Ianuarie 2018.qxd

Transcriere

1 Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti poliţia capitalei IANUARIE 2018 fondat` \n 1926 serie nou` anul XXVII Nr

2 IANUARIE 2018 anul XXVII Nr. 473 COLEGIUL EDITORIAL: Drago[ Orlando NICU Marius Eugen { TEFAN REDACTOR {EF: Sumar Manuela Elena NEAM}U REDAC}IA: Sorin ANGHEL - redactor Artificii f`r` scântei 4 SECRETARIAT TEHNIC: Roxana MIH~ILESCU Indira GHEORGHE Furt prin \nv`luire 6 CORESPONDEN}I: Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA, Florin {INCA, Constantin CONSTANTINESCU, Costel RA{CA Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-5, sector 5, Bucure[ti. revistapolitiei@gmail.com R`spunderea pentru materialele publicate revine autorilor. Reproducerea integral` sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul prealabil al redac]iei, este interzis`. PUBLICA}IE EDITAT~ DE DIREC}IA GENERAL~ DE POLI}IE A MUNICIPIULUI BUCURE{TI Mujahedinii francofoni, implica]i în atacurile teroriste Cum s` ne ferim de infractori? Martirii Poli]iei Române Retrospectiva unor crahuri bancare

3 Dou` s`pt`mâni în dou` pagini Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti aduce la cuno[tin]a opiniei publice ac]iunile [i activit`]ile desf`[urate, potrivit competen]elor conferite de lege, precum [i rezultatele ob]inute în domeniile asigur`rii lini[tii cet`]enilor, prevenirii [i combaterii infrac]iunilor (furturi din buzunare, din gen]i/po[ete, tâlh`rii, în domeniul comer]ului de orice natur`, a evaziunii fiscale, [.a.m.d). De asemenea, Poli]ia Capitalei vine în sprijinul cet`]enilor cu sfaturi preventive, astfel încât s` poat` fi evitate, pe cât posibil, situa]iile în care ace[tia ar putea deveni victime ale persoanelor cu preocup`ri infrac]ionale. Perioada de referin]` analizat` este prima jum`tate a lunii ianuarie, r`stimp în care poli]i[tii din cadrul DGPMB, în îndeplinirea atribu]iilor de serviciu, au constatat în flagrant 276 de infrac]iuni, în timpul sau imediat dup` s`vâr[irea acestora, infrac]iuni care se înscriu în gama celor ce aduc atingere patrimoniului, vie]ii [i integrit`]ii fizice a persoanei (furt, tâlh`rie, loviri [i alte violen]e, distrugere, conducere f`r` permis, nerespectarea unei hot`râri judec`tore[ti, tulburarea ordinii [i lini[tii publice, contraband`, etc.). În acest interval au fost sesizate 302 infrac]iuni de furt, cele mai multe, 177, fiind, [i de aceast` dat`, din [i de la auto, iar trei autoturisme au fost reclamate ca sustrase. Au fost semnalate 17 infrac]iuni de tâlh`rie, fapte în care autorii au smuls victimelor telefonul mobil sau geanta. Din punct de vedere al infrac]iunilor cu violen]`, la nivelul municipiului Bucure[ti au fost sesizate, în aceast` perioad`, [ase agresiuni, toate comise spontan. Au fost identificate [i sunt cercetate 179 persoane b`nuite de comitere de infrac]iuni [i au fost puse în aplicare peste 140 de m`suri preventive. Totodat`, au fost depistate 22 de persoane ANALIZ~ urm`rite, care fie erau date disp`rute, fie se sustr`geau anumitor m`suri (executarea pedepsei cu închisoare sau mandate de arestare preventiv`). În perioada 1-15 ianaurie, Brigada Rutier` a constatat 58 de infrac]iuni specifice competen]ei [i a efectuat cercet`ri în 117 accidente rutiere, în urma c`rora dou` persoane au decedat, 22 de persoane au fost r`nite grav [i 118 r`nite u[or. Având în vedere c` între principalele cauze de producere a accidentelor rutiere este [i neacordarea priorit`]ii fie fa]` de pietoni, fie fa]` de autovehicule, al`turi de traversarea prin loc nepermis sau f`r` respectarea prevederilor legale, au fost executate ac]iuni punctuale în mai multe zone ale Capitalei. În vederea recuper`rii prejudiciilor create prin comiterea infrac]iunilor s-a dispus sechestru asigur`tor asupra unor bunuri mobile [i imobile în valoare de lei [i au fost instituite popriri POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie 1

4 ANALIZ~ în valoare total` de lei, în mai multe dosare penale. De asemenea, în perioada supus` analizei, poli]i[tii Capitalei au ridicat în vederea confisc`rii 381 pachete de ]igarete, provenite din contraband`. Cu ocazia manifest`rilor publice ce au avut loc, DGPMB a cooperat în permanen]` cu celelalte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, în vederea stabilirii tuturor detaliilor privind misiunile [i asigurarea, potrivit competen]elor, a m`surilor de men]inere a ordinii publice [i siguran]ei rutiere cu ocazia organiz`rii acestora. Furturile din locuin]e - vulnerabilit`]i [i m`suri de prevenire Obiectele de valoare sau banii lichizi vor fi întotdeauna în aten]ia infractorilor care concep diverse modalit`]i de a [i le însu[i, indiferent dac` acestea se afl` într-o locuin]`, magazin, depozit ori în circula]ie. Între calitatea sistemelor de asigurare a protec]iei [i ingeniozitatea ho]ilor a fost, Credit foto: Corbis.com dintotdeauna, o acerb` competi]ie. Contrar tuturor eviden]elor, din motive greu de în]eles, mul]i de]in`tori de valori ignor` cele mai elementare m`suri de autoprotec]ie, devenind astfel victime sigure. Principiile de baz` ale amenaj`rii unui sistem de protec]ie cuprind acelea[i elemente, indiferent de perioada istoric` în care a fost conceput. Una din cele mai eficiente metode de protec]ie o constituie limitarea posibilit`]ilor de acces la bunurile de valoare [i prelungirea timpului necesar pentru sustragerea acestora de c`tre infractori. M`surile luate au rolul de a induce r`uf`c`torilor sentimentul c` [ansele de reu[it` sunt minime, iar riscul de prindere este maxim, ceea constituie un factor psihologic. Achizi]ionarea unor sisteme de securitate care s` corespund` standardelor de securitate nu este un moft, ci o necesitate. Astfel, paza bun` trece primejdia rea! Diana SARCA Primi]i revista Poli]ia Capitalei pe Pentru a face revista Poli]ia Capitalei mai accesibil`, o pute]i desc`rca gratuit de pe site-ul Trimite]i-ne adresa dumneavoastr` de la revistapolitiei@gmail.com [i ve]i primi online \n fiecare lun` revista. 2 Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI

5 CAZUISTIC~ Flagrant furt din locuin]` Miercuri, 17 ianuarie, poli]i[ti din cadrul Direc]iei Generale de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti au prins în flagrant doi b`rba]i, în vârst` de 48, respectiv 54 de ani, la scurt timp dup` comiterea unui furt dintr-o locuin]` situat` \n sectorul 5. Din datele [i probele administrate în cauz`, în perioada decembrie ianuarie 2018, a rezultat presupunerea rezonabil` c` un b`rbat, cunoscut cu preocup`ri de natur` infrac]ional`, ar inten]iona s` comit` fapte ilicite, pe linia furturilor din locuin]e. Astfel, s-a procedat la supravegherea b`rbatului, acesta fiind observat, la data de 17 ianuarie, în timp ce s-a întâlnit cu un alt b`rbat. Cei doi s-au deplasat cu un autoturism într-o zon` din sectorul 5, unde au p`truns într-un imobil, pe care l-au p`r`sit aproximativ 20 de minute mai târziu. La scurt timp a fost verificat imobilul în cauz` [i s-a constatat faptul c` existau indicii temeinice conform c`rora s-a p`truns f`r` drept într-un apartament, iar proprietarul locuin]ei a confirmat c` în interior erau urme de scotocire [i r`v`[ire. Din aceste motive s-a luat decizia imobiliz`rii în trafic a b`nui]ilor, ace[tia fiind prin[i în sectorul 4 [i condu[i pentru audieri la sediul Sec]iei 14 Poli]ie. În urma perchezi]iei autoturismului cu care s-au deplasat b`rba]ii, au fost identificate mai multe instrumente artizanale, care ar fi putut fi folosite la comiterea de infrac]iuni, precum [i Credit foto: Corbis.com sume de bani în lei, dar [i de provenien]` str`in`. Prejudiciul creat prin s`vâr[irea infrac]iunii, estimat la 4000 de lei, a fost recuperat integral [i restituit persoanei în drept. Cercet`rile sunt continuate sub aspectul s`vâr[irii infrac]iunii de furt calificat, cu unul dintre b`rba]i aflat \n stare de arest preventiv, iar cel de-al doilea sub control judiciar. Ac]iunea a beneficiat de sprjinul Direc]iei Opera]iuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poli]iei Române. Andra {tefania STANCIU n[el`ciune prin metoda Accidentul n ziua de 11 ianuarie, poli]i[ti ai Direc]iei Generale de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti, sub supravegherea Parchetului de pe lâng` Judec`toria Sectorului 4, au pus în aplicare dou` mandate de perchezi]ie domiciliar`, într-un dosar privind s`vâr[irea infrac]iunii de în[el`ciune, prin metoda Accidentul. Din datele [i probele administrate în cauz` a rezultat presupunerea rezonabil` c` o femeie, în vârst` de 29 ani, ar fi ridicat diverse sume de bani de la dou` femei dup` ce, în prealabil, acestea au fost contactate telefonic [i induse în eroare cu privire la situa]ii în care se aflau rude ale acestora. Astfel, la data de 10 iulie 2017, poli]i[ti din cadrul Sec]iei 14 au fost sesiza]i de o femeie, în vârst` de 66 ani, cu privire la faptul c` a fost contactat` de o persoan`, care s-a recomandat a fi medic [i care i-a comunicat c` fiul victimei a fost implicat într-un accident rutier, iar pentru interven]ia chirurgical` ce ar urma s` o efectueze i-a solicitat o sum` de bani, pe care s` i-o remit` unui curier. n acest mod, persoana v`t`mat` a fost prejudiciat` cu suma de 2000 euro [i 700 POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie 3

6 CAZUISTIC~ dolari. Totodat`, la data de 19 august 2017, o femeie, în vârst` de 61 ani, a fost contactat` telefonic de c`tre o persoan` ce s-a recomandat a fi doctor [i care i-a cerut o sum` de bani pentru a o ajuta pe sora [i nepoata sa, ce ar fi suferit un accident de ma[in`. În urma apelului telefonic primit, la domiciliul reclamantei s-a prezentat o femeie, c`reia i-a înmânat un plic cu suma de 5000 lei. În urma investiga]iilor efectuate, a fost identificat` o femeie, cunoscut` cu preocup`ri de natur` infrac]ional`, ca fiind cea care a ridicat de la persoanele v`t`mate sumele de bani în cauz`, aceasta fiind depistat` [i condus` pentru audieri la sediul subunit`]ii. Cercet`rile sunt continuate sub aspectul s`vâr[irii infrac]iunii de în[el`ciune, cu cea în cauz` în stare de arest preventiv pe o perioad` de 30 zile. Ac]iunea a beneficiat de sprjinul poli]i[tilor din cadrul Inspectoratului de Poli]ie al Jude]ului Ilfov. Andra {tefania STANCIU Artificii f`r` scântei În perioada premerg`toare s`rb`torilor sfâr[itului de an, poli]i[tii Capitalei au desf`[urat mai multe ac]iuni de combatere a comer]ului ilegal cu articole pirotehnice [i de verificare a agen]ilor economici, care comercializeaz` astfel de produse. Au fost depistate 229 persoane, fiind întocmite 205 dosare penale, în care se efectueaz` cercet`ri sub aspectul s`vâr[irii infrac]iunilor de de]inere de obiecte artizanale, pe baz` de amestecuri pirotehnice, opera]iuni f`r` drept cu articole pirotehnice [i producere, experimentare, prelucrare, de]inere, transport, folosire sau orice alt` opera]iune cu materiale explozive, efectuate f`r` drept. De asemenea, peste dou` tone de articole pirotehnice identificate de poli]i[ti au fost indisponibilizate, în vederea continu`rii cercet`rilor. Concret, pe 21 decembrie 2017, poli]i[tii au desf`[urat o ampl` opera]iune \n sectoarele 2, 3 [i 4. Cu aceast` ocazie, în zona adiacent` unui complex comercial, a fost depistat un tân`r de 22 ani, care transporta peste 9000 produse artizanale, pe baz` de amestecuri pirotehnice. Agen]i de siguran]` public` din Sec]ia 23 Poli]ie, împreun` cu lucr`tori din Biroul Investiga]ii Criminale, au depistat pe o strad` din sectorul 3, un b`rbat de 37 ani, care avea peste 100 cutii de artificii, cu scopul de a le comercializa, f`r` a fi autorizat în acest sens. Sâmb`t`, 23 decembrie 2017, poli]i[tii Serviciului Arme, Explozivi [i Substan]e Periculoase au depistat, în apropierea unui complex comercial din sectorul 2, dar [i \n sectorul 4, [ase persoane, care \ncercau s` vând`, f`r` autoriza]ie, aproximativ 4400 produse artizanale pe baz` de amestecuri pirotehnice. Totodat`, agen]i de siguran]` public` ai Sec]iei 7 Poli]ie, au indisponibilizat peste 1700 obiecte artizanale, pe baz` de amestecuri pirotehnice, de la mai multe persoane, care le vindeau ilegal. n ziua de 28 decembrie 2017, poli]i[tii Direc]iei Generale de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti, sub coordonarea Parchetului de pe lâng` Judec`toria Sectorului 2, au pus în aplicare un mandat de perchezi]ie domiciliar` în municipiul Bucure[ti, în urma c`ruia a fost identificat` [i ridicat` 4 Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI

7 CAZUISTIC~ aproximativ o ton` de articole pirotehnice de diferite categorii. Cantitatea impresionant` a fost achizi]ionat` de doi tineri, în vârst` de 28, respectiv 32 ani, din spa]iul comunitar [i urma s` fie distribuit` [i s` ajung` pe pia]`, \ntr-o zon` comercial` a sectorului 2. Pe 29 decembrie 2017, oamenii legii, \n baza unui mandat de perchezi]ie domiciliar`, au depistat \n locuin]a unui b`rbat de 60 ani din sectorul 4, peste 1000 de articole pirotehince, pentru care nu avea autoriza]ie de a le comercializa. B`rbatul le achizi]ionase din Bulgaria [i urma s` le plaseze unor persoane, pentru a fi vândute ilegal. Sorin ANGHEL Minor, paravan \n comer]ul ilegal cu articole pirotehnice La sfâr[itul lunii decembrie a anului trecut, poli]i[tii Serviciului Arme Explozivi Substan]e Periculoase au destructurat o grupare, care se ocupa cu aprovizionarea galeriilor de fotbal bucure[tene cu articole pirotehnice. Opera]iunea a fost coordonat` de Parchetul de pe lâng` Tribunalul Bucure[ti. De asemenea, au mai fost implica]i [i poli]i[ti ai Serviciului Grup`ri Infrac]ionale Violente, dar [i ai Serviciului Ac]iuni Speciale. Pe 20 decembrie 2017, au fost efectuate 10 perchezi]ii domiciliare pe raza municipiului Bucure[ti [i a jude]ului Ilfov, fiind viza]i membrii grup`rii, care era coordonat` de T. Florin, 45 ani. Din probatoriul administrat a rezultat c` suspec]ii, în cursul anului 2017, au achizi]ionat din Polonia o cantitate însemnat` de articole pirotehnice, o parte din ele ajungând la galeriile echipelor de fotbal din Capital`. Suspectul principal câ[tigase respectul printre [efii de galerii, deoarece era mereu disponibil s` le ofere acestora materiale pirotehnice [i avea \ntotdeauna stocuri suficiente pentru a satisface cererea. De asemenea, de multe ori, f`cea livr`rile personal. Pe fondul cre[terii cererii unor astfel de articole, \n preajma s`rb`torilor de iarn`, b`rbatul a cooptat alte dou` persoane, F. Alexandru, 61 ani, [i T. Mihaela, 41 ani, care au primit, din str`in`tate, mai multe colete cu produse [i le-au depozitat la adresele lor. Suspectul principal s-a folosit [i de un minor, pentru a evita s` fie tras la r`spundere, pe care l-a \nv`]at cum s` ]in` eviden]a tranzac]iilor [i care f`cea livr`ri la adresele clien]ilor. Cu ocazia perchezi]iilor, la patru adrese din Bucure[ti [i jude]ul Ilfov, au fost identificate [i indisponibilizate 6500 de articole pirotehnice, \n total 65 kilograme de materiale explozive. Toate articolele pirotehnice urmeaz` a fi expertizate de speciali[tii criminali[ti, pentru a se stabili din ce categorie fac parte. Totodat`, T. Florin [i T. Mihaela se afl` sub control judiciar, fiind acuza]i de constituirea unui grup infrac]ional organizat, fapt` prev`zut` [i pedepsit` de art. 346 din C.P [i orice opera]iuni cu articole pirotehnice efectuate f`r` drept, fapt` prev`zut` [i pedepsit` de art. 37 din Legea 126/1995 privind regimul materiilor explozive. Sorin ANGHEL POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie 5

8 {TIRI G I R O F A R Au \ncercat s` cure]e statul de 4,5 milioane lei Serviciul de Investigare a Criminalit`]ii Economice (SICE) - Poli]ia Sectorului 5 a pus \n aplicare, pe 17 ianuarie, nou` mandate de perchezi]ie domiciliar` în municipiul Bucure[ti [i în jude]ul Ilfov, într-un dosar de evaziune fiscal` [i sp`lare a banilor, fiind vizate dou` firme care aveau ca obiect de activitate - prestare servicii de cur`]enie. Dovezile adunate de anchetatori au scos la suprafa]` o afacere mai mult murdar`, decât curat`, a firmei cercetate. Astfel, timp de cinci ani (\ntre ), reprezentan]ii societ`]ii comerciale au înregistrat în contabilitate achizi]ii fictive de bunuri [i servicii, de la societ`]i comerciale cu comportament de tip fantom`, sau societ`]i comerciale cu identitate furat`, în scopul sustragerii de la plata obliga]iilor fiscale. Cu alte cuvinte, au f`cut cur`]enie doar pe hârtie, \n realitate urm`rindu-se s` se diminueze baza impozabil` [i sustragerea de la plata TVA-ului [i a impozitului pe profit. Cercet`rile ofi]erilor speciali[ti \n domeniul economic au demarat \n luna mai 2017, fiind vizate dou` firme, care au trecut prin contabilitate facturi fictive de peste 11 milioane lei, ceea ce a cauzat bugetului de stat un prejudiciu total de 5,5 milioane lei, din care 4,5 milioane lei reprezentând TVA [i impozit pe profit, iar un milion provenind din infrac]iunea de sp`lare a banilor. În urma perchezi]iei, au fost identificate documente contabile [i extracontabile, unit`]i de calcul, documente de proprietate ale bunurilor imobile apar]inând suspec]ilor, precum [i lei, euro [i 7300 dolari. Parchetul de pe lâng` Tribunalul Bucure[ti a dispus m`sura controlului judiciar pentru C. Tudor, 69 ani, C. Florin, 39 ani [i A. Adrian, 32 ani, sub aspectul s`vâr[irii infrac]iunilor de evaziune fiscal` în form` continuat` [i sp`lare a banilor. De asemenea, a fost emis` ordonan]a de instituire a sechestrului asiguratoriu asupra tuturor bunurilor mobile [i imobile, apar]inând inculpa]ilor, pân` la concuren]a prejudiciului cauzat bugetului de stat. Furt prin \nv`luire Cei mai buni magicieni sunt aceia care, \n timp ce cu o mân` \]i arat` ceva, cu cealalt`, f`r` s` \]i dai seama, fac altceva pentru a le reu[i trucul. Revenind la cazul urm`tor, trebuie s` preciz`m c` dup` aceea[i metod` au ac]ionat [i trei indivizi din Bucure[ti, \ntr-o parcare de pe [oseaua {tefan cel Mare. Astfel, miercuri, 3 ianuarie, poli]i[tii Brig`zii de Poli]ie pentru Transport Public au prins în flagrant trei b`rba]i, imediat dup` ce au sustras o borset` dintr-un autoturism, în timp ce proprietarul încerca s` schimbe roata. Cei trei au fost observa]i de poli]i[ti în timp ce priveau cu aten]ie persoanele ce coborau din autoturismele care opreau în zona unei str`zi din sectorul 2. Supraveghea]i \ndeaproape, suspec]ii, la un 6 Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI

9 {TIRI moment dat, s-au apropiat de un autoturism [i au t`iat o anvelop` a unei ma[ini, parcat` \n fa]a unui imobil, dup` care s-au \ndep`rtat [i au a[teptat venirea proprietarului. Acesta din urm` a revenit la scurt timp [i a observat c` una din ro]i era dezumflat`. n timp ce \nlocuia roata, unul dintre cei trei indivizi a furat din ma[in` o borset` [i, \mpreun` cu complicii lui, a \ncercat s` dispar`. Dar au fost prin[i de poli]i[ti imediat. Borseta a fost \napoiat` proprietarului, care a fost informat de oamenii legii de ceea ce i se pusese la cale de ho]i. Pentru a evita producerea unor situa]ii de acest gen, Poli]ia Capitalei v` recomand` ca atunci când coborâ]i din autoturism s` nu l`sa]i în interiorul acestuia bunuri sau obiecte de valoare. Chiar dac` v` afla]i lâng` autovehicul, s` închide]i u[ile acestuia [i s` ac]iona]i sistemul de asigurare a portierelor. Imobile puse sub sechestru \ntr-un dosar de evaziune fiscal` În cursul anului 2017, ofi]erii SICE Sector 6, sub supravegherea Parchetului de pe lâng` Tribunalul Bucure[ti, au documentat activitatea infrac]ional` [i au administrat probatoriul într-un dosar penal de evaziune fiscal` [i sp`lare a banilor [i complicitate la comiterea acestora, fa]` de 14 suspec]i. n scopul deducerii ilegale a taxei pe valoare ad`ugat` [i diminu`rii impozitului pe profit, rezultate în urma ob]inerii de venituri din comercializarea de m`rfuri agroalimentare, suspec]ii au creat, în perioada , un circuit artificial de tranzac]ionare, exclusiv scriptic, f`r` con]inut economic, în care au fost interpuse firme fantom`, prejudiciul creat statului fiind de circa patru milioane lei. Totodat`, în paralel cu circuitul fiscal, a fost dezvoltat un circuit financiarbancar prin intermediul c`ruia a fost sp`lat` suma de trei milioane lei, bani proveni]i din actele ilicite de evaziune fiscal`. Pe 20 decembrie au fost puse în aplicare 11 mandate de perchezi]ie domiciliar` la domiciliile suspec]ilor [i sediile firmelor implicate, fiind ridicate înscrisuri contabile, ce atest` mecanismul infrac]ional folosit. În vederea recuper`rii prejudiciului cauzat, au fost instituite sechestre asiguratorii pe dou` apartamente situate în Bucure[ti, imobile (spa]ii comerciale în Afuma]i, jud. Ilfov), o cas` din localitatea Bragadiru, jud. Ilfov, toate în valoare de aproximativ 1,5 milioane lei. Patru dintre suspec]i, B. Claudia, 50 ani, M. Floren]a, 46 ani, M. Nayef, 45 ani, H. Khalil, 39 ani, au fost re]inu]i 24 de ore. Credit foto: Corbis.com Rubric` realizat` de Sorin ANGHEL POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie 7

10 PREVENIRE De[i num`rul furturilor din locuin]e a crescut în ultimii ani, se înregistreaz` o reducere semnificativ` a cazurilor clasice de furt (comise prin efrac]ie sau escaladare), crescând, \n schimb, num`rul furturilor prin împrietenire (în care proprietarul permite s` intre în locuin]a sa persoane str`ine, atras de ob]inerea unor cadouri sau gratuit`]i, sau în[elat de aparen]a oficial` a ho]ilor). În acest caz, cel mai bun scut împotriva ho]ilor este prevederea [i responsabilitatea proprie. Pentru to]i ceilal]i, poten]iale victime ale furturilor clasice, v` recomand`m: Cum trebuie s` arate o u[` sigur`? U[a - indiferent de ]ara de provenien]` - trebuie s` fie solid`, tabla s` aib` o grosime de minim 0,4-0,5 mm; U[a nu trebuie s` atrag` aten]ia asupra sa; Tocul u[ii trebuie s` fie încastrat în zidul de beton, cu dibluri care s` intre cel pu]in 10 cm în zid; U[a trebuie încastrat` nu doar cu spum`, ci s` existe [i must`]i metalice; Sistemul de închidere este important. Acesta nu trebuie s` fie la suprafa]`; Nu conteaz` dac` u[a are unul sau dou` sisteme de siguran]`, conteaz` num`rul de puncte de închidere; În ceea ce prive[te butucul u[ii: [ildul Cele mai sigure u[i trebuie s` fie de tip antiefrac]ie, din o]el, iar capetele [uruburilor s` aib` prinderea în interiorul locuin]ei; Cele mai performante u[i sunt cele care au sistemul de închidere situat în centrul u[ii, pe interior. În aceste cazuri nu mai exist` butuc, ci doar o fant` în u[`; Sistemele de închidere performante nu sunt eficiente în cazul parterului, case, vile deoarece, de regul`, aici ho]ii p`trund prin escaladare. n aceste cazuri, se recomand` alarme cu rol de descurajare; {i nu uita]i: [i cea mai performant` u[` se deschide în fa]a ho]ului dac` proprietarul face acest lucru! Ce locuin]e sunt mai expuse furturilor? Atunci când ne cump`r`m o locuin]`: Sunt de evitat parterul, etajele unu, doi [i ultimul etaj; Totu[i, atunci când sunt cump`rate aceste locuin]e, trebuie s` se pun` gratii la ferestre; Sunt de evitat apartamentele situate în ni[e, acest fapt ducând la o vizibilitate sc`zut` din partea vecinilor (de regul` situate lâng` lift); Se vor evita locuin]ele izolate, situate în locuri cu iluminare sc`zut`. Gra]iela V~DUVA Credit foto: Corbis.com 8 Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI

11 MONDO POLICE Mujahedinii francofoni, implica]i în atacurile teroriste Franco-algerianul Mohamed Merah este unul dintre precursorii cei mai importan]i a unei noi genera]ii de jihadi[ti radicaliza]i în mediul carceral, care ast`zi se afl` în plin` expansiune în lumea occidental`. Acesta s-a radicalizat în mediul carceral francez cu un deceniu în urm` [i a fost autorul atacurilor teroriste din zilele de 11, 15 [i 19 martie la Toulouse [i Monatauban, în care [apte persoane [i-au pierdut via]a. Merah a fost ucis pe 22 martie 2012 de RAID (unitatea de interven]ie a poli]iei). Mohamed Merah s-a format la [coala predicatorului islamist radical franco-sirian Olivier Corel (Abdel Ilat Al-Dandachi - Emirul Alb ) [i a venit în Fran]a în 1973 pentru studii superioare de farmacie (pe care ulterior le abandoneaz`). mpreun` cu fratele lui, Abdelkader Merah (condamnat pe 2 noiembrie 2017 la 20 de ani \nchisoare) [i Fettah Malki (condamnat în acela[i dosar la 14 ani de deten]ie), împreun` cu al]i islami[ti radicaliza]i (Sabri Essid, Stéphane Lelièvre, Imad Djebali, Mohamed Megherbi, Thomas Barnouin, Anouar el Madhi, Miloud Chachou, Fabien [i Jean-Michel Clain), vor constitui nucleul dur al unei comunit`]i islamiste cu orientare salafist`, fondat` în 1987, la Artigat (sudul Fran]ei). Fondatorul ei, Emirul Alb (naturalizat francez în 1983), unul dintre presupu[ii recrutori ai tinerilor francezi de origine maghrebian` pentru jihad, ca mujahedinii din Afganistan [i Irak, care adesea afirma, în timpul cursurilor sale, c` Dumnezeu a creat 73 grupuri de musulmani, din care 72 dintre ele vor ajunge în Iad, el aflându-se \n grupul sfânt. În acest context, î[i face apari]ia un alt (lumpen)... Nemmouche ar fi fost cunoscut în cadrul organiza]iei ISIS sub numele de Abou Omar le cogneur (Abou Omar b`t`u[ul). terorist islamist, tot un mujahedin, Mehdi Nemmouche (n.1985), originar din Rubaix (nordul Fran]ei, la frontiera francobelgian`), care, pe 24 mai 2014, echipat cu un revolver P38 [i o pu[c` Kala[nikov, deschide focul la Muzeul Evreiesc din Bruxelles, ucigând trei persoane. Atacatorul a fost arestat pe 30 mai 2014, imediat dup` ce a coborât dintr-un autocar care asigura leg`tura dintre Amsterdam [i Marsilia, via Bruxelles (Belgia). Avea asupra lui armele folosite \n atac, \mpreun` cu un steag ISIS, care avea inscrip]ia Allahu Akbar. Mehdi Nemmouche este primul islamist jihadistterorist în Europa care î[i revendic` apartenen]a la Statul Islamic. Conform declara]iei lui Erik van der Sypt (purt`torul de cuvânt al Parchetului Federal Belgian), Frédéric Van Leeuw (procurorul federal al Belgiei) a emis pe 31 mai 2014 un mandat european de arestare, solicitând autorit`]ilor franceze extr`darea acestuia în Belgia. Pe 29 iulie, Nemmouche este transferat în Belgia, unde este inculpat de Parchetul Federal Belgian, pentru asasinatele comise [i încarcerat preventiv la \nchisoarea Bruges. Aici a mai fost încarcerat un alt jihadist-terorist francomarocan - Salah Abdeslam, implicat atât în sângeroasele atacuri teroriste din 13 noiembrie 2015 de la Paris (130 de mor]i [i 412 r`ni]i), cât [i în cele de la Bruxelles din 22 martie 2016 (32 de mor]i [i 340 r`ni]i), împreun` cu fratele s`u Brahim Abdeslam. Nemmouche, conform declara]iei lui François Molins, (Procurorul Republicii de Paris), a fost condamnat de mai multe ori pentru delicte minore [i se presupune c` s-ar fi POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie 9

12 MONDO POLICE radicalizat în mediul carceral. În ajunul Anului Nou, pe 31 decembrie 2012, la pu]in timp dup` punerea sa în libertate, Nemmouche ar fi f`cut o deplasare (c`l`torie \n scop turistic) în Siria (via Belgia, Marea Britanie, Liban [i Turcia), unde va sta peste un an. A revenit în Europa, în martie 2014, în Germania (via Malaezia, respectiv, Turcia). De[i prezen]a lui în aceast` ]ar` este semnalat` de poli]i[tii germani (care vor sesiza imediat serviciile franceze de informa]ii interne), Nemmouche reu[e[te s` treac` frontiera [i s` ajung` în Belgia (pentru a comite, la Bruxelles, pe 24 mai 2014, atacul terorist de la Muzeul Evreiesc). N`scut pe 17 aprilie 1985 la Roubaix (Lille), f`r` s`-[i cunoasc` tat`l, Nemmouche împreun` cu cele dou` surori, ajung la orfelinat, iar când \mpline[te 17 ani este încredin]at bunicii, care locuia în cartierul defavorizat La Bourogne. În perioada a Mehdi Nemmouche Muzeul Evreiesc din Bruxelles fost condamnat de [apte ori, iar din decembrie 2007 pân` \n decembrie 2012, a stat \nchis \n mai multe centre de deten]ie din Fran]a. Delincvent recidivist (cu [apte condamn`ri înscrise în cazierul judiciar, dintre care cinci cu executare, totalizând aproape [apte ani privativi de libertate) [i f`r` un domiciliu stabil, dup` eliberarea din închisoare, pe 4 decembrie 2012, probabil în urma unor contacte cu diver[i islami[tiextremi[ti din mediul carceral, pe 31 decembrie, Nemmouche, pleac` într-un circuit turistic în Siria, via Credit foto: Corbis.com Credit foto: Corbis.com Istanbul, motiv pentru care intr` în vizorul Direc]iei Generale a Securit`]ii Interne, care îl înscrie în Fi[ierul Schengen al persoanelor supravegheate [i c`utate cu prioritate. Conform unor jurnali[ti francezi, cu experien]` \n regiunea Orientului Mijlociu, Nemmouche ar fi fost cunoscut în cadrul organiza]iei ISIS sub numele de Abou Omar le cogneur (Abou Omar b`t`u[ul). Dup` circa trei ani de anchet`, conform magistratului-instructor al Parchetului Federal Belgian, în dosarul lui Nemmouche, multe lucruri sunt nel`murite, cu atât mai mult cu cât, acesta de[i nu neag` complicitatea la atacul terorist de la Muzeul Evreiesc din 24 mai 2014, conform unor surse apropiate anchetei, el a negat categoric faptul c` este autorul masacrului. Nici în privin]a celorlal]i doi francezi inculpa]i în dosar, Nacer Bendrer [i Mounir Attalah (afla]i, în prezent, în libertate condi]ionat` sub control 10 Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI

13 MONDO POLICE judiciar în Fran]a), Parchetul Federal caut` mai multe probe pentru a le dovedi vinov`]ia. Cazul ar putea fi judecat în fa]a unui Tribunal Corec]ional (cu competen]`, în principiu, în cazul infrac]iunilor mai pu]in grave, dar cu circumstan]e atenuante importante), într-un timp mai scurt [i cu costuri mai mici, iar cei inculpa]i ar risca maxim 30 ani de \nchisoare (10 ani de deten]ie în Fran]a), îns` completul de judecat` ar fi compus numai din trei judec`tori (pre[edintele, magistrat al Cur]ii de Apel [i doi magistra]i ai unui tribunal de prim` instan]`), care ar putea gestiona cu obiectivitate dosarul, iar ob]inerea unui scor favorabil Ministerului Public ar fi garantat. De cealalt` parte, dac` acesta ar fi trimis în fa]a unei Cur]i cu Jura]i (Juriu Popular), competent în materie de infrac]iuni grave [i deosebit de grave, sanc]iunea penal` maxim` prev`zut` de lege în dosar ar putea fi, cel pu]in teoretic, mai aspr`, închisoarea pe via]`, îns` pe lâng` cei trei judec`tori - magistra]i, ar participa la luarea deciziei [i 12 jura]i, u[or influen]abili de avoca]ii ap`r`rii, care ar putea scoate în eviden]` o serie de caren]e ale instrument`rii dosarului, ceea ce, în majoritatea cazurilor, poate defavoariza Ministerul Public, respectiv, reprezentan]ii p`r]ii civile. Subliniez aici faptul c` sanc]iunea penal` pe care o risc` Nemmouche în Belgia (indiferent de procedura penal` în care va fi judecat: Credit foto: Corbis.com Credit foto: Corbis.com corec]ional` sau criminal`), este semnificativ mai pu]in aspr` decât pedeapsa la care ar fi fost condamnat în Fran]a, unde, f`r` nici un fel de dubii, ar fi fost inculpat de Parchetul antiterorist al Tribunalului de Înalt` Instan]` Paris, pentru antisemitism [i asasinate antisemite, comise în band` organizat`, iar dosarul acestuia ar fi fost trimis spre solu]ionare în fa]a Juriului Popular Special Paris (compus din [apte magistra]i, ca jura]i), cum a fost [i în cazul lui Yoni Palmier, respectiv, al lui Abdelkader Merah (fratele lui Mohammed Merah) [i Fettah Malki. Într-un asemenea context, cum în Fran]a nu exist` pedeapsa cu închisoare pe via]` (f`r` eliberarea condamnatului în timpul vie]ii, ca în SUA), mai mult ca sigur c` Nemmouche ar fi fost condamnat la pedeapsa maxim` \n Codul Penal, adic`, la închisoare pe via]`, cu o perioada de siguran]` de 22 de ani. Thomas CSINTA POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie 11

14

15 PREVENIRE Cum s` ne ferim de infractori? - urmare din num`rul trecut - {i-a uitat portmoneul \n taxi dup` ce-l jefuise pe [ofer Mauro Aversano (24 ani), din Roma (Italia), a jefuit un taximetrist, dar [i-a pierdut portmoneul cu actele de identitate, \n ma[ina acestuia. Mauro Aversano, care avea antecedente penale, era c`utat de poli]i[ti pentru s`vâr[irea a cel pu]in trei jafuri de acest tip. Pe 6 iulie 1996, Mauro Aversano s-a urcat \n taxiul lui Bruno Ialongo (48 ani), spunându-i s`-l duc` \n centrul ora[ului. Pe strada Monte Gennaro, unde se afla o tutungerie, Mauro i-a spus [oferului s` opreasc` [i s`-l a[tepte. A revenit, ]inând un pistol \n mân`. D`-mi to]i banii sau te omor!, i-a spus el [oferului. Bruno Ialongo n-a avut altceva de f`cut decât s`-i predea cele 80 de mii de lire pe care le avea. Apoi, tâlharul a coborât din ma[in` [i a disp`rut pe o strad` \ntunecat`. Taximetristul s-a oprit la cea mai apropiat` sec]ie de poli]ie, ca s` reclame furtul. n acel moment, a observat c` pe bancheta din spate a ma[inii se afla un portmoneu, \n care a g`sit actele de identitate ale tâlharului. Poli]i[tii s-au deplasat la adresa indicat` \n actele lui Mauro Aversano [i l-au arestat. De[i a sus]inut c` nu fusese \n acel taxi, la un control am`nun]it al casei sale, poli]i[tii au g`sit banii fura]i \n acea zi, un pistol, un inel din aur [i un ceas placat cu aur, care Deodat`, mi s-a p`rut c` cineva m` prive[te [i, când mi-am aruncat ochii pe fereastr`, am v`zut câ]iva poli]i[ti care se preg`teau s` intre! apar]inuse unui alt taximetrist, jefuit cu ceva timp \n urm`. Dus la comisariat, Mauro a fost recunoscut de Bruno Ialongo [i de al]i doi taximetri[ti, care, anterior, fuseser` victimele lui. Cu câ]iva ani \n urm`, Mauro Aversano fusese implicat \n uciderea unui vânz`tor ambulant, al c`rui cadavru fusese g`sit pe plaja Poetto, lâng` Cagliari. Dup` un an de deten]ie, el a \nceput s` jefuiasc` taximetri[ti. N-a timbrat scrisorilecapcan` Poli]ia britanic` a arestat un b`rbat de 50 ani, care a \ncercat s` ob]in` diverse sume de bani de la mai multe magazine mari din Londra. B`rbatul le trimisese patronilor acestor magazine scrisori-capcan`, care con]ineau o cantitate mic` de explozibil, [i a amenin]at c`, \n cazul \n care nu va ob]ine bani, va detona ni[te bombe \n fa]a magazinelor. Numai c` aceste scrisori n-au ajuns niciodat` la destina]ie, din cauza faptului c` infractorul nu pusese pe plicuri suficiente timbre. Un ho] a luat ostatic un manechin din plastic n seara de 28 august 1995, italianul Pietro Salvarini (24 ani) din Roma [i-a scotocit \ndelung buzunarele, pentru a g`si banii necesari ra]iei zilnice de droguri. Era \ntr-o acut` criz` financiar`, pentru c`, de câteva luni, \[i pierduse postul de barman, dup` ce patronul barului \n care lucra descoperise c` Pietro e toxicoman. A[a c`, \n urm`toarele s`pt`mâni, [i-a cheltuit to]i banii [i, \n acea sear`, [i-a dat seama c` nu mai avea nici m`car câteva sute de lire, ca s`-[i cumpere o pâine. De[i era sub influen]a drogurilor, s-a hot`rât s` sparg` un magazin de confec]ii, aflat \n cartierul \n care locuia. Eram sigur c` voi da lovitura vie]ii mele [i c` banii pe care-i voi fura m` vor ajuta s`-mi procur nu 10 grame, ci 10 kilograme de cocain`! Habar 14 Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI

16 PREVENIRE n-avem c` va avea loc cel mai \ngrozitor eveniment pe care l-am tr`it vreodat`, c` voi omor\ o femeie nevinovat`! avea s` declare, ulterior, Salvarini. Pe la ora 23.00, el [i-a luat revolverul [i a pornit s`-[i pun` planul \n aplicare. Magazinul era \nchis, iar Pietro s-a chinuit minute \n [ir s` for]eze u[a. Nu [i-a dat seama c` magazinul era prev`zut cu o alarm` silen]ioas` [i c`, peste pu]in timp, la fa]a locului avea s` soseasc` o patrul` a poli]iei. Deodat`, mi s-a p`rut c` cineva m` prive[te [i, când mi-am aruncat ochii pe fereastr`, am v`zut câ]iva poli]i[ti care se preg`teau s` intre!. Speriat, Salvarini a c`utat o cale de sc`pare. Atunci a v`zut, \ntoars` cu spatele la el, o femeie \nalt`, blond`, \mbr`cat` cu o rochie elegant`. Fiind \ntuneric, am presupus c` femeia nu m` observase. M-am apropiat tiptil de ea, i-am \nfipt ]eava pistolului \n ceaf` [i am urlat: «E[ti ostatica mea [i, dac` faci vreo mi[care, \]i zbor creierii!» Femeia n-a spus nimic [i a r`mas \ncremenit` de spaim`. Apoi, au intrat poli]i[tii [i s-a produs drama!, a povestit Salvarini. mpreun` cu poli]i[tii, a intrat [i patroana magazinului, care, dup` ce l-a z`rit pe Pietro, le-a [optit c` acesta amenin]a cu pistolul un manechin din plastic. Dac` mai face]i un pas, o omor, v` jur! a urlat, disperat, sp`rg`torul. Poli]i[tii n-au reac]ionat [i b`rbatul [i-a desc`rcat arma \n capul ostaticei. A sc`pat pistolul din mân` [i a \nceput s` plâng`. Salvarini a fost imobilizat, \n timp ce ]ipa: Ce mi-a]i f`cut, nenoroci]ilor?! M-a]i obligat s` omor un om nevinovat! N-am s` v-o iert niciodat`! Degeaba au \ncercat poli]i[tii s`-i explice c` ostatica lui era un manechin, fiindc` Salvarini era convins c` \l mint, ca s`-l menajeze. L-au dus la cel mai apropiat post de poli]ie, pentru a-l interoga, dar b`rbatul cedase psihic. n cele din urm`, a trebuit s`-l trimitem la spitalul de boli nervoase, fiindc` suferise un [oc [i nu accepta ideea c` nu tr`sese \ntr-o femeie, ci \ntr-un manechin! Medicii sunt \ngrijora]i, fiindc` starea lui e destul de grav`. S-ar putea ca Salvarini s`-[i sfâr[easc` zilele \n spital, repro[ându-[i mereu c` e un criminal odios!, au afirmat poli]i[tii. Credit foto: Corbis.com R`uf`c`torul imprudent [i-a pierdut cump`tul n urm` cu câ]iva ani, un pensionar german \n vârst` de 65 ani, având o cagul` pe fa]`, a atacat cl`direa oficiului po[tal din ora[ul Waldbronn. Amenin]ând personalul cu un pistolul, el a sustras 200 de m`rci (100 euro). Ziarele de a doua zi au prezentat pu]in deformat acest eveniment, neobi[nuit pentru or`[elul lor. Sup`rat pân` peste poate c` \ntr-o gazet` scria c` un ho] neidentificat a furat m`rci, pensionarul a sunat la po[t`, cerându-i directorului s`-i trimit` diferen]a de bani dintre suma real` furat` [i cea fals` publicat`. Imprudentul sexagenar [i-a dat [i adresa exact`! Pentru poli]ie a mai fost apoi o problem` de numai 10 minute, pentru a ajunge la domiciliul s`u [i a-i pune c`tu[ele Traian TANDIN - va urma - POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie 15

17 ISTORIA LA ROTATIV~ MARTIRII POLI}IEI ROMÂ NE Vân`toarea de poli]i[ti, mili]ieni [i informatori. Studiu de caz: Siguran]a Ploie[ti Cazul chestorului Nicolae Sm`r`ndoiu din Ploie[ti este unul de un dramatism special [i de aceea am ales s`-l tratez separat. El a fost secretar al Poli]iei ora[ului Hotin (nr. 2 \n ierarhie), apoi [ef al Siguran]ei din Basarabia, \nainte de Dup` 23 august 1944 s-a pus la dispozi]ia comuni[tilor, care l-au numit [ef al Serviciului Siguran]ei Ploie[ti. Aici, potrivit unei surse, s-a remarcat prin zelul cu care, asmu]it de comuni[ti a torturat pe membrii organiza]iei anticomuniste de pe Valea Teleajenului [i din Mun]ii Ciuca[, aproape de mân`stirile Cheia [i Suzana. Poli]istul Nicolschi cere informa]ii despre informatori La 8 mai 1948, Inspectoratul Regional de Siguran]` Ploie[ti, având stema regal` pe antet, dar ha[urat` cu XXX, iar [tampila cu stema ras`, prin inspector general de siguran]` Tudor Dinc` [i un chestor, informau DGP \n referire la munca de depistare a elementelor tr`d`toare din sânul mi[c`rii muncitore[ti din jude]ul Prahova, care au servit ca informatori ai Siguran]ei Statului pân` la 23 august 1944, c` s-au identificat 20 de persoane cari \n mod cert au servit ca informatori, dar, cu toate \ncerc`rile noastre de a stabili gradul de vinov`]ie numai pe cale informativ`, pân` \n prezent nu au ajuns la rezultate concrete, deoarece ne izbim de rezisten]a pasiv` a elementelor din poli]ie [i chiar a muncitorilor din fabrici. Se cerea deslegarea de a trece la anchetarea direct` \mpotriva celor \n cauz`. mi iau angajamentul ca \n viitor, orice alte [tiin]e voi mai avea \n leg`tur` cu tr`d`rile din mi[carea muncitoreasc` din trecut s` le aduc la cuno[tin]a Partidului. Florin {INCA Adic` b`taie. La 14 mai 1948, prin teleimprimator, directorul Negreanu din DGSigS \i cerea lui T. Dinc` s` trimit` urgent confiden]ial personal D-lui Subdirector General Nicolschi tabelul cu informatorii [i dovezile ce le ave]i asupra lor. La 25 mai 1948, [eful Inspectoratului de Siguran]` Ploie[ti (C. Câmpeanu, care a devenit lt. col. de securitate) [i Marcel Ghips (devenit lt. maj. de securitate \n 1950), expedia la Bucure[ti un tabel cu tr`d`torii clasei muncitoare, \mpreun` cu declara]iile jandarmilor care-i aveau informatori [i referin]ele date de Nicolae Sm`r`ndoiu, fostul [ef al Biroului de Siguran]` din Chestura Poli]iei Muncipiului Ploie[ti. La 18 martie 1949, DGSP s-a adresat Direc]iei Generale a Penitenciarelor s` comunice de urgen]` unde se afl` \ncarcerat Sm`r`ndoiu, considerat criminal de r`zboi. Semnau doi securi[ti: cpt. Sergiu R`zvan [i cpt. F. Simion. I s-a comunicat c` e la Penitenciarul Bra[ov, arestat preventiv pentru delapidare. O list` de poli]i[ti [i de informatori din perioada era trimis` de DGSP (prin col. Gavril Birta[ [i mr. I. Cri[an) la DRS Ploie[ti, adic` la tov. col. de securitate C. Câmpeanu, pentru a fi identifica]i [i a li se \ntocmi fi[e. La 7 octombrie 1950, lt. col. de securitate Tudor Dinc` [i mr. de securitate I. Ceslauschi se adresau DRS Ploie[ti ordonându-le s` ia m`suri pentru a strânge probe \mpotriva tuturor elementelor care \n timpul regimurilor burghezo-mo[ieresc [i antonescian s-au pus \n slujba organelor de Siguran]`, tr`dând interesele clasei 16 Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI

18 ISTORIA LA ROTATIV~ muncitoare. Aceste elemente erau ar`tate \ntr-un dosar anexat foarte voluminos, cu 78 de file. Pentru a-i identifica [i depista s-a dispus ca fo[tii poli]i[ti Petre Drago[, Gheorghe Stârcea [i Ni]escu s` fie adu[i din \nchisoarea Târg[or, \n timp ce Sm`r`ndoiu va fi \naintat de c`tre DGSP. Prin fo[tii poli]i[ti de mai sus, ve]i verifica dac`, \ntr-adev`r cei ar`ta]i \n dosar, au fost informatorii lor [i \n acela[ timp susnumi]ii vor mai ar`ta ce informatori au mai avut. n cazul \n care din aceste elemente le-au folosit [i al]i poli]i[ti, care nu se afl` la dvs., ve]i raporta la aceast` Direc]iune General`, pentru a v` fi trimi[i, spre a se clarifica situa]ia acestora. Cabinetul cerea [i un referat. Ie[irea lui Sm`r`ndoiu din scen` Noii jupâni l-au g`sit \n catastifele pe care le-au scotocit c` prigonise pe comuni[tii din Basarabia. Nicolae Sm`r`ndoiu a fost arestat la 19 decembrie 1948 [i condamnat la 25 de ani de munc` silnic`, pentru c` \n calitate de secretar la Poli]ia Hotin a terorizat pe cet`]enii ancheta]i. La data arest`rii era men]ionat chestor. La 11 octombrie 1950 directorul Penitenciarului Jilava comunica DGSP c` de]inutul Nicolae Sm`r`ndoiu a fost transferat la 9 octombrie 1950 la Aiud, iar Horia Butucescu fusese ridicat la 10 august de DGSP. Celelalte deten]ii au fost la F`g`ra[ (din 1952), Ploie[ti (din 25 decembrie 1954), ridicat de Securitatea Ploie[ti pentru interogatorii (5 ianuarie 1955), apoi Ploie[ti, Jilava, F`g`ra[, Gherla (19 februarie 1960). n 1952 era reumatic [i suferea de miocardit`. S-a n`scut la 17 septembrie 1908 \n satul Stoile[ti, jud. Arge[, p`rin]ii lui fiind Ilie [i Ilinca, ]`rani cu patru pogoane de p`mânt. Absolvent de Drept, s-a c`s`torit cu Elena Vintilescu (sau Venera Marinescu?), divor]at \n 1952, au avut un fiu, domiciliat \n Ploie[ti, str. Dr. Radovici nr. 6. A fost gra]iat [i eliberat cu ultimul lot de de]inu]i politici, la 28 iulie La 20 decembrie 1950 au fost re]inu]i fostul informator, ziaristul Fulga Herman, Galisto Pelerini, Constantin Enescu, Mihai Martac, Gr. Ivaschievici, mai mul]i muncitori. DGSS Ploie[ti, prin lt.-col. Mauriciu {trul a informat c` Gh. Mânzescu a fost informator Statuia Libert`]ii, Gr`dina Nou` [i Prim`ria Ploie[ti \nainte de 1944, a[a cum a ar`tat fostul [ef al Siguran]ei Ploie[ti de pân` \n 1943, Sm`r`ndoiu, care l-a retribuit cu bani pentru furnizarea de informa]ii din rândul mi[c`rii muncitore[ti. La 7 martie 1951, DGSS se adresa DGSS Ploie[ti pentru a raporta \n trei zile rezultatul cercet`rilor asupra fo[tilor poli]i[ti din Siguran]a Ploie[ti, cu privire la cele 45 elemente din problema I, ce urmau s` fie verificate prin poli]i[tii pu[i la dispozi]ie pentru cercet`ri. Astfel, pentru cercet`ri la Ploie[ti au fost adu[i de la F`g`ra[ Ioan St`nculescu [i Vasile Stoicescu. S-au comunicat la DRSS Ploie[ti informa]iile cu rezultatul cercet`rilor efectuate asupra unor poli]i[ti, rezultând o lung` list` de informatori. Al]i informatori erau prezenta]i mai pe larg. Ionescu Ion zis Falc` Pr`jit` din Ploie[ti s-a \ntâlnit cu comisarul Ioan Teodorescu [i cu Nicolae Sm`r`ndoiu ([eful Siguran]ei), la restaurantul Hanul C`lug`rilor. Sm`r`ndoiu a declarat c` n-a mai luat leg`tura cu el, pentru c` pretindea bani pentru informa]ii. A aflat c` exist` un nucleu comunist la Rafin`ria Brazi [i la Astra Român`. Alexandru Mihai zis Titi Covrig, a fugit dintr-un lag`r din URSS. El a fost \n leg`tur` cu Siguran]a antonescian` [i pe baza informa]iilor sale (a primit de la directorul DGP de lei [i un costum de haine) s-au g`sit \n mun]i 3 bivuacuri [i obiecte care apar]ineau unui grup de partizani. Dumitru Dr`gan din satul Arice[tii Rahtivani a dat informa]ii \n leg`tur` cu muncitorii comuni[ti, a[a cum a ar`tat Gh. Stârcea, fost [ef al Siguran]ei Ploie[ti. POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie 17

19 ISTORIA LA ROTATIV~ Din cismar, locotenent-colonel de securitate T`nase Avramescu, fost cismar, \n prezent lt.-col. \n DGM, a fost \n rela]ii cu comisarul Ioan B. Teodorescu (zis Jean, decedat) [i cu Jean St`nculescu. Dup` 23 august 1944, fostul comisar Teodorescu ar fi f`cut aluzie la Avramescu T`nase c` dac` va \ncerca s` fac` ceva \mpotriva sa, el (Teodorescu) \l are la mân`. Pentru a l`muri lucrurile, la 26 iunie 1951, DGM - Direc]ia Cadre (adic` st`pânii sufletelor) adresau DGSS situa]ia fo[tilor poli]i[ti. Constantin Ionescu, fost comisar-[ef de poli]ie f`cea parte din cadrele mili]iei. n 1941 fusese [ef al Comisariatului de Poli]ie Corabia, \n 1945 poli]ist \n Râmnicu-S`rat, \n 1948 la Chestura Gala]i, \n 1949 fusese men]inut \n mili]ie. La 29 iunie 1951, Securitatea Ploie[ti se adresa DGSS, pentru a lua declara]ii de la Gheorghe Apostol (Confedera]ia General` a Muncii), Popescu-Pu]uri (Direc]ia Presei) [i Gh. Vidra[cu (Vanea Didenco), pentru a afla ce [tie despre Alexandru Ionescu, 53 de ani, fost strungar la Societatea Teleajen (fosta Româno- American`) Ploie[ti, pentru a afla ce a f`cut \n lag`rul de la Târgu Jiu (aprilie-august 1941) [i pentru a dovedi leg`tura cu Siguran]a burghezo-mo[iereasc`. n 1950, securi[tii au \ntocmit o sintez` a fostei organiz`ri a Siguran]ei din Ploie[ti. Afl`m astfel c`, \n 1933 [ef era comisarul Alecu Popescu, cumnat al primarului Costic` Brezeanu (PN}). El avea \n subordine pe comisar-ajutor Jean B. Teodorescu (decedat) agent Al. Mateescu (decedat), Samson (func]ionar la minele Bistri]a), Ioan Petrescu (decedat \n bombardament), Gh. Ni]escu (\nchis la Târg[or), Badea Spandulea (Sovrompetrol). Pân` \n 1941, ajutorul [efului Siguran]ei a fost comisarul-ajutor Jean Teodorescu, mutat \n 1941 la Baia Mare de c`tre regimul legionar, de unde a fost dat afar` \n urma unei afaceri cu aur. Dup` moartea acestuia, la conducere s-au succedat: Constantin Cristea (decedat), Flavian Wirth (comisar-[ef, mutat la DGP), Tache Cior`scu (pensionar la Re[i]a, care a murit \n temni]`), Ioan St`nculescu (\n lag`r de munc`), Constantin Cristea (decedat), Alexandru Gradin (comisar-[ef, cu domiciliul \n Ro[iorii de Vede), al c`rui frate, colonelul Ioan Gradin, a f`cut [i el pu[c`rie politic` \ntre 1948 [i Al]i poli]i[ti men]iona]i au fost Corneliu Baldovin (comisar [ef, domiciliul \n Bârlad), Gh. Stârcea (comisar [ef, \nchis la Târg[or) [i Nicolae Sm`r`ndoiu (comisar [ef, condamnat deja la 25 de ani munc` silnic`). Comisarul [ef Gheorghe Stârcea avea \ncredere total` \n agen]ii Vasile Stoicescu [i Gheorghe Marinescu, \nchi[i la Târg[or. Printre colaboratori, Dumitru Coban (mili]ian la Mili]ia Jude]ean` Prahova), Sava R`dulescu (plutonier de mili]ie la Postul Bolde[ti). n plus, Nicolae Sm`r`ndoiu i-a avut de \ncredere pe Gheorghe Babacu, Aurora Stoicescu (so]ia lui Vasile Stoicescu) [i Elena Doicescu (plutonier major de mili]ie \n Prahova), care era dactilograf`. Activa \n Ploie[ti [i comisarul Jean St`nculescu. Informatorul Constantin Ionescu zis Savantu era informator din 1922 [i era transmis ca un fel de mo[tenire, fiind \n leg`tur` cu maiorul Constantin Cichindel, fost chestor al Poli]iei Ploie[ti. Un alt tabel cu 21 de informatori ai Siguran]ei \l \ntocmea un comisar, la 25 februarie La Siguran]` au mai fost; comisar-ajutor Nicolae Seceleanu (Fabrica Ceramica), Gur`u (la Târg[or), Alexandrescu (func]ionar la Fisc, Sinaia), Stamate [i Constantinescu (Târg[or), Traian Schiarder (func]ionar la Muntenia Câmpina), Gh. Ni]escu (\n problema comunist`, \nchis la Târg[or). 18 Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI

20 ISTORIA LA ROTATIV~ Ploie[ti - zona central` Vân`toarea O scrisoare tipic` de turn`tor [i de activist adresa din Ploie[ti tovar`[ul Sandu Andrei, tovar`[ului Alexandru Moghioro[ (Sandor Maghiaroszi), secretar al CC al PMR. D`dea o list` de 45 de in[i cu fi[e la fiecare. Se l`uda c` el organizase dup` 23 august 1944 munca de cadre \n Prahova. De atunci am c`utat s` identific o serie de fo[ti informatori ai Siguran]ei, tr`d`tori ai clasei muncitoare. n acest scop am \ntocmit o list` de nume, din care pentru unii trebuia adunat material [i f`cut dosare, iar pentru al]ii nu mai era nevoie, \ntrucât sunt bine cunoscu]i ca fo[ti informatori [i tr`d`tori. El a ]inut leg`tura cu Securitatea Ploie[ti [i a dat o list` [i am c`zut de acord ca numai câ]iva s` fie aresta]i, ceea ce s-a f`cut. Deci informatorul [i m`ria sa Securitatea, arestau. Pentru ceilal]i s-a motivat c` nu au deslegare din partea organelor pe linia Securit`]ii. De exemplu, Herman Fulga Arminiu [i Isac Wermont. n mai 1949, Dumitru Coliu (Dimitar Colev) a venit la Ploie[ti ca pre[edinte al Comisiei de verificare a activului de partid, apoi a venit Vasile Vâlcu. {tiu c` \n momentul de fa]` sunt mul]i fo[ti agen]i speciali de Siguran]` [i chiar fo[ti [efi de Siguran]`, cum ar fi Stârcea, Sm`r`ndoiu N. etc. care se afl` de]inu]i. Ace[tia cunosc pe mul]i informatori care sunt ast`zi liberi [i chiar poate \n Partid. Ar fi bine ca ace[tia s` fie interoga]i mai bine (cite[te tortura]i mai bine), \[i d`dea turn`torul cu p`rerea. Lui i-a r`mas \n minte fraza din raportul prezentat de Dej la consf`tuirea Biroului Informativ al partidelor comuniste: Experien]a mi[c`rii muncitore[ti ne \nva]` c` cei care au fost odat` recruta]i de Poli]ia de Siguran]`, r`mân la dispozi]ia ei toat` via]a lor. La 13 decembrie 1947 avem declara]ia inspectorului Gh. Stârcea din DGP, domiciliat \n Al. Brezoianu nr. 29 C, et. 5, ap. 25. El a fost tovar`[ \n celula 9 a Organiza]iei DGP [i \ncadrat \n PCR din n perioada 15 septembrie septembrie 1940 a condus Biroul Siguran]ei din Chestura Ploie[ti, apoi a fost trimis special \n Prahova s` descopere organiza]iile teroriste legionare, iar \n perioada 15 august noiembrie 1942 a fost readus \n fruntea Biroului Siguran]ei Prahova. Ca s`-[i salveze pielea, inspectorul spunea c` el primea vizitele pictorului Vod` din Ploie[ti, care-i ]inea teorii marxist-leniniste [i avea so]ie bulg`roaic` comunist`. Un alt informator era Cristea Istrate, care furniza informa]ii \nc` din 1933, inclusiv fostului chestor al Poli]iei Ploie[ti, Dumitru Br`escu. Evident c` Br`escu a fost [i el arestat [i a murit \n \nchisoare. Comisarul Ioan B. Teodorescu lucra cu informatori din mi[carea socialist`-comunist` [i primea fonduri pentru 12 informatori, pe care-i men]ioneaz`. mi iau angajamentul ca \n viitor, orice alte [tiin]e voi mai avea \n leg`tur` cu tr`d`rile din mi[carea muncitoreasc` din trecut s` le aduc la cuno[tin]a Partidului. Semna Tov. M. Stârcea, tel M.A.I. Cazul Siguran]ei din Ploie[ti este unul emblematic pentru soarta poli]i[tilor no[tri, dup` venirea comuni[tilor la putere, ei ajungând cu to]ii \n pu[c`rii. Unii [i-au petrecut aici ultimii ani ai vie]ii, fiind practic ]inu]i s` moar` \n deten]ie. - va urma - POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie 19

21 VULNERABILIT~}I Lupta \mpotriva terorismului mondial ntre 2004 [i 2015, 38 de români au fost uci[i în diferite atentate teroriste. Pe Mapamond, num`rul victimelor directe sau colaterale este înfior`tor de mare. Prin urmare, cel pu]in din aceast` cauz` putem defini terorismul ca fiind un nou tip de r`zboi neconven]ional, cu efecte devastatoare asupra vie]ii, în genere, a oamenilor. Pe de alt` parte, valul de migratori, un adev`rat tsunami ce a lovit Europa Sudic` [i Central` în anul 2015, a adus, pe lâng` refugia]i politic [i foarte mul]i suspec]i, unii dintre ei implicându-se în atentatele din noiembrie de la Paris, al]ii încercând, precum în Belgia, iar al]ii a[teptând, f`r` îndoial`, momentul prielnic execut`rii unor astfel de ac]iuni abominabile. n acest context, reac]iile oamenilor [i chiar ale statelor se întind pe o palet` foarte larg`, de la isterie [i xenofobie, pân` la calm, echilibru, analiz`, dialog [i solu]ii. Ideea califatului mondial sau m`car în arealul euroafro-asiatic nu este nou`. n rândurile ce urmeaz` ne-am propus s` analiz`m succint, nu cea mai nou` form` a terorismului, dar, cu siguran]`, cea mai de actualitate [i, mai cu seam`, cea mai feroce - fundamentalismul (extremist) islamic. Vom încerca s` prezent`m efectele acestuia asupra civiliza]iei Euroatlantice [i, în special asupra ]`rii noastre. De asemenea, men]ion`m înc` de la început faptul c`, exprimându-ne respectul pentru to]i oamenii, indiferent de credin]ele [i ideile religioase pe care le împ`rt`[esc, acest articol nu incrimineaz` religia islamic`, ci se dore[te a fi o analiz` a fenomenului recrudescen]ei terorismului de sorginte fundamentalist-extremistislamic. Imaginându-ne o hart`, în principiu, putem afirma c` traseul principal al acestui tip de terorism porne[te din Ca o ironie a istoriei, secta asasinilor a activat pe teritoriul ce corespunde în linii mari celui luat în st`pânire de c`tre ISIS, începând cu anul Pakistan, î[i are centrul pe un vast teritoriu siriano-irakian, cu centrul la Raqa, de unde se împarte în dou` mari direc]ii. Prima direc]ie coboar` spre Africa prin Sudan, Somalia, Nigeria, sfâr[ind în Mali. Cea de-a doua direc]ie î[i continu` traiectoria punctând FYROM (Republica Macedonia), Regiunea Kosovo [i sfâr[e[te la Paris. A[adar, putem împ`r]i acest fenomen în dou` mari diviziuni: cea din teritoriile islamice sau cu un procentaj semnificativ al acestei religii [i cea din teritoriile non-islamice sau cu o minoritate a acestei religii, mai mult sau mai pu]in important` procentual. ntre cele dou` diviziuni exist` diferen]e semnificative, atât cu privire la organizarea administrativ`, cât [i cu privire la resursele umane sau logistice [i, mai cu seam` la activit`]ile tactico-strategice pe care le desf`[oar` terori[tii. Paradoxal, terorismul islamic a ap`rut aproximativ în acela[i timp cu islamul însu[i. ntr-unul dintre articolele sale, Ovidiu Mure[an trece în revist` contextul istoric [i evenimentele ce contureaz` aceast` teorie. Astfel, la numai 12 ani de la moartea lui Mahomed (632 d. Hr.), cel de-al doilea calif - Umar sau Omar este asasinat, e drept, de c`tre persani, ca r`spuns la cucerirea lor de c`tre musulmani. Prima victim` a terorismului islamic va fi Uthman sau Othman - cel de-al treilea calif - asasinat dup` al]i 12 ani, în 656 d.hr. Cel de-al patrulea calif - Aliginerele lui Mahomed - este urm`toarea victim` celebr` pe lista f`r` de sfâr[it a atentatelor fundamentali[tilor islamici, în anul 661 d. Hr, la Al-Kufa. Kharidji]ii, a[adar, reprezint` prima form` de organizare teorist` fundamentalist islamic` din istorie. Au mai trecut îns`, trei veacuri pân` când s-a ivit prima organiza]ie terorist` ( ), devenit` eponim, în domeniu. Hasanibn-al-Sabah ( ), supranumit B`trânul de pe Munte (Sheikh al Djebel). 20 Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI

22 VULNERABILIT~}I Acesta este întemeietorul fr`]iei ezoterice a Asasinilor. Grup marginal, în cadrul comunit`]ii [iite ismaelite, adev`ra]i îngeri exterminatori (ce se comport` ca [i cei sub influen]a ha[i[ului), reprezentau activismul milenarist musulman, specializa]i în crime de ordin politic, comise cu pumnalul, în vederea destabiliz`rii atât a forma]iunilor sunite, cât [i a forma]iunilor statale cruciate. Astfel, prima ]int` musulman` a fost Marele Vizir Nizâm al- Mulk, în anul 1092, în timp ce primul principe cre[tin asasinat a fost Raimund al IIlea de Toulouse, în anul Dup` numeroase alte victime, istoria sectei se sfâr[e[te între 1256 [i 1277, în urma invaziei mongole conduse de Hulagu, respectiv în urma ac]iunii militare a Sultanului mameluc al Egiptului - Baibars. Ca o ironie a istoriei, secta asasinilor a activat pe teritoriul ce corespunde în linii mari celui luat în st`pânire de c`tre ISIS, începând cu anul Deosebirea const` în faptul c` actualmente, cei vâna]i, pe Credit foto: Corbis.com lâng` cre[tini [i yazidi, sunt [ii]ii, rolul asasinilor fiind preluat de c`tre suni]i. Sus]in`torii Califatului (European) î[i bazeaz` teoriile pe realitatea istoric`. Este de necontestat faptul c`, între 756 [i 1031 d. Hr, cea mai mare parte a Peninsulei Iberice s-a aflat sub st`pânire musulman`, concret Califatul de Cordoba. Singurele zone r`mase independente au fost regiunile muntoase [i greu accesibile din nord, - mici state cre[tine, precum Regatele Asturiilor, Leon [i Navarra. Dar sus]in`torii acestei idei merg mult mai departe, în fantezia patologic`, ridicat` la rang de dogm` [i introduc pe lista califatului toat` Peninsula Iberic`, Penisula Balcani, România, precum [i alte state - Austria, Ungaria etc. Imperiul Otoman - veacurile XV-XVIII - a reprezentat o form` camuflat` - în aparen]` îng`duitoare - de r`spândire a islamului. Astfel, s-au islamizat majoritar Albania [i bosniacii, bulgarii [i grecii din Rodopi. Singurii care nu s-au islamizat, nici m`car în parte, am fost noi, românii, în arealul nostru înregistrându-se doar convertiri particulare ale unor foarte pu]ini boieri sau voievozi. Istoria contemporan` consemneaz` invazia militar` sovietic` din Afganistan, \n perioada anilor ncercarea Uniunii Sovietice de a men]ine un regim satelit la puterea Afganistanului s-a soldat cu un e[ec [i bineîn]eles, cu invazia sovietic`, ce î[i vedea eliminat` din aceste teritorii suprema]ia sa. Era o pierdere major`, cât` vreme SUA p`stra influen]a \n Iran [i Pakistan, dou` ]`ri ce flancau Afganistanul. Foarte important, pentru economia articolului de fa]` este c` fiecare parte (SUA, respectiv afganii) a privit victoria împotriva Uniunii Sovietice prin propriul punct de vedere. Americanii au v`zut-o ca pe o ac]iune reu[it` în cadrul r`zboiului rece, prin care aria comunist` a fost restrâns`. Pentru americani [i, în general, pentru occidentali, Afganistanul a fost victoria final`, decisiv`, Waterloo-ul R`zboiului Rece. Nu aceasta a fost optica islamului fa]` de aceast` victorie. Dimpotriv`, Afganistanul a considerat aceast` victorie ca pe o rezisten]` reu[it` a islamului fa]` de orice imperialism din afar`. A[adar, nu ideea de lupt` anticomunist`, ci aceea de Jihad era concluzia la care ajunseser` mahomedanii la finalul acestei reu[ite. - va urma - Adrian VLAD POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie 21

23 MAGAZIN Retrospectiva unor crahuri bancare Constantin CONSTANTINESCU Se pare c`, dup` o serie de cutremure, care au pr`bu[it câteva b`nci, \ntre care Dacia Felix, Banca Agricol`, Columna, Banca Interna]ional` a Religiilor, Bankcoop, Albina, Banca Turco- Român`, Banca Român` de Scont [i nu \n ultimul rând, Bancorex, \n sistemul bancar din România s-a a[ternut lini[tea. O lini[te pe care o \ncearc` oricine p`[e[te pe ghea]a unui lac Acum, când laborioasele cercet`ri efectuate de verigile abilitate s` \ndeplineasc` actul de justi]ie au r`mas doar \ntre copertele voluminoaselor dosare penale, anali[tii au trecut la studierea fenomenului - pentru c`, \ntr-adev`r, avem de-a face cu un fenomen - \ncercând s` r`spund` cât mai obiectiv la \ntrebarea: cum a fost posibil s` se \ntâmple a[a ceva? Un tablou general al cauzalit`]ii fenomenului are, potrivit speciali[tilor \n materie, trei componente: nerespectarea cerin]elor de pruden]` bancar`, deficien]ele \n executarea atribu]iilor de serviciu [i managementul necorespunz`tor. Am ad`uga aici [i insuficienta preg`tire de specialitate a personalului care [i-a desf`[urat activitatea \n sectoarele de verificare, control [i prognoz`, de a c`rui apreciere a depins, \n bun` m`sur`, angajarea patrimoniului bancar. Politica necorespunz`toare practicat`, \n mod deosebit, \n segmentul plas`rii resurselor financiare a fost secundat` - ca s` zicem a[a - de nerespectarea normelor B`ncii Na]ionale a României [i a normelor interne proprii. Cum cititorul avizat \[i d` seama, deja avem \n vedere constat`rile efectuate de organele de control [i de cercet`ri, cu privire la nesocotirea criteriilor de acordare a creditelor, practicarea unor...pentru deschiderea reprezentan]elor din Dijon (Fran]a) [i Atena (Grecia) ale B`ncii Dacia Felix SA a dispus constituirea unor depozite \n valut`... plasamente financiare nelegale peste limita de 20% din fondurile proprii ale b`ncilor, necunoa[terea clien]ilor, acceptarea unor documenta]ii neconforme cu legea, pe baza c`rora s-au acordat credite [i deficien]e grave legate de stabilirea nivelului dobânzilor. S-au acordat credite, pur [i simplu, f`r` constituirea de garan]ii sau pe baza unor garan]ii fictive, nu s-a urm`rit deloc respectarea destina]iei acestora [i nici rambursarea lor [i \ncasarea dobânzilor la termenele scadente. n foarte multe cazuri - a[a cum vom avea ocazia s` citim \n cele ce urmeaz` - s-au acordat credite mici unor societ`]i comerciale \n care personalul din conducerea b`ncilor sau din consiliul de administra]ie de]inea pozi]ii importante, s-a practicat politica acord`rii de credite cu dobânzi preferen]iale [i - ceea ce poate p`rea cu totul inexplicabil - s-au dat noi credite unor societ`]i comerciale care aveau deja, datorii, pe care acestea le-au folosit s`-[i pl`teasc` ratele scadente la \mprumuturile contractate anterior! n fine, \n acest amestec de nereguli [i crase elud`ri ale normelor legale, ce mai lipsea? Un capac peste fraude, ca s` ]in` oala acoperit`, adic` efectuarea de \nregistr`ri fictive \n contabilitatea b`ncilor, \ndeosebi cu privire la subscrierea [i v`rsarea capitalului social sau major`ri nereale de capital social prin aporturi ulterioare neexistente. {i cum \ntreb`rile nasc la rândul lor alte \ntreb`ri, s` formul`m [i noi una: \n perioada când acest fenomen a zguduit sistemul bancar românesc, a existat o autoritate de reglementare sau organisme de supraveghere pruden]ial` [i control bancar, mai ales \n zona a[a-ziselor b`nci 22 Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI

24 MAGAZIN populare (sau cooperative de credit)? La o asemenea \ntrebare, precum [i la celelalte, vom \ncerca s` r`spundem exclusiv pe baza concluziilor la care au ajuns atât anchetatorii penali, cât [i speciali[tii care au analizat acest fenomen neobi[nuit petrecut \n finan]ele române[ti. Banca Dacia Felix n dosarele penale privind Banca Dacia Felix au fost cerceta]i Mure[an Sever Andrei, ac]ionar majoritar al b`ncii, inculpat \n s`vâr[irea infrac]iunilor de \n[el`ciune, fals material \n \nscrisuri oficiale, uz de fals [i folosirea creditului societ`]ii contrar intereselor acesteia, precum [i Hossu Mircea Horia, prim-vicepre[edinte al b`ncii, inculpat la rândul lui pentru \n[el`ciune, fals material \n \nscrisuri oficiale, uz de fals, gestiune frauduloas` [i abuz \n serviciu contra intereselor persoanelor. Practic, Mure[an Sever Andrei, folosindu-se de calit`]ile de pre[edinte al consiliului de administra]ie al mai multor societ`]i comerciale române [i str`ine [i de administrator al B`ncii Dacia Felix SA Cluj- Napoca, a indus [i men]inut \n eroare conducerea colectiv` a acestei institu]ii bancare cu privire la garan]iile prezentate pentru ob]inerea unor sume mare de bani drept \mprumut, cât [i referitor la faptul c` sumele necesare restituirii creditelor se afl` \n contul de coresponden]` deschis de banc` la Fondo di Cooperazione Milano, cauzând b`ncii un prejudiciu \n valoare de 159,3 milioane dolari SUA. Despre am`nuntele acestei afaceri s-a mai scris, a[a c` vom ad`uga la cele cunoscute deja c`, dup` ob]inerea creditelor de la Banca Dacia Felix SA Cluj-Napoca, inculpatul Mure[an Sever Andrei a folosit sumele de bani \n interesul personal sau al altor societ`]i la care avea interese. n ceea ce-l prive[te pe fostul primvicepre[edinte Hossu Mircea Horia, se poate spune c` acesta l-a ajutat pe Mure[an Sever Andrei s` induc` \n eroare conducerea colectiv` a bancii cu privire la garan]iile pentru ob]inerea creditelor de 159,3 milioane dolari SUA, \ntocmind referate cu date inexacte [i contrasemnând o serie de ordine de plat` [i dispozi]ii de \nregistrare \n eviden]e a sumei respective, f`r` ca aceasta s` existe \n realitate. De asemenea, cu bun` [tiin]` nu [i-a \ndeplinit atribu]iile ce-i reveneau ca prim-vicepre[edinte, \n sensul c`, \n mod repetat, a prejudiciat interesele legale ale celorlal]i ac]ionari, cu ocazia aprob`rii acreditivelor [i a contractelor de plasament, efectuate de societ`]ile lui Mure[an Sever Andrei. n fine, pentru deschiderea reprezentan]elor din Dijon (Fran]a) [i Atena (Grecia) ale B`ncii Dacia Felix SA a dispus constituirea unor depozite \n valut`, f`r` a stabili moduri clare [i limitate \n privin]a folosirii acestor sume, fapt care a dus \n final la crearea unui prejudiciu de 1,5 milioane franci francezi [i dolari SUA. Pe baza tuturor datelor analizate, speciali[tii au concluzionat c` falimentarea b`ncii s-a datorat acord`rii de credite preferen]iale lui Mure[an Sever Andrei, f`r` m`suri de garantare, f`r` documente sau acte \ntocmite ulterior, nerepatrierea valutei ob]inut` din exporturile efectuate de acesta, precum [i acord`rii de puteri sporite [i dreptul la o singur` semn`tur` a lui Hossu Mircea Horia, \n calitatea avut`. - va urma - POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie 23

25 TIMP LIBER LIPS~ LEGUM~ DUS CU N CUT~! Calomnios SPRIJINIT VORBA N TUCI! DESE! ABUZIV CAIET! ACEEA * * * BIR! A scoate sunete stridente PRIMA DOAMN~ A SE POTRIVI CUIER! Folositoare CAZAT N CENTRU Trunchi de ar]ar Picior de carnivor nlocuitor de cafea Atras \n centru! A NCOVOIA GR~UNTE A DECOLORA Nev`z`tor Abreviat la \nceput Crustaceu 15 NUMERE 24 CULORI! N SIL~! GALBEN BRUN PAN~ DE LEMN 13 BILE TRAINIC MIEZ DE METAL! BUMB NTORS E X P L I C A } I E N ZIAR! PLAC~ DE PIATR~ MEMBRU (pop.) N MIN~! A EGALA CU ZERO! NICOLAE N FAMILIE Cristofor Columb a fost primul explorator, care nu [tia unde merge, habar n-avea unde se afl` [i toate acestea pe banii urmarea pe coloana 9 - COSTEL RA{CA-COS FRÂNGHIE 123 LULELE! SABIE LAT~ Sporadice 12 SERII 24 Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI

26 CENTRALA D.G.P.M.B.: Num`r unic: (Poli]ie, Salvare, Pompieri) 112 Sectorul 1 Sec]ia 1 Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22 Telefon: Sec]ia 2 Sediu: Str. Promoroac` nr. 10 Telefon: sectia2@b.politiaromana.ro Sec]ia 3 Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelot nr. 34 Telefon: Sec]ia 4 Sediu: Str. Ion Neculce nr.6 Telefon: Sec]ia 5 Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54 Telefon: Sectorul 2 Sec]ia 6 Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36 Telefon: Sec]ia 7 Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3 Telefon: Sec]ia 8 Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137 Telefon: Sec]ia 9 Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290 Telefon: Sectorul 3 Sec]ia 10 Sediu: Str. Valeriu Brani[te nr. 9 Telefon: Sec]ia 11 Sediu: Calea Vitan nr. 43 Telefon: Sec]ia 12 Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Nicolau, nr. 2-4 Telefon: Sec]ia 13 Sediu: Str. Ciucea nr. 2 Telefon: Sec]ia 23 Sediu: Str. Rodnei nr sectia23@b.politiaromana.ro Fax: Sec]ia 14 Sectorul 4 Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: Fax: Sec]ia 15 Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2A Telefon: Sec]ia 16 Sediu: Str. Sergent Stoian Militaru nr. 103 Telefon: Sec]ia 26 Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89 Telefon: Sec]ia 17 Sectorul 5 Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranu nr. 10 Telefon: Sec]ia 18 Sediu: Str. Constantin Miculescu nr Telefon secretariat: Sec]ia 19 Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: Sec]ia 24 Sediu: Str. Bazaltului nr Telefon: Sectorul 6 Sec]ia 20 Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20 Telefon: Sec]ia 21 Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: Sec]ia 22 Sediu: Str. Bra[ov nr. 19 Telefon: Sec]ia 25 Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1A Telefon: Audien]e la conducerea Direc]iei Generale de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti Director General Adjunct Chestor de poli]ie Drago[ Orlando Nicu Telefon: miercuri, orele 14:30-16:00 Director General Adjunct Comisar [ef de poli]ie Marius Eugen {tefan Telefon: joi, orele 14:30-16:00 E - m a i l : politiacapitalei@b.politiaromana.ro