte boli cronice pe care consiliile de administrație ale unităților de învățământ preuniversitar le pot lua în considerare; elevii din mediul rural, care sunt școlarizați într-o altă localitate, întrucât nu au posibilitatea să studieze într-o unitate de învățământ din localitatea de domiciliu; elevii din familiile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: a) media venitului lunar pe membru de familie, în ultimele 12 luni, este sub 50% din salariul minim net pe economie - 631,5 lei pentru semestrul I al anului școlar 2019-2020, care face obiectul prezentului raport așadar, elevii care trăiesc sub limita sărăciei, raportat la pragul stabilit de Institutul Național de Statistică: venit pe membru de familie sub 750 lei pe lună (INS, 2018, SAR101A pragul sărăciei relative); Pagina 12
b) nu dețin terenuri agricole cu o suprafață mai mare de 20.000 mp, în zonele colinare și de șes, și de 40.000 mp, în zonele montane. Astfel, observăm că bursa de ajutor social, în toate dintre cele patru subcategorii ale sale, a fost gândită ca o formă de stimulare a accesului la educație pentru elevii proveniți din grupuri vulnerabile. Ordinul MECTS nr. 5576/2011 prevede, de asemenea, pentru bursele pe criterii medicale, că acordarea se face exclusiv în baza unui certificat emis de un medic specialist și avizat de medicul cabinetului școlar, iar în cazul celor pe alte criterii acordarea se face în baza unor acte doveditoare depuse la comisia de atribuire de la nivelul unității de învățământ. Din interpretarea Ordinului MECTS nr. 5576/2011, observăm că elevii din învățământul gimnazial și liceal pot beneficia de toate tipurile de burse reglementate de lege, elevii din învățământul primar având, în schimb, exclusiv vocația de a primi bursă de ajutor social sau performanță, conform art. 6 alin. (4) și art. 12 alin. (2) din criteriile generale de acordare. Un alt element important reglementat la nivel infralegislativ se referă la cumularea burselor școlare. Conform dispozițiilor art. 18 din criteriile generale de acordare, elevii nu pot cumula două burse școlare, cu excepția celei de ajutor social, care poate fi cumulată cu orice alt tip de bursă. Legiuitorul a înțeles necesar să ridice această normă la rangul primar de reglementare, adăugând această prevedere în textul art. 82 din LEN prin completările realizate de Legea nr. 38/2019. Natura distinctă a bursei de ajutor social poate fi observată și în ceea ce privește plata acesteia pe timpul vacanțelor școlare. Conform art. 19 din criteriile generale de acordare, bursa de ajutor social poate fi acordată și pe perioada vacanțelor școlare, în cazul în care: a) beneficiarul a promovat anul de studiu sau este corigent la cel mult o disciplină, cu condiția să nu îi fi fost scăzută nota la purtare; b) beneficiarul - absolvent de învățământ gimnazial face dovada că a fost admis în învățământul liceal sau profesional; c) beneficiarul a fost declarat repetent pe motive medicale. Spre deosebire de bursa de ajutor social, cele de performanță, merit și studiu pot fi acordate exclusiv pe perioada cursurilor școlare, inclusiv în timpul pregătirii și susținerii Pagina 13
examenului de bacalaureat, examenului de certificare a calificării profesionale și pe perioada pregătirii practice, conform art. 17 din criteriile generale de acordare. Din analiza criteriilor generale de acordare pentru bursele de performanță, merit, studiu și ajutor social, reglementate la nivel infralegislativ prin Ordinul MECTS nr. 5576/2011, constatăm că viziunea actuală este de a împărți cele patru tipuri de burse în două categorii: burse care încurajează performanța școlară - bursa de performanță și cea de merit; burse acordate în vederea sprijinirii accesului la educație al elevilor din grupuri vulnerabile - bursa de ajutor social. În această arhitectură, bursa de studiu are o natură aparte, hibridă, fiind în opinia noastră o bursă de reziliență, care are la bază atât criterii de ordin social, cât și referitoare la performanța școlară. Acordarea burselor școlare este un proces descentralizat, care implică concursul a 3182 de autorități publice locale, așadar, de multe ori apar divergențe de interpretare a cadrului normativ incident. În opinia noastră, pentru a fi considerat că o autoritate publică locală acordă burse școlare trebuie îndeplinite următoarele condiții de formă și de fond: 1. Existența în sens material a unei hotărâri de consiliu local pentru stabilirea numărului și cuantumului burselor - de lege lata, apreciem că procesul de acordare a burselor școlare obligă autoritățile publice locale la o conduită pozitivă, la executarea unei acțiuni concrete, și anume adoptarea unui act administrativ distinct, care să stabilească numărul și cuantumul burselor; 2. Bursele școlare trebuie acordate cu respectarea dispozițiilor imperative ale Ordinului MECTS nr. 5576/2011 - acordarea de burse școlare, fără ca acestea să respecte criteriile generale de acordare reglementate prin ordin de ministru, atrage de plano neîndeplinirea de către autoritatea publică locală a obligației prevăzute de art. 82 din Legea educației naționale nr. 1/2011, de a adoptat o hotărâre de consiliu local pentru stabilirea numărului și cuantumului burselor, dat fiind că bursele școlare au o natură juridică proprie și specifică, care implică cu titlu imperativ respectarea criteriilor generale de acordare. Practica instanțelor de judecată cu privire la obligația autorităților publice locale de a acorda burse școlare nu este foarte bogată, constând în șase sentințe civile ale Tribunalului Pagina 14
Constanța, însă este unitară și admite în totalitate faptul că refuzul adoptării unei hotărâri de consiliu local prin care să fie stabilit numărul și cuantumul burselor reprezintă o atitudine nelegală și nejustificată. Practică judiciară în materie există ca urmare a demersurilor unei organizații de elevi legal constituite, Asociația Elevilor din Constanța, care a apelat la forța de coerciție a statului ca ultim resort în încercarea de a obliga autoritățile publice locale din județul Constanța să acorde burse școlare. În acest context, având în vedere că obligația Consiliului Local de a stabili cuantumul și numărul burselor a devenit prin lege una necondiționată de îndeplinirea altor condiții de către potențialii beneficiari ai acestora, instanța reține că neîndeplinirea obligațiilor legale de către consiliului local nici chiar după ce o asemenea solicitare a fost formulată de reclamantă este una nejustificată. 15 IV. METODOLOGIE Realizarea prezentului raport s-a făcut prin efortul comun al personalului de specialitate din cadrul Instituției Avocatului Poporului și a echipei de bună guvernare în educație a Societății Academice din România, care a efectuat operațiunea de interpretare și agregare a răspunsurilor primite de la autoritățile publice locale, pe baza acestora fiind ulterior realizate în comun constatările și recomandările cuprinse în raport. La data de 27 ianuarie 2020, Avocatul Poporului a transmis instituțiilor prefectului din întreaga țară o adresă prin care a solicitat comunicarea unui centralizator cu date privind modul în care unitățile administrativ-teritoriale din județ înțeleg să își îndeplinească obligația legală de a acorda burse școlare pentru elevi. Implicarea instituțiilor prefectului în acest demers a fost decisă dat fiind rolul prefecților de a exercita tutela administrativă, consacrat de art. 123 alin. (5) din Constituție, precum și atribuția expresă a acestora de a asigura respectarea legii în teritoriu, prevăzută de art. 252 alin. (1), lit. a) din Codul administrativ 16. Instituțiile prefectului au dat curs în proporție 100% solicitării Avocatului Poporului, realizând și transmițând macheta solicitată, precum și hotărârile de consiliu local, dacă a fost cazul, 15 Tribunalul Constanța, Secția de contencios administrativ și fiscal, sentința civilă nr. 253 din 3 martie 2020 16 Publicat în Monitorul Oficial nr. 555 din 5 iulie 2019 Pagina 15
în intervalul 11 februarie - 20 martie. Astfel, prezentul raport are la bază interpretarea datelor din cele 42 de răspunsuri comunicate de către instituțiile prefectului. Colectarea datelor a fost realizată pe verticală: Avocatul Poporului - instituțiile prefectului - unitățile administrativ-teritoriale, informațiile pe care se fundamentează prezentul raport având la bază ceea ce reprezentanților guvernului în teritoriu le-a fost comunicat de către cele 3182 de autorități publice locale din România care au unități de învățământ pe raza UAT, fiindu-le astfel incidentă obligația prevăzută de art. 82 alin. (2) din Legea educației naționale. Răspunsurile primite au fost ulterior filtrate și interpretate pentru a verifica dacă autoritățile publice locale care afirmă că acordă burse școlare respectă într-adevăr condițiile de fond și de formă pe care Legea educației naționale nr. 1/2011 și normele infralegislative le impun (enunțate supra). Dat fiind cadrul legislativ incident în materie, în realizarea prezentului raport special am considerat că în următoarele situații autoritățile publice locale nu acordă burse școlare - integral sau parțial, ci alte tipuri de premii sau facilități pentru elevi, cu o natură juridică distinctă de cea a burselor școlare: 1. Lipsa unei hotărâri a consiliului local cu obiectul stabilirii cuantumului și numărului burselor școlare pentru anul școlar în curs; 2. Deși se stabilește un număr de burse, cuantumul acestora este 0; 3. Deși există, hotărârea de consiliu local prevede condiții mai restrictive pentru ca elevii să beneficieze de burse școlare (e.g. bursă de merit acordată pentru elevii care au media generală cel puțin 9); 4. Deși există, hotărârea de consiliu local prevede că bursele se acordă pe alte criterii decât cele reglementate prin Ordinul MECTS nr. 5576/2011 (e.g. bursa de merit acordată pentru elevul cu cea mai mare medie din fiecare clasă). Datele cu privire la cele 3182 de unități administrativ-teritoriale au fost interpretate exclusiv din punct de vedere cantitativ, în scopul de a releva rezultate la nivel județean, precum și rezultate agregate la nivel național, pentru următorii indicatorii: Pagina 16
a) numărul unităților administrativ-teritoriale în care se acordă integral burse școlare - indicator ce reprezintă răspunsul la întrebarea în câte unități administrativ-teritoriale se respectă cadrul legislativ privind acordarea burselor școlare? ; b) numărul unităților administrativ-teritoriale în care se acordă cel puțin un tip de burse școlare din cele patru obligatorii prin lege; c) numărul unităților administrativ-teritoriale în care se acordă burse de performanță; d) numărul unităților administrativ-teritoriale în care se acordă burse de merit; e) numărul unităților administrativ-teritoriale în care se acordă burse de studiu; f) numărul unităților administrativ-teritoriale în care se acordă burse de ajutor social; Cu privire la primul indicator, numărul unităților administrativ-teritoriale în care se acordă integral burse școlare, facem precizarea că în cercetarea de față am considerat că o unitate administrativ-teritorială care acordă cel puțin bursele de merit, studiu și ajutor social se încadrează de facto în categoria celor care acordă integral burse școlare, dat fiind că pentru acordarea bursei de performanță este necesar să existe înmatriculați în unitățile de învățământ de pe raza localității elevi cu vocația de a beneficia de această bursă, și anume: posesori ai premiilor I, II sau III la fazele naționale ale olimpiadelor/concursurilor/competițiilor organizate de Ministerul Educației și Cercetării sau parte a loturilor de pregătire organizate de minister pentru competiții școlare internaționale. V. REZULTATE AGREGATE LA NIVEL NAȚIONAL Studiul nostru se raportează la un număr de 3176 de municipii, orașe și comune, precum și la cele 6 sectoare ale municipiului București, în total un număr de 3182 de unități și subdiviziuni administrativ-teritoriale pe raza cărora există unități de învățământ preuniversitar, fiindu-le astfel opozabilă obligația legală de a acorda burse școlare. Acordarea integrală a burselor școlare reprezintă, în fond, respectarea legii de către unitățile administrativ-teritoriale. Din moment ce cadrul normativ incident obligă autoritățile publice locale să acorde toate tipurile de burse școlare, o acordare parțială, doar a anumitor tipuri de bursă, reprezintă tot o încălcare a obligației impuse de lege. Pagina 17
La nivelul întregii țări, din totalul de 3182 de autorități publice locale respectă dreptul elevilor la burse școlare, acordându-le integral, doar un număr de 180: cele șase sectoare ale municipiului București și 174 de unități administrativ-teritoriale. Astfel, în termeni procentuali, doar 5,66% dintre autoritățile publice locale din România respectă dreptul elevilor la burse școlare, conformându-se în totalitate cadrului legal incident în materie, în timp ce un număr 3002 autorități publice locale (94,34%) încalcă dispozițiile legale în vigoare, prin neacordarea totală sau parțială a burselor școlare pentru elevi. Dacă la nivelul municipiului București toate cele șase sectoare acordă toate tipurile de burse prevăzute de lege, în rândul județelor situația este cu mult mai nuanțată. Cel mai mare grad de respectare a prevederilor legale privind bursele școlare îl găsim în județul Constanța, unde 30% dintre unitățile administrativ-teritoriale acordă toate tipurile de burse școlare. La polul opus se află județele Maramureș, Sălaj și Vâlcea, unde în niciuna dintre unitățileadministrativ teritoriale nu se acordă integral bursele școlare prevăzute de lege. Mai mult decât atât, datele ne arată faptul că doar în 2 județe din România (Constanța și Ilfov) peste 20% dintre autoritățile publice locale acordă integral burse școlare. Pe de altă parte, în 33 de județe un procent de sub 10% dintre unitățile administrativ-teritoriale înțeleg să respecte integral dreptul elevilor la burse școlare. Acordarea a cel puțin unui tip de burse școlare nu reprezintă o respectare a legii, din moment ce cadrul normativ incident obligă autoritățile publice locale să acorde patru tipuri de Pagina 18
burse, dar reprezintă, din punctul nostru de vedere, un indicator care relevă cel puțin existența unui grad minim de interes al autorităților publice locale față de dreptul pe care legiuitorul a înțeles să îl acorde elevilor și a cărui consacrare cu titlu de principiu este de însăși rang constituțional. Din totalul de 3182 de autorități publice locale, doar un număr de 1043 (32,78%) acordă cel puțin un tip de bursă școlară: 1037 de unități administrativ-teritoriale și cele șase sectoare ale municipiului București, care acordă toate tipurile de bursă prevăzute de lege. Observăm astfel că mai mult de 2 din 3 autorități publice locale din România nu manifestă intenția de a acorda niciun tip de bursă școlară, privând elevii înmatriculați în școlile de pe raza a 2139 (67,22%) de unități administrativ-teritoriale de toate tipurile de burse școlare pe care legea le prevede. Dintre cele 1043 de unități administrativ-teritoriale care acordă cel puțin un tip de bursă școlară, un număr de 863 (27,12% din totalul celor cărora le incumbă obligația) acordă burse exclusiv parțial, fapt ce reprezintă tot o încălcare a dispozițiilor legale în vigoare. Cele mai multe unități administrativ-teritoriale care acordă parțial burse școlare se află în județul Constanța - 52/70 (74,29%), ceea ce ne arată că la nivelul acestui județ neacordarea a cel puțin unui tip de bursă școlară este excepția, nu regula. La polul opus se află un număr de 15 județe, unde sub 25% dintre autoritățile publice locale acordă cel puțin parțial burse școlare. Pe ultimul loc la acest indicator se află județul Vâlcea, unde doar în 4 unități administrativteritoriale din 86 (4,65%) se acordă cel puțin un tip de bursă școlară. Pagina 19
Dintre cele patru tipuri de burse școlare, observăm că bursa de ajutor social se acordă de către 948 de autorități publice locale din 3182 (29,79%), bursa de merit de către un număr de 551 (17,32%), cea de studiu de către 266 (8,36%), iar cea de performanță de doar 163 de autorități publice locale (5,12%). Cu privire la bursele de ajutor social, clasarea cea mai bună în rândul județelor aparține Botoșaniului, cu 51 de unități administrativ-teritoriale dintr-un număr de 62 (65,38%) care înțeleg să respecte dreptul elevilor la acest tip de bursă. La polul opus stă tot județul Vâlcea, unde doar 2 localități dintr-un total de 86 (2,33%) sprijină accesul la educație al elevilor prin acordarea burselor de ajutor social. Statistic, în doar 6 județe din 41 acordă burse de ajutor social mai mult de jumătate din unitățile administrativ-teritoriale, în restul de 35 fiind doar o excepție respectarea dreptului elevilor la acest tip de bursă. Pe locul secund în opțiunile autorităților publice locale care acordă cel puțin un tip de bursă stă cea de merit. Primul loc în cazul acestui indicator îl ocupă județul Constanța, cu un număr 48 de comune, orașe și municipii care acordă burse de merit, dintr-un total de 70 (68,57%), de altfel singurul județ în care mai mult de jumătate dintre autoritățile publice locale au aprobat acordarea burselor de merit, cu respectarea criteriilor generale de acordare. Ultimul loc este ocupat și în cazul bursei de merit de județul Vâlcea, cu doar 3 unități administrativ-teritoriale în care acestea se acordă (3,49%). În total, doar în 5 județe din 41 dreptul la burse de merit este respectat Pagina 20
în mai mult de ⅓ dintre unitățile administrativ-teritoriale. În alte 31 de județe, mai puțin de ¼ dintre autoritățile publice locale au aprobat acordarea burselor de merit în anul școlar 2019-2020. În ceea ce privește bursele de studiu, primul loc în rândul județelor în care autoritățile publice locale acordă burse de studiu îl ocupă Constanța, cu 25 de unități administrativteritoriale dintr-un total de 70 (35,71%), de altfel, singurul județ în care bursele de studiu sunt acordate de mai mult de ¼ din titularii obligației, ceea ce ne relevă faptul că în toate județele din România acordarea burselor de studiu este doar o excepție în practică, nicidecum o regulă. În cazul acestui indicator, în termeni procentuali ultimul loc este ocupat de județul Bacău, unde doar o unitate administrativ-teritorială (1,08%) acordă burse de studiu. În cifre absolute, la Pagina 21
egalitate pe ultimul loc se află și județele Vâlcea și Bistrița-Năsăud, tot cu o singură autoritate publică locală care a aprobat acordarea burselor de studiu. Statistic, în doar două județe bursele de studiu sunt acordate de mai mult de 2 din 10 localități, iar într-un număr de 26 de județe acestea se acordă de sub 10% dintre autoritățile publice locale. Bursele de performanță se clasează din punct de vedere cantitativ pe ultimul loc în topul preferințelor autorităților publice locale, acordarea lor fiind, într-adevăr, condiționată de existența în unitățile de învățământ de pe raza localității a unor elevii care să îndeplinească condițiile prevăzute de Ordinul MECTS nr. 5576/2011, având astfel vocația de a beneficia de acest tip de bursă. Pe primul loc în rândul județelor unde se acordă burse de performanță regăsim Ilfovul, cu 9 unități administrativ-teritoriale dintr-un total de 40 (22,5%), acesta fiind unul dintre cele trei județe, alături de Constanța și Tulcea, unde mai mult de o autoritate publică locală din 10 a aprobat acordarea burselor de performanță. Pe ultimul loc la acest indicator regăsim Bihorul, cu o singură unitate administrativ-teritorială unde se acordă bursa de performanță (0,99%), la egalitate în cifre absolute cu județele Caraș-Severin, Giurgiu și Teleorman. Pagina 22
VI. PROPUNERI ȘI CONCLUZII Din nefericire, datele expuse supra ne relevă o cultură generalizată de nerespectare a dreptului elevilor la bursă școlară în rândul autorităților publice locale din România. Faptul că în doar 5,66% dintre unitățile administrativ-teritoriale din România se respectă în totalitate cadrul legal incident în materia dreptului la burse școlare este, totodată, un important semnal de alarmă în ceea ce privește interesul edililor locali față de buna funcționare a serviciului public de educație. Rolul burselor școlare este, deopotrivă, atât să recunoască și să premieze performanța școlară și rezultatele bune la învățătură, cât și să sprijine accesul la educație al elevilor din medii sociale defavorizate, misiune cu atât mai importantă în contextul în care la ora actuală 32% din cetățenii României cu vârste între 0 și 17 ani trăiesc sub limita pragului de sărăcie (INS, 2018 SAR102B, rata sărăciei relative), iar 38,1% din aceeași grupă de vârstă se află în risc de sărăcie sau excluziune socială AROPE (INS, 2018 SAR111B, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială). Totodată, 15,3% din tinerii români între 18 și 26 de ani au părăsit timpuriu școala, neavând finalizate mai mult de opt clase (Eurostat, 2020). Observăm din datele reieșite faptul că cea mai bună situație în privința acordării burselor școlare o regăsim în județul Constanța: cele mai multe autorități publice locale care acordă integral burse (30%), cele mai multe autorități publice locale care acordă cel puțin un tip de burse școlare (74,29%), precum și cele mai multe autorități publice locale care acordă burse de merit (68,57%) și de studiu (35,71%). Acest fapt se datorează inclusiv demersurilor unei organizații de elevi - Asociația Elevilor din Constanța, care a semnalat prin rapoarte anuale, începând cu anul 2015, nerespectarea legii de către acele unități administrativ-teritoriale care refuză să acorde elevilor bursele prevăzute de lege 17, iar în anul școlar care face obiectul prezentului raport a procedat inclusiv la acționarea în justiție a autorităților publice locale care au refuzat să dea curs cererii de a acorda burse (supra). Apreciem cadrul legal în vigoare ca fiind suficient de explicit în reglementarea titularului obligației corelative dreptului elevilor la burse școlare, a sursei de finanțare, precum și a criteriilor în baza cărora autoritățile publice locale trebuie să acorde burse școlare. Facultatea lăsată de legiuitor consiliilor de administrație ale unităților de învățământ, prin art. 82 alin. (2) din Legea educației naționale, de a stabili criterii specifice de acordare a burselor, în limita sumelor primite 17 https://www.businessmagazin.ro/actualitate/asociatia-elevilor-constanta-sustine-ca-judetul-a-ramas-corigent-laasigurarea-calitatii-educatiei-14711968, consultat la 14.08.2020 Pagina 23
cu această destinație, nu oferă acestora dreptul de a stabili condiții de acordare a burselor mai drastice decât cele reglementate prin criteriile generale de acordare. Legiuitorul a oferit ministerului de resort în domeniul educației competența de a stabili criteriile generale de acordare a burselor, consiliilor de administrație ale unităților de învățământ având posibilitatea, dacă sumele de la bugetul local permit, să acorde aceste burse mai multor elevi decât celor îndrituiți prin reglementarea infralegislativă. O interpretare contrară ar însemna să admitem competența școlilor de a deroga de la un ordin de ministru, fapt incompatibil cu principiul consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție și cu dispozițiile art. 63 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată. Având în vedere faptul că la nivel național un număr de 3002 autorități publice locale din totalul de 3182 cărora le incumbă obligația de a acorda burse școlare (94,34%) nu respectă cadrul legal incident în materie: 860 prin acordarea doar parțială a burselor (nu toate tipurile prevăzute de OMECTS nr. 5576/2011), iar 2139 prin neacordarea niciunui tip de burse, constatăm că ne aflăm într-un caz de nerespectare sistematică a: dispozițiilor constituționale consacrate de art. 1 alin. (3) și (5), art. 32 alin. (4) și art. 49 alin. (1) din Legea fundamentală; prevederilor art. 82 alin. (1) și (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011; reglementărilor infralegislative în materia acordării burselor școlare, reprezentate la acest moment de OMECTS nr. 5576/2011, motiv pentru care, în temeiul art. 29 alin. (2) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea Instituției Avocatul Poporului, republicată, prezentul raport are calitatea de raport special al Avocatului Poporului și va fi comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și prim-ministrului. Date fiind considerentele mai sus expuse, Instituția Avocatului Poporului și Societatea Academică din România formulează următoarele propuneri și recomandări: 1. Autoritățile publice locale care nu acordă burse școlare (enunțate defalcat pe județe în anexa 2 a prezentului raport) să procedeze de îndată la adoptarea unei hotărâri de consiliu local pentru aprobarea cuantumului și numărului burselor școlare pentru elevi, cu respectarea criteriilor generale de acordare prevăzute de OMECTS nr. 5576/2011; Pagina 24
2. Autoritățile publice locale care nu au prevăzut credite bugetare în bugetul pe anul 2020 în vederea acordării burselor școlare să procedeze de îndată la rectificare bugetului local în sensul respectării obligației prevăzute de art. 105 alin. (2), lit. d) din Legea educației naționale nr. 1/2011; 3. Inspectoratele școlare județene, servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educației și Cercetării, să solicite autorităților publice locale, în temeiul art. 95 alin. (1), lit. b) și g) din Legea educației naționale nr. 1/2011, respectarea obligației legale de a acorda burse școlare, precum și să monitorizeze gradul de acordare a burselor școlare la nivel județean; 4. Prefecții, în virtutea rolului de reprezentanți ai Guvernului în teritoriu și în temeiul atribuției exprese prevăzute de art. 253 lit. a) din Codul administrativ, să monitorizeze respectarea de către autoritățile publice locale a obligației de a acorda burse școlare, punându-le acestora în vedere să se conformeze prevederilor legale; 5. Ministerul Educației și Cercetării, în calitate de organ de specialitate al administrației publice cu rol de coordonare în domeniul educaţiei și în temeiul atribuțiilor prevăzute de art. 94, alin. (2), lit. a), h) și l) din Legea educației naționale nr. 1/2011 și a funcției prevăzute de art. 4, alin. (1), lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării 18, să solicite inspectoratelor școlare județene monitorizarea situației respectării obligației unităților administrativ-teritoriale de a acorda burse școlare și pe baza datelor obținute să realizeze rapoarte anuale privind respectarea dreptului la burse școlare al elevilor; 6. Guvernul, în calitate de autoritate publică centrală învestită cu rolul constituțional de a organiza executarea legii și de a executa în concret legea, să adopte o hotărâre privind stabilirea cuantumului minim al burselor școlare, conform art. 84, alin. (1 1 ) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cuantumuri care să fie în valoare de cel puțin: 134,6 lei (10% din salariul minim net pe economie) bursa de merit; 269,2 lei (20% din salariul minim net pe economie) bursa de performanță; 336,5 lei (25% din salariul minim net pe economie) bursa de studiu; 403,8 lei (30% din salariul minim net pe economie) bursa de ajutor social; 18 Publicată în Monitorul Oficial nr. 34 din 24 ianuarie 2020 Pagina 25