S T E N O G R A M A

Transcriere

1 S T E N O G R A M A şedinţei Senatului din 17 octombrie 2017 S U M A R 1. Declaraţii politice prezentate de senatorii: 4 - Doru-Adrian Pănescu (PSD) declaraţie politică având ca titlu România locul 1 din Uniunea Europeană la incidența tuberculozei ; - Dan Lungu (USR) declaraţie politică având ca titlu Experiența FILIT de la Iași ; - Gheorghe Baciu (PMP) declaraţie politică având ca titlu Apelul societății civile românești pentru respingerea propunerii UDMR de modificare a Legii administrației publice locale ; - Doina-Elena Federovici (PSD) declaraţie politică având ca titlu Ziua mondială a alimentației ; - Ovidiu-Cristian-Dan Marciu (PSD) declaraţie politică având ca titlu Partidul Social Democrat va asigura realizarea Programului de guvernare și stabilitatea României cu profesioniști devotați politic și competenți la toate nivelurile! ; - Lucian Trufin (PSD) declaraţie politică având ca titlu Există riscul ca intermediarii să trăiască în continuare nemeritat pe munca micilor fermieri producători și procesatori de lapte ; - Adrian Wiener (USR) declaraţie politică având ca temă necesitatea prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor și a violenței domestice; - Remus Mihai Goțiu (USR) declaraţie politică având ca titlu Școală fără lacăte ; - Liliana Sbîrnea (PSD) declaraţie politică având ca titlu Este intrarea României în spațiul Schengen «un pod prea îndepărtat»? ; - Radu-Mihai Mihail (USR) replică la declarația politică a doamnei senator Liliana Sbîrnea; - Ștefan-Radu Oprea (PSD) replică la intervenția domnului senator Radu-Mihai Mihail; - Remus Mihai Goțiu (USR) replică privind declarațiile domnilor senatori Liliana Sbîrnea și Ștefan-Radu Oprea; - Liliana Sbîrnea (PSD) intervenție privind replicile domnilor senatori Radu-Mihai Mihail și Remus Mihai Goțiu; - Radu-Mihai Mihail (USR) declaraţie politică având ca titlu Românii din diaspora, între integrare și reintegrare ; - Emilia Arcan (PSD) declaraţie politică având ca titlu Ziua femeilor din mediul rural ; - Cristian Ghica (USR) declaraţie politică având ca temă absorbția fondurilor europene. 2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. 26

2 3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada octombrie a.c Continuarea dezbaterilor asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 32 şi art. 33 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale. (L171/2017) (Retrimitere la Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital și Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului.) 5. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru completarea art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. (L185/2017) 6. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2017 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia. (L246/2017) 7. Dezbateri asupra Propunerii legislative privind transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al municipiului Braşov, pentru realizarea obiectivului de investiţie Construire Spital Clinic de Urgenţă în municipiul Braşov. (L322/2017) (Retrimitere la Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului şi privatizare.) 8. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Programului geologic la nivel naţional. (L258/2017) 9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore. (L229/2017) (Retrimitere la Comisia pentru transporturi şi energie și Comisia economică, industrii şi servicii.) 10. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2017 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. şi înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere S.A., precum şi modificarea şi completarea unor acte normative. (L234/2017) 11. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2017 pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore. (L235/2017) 12. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2017 pentru înfiinţarea Centrului Naţional de Management al Apei Grele. (L247/2017)

3 13. Dezbaterea și respingerea Propunerii legislative pentru înfiinţarea în cadrul Ministerului Transporturilor Registrul Auto Român a Biroului unic de înmatriculare a autovehiculelor. (L318/2017) 14. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2017 privind completarea art. II din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. (L360/2017) 15. Dezbaterea Proiectului de lege privind reglementarea activităţii de tele-muncă. (L215/2017) (Votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare.) 16. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2017 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului. (L219/2017) 17. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul sănătății. (L225/2017) 18. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru completarea anexei nr. 1 la Legea pomiculturii nr. 348/2003. (L324/2017) 19. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2017 privind aprobarea participării României la Programul pentru şcoli al Uniunii Europene. (L231/2017) 20. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile. (L240/2017) 21. Continuarea dezbaterilor și respingerea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile. (L162/2017) 22. Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative privind externarea din unitățile sanitare a persoanelor de religie mozaică decedate. (L327/2017)

4 S T E N O G R A M A ședinței Senatului din 17 octombrie 2017 Ședința a început la ora Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreședinte al Senatului, înlocuit de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al Senatului, asistați de domnii senatori Ștefan-Radu Oprea și Ion Marcel Vela, secretari ai Senatului. Domnul Remus Mihai Goțiu: Bună dimineața și bine v-am găsit! Sunt Mihai Goțiu și în această dimineață, asistat de domnul secretar Radu Oprea, declar deschisă ședința de declarații politice. În deschidere îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Adrian Pănescu. Domnul Doru-Adrian Pănescu: Mulțumesc, domnule președinte. Titlul declarației mele: România locul 1 din Uniunea Europeană la incidența tuberculozei. Stimați colegi, Am hotărât să vin astăzi la tribună pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la tuberculoză, urmărind cu îngrijorare felul în care un număr din ce în ce mai mare de elevi, studenți și cadre didactice au fost diagnosticate cu această boală. Matt Oliver, directorul Secretariatului TB Caucus Global, un organism din care fac parte parlamentari din întreaga lume, având ca scop eradicarea tuberculozei, a spus: În următorii 35 de ani, experții au estimat că în cazul în care tuberculoza multidrog rezistentă va deveni cea mai comună formă a bolii, aceasta ar putea provoca două milioane de decese în Europa. Potrivit statisticilor acestei organizații, anul trecut 10,4 milioane de persoane s-au îmbolnăvit și 1,8 milioane au murit din cauza acestei afecțiuni. Din 2000, peste 30 de milioane de oameni au murit de tuberculoză. În România, tuberculoza ar trebui să constituie una dintre problemele prioritare de sănătate publică. Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, în 2016 România a înregistrat cea mai mare incidență a tuberculozei din Uniunea Europeană, de cinci ori peste media UE. Din două cazuri de tuberculoză înregistrate în UE, unul este din România. La noi în țară, de persoane mor anual de tuberculoză și alte sunt diagnosticate, majoritatea din rândul populației tinere și active. Incidența tuberculozei la copii este mare, în 2016 fiind înregistrate peste 600 de cazuri la copiii sub 14 ani. Conform acestor - 4 -

5 statistici, numărul îmbolnăvirilor de tuberculoză din România este de 4,7 ori mai mare decât în UE și de 2,5 ori față de regiunea OMS Europa. De asemenea, Organizația Mondială a Sănătății estimează că în România ar trebui diagnosticate, în fiecare an, între 800 și de cazuri noi de tuberculoză cu rezistență multiplă la medicamente. Din păcate, România identifică anual doar 600 de cazuri de tuberculoză rezistentă și extrem de rezistentă la tratament. Stimați colegi, Știați că la ora actuală, la nivel mondial, există metode de diagnostic rapid, care scad timpul de diagnosticare de la șase luni la două ore? Este de menționat că, grație Fondului Global OMS și Fondului Norvegian, cât și muncii desfășurate prin unitatea de implementare a proiectelor din cadrul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București, există două laboratoare naționale de referință și șase laboratoare regionale, care au aparatură suficientă și performantă pentru diagnosticare rapidă. Problema estre că aceste finanțări și angajamente oferă doar o soluție temporară. Este necesară o implicare mai amplă a Guvernului, pentru o rezolvare sustenabilă, pe termen lung a nevoilor de resurse. Unele dintre problemele semnificative în ceea ce privește tuberculoza sunt următoarele. Nu există medicație completă pentru tratamentul tuberculozei cu rezistență multiplă, deoarece, din motive birocratice, aceste medicamente nu sunt trecute pe lista medicamentelor pentru tratamentul acestei boli. De menționat că în România sunt mai multe cazuri de tuberculoză și decese prin tuberculoză comparativ, de exemplu, cu mult mediatizata situație privind rujeola. Trebuie schimbată legislația, fie printr-o hotărâre de Guvern sau printr-o lege în Parlament, privind lista medicamentelor necesare tratamentului tuberculozei cu rezistență. Acest lucru trebuie să se întâmple urgent, deoarece din 2018 nu vom mai avea medicamente obținute prin Fondul Norvegian și Fondul Global, iar bolnavii de tuberculoză rezistentă vor fi condamnați la moarte. Mortalitatea prin tuberculoză multidrog rezistentă este mai mare decât cea prin HIV-SIDA dacă nu se asigură un tratament de calitate, complet și continuu. A doua problemă și poate cea mai acută este legată de infrastructură. Avem spitale vechi, nerenovate de peste 30 de ani. Deși pacienții diagnosticați cu tuberculoză ar trebui să aibă condiții de cazare deosebite, ei stau câte 8 10 într-un salon, există câte o baie la de pacienți și o tendință permanentă de reducere a numărului de paturi, de marginalizare a secțiilor destinate pacienților cu tuberculoză în favoarea secțiilor de chirurgie toracică sau a celor de pneumologie. Altă problemă importantă este dotarea spitalelor cu aparate pentru investigații radiologice, fixe și mobile, cu tomografe computerizate, absolut necesare în depistarea tuberculozei. Majoritatea spitalelor de - 5 -

6 pneumoftiziologie nu au tomografe computerizate și sunt puține aparate de radiologie performante, mobile, care să poată fi deplasate în zonele defavorizate, pentru depistarea precoce a bolii. În același timp, pacienții care sunt asigurați doar prin Programul de tuberculoză nu au acces la investigații pentru depistarea afecțiunilor date de medicamentele folosite în tratarea acestei boli. Aceste medicamente sunt toxice, ghidurile recomandă efectuarea unor analize la interval de două luni sau mai des, în funcție de tratamentul recomandat. Neefectuarea acestor investigații face ca pacientul să nu poată fi diagnosticat cu aceste boli grave date de medicamente, iar pe medic îl pune în situația de a fi acuzat de malpraxis, fără a fi vinovat. Toate acestea îngreunează activitatea personalului medical, care lucrează în condiții dificil de imaginat: lipsa materialelor de protecție, spitale insalubre, care nu oferă siguranță la incendii, cutremure, lipsa spațiilor pentru desfășurarea unei activități optime și care să evite expunerea la îmbolnăvire. Dacă ar fi să se respecte doar condițiile cerute de siguranța construcțiilor, probabil nu am avea în România mai mult de două-trei spitale destinate acestor bolnavi. În plus, trebuie găsite modalități de ajutorare financiară a pacienților marea lor majoritate fac parte din grupuri defavorizate, paupere, dar este necesară și modificarea legislației, astfel încât bolnavii să fie determinați să respecte indicațiile medicilor, fiind vorba de o boală contagioasă, care se transmite pe cale respiratorie, deci foarte ușor. Planul de acțiune pentru tuberculoză al Regiunii OMS Europa vorbește despre adoptarea unor politici îndrăznețe și despre sisteme de asistență realizate prin asumarea angajamentului politic, cu resurse adecvate, cu mecanisme de finanțare și resurse umane corespunzătoare. În concluzie, prin această declarație politică fac un apel către toți factorii decizionali să adopte măsuri care să îmbunătățească, în România, controlul îmbolnăvirii de tuberculoză, iar profilaxia cea mai bună constă în depistarea precoce a cauzelor și tratarea lor corectă. Senator Doru-Adrian Pănescu, Circumscripția electorală Iași, nr. 24 Domnul Remus Mihai Goțiu: Îi mulțumim domnului senator Doru-Adrian Pănescu, din partea Grupului parlamentar al PSD. Din partea Grupului parlamentar al USR, îl invit la microfon pe domnul senator Dan Lungu. Domnul Dan Lungu: Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori, Intervenția mea se numește Experiența FILIT de la Iași. Doamnelor și domnilor senatori, S-a evocat deseori în Iași, în ultimii ani, statutul informal pe care îl are capitala Moldovei cel de capitală culturală a României. Deși Iașiul a ratat titlul oficial de capitală europeană a culturii, există - 6 -

7 o serie de evenimente de anvergură internațională, adevărați stâlpi ai statutului de lider cultural, și mă bucur să vă spun că de curând unul dintre aceștia s-a dovedit mai stabil ca totdeauna. Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) s-a încheiat de o săptămână, după cinci zile în care la Iași au fost Gao Xingjian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2000, Jeff Lindsay, creatorul protagonistului din cel mai cunoscut serial polițist din SUA, Dexter, renumitul scriitor britanic Jonathan Coe și unul dintre scriitorii care vor lua cu certitudine Nobelul în anii ce urmează, poloneza Olga Tokarczuk. Pe lângă aceștia, a mai venit la Iași și unul dintre cei mai cunoscuți scriitori din Africa, somalezul Nuruddin Farah, dar și maltezul Immanuel Mifsud sau maghiarul György Dragomán, autori de renume internațional. Dacă ar fi să înșir numele celor 300 de invitați, români, dar și din străinătate, romancieri, dar și poeți, traducători, editori sau manageri, toți din bucătăria producerii unor cărți, ar fi insuficient să scot în evidență impactul acestui festival pentru întreaga țară. La cele 100 de evenimente, scriitorii și traducătorii s-au întâlnit, din datele preliminare ale organizatorilor, cu peste de oameni veniți din toată țara ca să facă parte din FILIT. Am pus și eu umărul la construcția celui mai mare festival de profil din estul Europei, fiind manager al Muzeului Național al Literaturii Române din Iași, organizator al FILIT în primele patru ediții, și mă bucur să văd că ediția din acest an se ridică la înălțimea visului nostru, al celor trei care am pornit totul: Lucian Dan Teodorovici, actualul manager al Muzeului, Florin Lăzărescu și, cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă, subsemnatul. Însă nu vă vorbesc astăzi doar pentru a vă arăta că, în ciuda izolării politice, Iașiul cultural încă trăiește. Fac apel către parlamentari de a nu bloca inițiativele legislative din domeniul culturii. Este nevoie de suplețe legislativă pentru a pune la punct mecanismele prin care astfel de evenimente să fie scoase de sub influența politică, dar ele să fie finanțate în continuare de la bugetul de stat, la fel ca în cazul celor mai mari festivaluri din Europa. Ca inițiator și fost manager timp de patru ani al acestui festival, ca apropiat și bun prieten al actualei echipe de organizare, vă pot spune, fără nicio îndoială, că legislația stufoasă, rigidă, restrictivă și inadecvată evenimentelor culturale de calitate a creat dificultăți enorme. A fost vorba inclusiv de noroc pentru a putea ca pe 5 octombrie toți invitații să poată ajunge în condiții bune la Iași. Legislația românească nu te ajută să organizezi evenimente de această anvergură care să fie în același timp de foarte bună calitate și ferite de influență politică. În perioada următoare vreau să militez și lansez în acest sens un apel tuturor părților interesate pentru a gândi facilități legislative și organizatorice care să susțină evenimentele locale strategice. Trebuie să gândim variante pentru a obține o flexibilitate legislativă în vederea alegerii calității, mai ales în domeniul cultural, pentru că - 7 -

8 există, din păcate, puține proiecte culturale strategice în România și merită a fi sprijinite atât ele, cât și instituțiile culturale care le desfășoară. Ar fi păcat ca un eveniment care supraviețuiește zbuciumului politic și dificultăților enorme de organizare să fie înecat în această legislație stufoasă și rigidă, iar sfârșitul festivalurilor de anvergură și calitate să nu vină din lipsa de cereri din partea publicului, ci dintr-o mână de licitații la care nu s-a înscris nimeni. Vă mulțumesc pentru atenție. Dan Lungu, senator USR de Iași, Circumscripția nr. 24 Domnul Remus Mihai Goțiu: Îi mulțumim domnului senator Dan Lungu, din partea Grupului parlamentar al USR. Din partea Grupului parlamentar al PMP, îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Baciu. Domnul Gheorghe Baciu: Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, dragi colegi! Declarația mea politică de astăzi: Apelul societății civile românești pentru respingerea propunerii UDMR de modificare a Legii administrației publice locale. Stimați colegi, La sfârșitul acestei luni va intra în dezbaterea Senatului, în calitate de Cameră decizională, Proiectul pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 cu privire la administrația publică locală, inițiat de deputați și senatori aparținând Grupurilor parlamentare ale UDMR, în care se prevede scăderea pragului de la 20% la 10% pentru folosirea limbii materne, deci a limbii maghiare, în instituțiile publice. Spre cinstea lor, în ședința din 4 septembrie anul curent, colegii noștri din Parlamentul României au respins în plenul Camerei Deputaților această nouă ofensivă împotriva caracterului național, suveran, independent, unitar și indivizibil al statului român și împotriva acestui atac la democrația constituțională românească. Reamintindu-vă prevederile alin. (5) din art. 1 al Constituției, conform cărora, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor sale este obligatorie, vă îndemn să vă pronunțați cu discernământ și responsabilitate, dincolo de interesele de partid, în dezbaterile care vor avea loc în plenul Senatului asupra propunerilor făcute de această inițiativă legislativă. În sprijinul acestui îndemn, vă prezint poziția reprezentanților societății civile românești din județele Covasna, Harghita și Mureș și din alte zone ale Transilvaniei față de modificările și completările acestei legi propuse de parlamentarii UDMR: În calitate de cetățeni conștienți și responsabili ai României, de apărători ai valorilor naționale, ai limbii române, ai Constituției României, vă atragem respectuos atenția că presiunile UDMR din - 8 -

9 ultimul timp, susținute de persoane malefice ale politicii românești, sunt un atentat fără precedent, asemănător celui din timpul Dictatului de la Viena ('40 '44), împotriva statului național, unitar și suveran român. Proiectul de lege propus de UDMR la privind aceste modificări la Legea nr. 215 a administrației publice locale anulează, practic, caracterul limbii române de limbă oficială în statul român și administrația românească este înlocuită cu o administrație statală maghiară, lovind în caracterul suveran și unitar al statului român. Atragem respectuos atenția Parlamentului României că dacă votează acest proiect de lege este responsabil de crearea unei pepiniere de dușmani învederați ai limbii române din cetățeni pașnici români de origine maghiară, iar Constituția României nu va mai avea niciun suport practic, fiind anulată de acest proiect dușmănos propus de UDMR. Sunt și acum primari în județele Covasna, Harghita și Mureș care au suspendat caracterul oficial al limbii române, înlocuind-o cu limba maghiară. Întregul proiect demantelează administrația românească din Transilvania, exact ca în timpul Dictatului de la Viena și al administrației sovietice de după cel de-al Doilea Război Mondial, care a alungat pe români din administrație în perioada '40 '44, și din timpul Regiunii Autonome Maghiare. Proiectul propus de UDMR este nu numai un atentat asupra Constituției României și asupra limbii române, ci și asupra conviețuirii armonioase dintre cetățenii țării noastre, români și maghiari, deoarece UDMR-ul vrea cu îndârjire să elimine tot ce este românesc din administrație, chiar din cultură și din viața cotidiană. Creând astfel de «maghiari puri», UDMR-ul este vinovat de atentatul fascistoid asupra bunelor relații româno-maghiare, de instaurarea politicilor de epurare etnică. Solicităm astfel Parlamentului României să respingă în totalitate acest proiect de lege ca antinațional, antieuropean, iar Guvernului României, Președinției României să vegheze la respectarea Constituției României și a statalității noastre. Acest avertisment privitor la urmările adoptării proiectului asupra căruia suntem chemați să ne pronunțăm și noi, senatorii, a fost înaintat Președinției, Parlamentului, Guvernului, Curții Constituționale, sub semnătura Societății cultural-patriotice Avram Iancu din România, Despărțământului Cluj al Societății Astra, Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna și Mureș, format din 44 de asociații ale românilor, Fundației Culturale Carpatica, Societății Culturale Pro Maramureș Dragoș Vodă, Societății Virtus Romana Rediviva, Federației Românilor Persecutați Etnic, organizații nonguvernamentale reprezentate de mii sau chiar de milioane de români, în asentimentul cărora sunt sigur că sunt și alți mulți români din țară și din străinătate. Posibil să fim etichetați drept naționaliști, retrograzi sau neeuropeni, dar nu putem ignora acest semnal de alarmă și nu putem să nu fim și noi în asentimentul celor care l-au lansat, sens în care mi-am - 9 -

10 făcut datoria să vi-l aduc la cunoștință prin această declarație politică, în calitatea mea de parlamentar ales în Circumscripția electorală nr. 15 Covasna. Vă mulțumesc pentru atenție. Gheorghe Baciu, senator Grupul Partidul Mișcarea Populară Domnul Remus Mihai Goțiu: În continuare o invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna senator Doina-Elena Federovici. Doamna Doina-Elena Federovici: Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi senatori, Declarația politică de astăzi am intitulat-o sugestiv Ziua mondială a alimentației. Stimați colegi, Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Adunării Generale a ONU a declarat, în 1979, 16 octombrie Zi mondială de luptă împotriva foametei și sărăciei. Astfel, la această dată, în 150 de țări se organizează evenimente pentru a atrage atenția asupra unei alimentații sănătoase. Alimentația publică, deși este un subiect de o seriozitate și importanță cruciale, nu primește atenția cuvenită din partea autorităților și a opiniei publice. Interesul presei și al societății este trezit doar atunci când ne confruntăm cu cazuri deosebit de grave precum cel al cărnii expirate, pe punctul de a fi trimisă spre comercializare. Și exemplele pot continua. Alimentele pe care populația le consumă zi de zi pot reprezenta adevărate pericole pentru sănătatea publică, deși titlurile ziarelor ocolesc de cele mai multe ori problematica. Un exemplu în acest sens îl reprezintă alimentele cu un conținut ridicat de nitriți, un conservant care în cantități mari poate pune în pericol sănătatea consumatorilor pe termen lung. Aceste alimente sunt cu atât mai periculoase cu cât ele au un termen de valabilitate foarte mare, de până la cinci ani, ceea ce face ca producătorii să se orienteze spre acest tip de produse pentru a maximiza profitul. Mai mult, aceste alimente sunt comercializate la prețuri mult mai reduse decât alte alimente, iar familiile cu venituri mici preferă să facă rabat de la calitate. Legislația în domeniul siguranței alimentare și lista ingredientelor nocive este clar definită, însă specialiștii atrag atenția că efectele substanțelor nocive asupra sănătății publice ar trebui să determine o modificare a legislației în acest sens. Astfel, consider că este necesar ca populația să fie consultată și informată cu privire la substanțele nocive din alimente. Mai mult, o dezbatere tehnică la care să participe medici, specialiști în alimentație publică, decidenți politici, nutriționiști și reprezentanți ai partidelor cred că este obligatorie

11 Apreciez, așadar, că este nevoie ca legislația în domeniul siguranței alimentare să fie analizată atent și aliniată la standardele europene, iar acest lucru nu se poate face decât prin organizarea de dezbateri publice și transparente, care să aibă în centru interesul consumatorului, și nu doar cel al producătorului. Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici Domnul Remus Mihai Goțiu: Îi mulțumim doamnei senator Doina-Elena Federovici. Tot din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Ovidiu-Cristian-Dan Marciu. Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu: Bună dimineața! Onorat prezidiu, Doamnelor și domnilor senatori, Titlul declarației politice: Partidul Social Democrat va asigura realizarea Programului de guvernare și stabilitatea României cu profesioniști devotați politic și competenți la toate nivelurile!. Am trăit cu intensitate maximă evenimentele politice petrecute în Comitetul Executiv Național al Partidului Social Democrat din 12 octombrie Am analizat cu toții, dar și fiecare dintre noi evenimentele, parcursul acestora și am ajuns la următoarea concluzie. Partidul Social Democrat trebuie să acționeze unit, toți membrii săi, mai ales factorii de decizie, trebuie să renunțe la interesele și la orgoliile personale, pentru promovarea politicilor naționale în vederea materializării Programului de guvernare, față de care electoratul nostru are așteptări îndreptățite; singurul căruia îi suntem datori cu toții. Sunt pe deplin convins că toți cei trei miniștri PSD care și-au dat demisiile de onoare sunt oameni de bună-credință, specialiști de marcă, care au făcut tot posibilul să rezolve cu profesionalism problemele ministerelor pe care le-au condus. Guvernul, în ansamblul său, trebuie să comunice mai bine în interior, dar și cu țara, pentru a arăta realizările, dar și neîmplinirile. Partidul Social Democrat va asigura realizarea Programului de guvernare și stabilitatea României cu profesioniști devotați politic și competenți la toate nivelurile! Senator de Giurgiu, Cristian Marciu Domnul Remus Mihai Goțiu: Mulțumesc domnului senator Ovidiu-Cristian-Dan Marciu, din partea Grupului parlamentar al PSD

12 Și tot din partea Grupului parlamentar al PSD îl invit la microfon pe domnul senator Lucian Trufin. Domnul Lucian Trufin: Mulțumesc, domnule președinte. Domnule secretar, Stimați colegi, Titlul declarației politice: Există riscul ca intermediarii să trăiască în continuare nemeritat pe munca micilor fermieri producători și procesatori de lapte. Stimați colegi, În calitatea mea de senator al României, ales în Circumscripția electorală nr. 7 Botoșani, secretar al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, consider că este de datoria mea să apăr interesele fermierilor români greu încercați în această perioadă pe piața produselor agroalimentare. Provin dintr-o comună din județul Botoșani și cunosc îndeaproape problemele cu care se confruntă spațiul rural, drept pentru care mi-am asumat datoria de a-i informa corect și în timp util pe fermierii și producătorii și procesatorii de lapte autohtoni în privința măsurilor care urmează a fi luate pentru ei în Legislativul național. În data de 15 februarie 2017, împotriva României a fost declanșată procedura de infringement prin Cauza 2148/2016 referitoare la incompatibilitatea cu dreptul UE a Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 150/2016, legea supermarketurilor. Reprezentanții Guvernului, dar și ai Parlamentului se află în discuții avansate cu Comisia Europeană pentru a găsi rezolvare acestei probleme, făcându-se o serie întreagă de demersuri pentru a fi puse prevederile Legii nr. 321 în acord cu Tratatul de funcționare a Uniunii Europene, având ca prioritate susținerea producătorilor și procesatorilor români. La Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din cadrul Camerei Deputaților se află în dezbatere un proiect de lege, Pl-x.411/2016, ce urmează a fi prezentat în plenul Camerei Deputaților, for legislativ decizional, ce cuprinde o prevedere care, în opinia mea, va crea prejudicii imense pentru cei care folosesc cu predilecție ca materie primă laptele românesc, dar și întregului lanț de producție, care va avea de suferit, de la producătorii din ramura zootehnică, până la procesatorii de produse lactate mici și mijlocii din România. În cele ce urmează, vă prezint aceste schimbări propuse. Art. 12 se modifică și va avea următorul cuprins: Comerciantul persoană fizică autorizată care desfășoară activități de comercializare pentru produse alimentare are obligația ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine și produse de panificație, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel

13 puțin 51% din cantitatea de marfă intrată, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din parteneriate directe. Față de vechea reglementare au dispărut tocmai produsele lactate din lista produselor pentru care comercianții sunt obligați să achiziționeze produse în proporție de cel puțin 51% din cantitatea de marfă intrată, provenite din parteneriate directe. Parteneriatul direct va fi definit ca relația comercială dintre comerciant și cooperativele agricole, asociațiile de producători agricoli, societățile comerciale agricole de producție sau producătorii agroalimentari, exceptând intermediarii, între care se încheie un contract comercial pentru minimum 12 luni. Din discuțiile cu membrii Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților a reieșit faptul că scoaterea produselor lactate din lista produselor obligatorii la raft în procent de minimum 51% s-a făcut la cererea expresă a Asociației Patronale Române din Industria Laptelui APRIL, lucru pe care îl consider de neacceptat din perspectiva fermierilor mici și mijlocii producători și procesatori de lapte alții decât membrii APRIL. Stimați colegi, Să nu uităm faptul că modificările Legii nr. 321/2009 au avut ca principal obiectiv combaterea practicilor comerciale neloiale. Săptămâna trecută, comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, a lansat un neașteptat atac la adresa supermarketurilor, într-un discurs ținut la Castelul Dublin. Și vă citez: Supermarketurile se bucură acum de o superputere, datorită efectului-geamăn al globalizării crescute și unui grad ridicat de concentrare în Europa. Asta le oferă o pârghie disproporționată asupra producătorilor primari. Dezechilibrul dintre puterea de negociere a celor care stabilesc prețurile și a celor care le acceptă este unul mare, ducând la o situație în care există un factor de teamă în rândul fermierilor față de represaliile comerciale, cum ar fi plățile întârziate și alte bătăi de cap. Doamnelor și domnilor senatori, Eliminarea produselor lactate din lista produselor pentru care comercianții sunt obligați să achiziționeze produse în proporție de cel puțin 51% din cantitatea de marfă intrată, provenite din parteneriate directe, reprezintă, în opinia mea, un atac grav la adresa micilor producători și procesatori de lapte din țara noastră și, implicit, la siguranța alimentară a României. Nu pot să înțeleg cum Parlamentul României ar putea modifica o lege în sensul în care să fie protejați intermediarii pe piața produselor lactate, întrucât producătorii și procesatorii de lapte nu vor putea încheia parteneriate directe cu comercianții. Efectele acestei posibile decizii sunt ușor de intuit: produsele lactate sănătoase și proaspete vor lipsi de pe masa românilor, lăsând loc produselor cu dublu standard, închiderea micilor afaceri din domeniul producerii și procesării produselor lactate, scăderea efectivului de animale, exodul forței de muncă active din mediul rural către Occident, depopularea satului românesc și lista poate continua

14 În încheiere, fac apel la colegii deputați și sunt convins că aceștia nu vor permite modificarea propusă la Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare în sensul afectării grave a fermierilor mici și mijlocii producători și procesatori de lapte. Aceștia din urmă au nevoie de tot ajutorul posibil din partea decidenților politici. Dacă Legislativul va consfinți puterea și decizia discreționară a marilor retaileri și a intermediarilor de pe piața produselor lactate, atunci să nu ne mirăm că în viitorul apropiat pe produsele din acest segment agroalimentar doar eticheta în limba română va avea legătură cu țara noastră. Domnul Remus Mihai Goțiu: Îi mulțumim domnului senator Lucian Trufin, din partea Grupului parlamentar al PSD. În continuare îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al USR, pe domnul senator Adrian Wiener. Domnul Adrian Wiener: Dragi colegi, În februarie 2016, Senatul României vota ratificarea Convenției de la Istanbul, convenție semnată în iunie 2014, privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Ne-am angajat atunci să modificăm legislația și să introducem politici publice menite să limiteze această stare de fapt cruntă: una din patru femei este agresată fizic sau abuzată verbal sau psihologic de partener. Puține lucruri s-au întâmplat de atunci. În 2012 se introducea ordinul de protecție prin care victima este protejată temporar de agresor interzicerea contactului sau evacuarea din locuința comună. În 2016 se introducea un amendament care stabilea o durată maximă de 72 de ore până la judecarea solicitării ordinului de protecție de către victima violenței. Cu toate acestea, durata medie de soluționare în unele județe depășește 10 zile. De exemplu, în Arad este de 19 zile. Între momentul comiterii violenței și cel al emiterii ordinului, zile, nu există alte măsuri oferite de poliție sau instanțe care să ofere protecție împotriva comiterii de noi agresiuni. Există încă opt județe în care nu există adăposturi pentru victimele violenței domestice, iar cele în care există au locuri de cazare insuficiente și nu oferă consultanță juridică sau psihologică. Din totalul plângerilor prealabile pentru cazuri de violență în familie depuse la poliție, aproximativ 50% sunt retrase. Un procent foarte mic, 2-3% pe an, se finalizează cu rechizitoriu. Înaltul Comisariat pentru Drepturile Omului al ONU face public, în iulie 2017, un raport de țară pentru România în care își manifestă îngrijorarea privind numeroasele probleme și lipsa de acțiune

15 a statului român și recomandă acțiuni concrete pentru remedierea acestora. Problemele care ar trebui corectate sunt: - ordinul de protecție poate fi emis numai dacă victima prezintă un certificat medico-legal; - nu se monitorizează situațiile când agresorul încalcă ordinul de protecție; poliția nu investighează toate cazurile în care agresorul continuă să urmărească și să hărțuiască victima; - în lipsa monitorizării, distanța minimă indicată în ordinul de protecție este de multe ori o măsură ineficientă. - în plus, statul român nu asigură suficiente adăposturi la nivel național, accesul la consiliere psihologică și juridică este restrâns, victimele sunt obligate să prezinte un document de identitate pentru a putea intra într-un adăpost. Violența împotriva femeii este, încă, un fenomen tolerat în România. Dragi colegi, La punctul 9, Respect și demnitate pentru femei, al capitolului de Politici publice în domeniul muncii și justiției sociale din Programul de guvernare pentru care românii v-au votat, v-ați asumat crearea unui Program național pentru combaterea violenței împotriva femeii și a violenței domestice. V-ați asumat elaborarea unui cadru legislativ pentru implementarea Convenției de la Istanbul. Termenul asumat în cadrul Programului anual de lucru al Guvernului pe 2017 pentru prezentarea unui proiect de act normativ în Guvern este luna octombrie De asemenea, există un proiect predefinit în domeniul violenței de gen, care are drept obiectiv implementarea Convenției de la Istanbul, în cadrul programului Justiție, finanțat de Regatul Norvegian prin Mecanismul Financiar Norvegian pentru perioada , în valoare totală de 2,5 milioane de euro. Dincolo de inerția instituțională, impersonală și informă, este inacceptabilă trenarea acestor reglementări esențiale pentru societatea românească. Fac un apel la respectarea termenelor asumate. Înaintați cât mai repede Parlamentului pachetul legislativ pentru implementarea Convenției de la Istanbul. Violența domestică trebuie să înceteze în România. Adrian Wiener, Circumscripția electorală nr. 2 Arad Domnul Remus Mihai Goțiu: Îi mulțumim domnului senator Adrian Wiener, din partea Grupului parlamentar al USR. Tot din partea Grupului parlamentar al USR, o să citesc și eu o declarație politică. (Domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreședinte al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.) Bună dimineața!

16 Declarația politică se intitulează Școală fără lacăte. Stimate colege și stimați colegi, La sfârșitul săptămânii trecute am ajuns pe strada copilăriei mele din Deva la școala unde am învățat să scriu, să citesc, să socotesc, unde am avut parte de primele lecții de istorie, geografie ori biologie. În curtea Școlii Generale nr. 5 din Micro 15, botezată între timp Andrei Mureșanu, m-au prins însă și nenumărate seri de fotbal cu prietenii de pe scară și din blocurile învecinate, meciuri întinse până când nu mai vedeam mingea și ne certam minute în șir dacă a fost gol ori ba. Și după ce întunericul se lăsa de-a binelea, pe un colț de iarbă din aceeași curte mai povesteam încă vreo oră-două, până când venea lumina și părinții ne strigau să mergem în casă. Aș putea să povestesc amintiri din curtea școlii până mâine-dimineață și cel mai probabil aș epuiza doar o parte din ele. Ce va povesti însă peste ani și ani actuala generație de copii de cartier? Despre luciul auriu al lacătului pe care l-am găsit pe poarta de la intrare într-o zi de duminică? Despre cum se vede curtea școlii din spatele gardului? Cât timp stăteam și contemplam cu un prieten lacătul de pe poartă, doi puști din clasa a V-a și, respectiv, a VI-a după cum aveam să aflu s-au oprit lângă noi și, fără să-i fi întrebat ceva, au început să se plângă de faptul că nu pot juca fotbal în curtea școlii după program. Motivul? Cum că ar sparge geamurile. Astfel, trebuie să meargă în alt cartier, unde e un teren deschis, că degeaba s-au plâns părinților și profesorilor că în orar au doar două ore de sport pe săptămână, când mai pot juca fotbal, iar fetele handbal. Am aflat, tot de la sfârșitul săptămânii, că situația e cam aceeași în toate școlile din Deva. Și, probabil știți, cu câteva excepții, situația e aceeași în mai toate localitățile din România. Curțile sunt închise după programul școlar, parcările unde mai băteam mingea pe vremuri sunt acum supraaglomerate cu mașini, micile spații verzi, acolo unde mai există, sunt înconjurate și ele de garduri impenetrabile, ca nu care cumva să te joci ori să te așezi pe iarbă. În schimb, avem manuale de educație fizică și sport, din care aflăm cum e treaba cu mișcarea. Cea mai mare parte a copiilor actualei generații cresc aflând ce e sportul doar de la televizor, din cărți ori de pe PlayStation și, cel puțin la fel de grav ca lipsa de mișcare pentru sănătatea lor, copiii actualei generații cresc fără prieteni reali și fără amintiri. Pentru că niciun joc pe calculator și nici măcar jocurile de societate nu pot înlocui prieteniile și amintirile care se formează în curțile școlilor ori în alte spații publice deschise de întâlnire. Nu cred că este greu să vă imaginați cum va arăta peste 15 ori 20 de ani actuala generație de școlari, care cresc fără acces la mișcare și cu prieteni predominant din realitatea virtuală. Stimate colege și stimați colegi,

17 E timpul să ne unim eforturile și să nu mai amânăm rezolvarea problemei. Împreună, avem suficientă influență legitimă să convingem administrațiile locale și inspectoratele de profil să caute și să găsească soluții pentru deschiderea curților școlilor în toate localitățile din România. Sunt convins că vom obține și sprijinul cetățenilor pentru asta, precum și mulțumirile părinților și copiilor lor; și acum, și peste câteva decenii. Mihai Goțiu, senator USR (Domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreședinte al Senatului, revine la prezidiu.) PAUZĂ Domnul Remus Mihai Goțiu: O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna senator Liliana Sbîrnea. Doamna Liliana Sbîrnea: Bună ziua! Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Tema declarației mele politice de astăzi este Este intrarea României în spațiul Schengen «un pod prea îndepărtat»?. Doamnelor și domnilor senatori, România și Bulgaria se pregătesc să preia președinția Consiliului Uniunii Europene în și s-ar părea că au șanse reale să acceadă, în sfârșit, la spațiul Schengen. Până acum am simulat doar intrarea în acest spațiu și ne-am antrenat intens pentru atunci când vom fi primiți. De la securizarea frontierelor de stat, până la acordarea vizelor, România se comportă ca un membru al spațiului Schengen, adică nu mai condiționează viza națională pentru cetățenii țărilor terțe dacă pe documentele de călătorie ale acestora există deja o viză Schengen valabilă, cu o singură condiție: să aibă două sau mai multe intrări. Este foarte adevărat, avem prieteni în forurile europene; și nu doar prieteni de imagine sau de ocazie, ci profesioniști convinși că merităm rolul și locul în marea familie europeană, și nu la manșa vitezei a doua, ci chiar la viteza întâi, având în vedere că în materie de filozofie comunitară raportul vitezelor este invers față de procedura automobilistică. O scurtă evocare a discursurilor și susținerilor emisarilor Uniunii Europene și NATO la București va demonstra, sunt convinsă, ideea mea: - 11 mai 2017 domnul Jean-Claude Juncker a vizitat pentru prima dată România în calitatea sa oficială de președinte al Comisiei Europene și a ținut un discurs memorabil în Parlament, discursul despre viitorul Uniunii Europene. De menționat că oficialul european a salutat progresele țării noastre

18 și a menționat că suntem pe drumul cel bun în privința acceptării noastre în spațiul Schengen și a eliminării MCV până în 2019; - la 22 mai 2017, Consiliul Uniunii Europene ne pregătește un duș rece, printr-un avertisment numit Recomandare în privința previzionării unui deficit de peste 3% din PIB al țării noastre, în condițiile în care acesta este maximumul acceptat de Uniunea Europeană. O procedură în premieră de a se arăta cartonașul galben prin cadrul de guvernanță economică a Uniunii Europene; - aceste reacții nesusținute de un fundament real apar când nu există motive reale de îngrijorare în privința economiei noastre, având în vedere statisticile publicate atât de Eurostat, cât și de INS, care arată că economia românească a înregistrat cea mai mare creștere a Uniunii Europene, cu o evoluție de 5,7% în primul trimestru al acestui an pe serie brută, față de exact aceeași perioadă din anul 2016, de unde reiese limpede că evoluția economică întrece cu mult până și prognozele cele mai optimiste ale analiștilor; - 13 septembrie 2017 Jean-Claude Juncker declară de la tribuna Parlamentului European că statul de drept nu este opțional în Uniunea Europeană și reiterează nevoia unui proiect european care să fie axat pe libertate, egalitate de șanse și statul de drept. Se pare că în urma criticilor din țările esteuropene care s-au simțit lezate de nevoile unei Europe cu mai multe viteze, s-a renunțat la acel tip de clasament discriminatoriu. În același discurs, președintele Uniunii Europene afirma răspicat că România trebuie să intre în Schengen; - 14 septembrie 2017 premierul olandez Mark Rutte a declarat, la fel de apăsat, că viziunea lui Jean-Claude Juncker despre viitorul Uniunii Europene este a unui romantic și a precizat că se opune intrării în spațiul Schengen atât a României, cât și a Bulgariei; - nu este pentru prima dată când Olanda a avut obiecții față de țara noastră. Acum se arată preocupată de controlul frontierelor și de corupție, în 2004 își arăta reticența față de idealul nostru de a adera la Uniunea Europeană. În loc de concluzii: Atât România, cât și Bulgaria îndeplinesc în acest moment toate criteriile tehnice de aderare la spațiul Schengen. Este bine cunoscut faptul că România face deja de foarte mulți ani eforturi apreciabile pentru a asigura respectarea criteriilor specifice spațiului Schengen, iar situația actuală de stabilitate politică și socială garantată prin procesele democratice este recunoscută. În acest context, apreciez că orice declarație contrară nu are un fundament real și este rezultatul unor mize incerte, iar Olanda, prin vocea autorităților sale, pare mai degrabă deranjată de vecinătatea europeană cu țara noastră, decât de orice altceva. Apreciez cu această ocazie modul în care au reacționat europarlamentarii noștri din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, care au sancționat cu fermitate și promptitudine discursul premierului olandez

19 Astfel, devine clar că, oricât de tentat ar fi cineva de o prognoză pesimistă, diferența dintre discursul emoționant și apreciativ al domnului președinte Juncker din 11 mai și din 13 septembrie în care spunea că România își merită locul său natural în sânul Uniunii Europene și în spațiul Schengen, că nu trebuie să îngreunăm aceste criterii, trebuie ca România să devină membru al spațiului Schengen cât mai curând posibil, pentru că este un loc meritat și expozeul sec și negativ al oficialului olandez sau poate textul tehnicist în 29 de puncte al Recomandării Consiliului Uniunii Europene este net în favoarea celui dintâi. Din fericire, suntem pe deplin familiarizați cu acest tip de monitorizare critică încă din anii când ne pregăteam să intrăm în NATO și Uniunea Europeană. În ciuda scepticilor de atunci, iată că astăzi suntem membri cu drepturi depline ai ambelor instituții/alianțe. Pe 9 octombrie, președintele NATO aprecia rolul României ca partener NATO și sublinia necesitatea ca sistemul de apărare european să fie în interiorul NATO, și nu numai complementar Alianței Nord-Atlantice. Într-o regulă de trei simplă, reiese clar că sunt mai mulți cei care au nevoie în noi decât cei care se prefac a nu observa progresele noastre. Doar că nu trebuie lăsate nesancționate excesele declarative, de la orice tribună s-ar produce ele sau prin orice mijloc de comunicare publică, chiar dacă sunt retorică pură sau ascund interese politicianiste. Intrarea noastră în spațiul Schengen nu mai este de mult un pod prea îndepărtat. Vă mulțumesc pentru atenție. Senator PSD Liliana Sbîrnea, Circumscripția electorală nr. 10 Buzău Domnul Remus Mihai Goțiu: Îi mulțumim doamnei senator Liliana Sbîrnea, din partea Grupului parlamentar al PSD. Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al USR, pe domnul senator Radu Mihail. Înainte de a-și citi declarația politică, domnul senator Radu Mihail a solicitat și un drept la replică. Domnul Radu-Mihai Mihail: Aș vrea să-i amintesc doamnei senator că este o mare diferență între datorie, datoria publică, și creșterea economică. Într-adevăr, putem umfla cifrele de creștere economică prin consumul intern, dar asta nu înseamnă că nu am băgat mâna în sac și nu am cheltuit anapoda foarte, foarte mulți bani fără acoperire, pentru promisiuni electorale, de unde și riscul major de a nu ne îndeplini obligațiile privind menținerea sub plafonul de 3%. Al doilea punct este legat de declarațiile Comisiei Europene. Comisia Europeană are experți, o parte din ei sunt chiar români și lucrează pentru Comisia Europeană, și ei se uită la cifre și sunt niște tehnocrați, da? Ei spun fapte pe care le analizează și trag concluzii. Faptul că aceste fapte nu ne plac nu

20 înseamnă că există o intenție de a ne pune la zid. România are de făcut eforturi și are de câștigat încredere continuă, pentru că deocamdată arată că are miniștri corupți, arată că are o situație instabilă în materie de legislație, drept pentru care nu ni se poate da o carte albă sau acestei guvernări nu i se poate da o carte albă privind intrarea în Schengen. Domnul Remus Mihai Goțiu: Înainte de a mulțumi pentru dreptul la replică, înainte de a citi declarația politică, tot pentru un drept la replică îl invit la microfon pe domnul senator Radu Oprea. (Domnul senator Ștefan-Radu Oprea, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.) Domnul Ștefan-Radu Oprea: Dacă tot vorbim despre condițiile pe care trebuie să le îndeplinim, despre termenele, despre obiectivele pe termen mediu, datoria publică se încadrează astăzi sub 60% cred că suntem undeva la 40%, deci îndeplinim toate aceste criterii. Este doar spre informarea colegului. Inclusiv deficitul bugetar; vom fi sub 3% la sfârșitul anului. Deși prognozele, și ale Comisiei Europene, și ale Fondului Monetar Internațional, au fost greșite, astăzi se vede cu cifre exacte, pe execuție bugetară, că avem o creștere peste 5,7%, lucru foarte important. Al doilea lucru pe care voiam să-l spun este că, referitor la tehnocrați, ne-am lămurit în această țară ce înseamnă profesionalismul tehnocraților după un an de zile de guvernare. (Domnul senator Ștefan-Radu Oprea, secretar al Senatului, revine la prezidiu.) Domnul Remus Mihai Goțiu: Mulțumesc, domnule senator Radu Oprea. Pentru un drept la replică mă înscriu și eu un pic la cuvânt. (Domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreședinte al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.) Aș vrea să le transmit antevorbitorilor mei din partea Grupului parlamentar al PSD faptul că aceste date statistice legate de creșterile economice și încadrarea în buget în deficit ascund câteva probleme. Și o să mă refer doar la învățământul superior și cercetare, pentru că e un domeniu pe care îl urmăresc foarte atent. În domeniul cercetării, după ce s-a splitat Ministerul Educației în Ministerul Educației, respectiv Ministerul Cercetării, concursurile noi sunt aproape inexistente, iar bani pentru cercetare, din păcate, la instituțiile de învățământ superior n-au prea ajuns