ANALELE A. R.TOM. XXVIII.MEM. SECT. LITERARE. No. 5. I... ACADEMIA ROMANA , r CONTRIBUTII 9., LA.. ISTORIA.. LITERATURII A IN V

Mărimea: px
Porniți afișarea la pagina:

Download "ANALELE A. R.TOM. XXVIII.MEM. SECT. LITERARE. No. 5. I... ACADEMIA ROMANA , r CONTRIBUTII 9., LA.. ISTORIA.. LITERATURII A IN V"

Transcriere

1 ANALELE A RTOM XXVIIIMEM SECT LITERARE No 5 I ACADEMIA ROMANA , r - 1 CONTRIBUTII 9, LA ISTORIA LITERATURII A IN VEACUL AL XVIII-lea SI AL XIX-lea DE _ ' - 1, /, 1 N IORGA MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE, II SCRIITORI MIRENI,_ EXTRAS DIN ANALELE ACADEMIEI ROMANE Sena II Tom XXVIII MEMORIILE SECTIUNII LITERARE -,, k----p3-s f - BUCURE$TI INSTIT DE ARTE GRAFICE a CAROL GoBL» Ssor ION ST RASIDESCII 16, STRADA DOAMNEI, 16 _ , _ Pretul 40 bald

2 11 ANALELE ACADEMIEI ROMANE Analele Soeietatii Academics Romane --- Seria I : Tom IXI Sesiunile anilor :, Analele Aeademiei Ramble Seria II:, L B - i - - Tom I Sesiunea extraordinary din ,50 * II Sect L Desbaterile Academiei in Notita onomastics topics macedo-romans, de A Margcirit I I Sect ILDiscursuri, memorii $i notife (Sfcir$it) III Sect I Desbaterile Academiei in III Sect II - 4 Memorii $i notite (Sfcir$it) ) IV Sect IDesbaterile Academiei in Memoriu despre Tetravanghelul lui Stefan eel Mare dela Horror i Tetravanghelul Mitropolitului Grigorie dela Voronet, ambele manuscripte, de Episcopul Melhisedec ) IV Sect ILMemorii fi notite (Sfcir$it) Puiu, legenda de Carmen Sylva,50 Biografia Prea Sfintitului Dionisie Romano, Episcop de Buzau, de Episcopul Melhisedec ' Cromatica poportilui roman - Discurs de receptiune de S Fl, Marian, -cu Raspuns de B P Hasdeu - 1 Memoriu despre m4carea literaturii istorice in Romania i in strainatate, urmata in decursul anilor 1880 qi 1881, de V Mania Notite biografice asupra vietii i activitatii decedatului membru al Academiei Romane Andreiu Mocioni (Mocsonyi), de V Babes,60 * V Sect L-Desbaterile Academiei in V Sect II- Memorii $i notife (Sfdr$it) Viata i operele lui Petru Maior - Discurs de receptiune de At M Marienescu,- cu Raspuns de V A Urechici 1,20 Descantece adunate de G Saulescu Raport de S Fl Marian - - Din manunchiul manuscriptelor lui G Saulescu Rapoarte de N loam, Iacob Negruzzi, T Maiorescu - Despre icoanele miraculoase dela Athon de provenienta romans, de Episcopul Melhisedec -,20 Grigorie Ureche Contribuiri pentru o biografie a lui, de loan Sbiera VI Sect I Desbaterile Academiej in VI Sect IL-Memorii $i notite (Sfcir$it) Vieata si scrierile lui Grigorie Tamblac, de Ep Melhisedec 1,20 ) VII Sect L-Desbaterile Academiei in _ Programa pentru adunarea datelor privitoare la limba romans, de B P Hasdeu Dare de seams asupra Marelui Etimologic at Romdniei, de B P,40 Hasdeu, VII Sect ILMemorii $i notife *: (Sfdr$it) 0 vizita la cateva manastiri i biserici antice din Bucovina, de Episcopul Melhisedec VIII SectIDesbaterile Academiei in VIII Sect IL-Memorii $i notife (Sfdr$it ) Amintiri despre Gr Alexandrescu Scrisoare catre V Alecsandri, de Ion Ghica -,30 IX-- Desbaterile Academiei in Discurs pronuntat in 26 Aprilie 1886 la immormantarea profesorului qi membrului Academiei G M Fontanin, de N Quintescu Dictionare i dictionare Dare de seams despre Etymologicum Magnum Romaniae, de B P Hasdeu Verbul Am si substantivul Ar din Etymologicum Magnum Romaniac e Tom X Desbaterile Academiei in Etymologicum Magnum Romaniae Dare de seams de B P Hasdeu Bibliografia publicatiunilor periodice romanesti i a celor publicate in limbi straine in Romania sau de Romani in strainatate, , de Alexandra Pop 2 _, I

3 - ' f ) CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATURII ROMANE IN VEACUL AL XVIII-lea SI AL XIX-lea DE N IORGIA Membru corespondent al Academiei Romano _I I II SCRIITORII MIRENI *dim:a dela 16 Martie 1906 I Bursierii din ,1 indata, duph asezarea in Scaun a noului Domn phmantean Grigore Dimitrie Ghica, Eforia colilor muntene trimese in strhinhtateceea,- ce nu putea, sh insemne atunci decal: la Paris pe trei tineri, colari ai lui Lazar, sari trebuiau sh fie viitorii daschli inalti, de tiinte, ai acelui gimnaziu romanesc, inlocuitor al «frontistiriilor» Grecilor, ce se planuia, ce trebuia sh se -planueasch inch de pe atunci (1) S'au tiparit acuma chtva Limp unele scrisori de ale lor Am dori s5, se fi 'Astral si mai multe pentru a putea urmarl strhbaterea in sulletele acestor tineri a unei inrauriri noun, pentru care erau pregatiti numai prea pupa ca sh poath trage tot folosul E deci o intamplare fericita ca in corespondenta familiei Pop se aria si scrisori dela loan Pandeli si dela Eufrosin Poteca pe timpul petrecerii for la Paris Sunt numai trei scrisori, cari pornesc toate dela Pandeli, una 'din ele hind isc5,1ith F;3i de colegul de bursa, de stipendiu, 'al acestuia (1) Vezi I Bianu in Rev Noun, I, p 421 i urm _ I Analele A RTom XXVIIIMemoriile Sept Literare 1

4 2 N IORGA 242 Pandeli ni se infatiseaz5, in chipul eel mai putin simpatic-pare un om grosolan, nedeprins a se purta cu lumea si care lua pe marele bancher sibiian drept un zaraf grec sau armean din Bucuresti si indraznia, pentru o incurcatura in trimiterea banilor sal dela Eforie, sa adreseze unui om ca Zamfir Pop cuvinte pe cari de sigur in viata sa acesta nu le-a primit dela nimeni i, cand 10 l'amureste in srarsit pricina zabavii, el uita ca ar fi trebuit sa, se scuze rata de omul, cu atata superior sie, pe care-1 ocarise pe nedrept Dac5, nu acest ton, macar nervozitatea scrisorilor s'ar putea, intelege prin boala care in curand rapuse pe bietul bursier at Eforiei T 13 Ianuarie st n 1824 loan Pandeli (Monsieur Pantely Jean, etudiant, Rue des Portes No 2, Hotel de 1'Extrapat, a Paris) Pentru bani «El [bancherul] imi raspunde ca tine me -au scris aceasta scrisoare, or ail fostu beatu, or ail vrut sa-s bath jocu da mine; cinci zile astazi de cand me-am napustit treburile Academii si umblu ca un ametit pa ulitile Parisulul, intrebandu, nu care cumva dumneata al scris la cineva din negutatori da aici, sa-m dea, inpreuna cu scrisoarea dupa adresul mien, si bani eel mai sus pomeniti ; toil imi dal raspunsul ce ziseiu ca mi 1 -au dat purtatoru scrisoril insa eu te sfatuesc frataste sa indreptezi cat mat curand aceasta incurcalitura trimitandu-ml cu cea d'intil posta o polita dupa regula banculut sa-ti deschizi bine ochi cand serif scrisori de interes, sa nu te joci cu ipolipsisul dumitale Val de negutatorul care is pierde ipolipsisul ; acela curand is va pierde si camasa» II Paris, 15 Ianuarie st v 1824 loan Pandeli «Abea a dat Dumnezeti de am nemerit tent seara (dupa ce am cercetat mil da negutatori in aste zile) acel negutator sfrantez la care sa vede ca scriseset dumneata a-mi da' f 1182,20; astazi am primit f 1175, pentru caret am si dat 2 revue une fois valables Multumesc dumitale de slujba ce mi-at facut» Paris,' 3 April 1824 Eufrosin Poteca si [adaus:] loan Pandeli Au primit de la bancherul Vassal ate 590 «de franchi» Multamesc, «si dumnealul Medelnicerulul Dumitrache ca in vreme ne-au ingrijit»

5 243 CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATURD ROMANE, II 3, Pandeli se planse si Eforiei si aduse astfel trimeterea urmatoarei scrisori din partea blajinului same sau cassier al acestei institlltii ti i " P " -)?4 Bucuresti, 11/23 Fevruarie 1824 «Dimitrache Medelnicer, same scoalelor» «loan Pandeli, ucenicul la care ail fost recomandarisit suta de galbini la Paris, sa paraponiseste in raspunsul ce face de priimirea for ca cu mare nevoe au gasit pa negutatorul frantez» Cu a doua suta, «ca sa nu sa mat faca zapacire, enbericlisit (1) si insamnare la ce cash si numar lade fiescare» 1 I:1 On lilt Li 1 1 I II Petrache Poenaru 1 t L WU, ji I Cu totul altfel de om era acela care capata, ceva mai tarziu, Inca o bursa pentru invatatura in Apus, Petrache Poenaru, neam de boier, fiu, credem, al acelui B Poenaru Satrar, care trimetea, la 8 Martie 1780, ceasornice de dres in Ardeal (2) si cerea sa i se trimeata butci dupa moda Apusului Petrache era o ruda a Brailoilor, cari II numesc nepotul lor El era i nepotul Serdarului Iordache Otetelesanu, care lua, in Martie 1824, asupra -9i grija tinerii la Viena a tanarului (3) Poenaru, om bine crescut, cuminte in gaud si in graiu si incalzit de cea mai curata dorinta de a invata pentru folosul terii sale, fusese in 1821 redactorul scrisorilor lui Tudor Vladimirescu, in acele luni de zile cat acesta fu Domnul taranilor Aceasta gresalh nu i se tint' in sama mai tarziu, subt noua carmuire domneasca Dar pe cand oameni cari n'aveau insu irile lui, plecau cu ajutorul Eforiei, el trebui sa fie sprijinit de unchii sai In aceste imprejurari plech el, nu la Paris insa si pentru filozofie on drept, ci la Viena, pentru fizica i matematici, cu gandul si la profesorat si la un rost in viata practica a timpului non In Aprilie-Maiu 1822 Inca, pang a nu se numi Domnul de Tara, Poenaru crew ca e mai bine si lata de trecutul sau discutabil sa porneasca spre scolile unui oral in care nu erau Turci pentru a-i cerceta asupra celor ce crezuse, scrisese si Meuse in lunile din I (1) Anexai (2) Unuia din ceasornice ii arise «zemberecu din locu lulu, iar celitlalt oiaste foarte slab la Intinsu, si nu umbla potriv5» (3) Scrisoare a lui N BrAiloiu, 3 Martie 1824

6 4 N IORGA 244 urma lath' ce staruinte puneau pentru dansul Dimitrie i Constantin Brailoiu (1) «Nepotul nostru, aducatorul, Petrachi Poienariu, avind o nestinsa sete de invatatura, pang la inceputul aprinderit acesteia a scinteilor neorinduielit ce a cazut, a urmat orinduitele invataturi la colire de la not, simtind vredncia i placerea invataturit» [Vrea sa mearga la Viena acum Casa lui e in -deplina lipsa, i aici n'are nici un alt cunoscut SA-1 conduca el] Poenaru isi cilia& de studiile sale in 1823, cand alter ruder, Grigore Otetele anu, ii trimetea prin «dascaltil Antonie», despre care se pot ti mai multe, banii ce trebue pentru a cumpara ni te «istrumenturi» in legatura eu tine stie ce indeletniciri tiintifice de diletant ale acestui unchiu (2), in 1824 Poenaru, studentul roman eel dintaiu la coala politehnica din Viena, se intoarce in tarn pentru a se infaii a puternicilor i a capata dela danoi acele mijloace de train pe can unchii nu le trimeteau decal cu oarecari jertfe La 7 Septemvrie el, ca Apusean, detract 7/19, ianariil se ally la Caineni, de uncle scrie patronului dela Sibiiu pentru «ugeretul po tii», cerand si ceva bani de drum Zamfir Pop ii dadit si scrisori de recomandatie Eforia se invoi a a6rda--ai Poenaru, care se arata foarte destoinic i putea dovedi ca nu i-a pierdut timpul printre «Nemti» i ca nici nu are de gand sa-1 piarda, o bursa de 2500 de lei pe an El astopta intarirea acestui ajutor din partea lui Voda Ghica la 29 Septemvrie, cand scrie lui Pop acest rava de instiintare i multumita : «Nu putin -ajutoriil nil -alt facut i scrisorile dumlitalli de recomandatia mea, cact printr'acelea i Preasfintia Sa parintele Mitropolitu si dumnealul Medelnicer Dumitrache mai mult s'ail indemnat de ail facut aratare Marii Sale lui Voda pentru dorirea cc am de invatatura i pentru ajutoriul ce ma rog a mi sa face de actasta din Casa *coalelor Dupa jalba ce am dat eu Marii Sale s'ail facut anafora a dumnealor boeril[o]r efort at coalelor, i s'ail gasit cu tale de dumnealor a mi sa orandui cheltuiala pa patru ant, cite lei 2500 pa tot anal: Acum aii lamas numai sa sa intareasca i de Maria Sa aceasta anafora, i apol plec de aici la Craiova, ca sa-m vaz parintit i rudeniile, i de acolo (1) din Craiova, 22 Aprilie Una dela Mvx Elpaa[Uric] e din 28 0 a treia, dela episcopul Galaction din Minnie, peat data de 8 Maiu (2)' Scrisoare din [Craiova], 6 Maiu 1823

7 245 CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATI:MU ROMANE, IL 55 nadajduesc a ma invrednici sa gasesc pa dumneavoastra sariatosi «[S ti, i se trimeata socoteala la Craiova]» Cu privire la acordarea stipendiului scrie si samwil Dimitrache astfel (3 Octomvrie): «Pentru chir Petrache Poenarul, cu ajutorul lut Durnnezati s'au catorthosit ceia ce si singur dorea a castiga, si, mai vartos hatarul dumitale silindu ma,,i at, din toata vartutea, s'ati dat hotarare sa -i dam cate lei 2500 pa tot anul, in soroc da patru ant, alai% din tl 500, ce iaras avem sit -T dam ca sa-s cumpere instramenturile gheiometrii» I s'au dat 250 de lei in Bucuresti Intr'o luna, trimete altii,1 I 1 I F " :II! A doua zi, acelas dadea in sama lui Pop pe bursierul Eforiei : 4" «Cu toate ca chir Petrache [Poenarul], savarsindul-sa razna (?), era gata sa piece la Craiova, sa -s ouch parinti si apol de acolo sa vie la Viena, dar, fiindca cererea sa au luat stivarsire, i-am zis ca sa nu mai dea scrisorile dumitale la obrazele ce'm arat, fiind de prisos Sit -i aibi tot supt protectia dumitale, priveghind a-1 indemna ca sa pue silinta din toata vartutea al srtvitrsi toate ale mathematici, precum este insarcinat ca, dupa sorocul da patru ant ce si 1-ati dat prin chezasie, viind sanatos, sit nu poata gasi vetsmasi neamulul nostru prichejt de vorba, ca iata, Rumanii ce au invatat in Viena, ca n'ati folosit nimicit; pacat de bani ce s'ati cheltuit cu dansul si, cu toate cad d-ta niei-o datorie nu ai la aceasta, dar, cunoscandu-te cu deosabita ravna catre Romani, ca Writ un bun iubitort al acestul neam, writ si ma rog sa privighezi si sa ma instiintezi adesa despre urmarile si silinta sa Pentru lipsa psaltichiilor, din 500 trupuri, ce ne -at facut teslim Eti de mic copil pentru cinste am slujit, si asa vol sa mor: catra prietini cinstit am fost, si sant cu mare osardie» [Deci nu se incap daruri la el] Trecand pe la ai sai din Craiova, Poenaru era in sfarot iaras la carantina Oltului in ziva de 24 Octomvrie, cand stria astfel: «Eri dimineata am ajuns aid la lazaret, unde sant oranduit a Weil, intr'o odae cu cunoscutul dumneavoastra dumnealui Mr Cesar Dauz [Sa i se scurteze carantina], cad cu 21 do zile zabovesc prea mult paste sorocul inceperil invataturilor in Viena, si, de spre o parte, ma tern ca nu vol fi priimit in catalogul invataturilor, ce s'ati inceput, de spre alta, ea, de si vol fi primit, imi va fi prea greil a invata si cele trecute si cele urmatoare; apoi, pe Tanga acestea, ma incarc si cu cheltuiala groaznica aici, fiind toate foarte pipa- 40

8 , y r, Jr 6 N IORGA 246 rate Eti am plecat de la Bucuresti mai nainte de a sit aria ciuma intr'acel oral, si de atunci pana acum sant saptesprezece zile Destuf m'am vanturat pana in Craiova, din Craiova pana, in Ramnic, si din Ramnic pang aici, ar fi de prisos sa raman aid mai mult de zece zile» si -41 Pe urma lui, Same;m1 trimete apoi cea dintaiu rata de o mie de lei a stipendiului (1) Poenaru, ajuns la Viena, se imbolnavi insa de lingoare i, scapat de zacarea, ce tinuse cinci saptamani, el cerea acum, in Fevruarie, sa i se tocmeasca un corepetitor («correpetitor»), cu trei florini ceasul, caci «mathematica sublima fara ajutoriul vre unuia care o stie, nu sa poate invata intr'un an (2)» In vara anului 1826 el era insa satul de Viena si cerea Eforiei, la 16 Iu lie, sa-i dea 20 de galbeni de drum, pentru a putea merge la Paris, uncle e un adevarat Politehnic, eel dela Viena «fiind Inca in fawn, undo apoi se poate invata o «limba universala», unde in sfarsit instrumentele se dau studentilor, dela coala chiar Viata, zice el la inceput, e mai ieftina acolo, dar la urma cere «sa-mi faces leafs de 160 galbini pe an», platindu-i-se si datoria de 800 de lei catre sustinatorul sau din , Spatarul Nicolaita Brailoiu Era a a de hotarit sa treats in Franta, incest scria lui Pop : «Mai bucuros sant sa, ma intorc acasa decal sa mai ramaiu aid doi anis, cat mai era sa i se dea stipendiul (3) Ateptarea-i fu insa indelungata Si la 13 Septemvrie el se arata gala pentru «mutarea cu invatatura la Paris», dar se plangea ca n'a sosit nici-o stire pentru aceasta la bancherul in sama caruia fusese dat, «chir I3envenuti» Totus Pop ii dada de stire ca are voie sa piece, si el 10 trimese si cartile, instrumentele acolo Dar Octomvrie, iarna, it apucara tot fara porunca, neaparata, a Eforiei Tata in ce cuvinte desnadajduite se plange el ocrotitorului sau, in 13 Octomvrie: «Acum, de multe inpotrivitoare urmari ce a avut atita intirziere, mi s'a prefacut tot nectarul de bucurie ce-m veselea sufletul in fiere topsicata, care simt ca-mi roade inima, caci, nu numai am pierdut acasta vreme lasind invatatura ca sa ma gatesc de plecare, ce i cheltuiala am facut de prisos, (1) Scrisori din 16 Dec 1824, 16 Ianuarie 1825 In ele se vorbeste si de Psaltichiile lui Macarie (v memoriul precedent, p 233 si urm) A doua rata se trimete la 5 Maiu (2) Scrisoare din 14 Fevruarie (3) Scrisoare din 11 August 7, flaiip'/11 i i e i

9 247 CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATURII ROMANE, II 7 (,1 pentru ca, ca sa ajung mai curind i mai eftim la Paris, aveam socoteala sa ma duc cu dilijenta, i, (nutlet, dupa cum dumlnealta vet fi tiind, cu adasta ocazie nu poate cineva sa- ia mai mult calabalic decit 50 fund, am trimis innainte cu alta ocazie elfin() toate cartale i instrumenturile mele, inpreuna i cu putane haine ce aveam mai curate, ramiind numai in cele ce inbritcasam pentru drum Cad bucuria ce aveam ea merg-acolo unde ma noel face mai de folos mie i patriei, ma orbise intr'atita, in cit nu ma gindeam la vre o zaticnire, mai virtos vazind in cinstita scrisoarea dum[ital]i cuvintul «negre it» Adevarat, de a fi primit cu singe mai rece vestirea de plecare, as fi lost mai putin incredintat de aasta ce erea numai urzita, i, dupa urmare, nu mi-a fi stricat orinduiala; de aceia singur mie trebue sa-m fac mustrare de nacazul ce mi-a adus adasta intirziere, fie pricina el oricare» Sa-1 ajute a pleca innainte de iarna «Si, de care cumva va fi pricina ace tii intirzieri vre o intoarcere de vorba a dumnealor boerilor efori de la Bucure ti (care nu s'ar avea locul), ma rog sa binevoesti a scrie dum[nea]lui M[edanikeir[u]lui Dumitrache, aratindu-i neodihna ce am, in tiintindu-ma i pa mine ca sa rog pe dum[nea]lor boerii efori prin deosebita scrisoare a-m dezlega drumul spre stradanie a ma face vrednic de protectia dum[nea]lor i de ajutorul ce-m face patria, caria sant datoria inmultita rasplatire [P S Sastaruie la Dumitrachi: nu mai poate raminea lipsit de toate!]» Fu lamurit ins& indata, i a doua scrisoare, din 5 Noemvrie, oglindete starea de suflet bucuroasa a tanarului care pleach in lumea mare: «Cu gran o sa-m fie la invatatura in Paris, numai cu o suit fraud, dar foarte mult sint datoria a multumi cinstitii casii dumv ca mi sa da credit i de atita, i nadajduesc ca, trimitindu-sa banii de la Bucure ti, i tragindu-sa dintr'in ii citava vreme ace tea ce acum mi s'a dat mai mult, mi sa va orindui in Paris a lint de cheltuiala dupa analoghia de 160 galbini pa an (180 fraud pa luna) Acum, grabindu-ma sa plec cu ocazia ce am gasit pentru Paris, nu avusai vreme sa scriti i la Bucure ti [Poate trimete la Sibiiu unele cart" ce nu-t trebue la Paris? Se alit «intr'o chiste»], t, i Poenaru trebuia sa afle la Paris pe Simion Marcovici, i Dumitrache daduse in sama lui «Simion Marcul, ce-1 avem iar la Paris», sa scrie «cand va sosi Petrache» Intiintarea nu venise Inca la 8 Dechemvrie, cand depuind banii pentru noul bursier parisian, Medelnicerul se ingrijia parinte0e «a i sä da omului la vreme, a nu patimi cevap (1) 1 1 I; Li 1 I -11 I 1:4 f _1: (1) Totodat, el cere do carte rumaneasca ce-i zic Ghenichi Istoriia», ce s'ar fi tiparit de curand tide sa gasesc aci la SINT, ma rog trimite-m una ca sa o vaz»

10 8- N IORGA 248 _ Sederea la Paris nu fu insa ash de multamita cum o astepta Poenaru Dupa un an de munch linistita, in care el urma ca ascultator strain- cursurile scolii politehnice cum scriu acasa Brhiloir din Geneva in 1828 (1), rasboiul intro Turd si Rusi, ocuparea principatului de acestia din urma, face trimeterea stipendiului zabavnica si nesigura In cuvinte a caror durere o poate intelege numai bursierul caruia i s'a intarziat rata, el se plange lui Zamfir Pop, la 31 Dechemvrie din acest an: «Oi sa-m pierz sanatatea cu necazul de ticalosie ce o sa trag pan a avea de iznoava credet Mi sit intuneca si nu vaz innaintea ochilor alt cleat ticalo ie i pierdere de vreme, i de viola poate, cad patriotii ce sint aid, nu au indestul pentru dinsii, dar sa ma mai imprumute si pa mine, si streinii au inima inpietrita de enteres De as putea, as pleca in ceasul acesta sa ma intorc in patrie, unde incat nu as patimi de lipsa hranei de toate zilele Cit de zabavnict sint at nostri spre raspundere!» Plangerile urmeaza i in Fevruarie 1829 Abia in Martie primi el indoita veste imbucuratoare, ca sosesc banii si ca i s'a prelungit bursa pans in 1830 In acelas an, el incepe o Oratorio de studii pentru cercetarea fabricilor din Anglia, in vederea intemeierii unei industrii romanesti, si lath cum isi arata el planul la 4 Iunie: «La inceputul lul Iulie viitoriil im ispravesc invata'turile ce am aid la Paris, si face trebuinta ca sit ma duc in cateva locuri ale FrantieT ca sa practisesc pan cateva fabrici a carora theorie am invatat aici la Paris» IT trebuie banii pe cinci luni De moare, va plati Eforia «Sant silit a ma duce pa pi6oare, cact cu doao sute de franci pa lung, nu vol putea sit platesc si dilijenta Dupa luna lui Noemvrie nadajduiam ca voi putea sit tree in Englitera, unde trebue sa vaz cateva fabrici care sant mai desavarsite decal cele dup'aict» Va pleca in Februar pentru ca sa ajunga in April, oprindu-se in cateva lo curl' ale Tariff Nemte ti, pa unde am aflat ca sant fabrici care s'ar putea pune in lucrare pa la not»,, ) La banii inainte, pentru a putea face calatoria, se gandeste el si la 21 Septemvrie : «De cateva vreme ma indeletnicesc la practica agriculturii aid la mosia profesorului Blanqui Masa industrie ar fi cea mai de folos in Tara-Ru- (1) Hurmuzaki, X, pp f

11 249 CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATURII ROMANE, II 9, f f maneasca, data talharii de slujba i ar inceta de a chinui pa muncitori, caci pamantul rumanec nu este mai putin roditori dealt al Frantozilor Dupa cu= lesul samanaturilor as voi sa ma due sere Borth), in pamantul vinului, ca sa ma aflu la culesul viilor i apol la Aras, ca sa urmez practica in lucra rea zaharulul din sfecle» Sa-1 ajute cu bani, «de voe ti binele ticaloasel,tarii-rumane ti Si izbanda in osardiile ce fac pentru a fi folositoriti Mai daunaz am provalisit dum[nea]lor boerilor efori sa oranduiasca cincisprezece miff de fraud pentru a sit cumpara instrumenturile trebuinooase la cursul de fisica ce am sa fac la Bucure ti, i modeluri de cateva instrumenturi de agriculturii, ca dupe aceastea sit sa peat), face in tarn allele, de marime fireasca Stir prea bine c izvorul de comoare unui Tinut i de fericirea lacuitorilor lui este agricultura, in ale cariia osteneli i cheltuali instrumenturile fac o mare iconomie lar, cat despre trebuinta fisicii, este cunoscut ca fare de tioasta stiinta principurile, nu numai ale agriculturii, ci i ale oricaria altei industrie nu sit pot intalege» Stolnicul Dumitrache arata, din partea lui, la 20 Decemvrie 1828, ca, a zabovit «pentru inpotrivirea vremilor si discoliile ce cercam cu scoaterea banilor scoalelor» La 1 Maiu el se ingrijik de intorsul bursierului, de «cheltuiala drumului a venirii sale dela Paris la Bucure ty: pit la viitorul Oct[om]vr[ie], negre it II proftasesc, cad la sfar itul viitorului Martie trebue sa i piece dela Paris, ca, mai mull nu primeste Eforia a edea» Si, trimitand rata lui Pop, la 17 Noemvrie, el se tangue te iara : «Ma iarta de zabava, cad numai oil titi cu cite greutate sa aduna bani la Casa Scoalelor, la acasta vreme, i cu sari, i cu boala owner, i cu allele care crez ca-ti vor fi stiute», Cam pe aceea vreme, Poenaru care aflase numai prelungirea bursei pang la 1 Aprilie 1830, se plangea i dansul ca, «pant a veni credit de iznoava, of sa-mi pierz vremea 5i sanatatea, de ticalo ie ce of sa trag, cad in Paris, fart bani, o lung intreaga isi prapade te cineva sanatatea, intocmai ca cum ar fi zacut un an de lungoare» ; Bursa lui Poenaru merse insa inainte, cu tot rasboiul La 18 Martie 1831 Inca, i se trimeteau bani La 26 Iunie, porniau alto 3000 de lei pentru dansul (1) 1r1 (1) Cu acest prilej, Dumitrache spune lui Pop ca Eforia-I roaga «pentru doo lexicoane ce s'ati tiparit la Buda rumaneste, framozeste, nemteste si ungureste, gasindu-sa aid, in Sibiu, sa Nei bine a le cumpara, find trabuineioase pentru scoaled,

12 ' 10 in N IORGA 7 Ji T17 ir 250 Ultima scrisoare a lui e din Londra, 27 Octomvrie 1831 Data aceasta, el scrie frantuzeste despre o excursie mineralogica «dans quelques parties de l'angleterred «Ayant trouve dans ce pays-ci plus d'occasions et de facilite pour m'instruire que je ne croyais Merveilles en industrie, en legislation et en toute sorte de reglements qui tendent a rendre la vie de l'homme en societe le plus agreable possible Le principal objet de mon etude dans cette capitale a ete de connaitre les moyens qu'on emploie ici pour encourager l'instruction publique» Admira instructia populara gratuita, caritatea, edilitatea Despre sistema de iluminat A fost la Birmingham A intrebat pe lucratori data ar veni in tara cu ma inile lor La Liverpool, Swansea E grabit a se intoarce in tarn pentru a rasplati jertfele acute cu el Dore te asigurarea averii, contributia proportionala, interventia de Stat In P S salutari romane ti lui Stan 1, 3ati e-t111 Raportul lui despre studiile ce a Mout in Anglia, e scris in aceias limba El e destul de nou si de patrunzator, destul de interesant din multe puncte de vedere, ca sa-i dam loc aici si in intregime : «Monsieur, 1 r It I Londres, 27 octobre 1831 Depuis trois jours je suis de retour de l'excursion mineralogique que j'ai bite dans quelques parties de l'angleterre Mon sejour dans ce pays-ci a ete plus long que je ne me l'etais propose d'abord, parce que Mr fillet, par une erreur que je ne saurais expliquer, m'a fait attendre dans Londres pres de trois mois les sommes dont vous l'aviez charge de me faire passer; ensuite parce que, ayant trouve dans ce pays-ci plus d'occasions et de faci: lite pour m'instruire que je ne croyais, j'ai prolonge mon sejour tant que les moyens pecuniaires m'ont permis d'en profiter «Le tems que j'ai passe a Londres, ne s'est pas ecoule sans m'offrir des ' nombreux sujets d'etude; car de tous les cotes it se presentait a mon attention une grande variete d'objets d'admiration, qui excitaient en moi le plus vif desir de connaitre la source de tant de merveilles, en industrie, en legislation et en toute sorte de reglemens, qui tendent a rendre la vie de l'homme en societe la plus agreable possible «Le principal objet de mon etude dans cette capitale a ete de connaitre les moyens qu'on emploie ici pour encourager l'instruction publique «Vous savez, monsieur, qu'en Angleterre les ecoles publiques des hautes sciences ne sont pas aussi nombreuses qu'en France et en Allemagne; mais ' I, t r

13 251 CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATI:1RM ROMINE, II 11 les ecoles d'instruction primaire sont beaucoup plus repandues ici que dans tout autre pays, a l'exception, peut-titre, de celui_d'autriche Quelques-unes de ces ecoles sont soutenues par le gouvernement, mais la plupart d'elles out ete -etablies et sont entretenues par des societes de bienfaisance; dans ces ecoles, la jeunesse des deux sexes, non seulement recoit l'instruction gratis, mail elle est, en outre, logee, nourrie et habillee aux frais de la societe Je n'ai pas vu de larneau, partout ou j'ai voyage en Angleterre, qui n'ent pas son ecole intitulee «Charity School supported by voluntary contribution», et puis dans les villes it y a une foule d'associations litteraires, scientifiques et industrielles, qui encouragent les sciences, les arts et les metiers «A cote de ces dispositions pour eclairer leurs concitoyens, les A nglais s'empressent encore de porter leur offrande lorsqu'il s'agit de secourir le malheureux, car c'est encore par contribution volontaire que sont soutenues toute espece d'institutions charitables, tels que les hopitaux, les maisons de refuge et autres Cet esprit d'association pour la bienfaisance fait grand honneur au peuple anglais, et, quant aux associations de speculation, qui dans ce pays-ci sont generales pour toute sorte d'objets, celles-ci, quoiqu'interessees, n'ont pas moins contribue a la grandeur morale et physique de ce peuple Vous savez, monsieur, que tout ici se fait par des compagnies, et de cette maniere le gouvernement n'est pas oblige de surcharger d'impots les sueurs du laboureur et de Partisan, pour faire des routes, des canaux et d'autres travaux d'utilite publique Pour augmenter les fonds des institutions charitables, on emploie ici encore d'autres moyens bien dignes d'eloges: quelquefois on fait des quotes dans les eglises, apres l'exhortation du mit-fig-re a ses paroissiens; d'autres fois, on tient des assemblees publiques, oil l'on fait des discours et ensuite des collectes, et de temps a l'autre on donne des fetes brillantes oil l'on offre du plaisir aux amateurs, pour de l'argent, dont une partie est destinee a defrayer les depenses de la fête et le reste a etre verse dans la caisse de quelque institution charitable Tout petit qu'etait retat de mes finances, je me suis laisse entrainer une fois, et j'ai paye une livre sterling pour assister a une de ces fetes, qui a ete une des plus remarquableg C'etait une fête champetre dorinee dans le plus beau jardin de Londres au profit d'une pensionnat de jeunes demoiselles pauvres, soutenu par une societe de dames Pour augmenter la recette, on avait invite les dames d'apporter quelques ouvrages de leur main, pour etre vendus a la fete au profit de l'institution Le jardin avait ete embelli avec un gait des plus exquis : on y voyait une grande variete de plantes indigenes et exotiques, chargees de flours des plus wives couleurs, et d'un parfum delicieux, toutes rangees en allees, en groupes et en d'autres figures, parmi lesquelles plusieurs bandes de musique ani- 4,

14 12 I N IORGA 252 maient la danse en differens endroits, sur une gaie verdure et dans une atmosphere embaurnee de parfums, dont la chimie avait fourni la toilette, et que la nature avait donnes aux fleurs ; ensuite, it y avait partout des tables dressees, couvertes de plusieurs sortes de fruits savoureux et d'autres rafraichissemens exquis, dont on pouvait se regaler A discretion «La fête a commence a trois heures de l'apres-midi, et vers les six heures, lorsque l'assemblee etait au complet, d'autres tables ont etc dressees sous des tentes embellies de guirlandes et de couronnes d'une grande variete de fleurs, et, apres avoir pose sur ces tables les ouvrages que les dames avaient apportes pour etre vendus au profit de l'institution, les dames qui etaient membres de cette societe bienfaisante se sont partage les tables au sort, pour faire la vente A l'enchere des objets qui y avaient ete deposes Cette sorte de marche a beaucoup egaye l'assemblee, et la somme qui en a resulte doit avoir ete assez considerable, car j'ai vu bien des objets se vendre dix fois leur valeur, A cause que ceux qui pouvaient payer, se disputaient les objets travailles par les dames qui se distinguaient de la foule par leur rang dans la societe, ou par leur talent, ou bien par leur beaute Apres la vente, et lorsque l'astre du jour avait disparu, une multitude d'autres astres artificiels le remplacerent, en repandant la lumiere avec profusion A travers une multitude de verres de mille couleurs et ranges en figures tres variees Cette brillante illumination a ajoute beaucoup au charme de la fête, qui a ete continuee gaiement jusqu'a onze heures du soir, et ensuite chacun c'est retire content d'avoir contribue, tout en s'amusant, aux moyens d'eclairer le beau sexe - «Apres avoir examine le moyen qu'on emploie pour repandre l'instruction, j'ai tourne mon attention vers les embellissemens de la ville, et j'ai eu beaucoup a admirer ses magnifiques ponts, dont la construction est tout a la fois gigantesque et elegante, les belles rues, dont la proprete est un grand bienfait pour la salubrite de l'air qu'on respire ici ; mais ce que je n'ai ' pas vu dans d'autres villes, et que j'ai trouve bien agreable et utile, ce sont,les2laces ubliques Vous avez vu, monsieur, combien ces endroits sont gals, avec que e larite et quelle elegance sont babes les maisons qui entourent ces places, quel bel aspect offre la plantation du milieu en petit jardin, oft le voisin trouve pendant Fete une promenade agreable, de l'ombre, de l'air frais «J'ai beaucoup admire aussi le mode d'eclairage, qu'on fait aussi au gaz, et je me suis introduit dans un des etablissemens ou Von produit cet element, j'en ai etudie le procede et dessine les machines qu'on y emploie En Angleterre, ce mode d'eclairage est general: dans toutes les villes de ce Royaume, les rues, les boutiques et les manufactures sont eclairees au gaz,

15 253 CONTRIDTITII LA MORIA ROMAN R, tr,13 f qu'on extrait du charhon, de terre Ce fossile n'etant pas si abundant dans d'autres pays comme en, Angleterre, l'eclairage au gaz ne pourra jamais y concourir avec celui fait a l'huile, a la maniere ordinaire Je sais, par exemple, qu'a Paris on paye le gaz qu'on bride dans les- boutiques plus du double de ce que coke la lumiere d'une lampe a huile On parle, depuis peu, d'une invention tres importante dans cet art: ce serait l'application en grand, et a tres bon marche, d'un procede qui se fait en petit dans les laboratoires de chimie, pour extraire le gaz hydrogene par ladecomposition de l'eau «Si ce procede pouvait reussir, it n'y aurait plus de lieu habite sur la terre qu'on ne pourrait eclairer au gaz, car oil on ne pourrait pas se procurer de l'eau? «Le 10 aura, ayant recu une partie de l'argent que j'attendais, je suis parti de Londres pour aller visiter les mines et les etablissemens metalurgigues de ce pays Je me suis d'abord rendu a Birmingham, dans le comte de Stafordschire, oil j'ai vu un etablissement des plus fameux de l'angleterre pour la construction des machines a vapeur; d'ici on fournit avec des machines de cette espece les etablissemens de plusieurs parties d'europe Je me suis informe de leur prix, et du moyen d'en faire venir aussi chez nous quand nous en aurons le besoin De meme, je suis informe sous quelles conditions les ouvriers voudraient se charger d'accompagner ces machines pour travailler avec elles dans notre pays, car, comme vous l'avez tres bien dit, on risquerait sa vie et sa fortune si on livrait ces machines entre les mains d'hommes aussi inexperimentes a cette sorte de travail, comme le sont ceux de notre pays «De Birmingham, je suis revenu a Londres pour toucher le reste de l'argent que vous m'aviez envoye, car je n'osai pas me le faire passer a Birmingham, de pour qu'il darrive dans l'intervalle quelque faillite, on bien quelque erreur comme celle de M Pillet Apres avoir touché la somme, j'ai quitte de nouveau la capitale sans retard, et j'ai repris ma route, en passant, encore par Birmingham a Manchester, dans le comte de Lancaster; ici je me suis arrete pour voir les filatures de cette ville, qui, comme vous savez, fait le commerce exclusif de cet article dans tour les marches du monde Entre les etablissements pour la filature de coton, qui sont ici les plus magnifigues qu'on puisse voir et -Les plus nombreuses, it y en a aussi quelques-unes pour filer la laine, et ce sont ceux-ci qui ont attire plus particulierement mon attention, car il n'y a que cette sorte, de filature qui pourrait etre introduite chez nous avec avantage «De Manchester je suis parti pour, Liverpool, et j'ai fait ce voyage par un nouveau moyen de transport qui est un des merveilles de l'industrie du siècle

16 14 N IORGA 254 II y a pres d'un an depuis qu'une compagnie a etabli entre Manchester et Liverpool un chemin en fer, sur lequel on transporte entre ces deux villes les voyageurs et les marchandises dans des voitures a vapeur ; vingt voitures attachees les unes aux autres, et chargees de 240 personnes, soot tirees, toutes A la lois, par une seule machine it vapeur, et avec une telle vitesse, que le meilleur cheval de course ne pourrait les suivre au grand galop, et cependant le mouvement est si doux, qu'on ne s'apercevrait pas que les ;voitures marchent, si les roues ne faisaient pas de bruit, les objets disparaissant presque aussitot qu'il ont paru, et l'on croit que tout s'enfuit, mais que les voitures restent immobiles La distance entre Manchester et Liverpool est de 32 mules anglais, et on parcourt ce chemin dans les voitures a vapeur en une heure seulement, tandis que par les diligences on ne pouvait franchir cette distance qu'en quatre heures Your voyager par les diligences entre ces deux villes, on payait dix sterlings, mais la compagnie des voitures a vapeur a reduit ce prix au dixieme, c a d qu'on peut faire les 32 milles, pour un sterling seulement ; c'est pourquoi tout autre moyen de transport entre ces villes a des tomber, et le nombre des voyageurs en voiture s'accrut considerablement, car tous ceux qui par economie faisaient ce voyage a pied, trouvent maintenant que c'est plus grande economie d'aller en voiture 11) vil -, «Il en est de meme du transport des marchandises: tout se fait par les voitures a vapeurs, les bestiaux meme sont transporter de cette maniere par centaines; les bceufs, les moutons et les chevaux memes vont maintenant en voiture, et avec une telle vitesse qu'ils ont Fair de s'envoler Le chemin, qui est a voie double, est presque partout horizontal, et, lorsqu'on voit les prodigieux travaux qu'on a fait pour l'amener a cet etat, on se perd dans les chiffres, en comptant le nombre de mains d'hommes qui y ont ete employees, et en calculant les sommes depensees D'abord, une grande partie du chemin passe sur des marais d'une grande etendue, et on a du creuser tres profondement pour trouver une base solide; ensuite on a ete oblige de combler des vallees profondes pour Meyer le chemin au niveau, puis on a fendu et pence plusieurs endroits eleves et on a fait des passages souterrains, qu'on eclaire au gaz «Le capital qui a ete depense dans cette admirable entreprise, est d'un million livres sterlings, et on dit que deja la Compagnie en retire un benefice de 12 pour cent, et que cela va toujours en augmentant, parce qu'on n'a pas encore complete le nombre des ces machines locomotives, pour suffir a toute sorte de, transport dont le commerce de ces deux villes, eminemment commercantes a besoin On parle de continuer ce chemin de Manchester par Birmingham jusqu'a Londres, et on destine pour cette entreprise la somme

17 255 CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATURII ROMANS, IL 15, enorme de trente millions livres sterlings Nul doute que ce nouveau moyen de transport, qui offre au commerce des avantages inmmenses, s'etendra avant la fin de ce siècle, non seulement sur toute l'angleterre, mais aussi sur plusieurs autres Etats civilises, et, lorsque les nations se donneront ainsi la main pour faciliter la communication et avancer l'industrie, on pourra venir de Hermannstadt a Londres en moms de trois jours Dans les environs de Liverpool se trouve un etabli metallurgique, oil j'ai vu les travaux du raffinage du plomb pour en extraire l'argent Le minerai qu'on y emploie, vient en partie des mines de l'angleterre, et particulierement du comte de Cornouailles (Cornwall), mais la plus grande partie vient du Bresil: ce dernier donne 60 'pour 0/0 de plomb et deux millions d'argent Apres avoir separe l'argent, on travaille le plomb pour en faire des plaques et des tuyaux, qu'on emploie pour la distribution des eaux et du gaz dans les villes Les travaux de cet etablissement sont admirablement bien conduits, et cependant on m'avait dit que le benefice qui en resulte, est bien mediocre, parce que, les mines du Bresil etant maintenant exploitees par une compagnie anglaise, les minerais argentiferes et oriferes sont raffines sur place, et par consequent on ne peut plus les acheter bon marche pour les raffiner ici i «De Liverpool j'ai passé par un bateau a vapeur a Holywell, et de la a Mold, dans la province des Galles (Wales); dans les environs de ces villes it y a des mines de plomb, qui occupent une grande etendue de terrain, et beaucoup de fourneaux pour la fonte de ce metal: Le travaux souterrains sont ici beaucoup genes par un grand nombre des sources, qu'on rencontre dans les excavations, et, pour puiser ces eaux, on emploie de tres machines, les unes, par l'eau, les autres, par la vapeur Ces difficultes augmentent beaucoup les depenses, et on a de la peine a vendre le metal avec quelque benefice, car, dans la vente de cet article, l'espagne l'emporte sur l'angleterre dans tous les marches, les mines de plomb en Espagne [etant] tres abondantes et tres faciles a exploiter C'est ce qui a oblige plusieurs compagnies des mines de plomb de l'angleterre d'abandonner tout a fait cette exploitation, et, de touter celles qui subsistent encore, it n'y a, dit-on, que celle-ci des environs de Mold, qui a quelque benefice, parce qu'elle a mis dans cette entreprise un tres grand capital, et que les travaux sont tres ingenieusement conduits, par un directeur (Mr J Taylor), qui est le plus habile ingenieur de l'angleterre Ce monsieur dirige un grand nombre des mines, non soulement ici en Angleterre, mais encore en Colombie et en Bresil C'est a ce savant ingenieur que je dois la plupart de recommandations qui m'ont ouvert les portes partout oil j'avais besoin de voir et de m'instruire dans le but de mon voyage «De Mold je suis alle a Merthyr-Tydvill, oil se trouvent les plus grands

18 16 N IORGA 256 etablissements pour la fabrication du fer; cette centre() est tres riche en houille et en minerals de fer, et les deux substances se trouvent ensemble rangees par stratifications separees et successives, et qui commencent immediatement apres la terre vegetale, de sorte qu'on n'a, pour ainsi dire, qu'a se, baisser pour ramasser rune et l'autre substance a la fois, avantage qu'on n'a pas dans d'autres pays, oil l'on fabrique aussi le fer Apres avoir entre, le minerai de fer et le charbon, la premiere operation qu'ils subissent est d'être desulfures par une combustion partielle; pour cola on grille le minerai de fer dans un grand nombre de fours, mais le charbon est bride en plein air et en tas tres longs et rapproches, occupant un grand espace de terrain, ensuite le minerai grille et le charbon converti en coke sontjetes dans les hauts fourneaux, d'oa l'on obtient la fonte de fer, qui, raise encore avec du coke dans d'autres fourneaux, elle subit, d'abord, une seconde fusion, pour etre raffinee, puis une troisieme, pour etre forgee Tous ces feux sent continuellement en activite, et, lorsque, de quelqu'endroit eleve, on regarde, pendant la nuit, sur cette multitude de feux, on ne peut pas se faire une idee plus effroyable du Tartare, car, d'un cote, les nombreux tas de charbon embrases donnent une flamme qui forme une surface continue, et qui a l'aspect d'un vaste lac de feu ; de l'autre cote, les innombrables fourneaux, comme des crateres, vomissent par leur sommet des flammes et de la fumee et par leur base des torrens de metal fondu Ensuite a travers la ligne de ces feux on voit se mouvoir, comme des spectres, les ouvriers tout noirs, et armes de longs barres de fer, avec lesquelles ils remuent le for, comme s'ils voulaient le preparer pour devorer les condamnes au dernier jugement Les machines qu'on emploie pour travailler le fer, sont d'une grandeur et d'une puissance si gigantesque, que, lorsque on le voit pour la premiere fois en activite, on est saisi tout a la fois de frayeur et d'admiration Les machines soufflantes ont la force de -250 chevaux, chacune, et le vent qu'elles introduisent dans les fourneaux fait un bruit epouvantable; d'autres machines, qui font tourner les cylindres entre lesquels on passe le for pour_ le forger, ont la force de 300 -chevaux, et elle travaillent avec une telle vitesse qu'elles peuvent forger, en une seule minute, vingt barres de fer de 18 a 20 pieds de longueur On faisait autrefois co travail avec des marteaux par des machines, mais on ne pouvait forger, de cette maniere, qu'une seule barre par minute La decouverte de l'emploi des cylindres est due aux Anglais, et ceux qui sont les premiers, se sont enrichis bien vite, mais, apres cola, plusieurs capitalistes s'etant empresses' d'etablir des forges dans ce genre, ces etablissements se sunt taut multiplies, qu'on a encombre les marches de fer, et cette surabondance de production les a obliges, pour pouvoir vendre, de reduire

19 257 OONtRIBUTiI LA IStoRiA LITERAltilit ROMAINE, If de beaucoup les prix: Une tonne de fer (2400 livres) ne cote maintenant que cinq livres sterlings, tandis qu'en 1825, it se vendait 14 livres stgs la tonne Depuis ce tems-lk, la production s'est accrue tres rapidement et, pendant l'annee de 1827, la quantite de fer fabriquee en Angleterre s'est eleve a 690,000 tonnes Maintenant, plusieurs compagnies ont abandonne cette entreprise, et elles y ont perdu des sommes immenses D'autres cornpagnies vendent lehr marchandise a perte et ne continuent les travaux que parce qu'ils esperent qu'apres la crise des circonstances actuelles en politique, la demande du for anglais a l'etranger augmentera; mais je crois que les beaux jours pour le commerce anglais de cot article ne reviendront plus, car, au lieu de trouver de nouveaux debouches pour son fer, l'angleterre perd memo les anciens a cause que dans plusieurs pays on a etabli maintenant d'aussi bonnes forges comme celles de l'angleterre, et, d'apres les preparatifs quo j'ai vu faire en France pour exploiter cette industrie tres en grand, je suis stir que bientot le pays n'aura plus besoin du systeme prohibitif pour declarer une guerre ouverte au commerce du fer anglais De Merthyr-Tydvill j'ai passe a Swansea: aux environs de ce port de mer it y a un grand nombre d'etablissements pour fondre le minerai de cuivre, qu'on fait venir ici de Cornouaille De tous les etablissements metalurgiques de l'angleterre, ceux-ci seulement oil I'on travaille le cuivre, donnent des benefices assez considerables; mais leur voisinage est tres nuisible a l'agriculture, car la fumee qui s'echappe des fourneaux empoisonne et desseche les vegetaux partout oil elle les atteint On a depense des sommes tres considerables dans un grand nombre d'essais qu'on a fait a plusieurs reprises pour trouver quelque moyen de consommer la fumee dans les fourneaux, mais jusqu'a present aucun resultat satisfaisant n'a ate obtenu «De Swansea je suis parti pour Redruth en Cornouailles (Cornwall), et, croyant faire economic de temps et d'argent, je n'y suis pas alle par terre, parce que j'aurai du faire un grand detour, mais je me suis enibarque dans un vaisseau a voiles, qui pourtant est reste en mer six jours au lieu de vingt henres, parce que, peu de temps apres notre sortie du port, le vent a change, et it -nous a ete toujours "contraire C'est alors que j'ai apprecie l'important service que la decouverte des machines a vapeur a rendu a la navigation aussi, car les bateaux a vapeur suivent toujours une ligne droite, par quel vent qu'il fasse Arrive a Redruth, j'ai visite les nombreuses mines de cuivre et d'etain qui se trouvent dans les environs de cette ville et de cello de Truro Les travaux d'extraction, de triage et de lavage sont ici conduits d'une maniere admirable, parce que les ingenieurs qui dirigent ces travaux sont des: plus instruits dans cet art, et puis, les ouvriers de cette contree, ayant toujours ete employes dansles mines, de Ore en fits, ils ont Analele RTom XXVIII-21fentoriile Seel Literare 2

20 18 N /01MA acquis un grand degre d'aptitude a ce travail, et ils s'y consacrent avec beaucoup d'ardeur, car, etant payes, non pas a la journee, mais en raison de la quantite et qualite de l'ouvrage fait; ils sont tous interesses a travailler le plus et le mieux possible Le minerai de cuivre qu'on extrait en Cornouaille, est envoye pour etre fondu ailleurs, dans les pays oil l'on trouve du charbon de terre, car en Cornouaille ce combustible n'existe pas, tout ce pays etant d'une formation primitive; mais, pour le minerai detain, it y a des fonderies aussi en Cornouaille, parce que, ce metal etant beaucoup plus fusible que le cuivre, consomme tres peu de charbon, qu'on fait venir du pays de Galles (Wales) «De Redruth, je suis alle a Falmouth et de la je suis ici a Londres, par un bateau a vapeur, en 45 heures A pres-demain, je partirai d'ici pour Paris, et de la vers Bukarest Je crois que je ne pourrai pas passer par la Seine, parce que je crams qu'il ne me restera pas assez d'argent pour faire aussi dans le milieu de ce pays-la une excursion ; j'aurais beaucoup profite dans les observations geologiques, mais, quant a la metalurgie, je ne crois pas qu'elle y soit plus perfectionnee qu'en Angleterre «Quand je serai en Hongrie, je voudrais bien voir les mines d'or de Schemnitz, mats je ne sais pas si messieurs les ingenieurs de ce pays-la seront assez complaisants de me permettre de suivre en detail tops les travaux Cest pourquoi je prends la liberte' de vous prier, monsieur, de me recommander, soit immediatement a quelqu'un de ces ingenieurs, ou bien quelqu'autre personne de Vienne qui puisse me mettre en relation avec ces messieurs de Schemnitz Ce que je desire voir plus particulierement dans les travaux de l'or en Hongrie, c'est le procede chimique, l'amalgamation, p e, et le raffinage de ce metal precieux Ensuite, le lavage de celui qu'on recueille a l'etat natif interesserait aussi] beaucoup S'il est possible d'avoir quelques recommandations a cet effet, je vous prie, monsieur, de vouloir bien m'envoyer votre axis chez Mr: Benvenuti, ou bien posterestante, Vienne, oil je me trouverai, peut-etre, vers la fin du mois prochain «Grace a Dieu, le tems approche ou je mettrai fin a cet kat de vie errante que je me suis impose, it est vrai, volontairement, mais qui n'a pas manqué, pour cela, d'être tres fastidieux, et qui finit maintenant par un fatigue tellement, que le frioindre desagrement me parait mille fois plus insupportable qu'il ne l'est dans sa nature, et le desir que j'ai de retourner au plus vite dans le pays natal bride d'un feu si vif, qu'il consomme tous les moyens de calculer le tems et ne me laisse envisager les jours que j'ai encore a rester a l'etranger que comme des longues et immortelles annees Pourtant je sais bien que, dans mon pays, it ne m'attend pas un lit de roses, mais un travail des plus epineux pour ocher de rendre

21 259 OONTRItiIITII LA tstoria LITERATURII ROMANE, II 19 1(4 a la Patrie quelque service en reconnaissance du secours que j'ai recu, pour prendre part, en quelque sorte, aux lumieres des nations eclairees Le travail, dis-je, qui m'attend, sera bien epineux, car je ne me dissimule point les nombreuses difficult& que j'ai a rencontrer pour introduire aussi dans mon pays quelque chose de ce que j'ai vu ailleurs d'utile au bienetre de la societe Pour les manufactures, par exemple, avec les Lacs que 'nous avons et avec la misere dans laquelle se trouve le pays, je ne puis esperer aucune chance de succes «Si on ne protege pas la propriete du plus faible paysan, comme celle du plus puissant seigneur, pour qu'elle ne soit pas la proie du plus vil employe, le premier venu, si on n'oblige pas toutes les classes d'hommes a contribuer aux charges de 1'ltat dans la proportion de leur fortune, pour que 'last puisse etre a meme d'etablir des routes, faire des canaux, donner des prix d'encouragement, repandre l'instruction pour eclairer la nation sur ses interets, si tous ces bienfaits pour l'interet general continuent a rester inconnus dans notre pays, jamais etablissement industrial de quelque impor: tance ne pourra etre introduit chez nous Mais it faut esperer que, petit a petit, on reconnaitra aussi chez nous les droits et les devoirs de l'homme en societe, et que chacun contribuera de son mieux a l'amelioration du sort de ce malheureux pays «De mon cote, je ne chercherai jamais a eviter aucune peine pour servir mon pays de tout mon possible, pourvu que je puisse avoir le bonheur de lui etre de quelque utilite «Bientot, monsieur, j'aurai l'honneur de vous temoigner en personne la reconnaissance dont je suis penetre pour la protection que vous m'avez, tant de foi, et si genereusement, accordee Je ne me flatte pas de l'espoir d'être jamais capable de vous rendre quelques services dignes des bienfais, que vous m'avez prodigues; je serai cependant toujours a vos ordres : «Monsieur, de plus obeissant serviteur mes hommages tres respectueux a P P Madame Popp P PoenarD La 18 Martie 1831, Dimitrache Stolnicul sera astfel In afacerile de bani ale lui Poenaru : «WA raspunsul cinst EforiT, si catra dum[nea]ta, 1i atilt chir Petrache Poenarul, dinpreuna si cu polita de 3000 franga Destula bataie de cap am avut cu efori, cad pricinuia ca dta trebue sa ramt1,1 in raspundere pentru acel 1445 franga IntamplandusA preschimbare eforilor Iar scrisoarea catra t

22 20 R TWA 260 chir Petrache ma rog sa i sa trimica, ca sa stiie si dum[nea]lui ce urmare s'ail facut si ca, la vreme, sit sa scoale, sit vie la Bucure ty» Baronul Sakellario din Sibiiu a trimis lut Brancoveanu «vre o zece fund tabac de Galicia» Si el vrea Inca la 10 Ianuarie 1832, Iordache Otetelisanu stria lui Pop pentru datoria nepotului sau Acesta se afla acuma in tart si incepuse o activitate asupra careia se poate cineva la,muri din cuvantarea dela 1889 a lui Al Odobescu In sfarsit, prin aceasta scrisoare dela 3 Aprilie el trimete bancherului sibiian o disertatie englezeasca asupra poclagrei «Cu pleca'6une ma inchin dumitale «Mi-a parut rau foarte, cocoane Zamfirache, intalegind ca dum[nea]ta to afli de citava vreme patimind de pi6oare, si m'as socoti foarte norocit de as putea aduce dumitale vreo usurare De aceia iau indrazneala a insamna dumitale adasta urmatoare prescurtare dintr'o disertatie ce am auzit-o mai daunaz la Londra, intr'o adunare de data doftoreasca, asupra podagrei Sint foarte multumitorit dumitale, cocoane Zamfirachi, pentru bunatatea ce avut sa porunce ti a mi sit schimba zapisul, care 1-am si dat acum la mina lut chir Minovici, socotind dobinda cite rasa la suta, si ma voi sill a plati adasta datorie cit vol putea mai fora zabava «Domnului Sinai i-am scris sa vie, cad, dupa cum 1-am instiintat si mai daunazi, poate sa aiba aid un loc in scoale, cu leafy de tret mit de lei pa an «Ma rogii, c Zamfirache, sa nu ma departez dela favorul dumitale, i eu vol raminea totdeauna al dumitale plecata sluga: P Poenaru «Bucure ta, 1832, Aprilie 3 [Adaosa o nota engieza]» I ri III Gheorghe Asachi I I, Dela Asachi («G Asachy») avem scrisori din 1826, cand el se afla din nou la Viena, de unde-1 cherna sarcina de a scoate, in timpul de ocupatie ruseasca, eel dintaiu ziar moldovenesc Sunt scrisori frantuzesti, reci, earl au un stop practic: primirea de catre Pop a unei litografii Asachi era un pictor dibaciu, si se Oxidise a trage folos din acest dar al situ infatisand intr'un portret pe Tarul Alexandru Planul izbuti Asachi tinuse a se pune

23 261 CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATURII ROMANE, IL 21 bine cu Rusii Nu cunoastem litografia, dar intelegem cat de mutt a ajutat ea cariera acestui tanar strabatator care nu punea, din nenorocire, marile sale talente in serviciul unei cauze romanesti I Viena, ;13 Iannarie 1826 Felicitari de Anul Nou, lui i copiilor, «dont l'education, vraiment classique, vous prepare un heureux avenir, que je vous souhaite du fond de mon cceur» Incepe «le second quart de notre grand siecle» Trimete polite : una de 457# asupra Domnului Moldovei, alta de 15# asupra Spat Alexandru Sturdza Ofera «quelques exemplaires d'un portrait que j'ai lithographie et qui est d'un interet historique et universel» 441 I rr II Viena, 5I17 Aprilie 1826 Pentru 45# primiti «Profitant de quelques momens de loisir, j'avais lithographio,l'annee passee, le portrait de l'empereur Alexandre, en le destinant pour mes compatriotes, au moment oii la pacification de nos contrees serait venue combler nos voeuxla mort etait plus prompte que moi : mais ce portrait est devenu 'plus interessant C'est pourquoi je prends la liberte de vous en offrir trois exemplaires que je vous prie d'agreer comme un petit souvenir Je vous prie en meme temps de presenter mes complimens et un exemplaire de ce portrait a Mr le baron de Sakelario (1), que je regrette infinement (sic) de ne l'avoir pas vu a son passage par Vienne' «Je vous demande aussi un avis si un nombre de ces portraits ne pourait pas etre vendu en Transylvanie, en Valachie et meme en Moldavie, et si Mr Thiery n'en voudrait acheter une partie Quant aux prix, je vous laisse la faculte de le fixer en proportion du travail et des lieux oii it serait vendu Je ne l'ai pas mis en vente nul (sic) part: ainsi on n'aurait pas des concurrens a craindre : mais un tel portrait se vendait ici 27 c m» Complimente doamnei Popp, domnisoarelor Alexandrina si Sapho-Eugenia Saruta «votre charmant ills et sa petite sceur» (1) Bancher si consul prusian la Bucuresti

24 22 N IORGA 262 Viena, 61 Aprilie 1826 Cere a se indrepta in portrete Kzp in dip D-na Pezzoni saluta Consilierul de Frank merge in Italia «Je me proposais de faire cet ete un voyage en Moldavie S'il se realise, je me ferais un veritable plaisir de faire le detour de Hermanstadt pour vous voir,» IV Eliad 1 1 Tot pentru un portret reprodus incepe, la 5/17 Septemvrie 1830, corespondenta sa loan Eliad El daduse o garantie de 40 de galbeni zugravului si cerea «sa se tipareasca in halcografie 2000 de ecsemplare in format de a patra parte din aceasta scrisoare» Dar acest portret nu era al vreunui strain atotputernic asupra noastra In vremuri nenorocite, ci al poetului Iancu Vacarescu, pe care Eliad void sa-1 puie'intr'una din cartile iesite din tipografia sa, contemporana en a lui Asachi 0 a doua scrisoare, rupta, din 14 Ianuarie 1832, priveste tot afaceri de ale lui ca editor si librar 00 «Am priimit banit ce mi s'ati Crimes prin d Minovici pentru gazeta pe anul 1832, in intiiul semestru, dar fac cunoscut dt, dupa cum vet fi vazut si in instiintarea ce fac in No, ca prenumaratia sa, face pe un an intreg si plata este 4 # si 12 lei «Pentru cartile bisericesti ce sint de la d-1 Baluta, am cinstea a raspunde ca ma void sili din toata inima a gasi sa, le desfac, atit in Bucuresti, cit si la sate, pr[ecum] nail vindut asemenea prlimavara] trecut[a], ca sa-m iau insa [indatorirea sa le] cumpar, aceasta nu o pociti [cad nu mai iarta] interesurile qi indeletnici[rile] «Sint [insarcinat din pa]rtea GuvernuluT a to ruga ca, [daca, sa] alit in Sibii, a ne inlesni, [dupa] marimea ce sit arata in ce [si cu] eel mai dintiiu ocazion ma rog a se trimite prin postie cite se vor putea deocamdata De nu se vor gasi in SibiT, ma rog foarte mult a se chibzui de airea, si sa am cinstitul raspuns Daca cu postia este gra", aibi bunatate a-mi scri, si se va trimite om inadins din partea stapinirit la CiinenT, ca sa primeasca pachetul si sa-1 aduca»

25 263 CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATURII ROMANE, IL 23 In strans5, legatura cu aceasta, e a treia, privitoare si la trimeterea, Curierului chtre Moise Fulea din Sibiiu 44 «Am cinste a face cunoscut dt ca d directorul Fulea imi scrie ca cu grepia i se trimit gazetele rumineqty, each d -lul nu- i aduce aminte a fi rugat Re cineva pentru aceasta, i sa maga ca sa-i fac cunoscut cum s'a intimplat aceasta? Eu, prin raspunsul met, l'am aratat ca dt ai dat ordin la dd frati Dumovici ca sa priimesc 20 Rf 8 i 40 crt, i cu scrisoarea dt ma indrepteaza a ecspedi gazetele subt adresa : directorul Fulea ; pentru care ma rog sä am raspuns cum trebue sa urmez «Pentru carti,ingrijesc cit volt' putea a le desface, cu toate ca pins acum nu le am ardicat dela bolta lul chir Baluta, cad nu am unde le pune, ce trag nadejde, pe cind se va ardica de acolo, sa se ardice vindute indata ce void gasi musteriul eel mai bun, volt' face cunoscut dt conditiile sau pretul ce da, ca luind raspunsul, sa se sava,r asca lucrul» Cea din Martie priveste vanzarea de carp bisericesti tiparite in Ardeal «Am priimit cutia cu bulinuri», platind la fratii Dumovici «Evangheliile cercetind, au mai rams Inca vreo 30 nevindute, iar Ohtoicele nu s'ati vindut Am vorbit cu eclisiarhi episcopiilor, cari sint insarcinati cu pregatirea acelor ce sunt orinduiti de preotie, i mi -au fagaduit ca vor putea sa le desfaca pe la preoti eel no!: ma casnesc a-t indupleca a le lua asupra lor, i sa numere bani!, ca sa nu stea in comision, si, cu a doilea, sail, eel mult, a treilea posta, voi raspunde dt hotarit pentru isprava» Interes biografic are Insa scrisoarea din 4/16 Aprilie, fiindca porneneste o boala, a scriitorului, care pare a fi fost subred in finer*: NI «intirzierea mea cad nu am putut sa-ti slujasc dupe fagaduinta, a fost o boala de trei saptamini ce m'a stapinit: junghl, tuse i guturaiil Acum am cinste a raspunde ca, cu venirea d Minovici aid, am facut pe unchiul met sit cumpere, atit Evangheliile, cit i Octoicele Dad, faceam cu calugaril sa mile, putea sa le dam ceva mai cu pret, dar, fiindca am gasit acest mus: teriti cu ban! gata, d Minovici a gasit cu cale sit se desfaca data aceasta marfa Daca i alta data ma vei gasi destoinic a va sluji, nu ramine decit sa-mi zici, i eti sint gata» Peste unsprezece zile, Eliade se ingrija, ca tipograf, de o plata ce are de facut la Pesta Aici el cumpara, spune scrisoarea dela a,

26 24 N IORGA Aprilie, material dela Durmuzi, caruia «ed cu toata expeditia ii scriti» 0 alta% trimetere de 800 de florini catre acest Rizu Dur7 muzi, furnisorul sau, o face Eliad, prin pooia rusasca», la 30 Maiu din acest an Singura scrisoarea dela 20 Iunie 1832 catre procuratorul casei, Minovici; e plina de poezie: «Frate Minovici Circularea d Pop, scrisnarea ta dela 27 Iun[ie] au Mout cea mai mare bucurie in casa mea Doamne! nu-ti pool(' povesti veselia cea vie a inimi mele Fact Dumnezen, fratioare, ca in veci sg, fie rhscumparate ostenelile tale cele barbate ti i inima ta cea de rain Norocirea pregateasa-ti in veci calea ta i inbelsugarea presere-ti rodnicia el in intreprinderile tale; fie zilele tale senine, ostenelile tale cu repaos, odihnele tale cu fericire, i fericirea ta fericirea inimii Aceste dorinti, Minovici, sa ridicit din inima mea i shoal% pe aripile unul foc asa de puternic care, in repeziciu-, nea sa, se sue ping, la cer, i acolo vine pink la tine, si urmeaza in urmele tale ; ele te- insotesc pretutindenea in toate, ca i ingerul cel pazitor al Mit A dobindi ceia ce doresti, este o ling, urare, iar a dori in veci aceea ce poate a to face fericit este, toata urarea unui prieten Daca Maria $i ett avem aceasi inima, data rodurile mele si ale el trebue a gindi si a voi aceea ce nol voim, fii incredintat, frate, ca aceste dorinte prin atitea, atitea guri es din una i tot aceea0 inima Adio! «Al tau frate $i sluga, I Eliad» «1832, Iun[ie] 20, Bucure ti» Eliad ceruse lui Carcalechi, vestitului ferlegar Zaharia, a-i trimete lucratori dela el din Pesta, i Carcalechi in0iin1a pe Pop, la 9/21 Iunie, ca : «Domnul loan Eliad in mai multe scrisori m'ati rugat a-i trimite 2 tiparitor[i] si un culegator de tipografie; asa, find ace ti strain! din Tara Nemteased, le este slobod a merge in Tara : am Mout dar contract cu ei, i le-am dat cite f 15, in argint, la unul, la top' tree, f 45» De aici inainte, corespondenta lui Eliad e tot cu Minovici i are o forma deosebit de prietenoasa :, 13 Iulie 1832 «Slova ta din scrisoarea d Popp din 20 Iun[ie] imi yesteste ca a! venit, i ne am bucurat foarte mull; pe urma astral vazuid la

27 265 CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATURII ROMANE, IL 25 Niculae o scrisoare a ta, si sint foarte recunoscator de aducerea aminte Noi sintem sanatosi» Scuze pentru zabava unei plati de,300 de fiorini Cere astepta-re pana la 15 Iulie - «Frate, ma rog, cu eel dintiiil ocazion trimite-m portretul lui Ia[n]cul Vi carescul ce 1-am trimes acum dot ant, cad este al unul zugrav, si imi ma- ninca urechile, sati sa i-1 dati, sail sari raspunz 30 4t Marita to imbratisaza; si eil sint al Domniei Tale sail al tail frate: I Eliad» 15/27 Iulie 1832 «Cu postia trecuta ti-am tritnis o scrisoare dela fratele Dumitru, acum itt mai trimit una; cercetez pentru sanatatea ta, vestindu-ti ca a noastra este intru desavirsire Tipografli n'art putut trece, stria fratit Pana, pe la Brasov, si s'art intors la Sibiiti, si ert [am] ramasti cu bani cheltuiti si fara oameni Pentru care, frate, ma rog, pentru numele lui Dumnezeil, fa cum vet sti si mijloceste a li sa da voe a le scoate pasaport, macar pe o vreme hotarita, ca sa iasa in Ora; nu ma lasa, frate, fara oameni,asa sati [deal Dumnezeti Coate bunatatile Fa vre o mijlocire si scoate-i incoaci Prat cu limba ta cea dulce aceasta strasnicie, care gindesc ca valfi mai induplecata, cad mi se pare ca acesti tipografi nu sint supusi austriaci, si, chiar de vor fi, eil ma fagaduesc ca dupe un an sa-1 trimit iar inapoi» 18 August 1832 «Doa scrisori ale tale am priimit, una vestitoare ca o sa am in sfirsit tipografi prin mijlocirile tale cele de frate, si nu stir cum salt' multumesc, si, alta, vestindu -tni ca d Pop s'a statornicit in Viena si ca a binevoit a imi da indrasneala ca, de volt avea vreo trebuinta, sa ma, adresez catre d -lui; la care sint foarte simtitor» Va da 105# lui Gh Economul, care trece dela Brasov la Lipsca Dupa aceste ravase de afaceri, iata, o scrisoare calf* de adanca durere pentru moartea unei copile : ; «Frate Minovici, ) ;,, I «Do& scrisori ale tale am priimit, si abia ItT raspunz Pricina este ca de tret saptamini ert n'am stiut ce este pe lume Am pierdut, fratele met, pe Virgilia mea Dupa o boala de o saptamina, trod fiestecare zi murea mai grozav decit de secerea morti, am pierdut-o, si pe urma o saptamina intreaga, si ert, si mural -sa, am fost, sintem cu totul nemingliati Astazi am esit afara, si am numarat la d Caliar (Clucer) Hagi Moshu 308 fr Adineaori sosira si tipograli, si itt multumesc, irate, de osteneala ce at bout Ma rog scrie-mi, data ail inlesnire ca prietin, sa ma abonez la jurnalurile ce imi sint de trebuinta, alit nemtesti, cit si frantozesti, cum si data pociti a ma adresa Catre d Pop la Viena pentru un tease de litografie» Cere 20

28 26 N IORGA 266 de topuri de hartie «Marita este plink de intristare : cu postie viitoare iti va scrie si singura : te inbratisaza si te doreste, Pentru totdauna Frate i sluga : 1 Eliad «1832, Sept[emvrie] 12, Bucuresti» 11 I Scrisorile pentru hartie de tipar urmeaza la 16, la 30 Septemvrie, apoi la 24 din luna urmatoare i la 6 Novembre Eliad cere 30 «topuri de hirtie» dela «Joseph Intze, cancelliste commissarial» La 5 Decemvrie, e vorba de alte 25, ce-i trebuiau grabnic, de «o forma sau doa de valturi» si de «Intrebarea de litografie pentru costul plicurilor» «Bucati de tipografie», hartie se cer la 3 Martie, la 17, apoi la 3 Aprilie La 3/15 August 1833, Carcalechi vesteste sosirea de «sloven pentru «d Iliadi», caruia-i trimesese niste icoane Deosebit e insa ravasul din 4/16 Maiu in care Eliad, scuzandu-se ca n'a corespuns cu Minovici, pentru «ocupatiile tale cele necurmate si gramadite», cere sä-i caute «o pereche de cal unguresat negri sau si armasari fara narav», pentru 70# Si «opt ochiuri de geamuri colorate» Ba avem data si o scrisoare dela sotia scriitorului, «M Eliad», care arata, la 1-iu Maiu 1833, lui Minovici ca «eu Sint totd'una acea care m'a invatat Eliad sa fiu : ramine sa fii to acela care ai fost» Familiile par sa fi fost inrudite V Grigore Plesoianu Din Craiova, la 12 Aprilie 1829, Scarlat Roset, «comitele Carol», pomeneste lui Pop de «dum[nea]lui Grigorie Plesoianu, profesorul din scoala Craiovii, [care], prin stradaniia sa, voeste a da la lumina o caligrafie: voind a ma mai usura din datoriia ce am catre patrie, m'am insarcinat a-i inlesni darea In tipari», pentru care el da o mie de lei indata vedem pe insus dascalul craiovean sosind la Raul Vadului, de unde scrie, la 22 Aprilie 1829, iscalind «Grigorie Plesoianul, profesor scoalelor nationale din Craiova» «Dumnealui coconu Scarlat Roset, cavalerul de Ordul Sfintei Ane si ispravnicul striinilor din cinci judete ale Rumanii Mici», spune el, «dupa dragostea ce are catra neam si patrie, au daruit una mie lei turcesti pentru

29 267 CONTRIBUTII LA ISTORIA LITERATITRII ROMANE, II 27 darea la lumina a unei caligrafil rumanesti si frantuzeste» I-a si depus la agentul lui Intors in Craiova, el trimete (27 lunie, «rumaneste») cartea-i pentru scolile primare, lui Pop, pe care-1 cunoscuse astfel, de curand : Duprt cinstita porunca dumitale, iata trimisel 100 carp' Cele d'intii etcnoltinte, din care se va opri cite vei binevoi, iar celelalte se vor da dumnealui domnului Mihailti Biltu tipograful, spre a le inparti pa la obrazele ce ne-ati poruncitil a le trimite Aceste card sintti dezlegate, din pricina ca aid nu sintil legatori sdravent ca sa lege frumost, ci dumneata vei porunci sa le duct la Samuil HandrecAiii, carele leaga Coate cartile mele si, legindu-le, sa va urma aceia ce rogil bunatatea dumitale Scolarii, logofetif si boierit inca nerd neincetat caligrafit: din 50 ce anvil luatti cu mine de la Sibii, nu ne -au ramasti nib -una Ma rogil prea multi sa poruncesti a mi se trimite, pachetul cu caligrafit ce-1 va aduce buhpindarulti la dumneata, ca sa scapti de eel ce in cer, etc» polita, si-si cerea caligrafiile ti- La 26 Iulie, el se ingrijia de o parite la Sibiiu : «Porunceste, ma rog, sa mi sa, trimita prin vre un ocazion caligrafiile si anetele (sic), fiindca mai tot boeri im cer, si n'am nici-una macarti din 50, ce am luat cu mine dela Sibii» El ramasese dator pentru ele la Bielz si scrie in aceasta privinta din Bucuresti, la 10 Octomvrie urmator VI Florian Aaron Cele mai- frumoase sentimente se desfac din aceasta scrisoare a lui Florian Aaron, dascalul dela Sf Sava, Ardelean din Rod: «Domnul met', «Oareciteva intilniri norocite mi -au inlesnit mijlocul de a cunoaste in domniata un suflet plin de familiaritate Nu te speria, cad indrasnesc a vent cu cea d'intiiti scrisoare ca sa te supar «Aducatorul acestit scrisori este taica -meti Din neaverea sa, a chieltuit cu i " tt 1, 4

30 28 N: IORGA 268 mine pe la,,co ca sainvat Strimtorarea starit sale celil putine imi -grabeste datoria, ca si eu din neaverea mea sal ajut cu cite ceva Eu iti fac aceste cunoscute pentru ca stit ca si domia to pretuesti astfel de sentiment Leafa mea pe hula este 450 lei, mare la numar, si putina la valoar Dintr'acestia vrind pe toata luna a-i face un mic ajutor, 'am alt mijloc decit prin correspondenta care este intre domniata si fratele domniei tale Et cutezil a-mi lua asupra-mi aceasta buns vointil a Domniei Tale, pentru ca creel ca pentru cinstea si credinta mea nu te vei indoi a o face «Domnul met Et la sfirsitul luni acestia, void numera fratelul Domniei Tale aid o sums de bani, si, tot prin domniata, trimitind polita dare taicamet, dinsul va veni singur ca sa priimeasch acei bani de la domniata Nici-odata Wash fi indrasnit a-ti aduce asfel de suparare, de n'ast credo ca domniata ma vei indatora nemarginit De aril fi norocit sä aflu ca domniata nu te ingreuezi a face o asfel de facere de bine, ast indrasni dupa aceasta la tot doh luni a te supara cu o asemenea dare de bani pe cari eu i-asi numara fratelui domniei tale aid «Domnul midi! Daca vei binevoi a face un asfel de lucru pentru mine, binevoeste a-mi face cunoscut ca sa ma odihnesc Et m'ast socoti prea norocit cind din parte-mi asi putea si et cu vre-o slujire a-ti rasplati bungtatea Pins la o asfel de ocazie, ce o astept din tot sufletul, et te rog sa priimesti incredintarile cinstirei miele, cu care ma falese a ma chema '} I VII Timoteiu Cipariu 66 folio 1832, Craiova Al Domniei Tale plecatii slugs: F Aaron, profesor de istorie universals, suplent de ritorica si inspector al scoalei centrale din Craiova A Monsieur, Monsieur Jean Minovitz, CibinD Cipariu are trei scrisori de comanda pentru carp: «Domnule, «Aid inchid acele doua instiintari pentru Istoria Biseridasca in 10 tomurl si pentru cea a lut Cantemir, despre care am grait,cu acea umilita rugaminte, ca sa binevoesti, din cea d'intait 3 exemplare, iara dintru a dooa (a lul Cantemir) 1 exempl[ar], prin mijloacele care le-ai Domnia Ta, a-mi calftiga: pretul cei initial este pentru 1 exempl[ar] trei inparatesti, a ceilalte nehotarit insa, cit voiti primi de la durnneata acea pretineasca instiintare, ' s'

31 260 to11trii3utii LA ISTORIA LIT2RATURII ROMANg, if 20 cum ca cartile acele se pot capita cu multamitul, voiu depune dupa cum se va hotari «Cu un prilej, domnule, al bunatate, ma rog, a-mi castiga si alto duff ce se dais afar& la Bucuresti sail la Iasi; bucuros as primi din once au esit pans acum de la 1830 incoace in cite un exemplaria, luind afara ceale bisericeste Asa de pilda: Ritorica de d Marcovici, Oglinda Sfatului, etc de R Tempa, Regulele tragedii de I Vacarescul, Vocabular frantezorominesc, Halima sail Povestiri arabicesti de D Gorjan, Maica Buna, etc De Marmontel, o geografie de carea d[umnea]ta pomenial, iara mie-mi e necunoscuta Oare Organicescul Regulament tipa'ritu-s'att deschilinit, si nu s'ar putea capita? «Slovele cind vor fi sosit, ma rog sa le dal' in mina d Wellmann, care va se vie la Blaj, Joia viitoare, si are lasat in grije ca sa intrebe la d[um nea]ta pentru dinsele «Ramiind Cu toata cuviin6oasa plecadune al d[umi]tale ablaj, 11 Apr 1835 Gata spre slujba: Cipariu mp Prof de theologhie Blaj, 9/21 lun 1835» «Domnule Minovio, J, «Luand o instiintare dela Paste de curand cum ca peste scurt va sa sosasca acolo la d[umnea]ta o alta povara de slove, pentru ca acele se nu se intarzie a le trimite, cu acest prilejti ma rog d[um]itale ca se binevoesti, indata dupa sosirea lor, pe aducatorul scrisorii acestia, Sam Wellman, a instiinta ; carele indata le va si incarca si trimite la Blaj «Dupa care, cu toata cinstea, ramiiil al d-tale Pre-pleeat: r t Cipariu «La dumnialui, domnule Nicolae Gurna, cu cinste, Sibiu, [Pecete cu T C subt vulturul cu crucea in plisc] L «Domnule, 4t1 vei aduce bine aminte ca, in Avgust anului trecut, cind duseiti slovele cele dela Paste, incredin0i5 Domniel Tale o scrisoare la Bucuresti catre d-1 Wallbaum, cu doua tomuri dictionarului lul Io Bobb Neluind raspuns de acolo despre primirea lor, RIM silit a scrie pentru dinsele acolo, de le-ati primit sail nu, si apol in urma lush instiintarea ca nu le-ail primit

32 SO N IORGA 270 ' «Pentru aceia, ma rog, aibi bunatatea a ma instiinta insusi si d[umnea]ta, de i-au trimis acolo sail nu, i ce inpedecare poate fi, de nu ail ajuns acole, de si atunct ma raspicasem ca sint gate a plati cheltuelile ce ar fi de boala i s'ar pofti pentru trimiterea acelora Si ma rog ca sa nu eat aasta, o mica intrebare in nume de rail, ci prietineste, ca dela acel ce sint de a- pururea cu toata cuvioasa cinstire «Blaj, 7/ Ianuarie 1838 VIII Z Carcalechi «Al Domniei Tale umilit6 slug% Cipariu, m pd Mantuim cu ferlegarul din Buda La 30 Maiu 1841 st v, find Inca in Brasov, el iscalia grece0e: ZuzapEac Kriptcaizsc Dar scrisoarea din Buda, 18/30 Decembre 1818, arata alt om «Zaharia Carcalechi, ferlegarul Crae tii Tipografli din Buda», se ingrijete de literature n «Cu alta n'am, Para in mat multe scrisort m'am fost rugat de dumneata a bine-voi a-m da i partea a dooa si a trea din Istoria Romanilor cea in limba gie6asca, care mio fostu fagaduit pentru cartile cele tbmane?ti ce am dat eti Domnii Tale Asa ma rog i acum a-m da aceste 2 parti domnulut invatator Boiagi (1), ca sa mi le trimite aict, ca ast voi a le citi De nu va fi legate, ma rog a-mt trimite i dezlegate; i mare facere de bine im vet pricinui» Si la 23/4 Ianuarie 1819 el cere vol II i III din «Istoria Romanilor cea greceasca Am mare lipsa a le citi, flinch am inceput i ei a tipsari Istoria Romanilor romane te, i ne trebuia a ceti i acea, ca sa putem mai bine lucra pentru neamul romanesc» ingrijindu-se i de litografii pentru ai no tri, el trimite, la 12/2 4 Octomvrie 1822, o scrisoare afire arhimandritul Macarie (eel cu cantarile), «ce este intr'insa chipu preaosfintitului Mitropolit din printipatu Valahiei, domnul Dionisie» Si, pe alaturi, trimetand tipografii lui ailiadi», in 1832, el nu se socoate injosit And scrie in 1834 pentru bucatareasa ce aducea dela Viena «domnul Grigorie Cantacuzino»! (1) Scriitorul Ti I

33 1/4/ 61/141-to /z/i 216 /Ayir e 5/ -zy, gy Ar, Zgli3/ 50 AV: e 7514" Dr A k,te32rze,6 tc C'sz /61< 't z4 ;)C q g /4,n, /t /2 ir2(-"ay, 8,/eCian p/xt, 69:V ey '144 /or(, - :;14,vr-,K SL? t/ Cy Z-#4 P K Afit '2/1-51- a4 c,z/ /6t---// k*te cgs C 2;t e der - e7r 29 2ncez Scrisoare din 15/27 Aprilie, 1832 a lui loan Eliad 2:so- B< 4,/rAf," '70,1 oo-2,"("<"-- '71-3 e--7,4:4-ezz-r7 4_ 410/60, c4, 7 4:"ef, 6,611",9,z -6'70 -en la24pt ,04-X:at- 4- e'' t 4-49 "?Airee: 0Pf y,8,--04-`r-7a74, 4,11 -?,f' 4-er,,i,,,,,,,:17 24, A, ace' Zs 7)4ri,? oor-rf-, oj'"-4, 7,-, 70,1 4_ 4, 4 ea,a, a " ift;e21 t-12-af,s7&& 1_ e--,- 0-1_,?4514-y-- c, 60-arP' I17 :71-4'1,i,-'-, Xtita' 8'Q o :,a 1 J, r /4Ntor oro '4"Verf' (ia-o Scrisoare din 1-iu Aprilie 1829 a lul Petrache Poenaru: Iscalitura lui Florian Aaron Iscalitura bursierului I pandeli Arg6:4" -CT, //e-4 ze et-e7-z r-ri ", Ct tr( rr, e ice- el f_', e Gcerrw of e e -,:4/4 a 4 4a 0 etak ill ( c err-o a "4, 7c L: A 2 A "", Er

34 7/?I 07,4 Of e*,* ISt-tree GO IIL-,,-4P'447 stet io > e- et-xztvt ire_ ce ev-p e e ----a-c-4122el 44-4 (-4-htir c4, firrj,4 cut -zzy-ig,,,----22r--0 -SLY aaazezr- vrag xr 44/1 vrere W La-114 Se-AL Gt 712/A--ir-e 6:47 2 jr,-4,4 ^,z-,//0-s-4,--0, Aft )0-se,`''; 771"? efr- '-ireg,azter, ettrizr -Ai e CP-car trail eir-e-tp La, fe't7),32v ogo *49-aolvtipay-A 8,6-71-ej /t4742 Vetbe OPW271-41,,1,2t / 1/V'9;, -471V 2 a 014 6) We «7C ag4 1' Zr---IL AVA-rAYIs wrice 6_,p 11 G Se4- - -zvy -at 0-tk--e44 --a7val A et et/z--sit-t2 th /t9 -Gen k 4'47 8crisoare din 9/21 lunie 1835 a lui Cipariu 'Pe 7e e,-cctiter /e;e214-/- =' a 4%-4C dice Aore-021; 1,/ fere4r7l-7 9fiee; /t7,7i,c,--pre-e 2t4e zeleer;:erve4 -zt:33-2!,-,,---,,,"?1,--z';-:;, ree, J / _ 4,1 7/X 4; c7-' " "oveaer atfree 41 ee-:, " 7/4: 1- ezxc:15 02,-Apn* Din serisoarea dela 5/17 August 1826 a lui Asachi

35 =or, Analele Academiei Romane L B lndice alfabetic al Analelor pentru XIDesbaterile Academiei in > X77 Desbaterile Academiei in XII Memoriile Sectiunii Literare 2,50 Medicina babelor Adunare de descantece, retete de doftorii $i vrajitorii babesti, de Dimitrie M Lupascu--Cu un raport de Prof I Bianu Doua manuscripte romanesti din secolul XVII-lea, descrise de P S Sa Episcopul Ghenadie al Ramnicului-Noul-Severin 1 > XIII Desbaterile Academiei in Raport aaupra activitatii Academiei Romane cu ocujunea serbarii de 25 ani a existentei sale, , de D turdza Sola, de Carmen Sylva Desrobirea TiganilorOborirea pronomiilor si privilegiilor de nestere si de caste Emanciparea taranilorde M Kog Pranzul regal dat in onoarea Academiei Romane la 1 Aprilie 1891 Scrisori adresate Academiei Romane la serbarea aniversarii a 25 ani dela fundarea ei Oda la jubileul de 25 ani al Academiei Romane, 1 (13) Aprilie 1891, de Zaharia Boiu La jubileul Academiei Romane, 1 (13) Aprilie 1891, de Iosif Vulcan XIVDesbaterile Academiei in ,50 Versuri adresate Academiei Romane pentru aniversarea de 25 ani, de Daniil Almdsanu XIVMemoriile Sectiunii Literare 4 Fabula in genere i fabulistii romani in specie, de Th D Sperantia Strat si substratgenealogia popoarelor balcanice, de B P Hasdeu 1 Dimitrie Cichindeal Date /loud despre viata i activitatea lui -- Discurs de receptiune de Iosif Vulcan,cu Raspuns de V A Urechid 1,50 ) XVDesbaterile Academiei in ,50 Altetelor for Regale Principelui Ferdinand $i Principesei Maria ai Romaniei, de D C 011dnescu Omagiul artelor, o scene 'fried dupe Fr Schiller, adaptata Principesei de coroana Maria a Romaniei, cu ocaziunea casatoriei si venirii in Cara a Altetei Sale Regale, de N Ch Quintescu Romanii din Asia-mica Relatiune de calatorie, de T T Burada XVMemoriile Sectiunii Literare 1,50 Jocuri copilaresti culese dela Romanii - din Macedonia, de P N Papahagi-Vurdund,75 Vraji, farmece si desfaceri, adunate de S Marian 1 Fr _ > XVLDesbaterile Academiei in ,50 Satira I contra actualei directiuni a poeziei romane, de Dumitru C 011dnescu Oda cu prilejul nasterii Principelui Carol al Romaniei, de Dumitru C 011dnescu XVII Desbaterile Academiei in Satira IV, de D C 011dnescu Ospatul lui Nasidienus Satira VIII (Cartea II), de D C 011dnescu Satira V (Carmen Amoebeum), de D C 011dnescu O formatiune adverbiala introdusa afuiorul popii> in limba romans, de N Ch, Quintescu XVIII Desbaterile Academiei in Nota despre invitarea congreselor tiintifice internationale la Bucuresti, de D A Sturdza Tom XVIII Memoriile Sectiunii Literare 1,50 Romanii Ilanateni din punctul de vedere al conservatismului dialectal si teritorial, de B P Hasdeu,70 Teatrul la Romani Partea I Datine, naravuri, jocuri, petreceri, spectacole publice, i altele, de D C 011dnescu ',85 X/XDesbaterile Academiei in ,50 XX--Desbaterile Academiei in ,50 a XXMemoriile Sectiunii Literare 3,50 Un poet Moldovean din veacul XVIII Mateiu Millo, de I 7anoviceanu,,30 _,

36 'tb ti Analele Academiei Romane Teatrul la Romani Partea II Teatrul in Tara-Romaneasca, Intaiul memoriu, de D C 011dnescu 1,60 Teatrul la Romani Partea II Teatrul in Tara-Romaneasca, Al doilea memoriu de D C 011dnescu 1,60, Indite alfabetic al Analelor pentru Tom XXI-- Desbaterile Academiei in XX/IDesbaterile Academiei in XXIIIDesbaterile Academiei in morn e Sectiunii Literare 1,20 Manuscrisele grecesci din Biblioteca Academiei Romane, de Constantin Litzica 1 Cine sunt Albanezii? de B P Hasdeii,20 XXIV Desbaterile Academiei in XXV Desbaterile Academiei in ,50 * XXVMemoriile Sectiunii Literare 3,50 Megleno-Romanii Studiu etnografico-filologic Partea I, de Pericle - N Papahagi 1,40, Megleno-Romanii Studiu etnografico-filologic Partea II; de Pericle N Papahagi 1,40 Despre articul i declinatiune, de Dr At M Marienescu,20 Dimitrie Cosacovici i Aromanismul, de C I Cosmescu --,60 XXVI Desbaterile Academiei Romane in ,- ) XXVII = Desbaterile Academiei, Romane in- 5 8, XXVII -- Memoriile Sectiunii Literare 3, Din istoria amutirii lui u final in limba romans, de Ovid Denswianu --,,,50 Asezarea vorbelor in romfineste, de loan Slavici,30 Alfabetul Secuilor si slovele cirilice, de loan Pusscariu,20 Cateva observatiuni referitoare la scriitorii clasici greci i latini, de Iuliu Valaori,,30 Graie aromane, de Per Papahagi 1,60 * XXVIII Desbaterile Academiei Romane (sub presci) XXVIII Memoriile sectiunii literare (sub presci) Ritmica cantecelor de copii, de Dr Alexandru Bogdan 1, Cateva documente de cea mai veche limbs romaneasca, de N Iorga 1, Studii istroromane, de Sextil Pwcariu,in colaborare cu d-nii M Bartoli, A Belulovici i A Byhan,70 Contributii la istoria literaturii romane in veacul al XVIIIlea i al XIX-lea I Scriitorii biperice0, -de N Iorga,60 I L B, c,

Microsoft Word - Comparatie clasa a VI-a L2.doc

Microsoft Word - Comparatie clasa a VI-a L2.doc CLASA A VI-A OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral 1.1 să selecteze informaţii - răspunsuri la întrebări; particulare dintr-un

Mai mult

EN_VI_2019_Limba_comunicare_test_2_franceza

EN_VI_2019_Limba_comunicare_test_2_franceza EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a 2019 Test 2 Limbă şi comunicare - Limba franceză Judeţul/sectorul... Localitatea... Unitatea de învățământ... Numele şi prenumele elevului/elevei...... Clasa

Mai mult

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ ŞCOALA GIMNAZIALĂ ION LUCA CARAGIALE BAIA MARE

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ ŞCOALA GIMNAZIALĂ ION LUCA CARAGIALE BAIA MARE MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ ŞCOALA GIMNAZIALĂ ION LUCA CARAGIALE BAIA MARE Quand la formation générale des jeunes commencera avec une bonne méthode, personne

Mai mult

FAMILIA CREŞTINĂ PE ÎNŢELESUL COPIILOR

FAMILIA CREŞTINĂ PE ÎNŢELESUL COPIILOR FAMILIA CREŞTINĂ PE ÎNŢELESUL COPIILOR Carte de colorat Dalia Teodora Ana 27/02/2016 este locul unde venim pe lume şi în care ne dezvoltăm (creştem). Este locul unde găsim dragoste, respect, linişte, înţelegere,

Mai mult

Cum sa te imprietenesti cu Google Introducere Povestea acestei carti a inceput in urma cu putin timp cand am participat la conferinta Treptele schimba

Cum sa te imprietenesti cu Google Introducere Povestea acestei carti a inceput in urma cu putin timp cand am participat la conferinta Treptele schimba Cum sa te imprietenesti cu Google Introducere Povestea acestei carti a inceput in urma cu putin timp cand am participat la conferinta Treptele schimbarii, organizata de doua persoane de la care am avut

Mai mult

Drumul crucii

Drumul crucii Drumul crucii Drumul crucii La sfarsitul versetului 4 al aceluiasi capitol din Evanghelia dupa Ioan, Domnul Hristos spusese: "Nu v-am spus aceste lucruri de la inceput, pentru ca eram cu voi." Dar acum,

Mai mult

Studiul ştiinţelor exacte şi efectul de perspectivă Radu Slobodeanu Asistent universitar, Universitatea din Bucureşti Doctorand în matematici 17 Septe

Studiul ştiinţelor exacte şi efectul de perspectivă Radu Slobodeanu Asistent universitar, Universitatea din Bucureşti Doctorand în matematici 17 Septe Studiul ştiinţelor exacte şi efectul de perspectivă Radu Slobodeanu Asistent universitar, Universitatea din Bucureşti Doctorand în matematici 17 Septembrie 2004 Si on cherche avec une véritable attention

Mai mult

EN_VI_2019_Limba_comunicare_test_1_franceza

EN_VI_2019_Limba_comunicare_test_1_franceza EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a 2019 Test 1 Limbă şi comunicare - Limba franceză Judeţul/sectorul... Localitatea... Unitatea de învățământ... Numele şi prenumele elevului/elevei...... Clasa

Mai mult

EN_IV_2018_Limba_romana_Test_2

EN_IV_2018_Limba_romana_Test_2 EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a IV-a 2018 LIMBA ROMÂNĂ Test 2 Judeţul/sectorul... Localitatea... Şcoala... Numele şi prenumele elevului...... Clasa a IV-a... Băiat Fată EN IV 2018 Pagina 1 din 10

Mai mult

Wise King Solomon Romanian CB

Wise King Solomon Romanian CB Biblia pentru copii prezintă Înțeleptul Împărat Solomon Scrisă de: Edward Hughes Ilustraţii: Lazarus Adaptată după: Ruth Klassen Tradusă de: Ana Ionesi Produsă de: Bible for Children www.m1914.org BFC

Mai mult

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI INFORMAŢII DIN SURSE DIPLOMATICE SUEDEZE PRIVIND ECOUL ÎN RUSIA AL DECLANŞĂRII INSURECŢIEI POLONEZE DIN NOIEMBRIE 1830 Veniamin CIOBANU Pour faciliter la connaissance des circonstances dans lesquelles

Mai mult

Raport Anual 2017 Lucrarea are culori

Raport Anual 2017 Lucrarea are culori Raport Anual 2017 Lucrarea are culori Adaptat timpului, dar ancorat pe stâncă CINE SUNTEM NOI?...cei care credem că fiecare copil și tânar este important și valoros în ochii Lui Dumnezeu... "Încredințează-ți

Mai mult

Raionul MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU CURRICULUM ŞI EVALUARE Localitatea Instituţia de î

Raionul MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU CURRICULUM ŞI EVALUARE Localitatea Instituţia de î Raionul MINISTERU EDUCAŢIEI, CUTURII ŞI CERCETĂRII A REPUBICII MODOVA AGENŢIA NAŢIONAĂ PENTRU CURRICUUM ŞI EVAUARE ocalitatea Instituţia de învăţământ Numele, prenumele elevului TESTU Nr. IMBA ŞI ITERATURA

Mai mult

EN_VI_2014_Limba_comunicare_test_2_franceza

EN_VI_2014_Limba_comunicare_test_2_franceza CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a VI-a 2014 Test 2 Limbă şi comunicare - Limba franceză Judeţul/sectorul... Localitatea... Unitatea de învățământ... Numele

Mai mult

CONSTIENT Marius Chirila

CONSTIENT Marius Chirila CONSTIENT Marius Chirila Stau cu mine si ma intreb ce as putea sa iti mai ofer in plus. Ai deja totul, esti deja totul. Nu exista limita la ce ai putea sa faci pentru ca nu exista limita la ceea ce esti.

Mai mult

COLCAIE CORUPTIA IN DNA – Administratorul RCS RDS Ioan Bendei a fost inregistrat in timp ce rezolva cu niste telefoane pe ofiterul judiciar din DNA, T

COLCAIE CORUPTIA IN DNA – Administratorul RCS RDS Ioan Bendei a fost inregistrat in timp ce rezolva cu niste telefoane pe ofiterul judiciar din DNA, T COLCAIE CORUPTIA IN DNA Administratorul RCS RDS Ioan Bendei a fost inregistrat in timp ce rezolva cu niste telefoane pe ofiterul judiciar din DNA, Teodosia Iordachita. Bendei aranjeaza livrarea telefoanelor

Mai mult

Umeno

Umeno 1 Acesta este un translator manual. Kon'ichwa. Hello Oops, versiunea în limba engleză. Kon'ichwa. Bună Dimineata. Gogo, Gogo ( după-amiaza ). Bună ziua. În câțiva ani sau cam asa ceva, avem un telefon

Mai mult

MINISTERUL EDUCAŢIEI al REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT ALECU RUSSO DIN BĂLŢI FACULTATEA de LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE CATEDRA de FILOLOGIE

MINISTERUL EDUCAŢIEI al REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT ALECU RUSSO DIN BĂLŢI FACULTATEA de LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE CATEDRA de FILOLOGIE MINISTERUL EDUCAŢIEI al REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT ALECU RUSSO DIN BĂLŢI FACULTATEA de LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE CATEDRA de FILOLOGIE FRANCEZĂ Curs practic de limbă franceză pentru studenţii

Mai mult

Detectivii Apei Pierdute

Detectivii Apei Pierdute by ALIN ANCHIDIN O poveste adaptată De ce ai pierderile aşa de mari, bunicuţo?, o poveste adaptată A fost odată ca niciodată, sau, mai corect spus, a fost, există şi va exista o bunicuţă care avea o nepoţică

Mai mult

a

a CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER EDIŢIA 2011-2012 / ETAPA I LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA a III-a Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul efectiv de lucru este de 60

Mai mult

Henri Mathias Berthelot, prietenul Romaniei -

Henri Mathias Berthelot, prietenul Romaniei - Henri Mathias Berthelot Prietenul României L ami de la Roumanie Mihaela Simina version française par Iulia Badea Guéritée Brașov 2019 Cuprins Scurtă introducere Cu vaporul Generalul Berthelot ajunge în

Mai mult

Daniel and the Lions Den Romanian CB

Daniel and the Lions Den Romanian CB Biblia pentru copii prezintă Daniel În Groapa Leilor Scrisă de: Edward Hughes Ilustraţii: Jonathan Hay Adaptată după: Mary-Anne S. Tradusă de: Ana Ionesi Produsă de: Bible for Children www.m1914.org BFC

Mai mult

IN NUMELE TATALUI – Mircea Oprescu, fiul primarului Capitalei Sorin Oprescu, vorbeste in premiera intr-un interviu acordat Lumeajustitiei.ro despre sp

IN NUMELE TATALUI – Mircea Oprescu, fiul primarului Capitalei Sorin Oprescu, vorbeste in premiera intr-un interviu acordat Lumeajustitiei.ro despre sp IN NUMELE TATALUI Mircea Oprescu, fiul primarului Capitalei Sorin Oprescu, vorbeste in premiera intr-un interviu acordat Lumeajustitiei.ro despre spectacolul procurorilor DNA: Orice om politic sau om de

Mai mult

Studiul 1 - Duhul Sfant si Cuvantul

Studiul 1 - Duhul Sfant si Cuvantul Studiul 1 pentru 7 ianuarie 2017 Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit

Mai mult

Studiul 6 - Lucrarea lui Petru

Studiul 6 - Lucrarea lui Petru Studiul 6 pentru 11 august 2018 T.M. Atunci Petru a început să vorbească şi a zis: «În adevăr, văd că Dumnezeu nu este părtinitor, ci că, în orice neam, cine se teme de El şi lucrează neprihănire este

Mai mult

III. ECONOMISIREA ŞI INVESTIŢIILE De citit. Un bănuţ pus deoparte Nu-ţi trebuie cine ştie ce formule pentru investiţii, pentru a te bucura de dobânzil

III. ECONOMISIREA ŞI INVESTIŢIILE De citit. Un bănuţ pus deoparte Nu-ţi trebuie cine ştie ce formule pentru investiţii, pentru a te bucura de dobânzil III. ECONOMISIREA ŞI INVESTIŢIILE De citit. Un bănuţ pus deoparte Nu-ţi trebuie cine ştie ce formule pentru investiţii, pentru a te bucura de dobânzile adunate. Uită-te la aceste exemple simple despre

Mai mult

Minunea in 365 de zile - Perceptele dlui Browne -

Minunea in 365 de zile - Perceptele dlui Browne - Pentru Papi, primul meu profesor Un profesor are un impact asupra eternității; nu știe niciodată unde se termină influența lui. Henry Adams Preceptele sau maximele au mare însemnătate; dacă ai la îndemână

Mai mult

EN_IV_2019_Limba_romana_Test_2

EN_IV_2019_Limba_romana_Test_2 EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a IV-a 2019 LIMBA ROMÂNĂ Test 2 Judeţul/sectorul... Localitatea... Şcoala... Numele şi prenumele elevului...... Clasa a IV-a... Băiat Fată EN IV 2019 Pagina 1 din 9

Mai mult

853

853 916 ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL JUDEŢEAN DOLJ SUBOCÂRMUIREA PLĂŞII GILORTU INVENTAR 1832 1835 Fond 86 9 u.a. PREFAŢĂ Ca urmare a aplicării Regulamentului Organic, începând cu anul 1831, instituţia administrativă

Mai mult

Communicate at your best - Manual - Cap 3 - RO

Communicate at your best - Manual - Cap 3 - RO 1. Principii de bază Ce trebuie să luăm în considerare atunci când comunicăm la birou? Comunicarea la birou nu este nici complicată, nici foarte simplă. Fiecare dintre noi are competențe de bază în interacțiunea

Mai mult

Microsoft Word - pv 27 decembrie 2010.doc

Microsoft Word - pv 27 decembrie 2010.doc Proces - Verbal încheiat astăzi, 27 decembrie 2010 în şedinţa de îndată a Consiliului local al municipiului Deva Consiliul local a fost convocat în şedinţă de îndată cu respectarea prevederilor art.39

Mai mult

Studiul 11 - Crestinul si datoriile financiare

Studiul 11 - Crestinul si datoriile financiare CREŞTINUL ŞI DATORIILE FINANCIARE Studiul 11 pentru 17 martie 2018 Daţi tuturor ce sunteţi datori să daţi: cui datoraţi birul, daţi-i birul; cui datoraţi vama, daţi-i vama; cui datoraţi frica, daţi-i frica;

Mai mult

RAMÂI LA ?COALA ! ?COALA ESTE ?ANSA TA !

RAMÂI    LA   ?COALA ! ?COALA   ESTE   ?ANSA  TA ! RĂMÂI LA ȘCOALĂ! ȘCOALA ESTE ȘANSA TA! Mirela-Emilia PANDREA Corina CIOBANU Pitești, August 2017 ISBN 978-973-0-25282-8. RĂMÂI LA ȘCOALĂ! ȘCOALA ESTE ȘANSA TA! Absenteismul și abandonul școlar reprezintă

Mai mult

Fişa disciplinei FIŞA DISCIPLINEI: Comunicare în afaceri (limba franceză) 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea B

Fişa disciplinei FIŞA DISCIPLINEI: Comunicare în afaceri (limba franceză) 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea B Fişa disciplinei FIŞA DISCIPLINEI: Comunicare în afaceri (limba franceză) 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Babeş-Bolyai 1.2 Facultatea Facultatea de Ştiinţe Economice

Mai mult

Colegiul Tehnic „George Bariţiu” Baia Mare

Colegiul Tehnic „George Bariţiu” Baia Mare RESURSĂ EDUCAŢIONALĂ DESCHISĂ Denumire: Planificare religie cultul ortodox Autor: ISPAS Liliana Unitatea de învăţământ: Școala Gimnazială Mihai Eminescu, Corabia Disciplina: Religie ortodoxă Clasa: V-VIII

Mai mult

C2 25 aprilie Conversatii cu Dumnezeu vol 4.indd

C2 25 aprilie Conversatii cu Dumnezeu vol 4.indd Neale Donald Walsch Conversatii, cu Dumnezeu Un dialog nou si, neasteptat, Volumul IV Trezirea speciei Traducere din limba engleză de Mihaela Ivănuș Editura For You București 1 Nu credeam că voi face asta

Mai mult

Microsoft Word - Google translate-Umeno Satoshi-

Microsoft Word - Google translate-Umeno Satoshi- Satoshi UMENO s manuscript for the Romanian Speech Contest (Acesta este un translator manual.) Kon'ichiwa. Bună ziua. (Oops, versiunea în limba engleză). Kon'ichiwa. (Bună Dimineața.) Gogo, Gogo ( după-amiaza

Mai mult

brosura PF_iunie 2016_web

brosura PF_iunie 2016_web Fericirea înseamnă să te poţi bucura de lucrurile simple. La orice vârstă. Fără griji. BROȘURĂ PERSOANĂ FIZICĂ Economisiţi pentru viitorul dumneavoastră! economii Economisirea pentru perioada retragerii

Mai mult

Inima mea, sufletul meu: 11 negri mititei

Inima mea, sufletul meu: 11 negri mititei Inima mea, sufletul meu: 11 negri mititei Până să dea gerul, au locuit, tot într-o odaie, la marginea mahalalei Obor, din Călărași. Ea are 36 de ani, el are 38. Și 11 copii. Asta ne amuză: Mă, voi sunteți

Mai mult

iul13_mart26_tropar_arhanghel_Troparele hramului.qxd.qxd

iul13_mart26_tropar_arhanghel_Troparele hramului.qxd.qxd LA UN ARHANGHEL 13 iulie, 26 martie Tropar, glas 4 T Rt s după Nanu Virgil Ioan @m20! 11!0010!! 1a!1 M ai ma re vo ie vo du le al oş ti lor ce reşti te ru O'!!0'!!A b

Mai mult

1: VREAU SA MA APUC DE TREABA CAT MAI REPEDE, VREAU SA SLABESC ACUM Trebuie sa te pregatesti psihic inainte de a te apuca de orice fel de dieta si aic

1: VREAU SA MA APUC DE TREABA CAT MAI REPEDE, VREAU SA SLABESC ACUM Trebuie sa te pregatesti psihic inainte de a te apuca de orice fel de dieta si aic 1: VREAU SA MA APUC DE TREABA CAT MAI REPEDE, VREAU SA SLABESC ACUM Trebuie sa te pregatesti psihic inainte de a te apuca de orice fel de dieta si aici sunt 3 pasi: 1. Motivatia, de ce vrei sa slabesti

Mai mult

EN_IV_2014_Lb_romana_Test_2

EN_IV_2014_Lb_romana_Test_2 CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a IV-a 2014 Test 2 Limba română Judeţul/sectorul... Localitatea... Şcoala... Numele şi prenumele elevului...... Clasa a IV-a...

Mai mult

Microsoft Word - EN_IV_2019_Matematica_Test_2.doc

Microsoft Word - EN_IV_2019_Matematica_Test_2.doc EVALUARE NAȚIONALĂ LA FINALUL CLASEI a IV-a 2 019 MATEMATICĂ Test 2 Județul/sectorul... Localitatea... Şcoala... Numele şi prenumele elevei / elevului...... Clasa a IV-a... Băiat Fată EN IV 2019 Pagina

Mai mult

ROMANIA

ROMANIA ROMÂNIA JUDEŢUL BUZĂU MUNICIPIUL BUZĂU CONSILIUL LOCAL PROCES VERBAL încheiat astăzi, 07 decembrie 2016, orele 14,00, cu ocazia şedinţei Consiliului Local al Municipiului Buzău Astăzi, data de mai sus,

Mai mult

Omagiu pentru Vasarely, Soto și Tinguely Omagiu pentru Vasarely, Soto și Tinguely Cinci tineri artiști s-au mutat la Uzina de la Mioveni, România. Tim

Omagiu pentru Vasarely, Soto și Tinguely Omagiu pentru Vasarely, Soto și Tinguely Cinci tineri artiști s-au mutat la Uzina de la Mioveni, România. Tim Omagiu pentru Vasarely, Soto și Tinguely Omagiu pentru Vasarely, Soto și Tinguely Cinci tineri artiști s-au mutat la Uzina de la Mioveni, România. Timp de o săptămână, au transformat pasiunea și talentul

Mai mult

1 a Academia pentru vrăjitoare a doamnei Cackle veni şi vara. Nu c-ar fi contat prea mult pentru şcoala posomorâtă care era cocoţată în vârful muntelu

1 a Academia pentru vrăjitoare a doamnei Cackle veni şi vara. Nu c-ar fi contat prea mult pentru şcoala posomorâtă care era cocoţată în vârful muntelu 1 a Academia pentru vrăjitoare a doamnei Cackle veni şi vara. Nu c-ar fi contat prea mult pentru şcoala posomorâtă care era cocoţată în vârful muntelui, printre rotocoale de ceaţă şi pini. În prima dimineaţă

Mai mult

Studiul 6 - Poporul lui Dumnezeu, sigilat

Studiul 6 - Poporul lui Dumnezeu, sigilat Studiul 6 pentru 9 februarie 2019 Cei 144.000 sigilaţi sunt prezentaţi în două ocazii paralele: Apocalipsa 7 şi 14:1-5. În prima ocazie, rămân în picioare înaintea iminentei veniri a Mielului. În a doua,

Mai mult

Stăruința

Stăruința Stăruința Stăruința În legătură cu apostolii, cu primii creştini şi cu primele adunări, în cartea Faptele Apostolilor apare în câteva versete cuvântul a stărui. Acest cuvânt înseamnă a face ceva în mod

Mai mult

FD Limba franceza pentru afaceri 4

FD Limba franceza pentru afaceri 4 FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret, Bucureşti 1.2. Facultatea Științe economice 1.3. Departamentul Litere 1.4. Domeniul de studii Marketing

Mai mult

Clin d'oeil sur l 'adolescence

Clin d'oeil  sur l 'adolescence Clin d'oeil sur l adolescence 1 2 Clin d'oeil sur l'adolescence Anul II Nr.2 REVISTA ANUALĂ A ELEVILOR DE LA SECŢIA ROMÂNĂ-FRANCEZĂ ALBA IULIA 2011 3 Revista reprezintă produsul final al proiectului Universul

Mai mult

Sa poti zambi atunci cand suferi

Sa poti zambi atunci cand suferi Derulare automată Carte cu acompaniament muzical 11 Să poţi zâmbi atunci când suferi (Aforisme de viaţă) Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României SMARANDACHE, FLORENTIN Să poţi zâmbi atunci când

Mai mult

Concursul interjudețean de Limba și literatura română SPLENDORILE COPILĂRIEI ETAPA JUDEȚEANĂ Ediția a X-a 23 februarie 2019 CLASA a III-a 1. Toate sub

Concursul interjudețean de Limba și literatura română SPLENDORILE COPILĂRIEI ETAPA JUDEȚEANĂ Ediția a X-a 23 februarie 2019 CLASA a III-a 1. Toate sub Concursul interjudețean de Limba și literatura română SPLENDORILE COPILĂRIEI ETAPA JUDEȚEANĂ Ediția a X-a 23 februarie 2019 CLASA a III-a 1. Toate subiectele sunt obligatorii. 2. Se acordă 10 puncte din

Mai mult

al şedinţei ordinare din Dl Secretar face prezenţa: Din cei 27 consilieri în funcţie, 27 consilieri, prezenţi. La primul punct al ordinei d

al şedinţei ordinare din Dl Secretar face prezenţa: Din cei 27 consilieri în funcţie, 27 consilieri, prezenţi. La primul punct al ordinei d al şedinţei ordinare din 29.08.2012 Dl Secretar face prezenţa: Din cei 27 consilieri în funcţie, 27 consilieri, prezenţi. La primul punct al ordinei de zi al şedinţei de astăzi avem aprobarea, validarea

Mai mult

Viaäç Bucu,ie Dumne9eu Întâlnirea 1 Iubi,e Dumnezeule, spune-mi cine ești DESCOPERIREA LUI DUMNEZEU, CREATOR ȘI TATĂ

Viaäç Bucu,ie Dumne9eu Întâlnirea 1 Iubi,e Dumnezeule, spune-mi cine ești DESCOPERIREA LUI DUMNEZEU, CREATOR ȘI TATĂ Viaäç Bucu,ie Dumne9eu Întâlnirea 1 Iubi,e spune-mi cine ești DESCOPERIREA LUI DUMNEZEU, CREATOR ȘI TATĂ 6 5 4 3 2 1 PREGĂTIREA ÎNTÂLNIRII Tema întâlnirii Dumnezeu vrea sǎ intre în relaţie cu oamenii.

Mai mult

ȘCOALA GIMNAZIALĂ PETRE SERGESCU DROBETA TURNU SEVERIN Revistă de creații literare ale elevilor clasei I A Prof. înv. primar: Ionica Dăgădiță Martie 2

ȘCOALA GIMNAZIALĂ PETRE SERGESCU DROBETA TURNU SEVERIN Revistă de creații literare ale elevilor clasei I A Prof. înv. primar: Ionica Dăgădiță Martie 2 ȘCOALA GIMNAZIALĂ PETRE SERGESCU DROBETA TURNU SEVERIN Revistă de creații literare ale elevilor clasei I A Prof. înv. primar: Ionica Dăgădiță Martie 2019 FLORI DE GÂND PENTRU MAMA Cu toată dragostea pentru

Mai mult

Oamenii de pe Pirita Cine sunt și ce își doresc locuitorii celei mai sărace comunități din Baia Mare. Fotografii și text de Mircea Reștea

Oamenii de pe Pirita Cine sunt și ce își doresc locuitorii celei mai sărace comunități din Baia Mare. Fotografii și text de Mircea Reștea Oamenii de pe Pirita Cine sunt și ce își doresc locuitorii celei mai sărace comunități din Baia Mare. Fotografii și text de Mircea Reștea În octombrie 2016 am început să fotografiez o comunitate de romi

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation Sărbătoarea Mărţişorului 1 Martie MĂRŢIŞORUL Mărțișorul este un mic obiect-talisman legat cu un șnur format din două fire împletite, unul roșu și altul alb. Purtătorul lui este protejat împotriva răului.

Mai mult

Concursul interjudețean de Limba și literatura română SPLENDORILE COPILĂRIEI ETAPA INTERJUDEȚEANĂ Ediția a IX-a 5 mai 2018 CLASA a III-a 1. Toate subi

Concursul interjudețean de Limba și literatura română SPLENDORILE COPILĂRIEI ETAPA INTERJUDEȚEANĂ Ediția a IX-a 5 mai 2018 CLASA a III-a 1. Toate subi Concursul interjudețean de Limba și literatura română SPLENDORILE COPILĂRIEI ETAPA INTERJUDEȚEANĂ Ediția a IX-a 5 mai 2018 CLASA a III-a 1. Toate subiectele sunt obligatorii. 2. Se acordă 10 puncte din

Mai mult

Călătorie General General - Esențiale Română Mă puteți ajuta, vă rog? A cere ajutor Vorbiți în engleză? Întreabă dacă vorbește cineva engleză Vorbiți

Călătorie General General - Esențiale Română Mă puteți ajuta, vă rog? A cere ajutor Vorbiți în engleză? Întreabă dacă vorbește cineva engleză Vorbiți - Esențiale Mă puteți ajuta, vă rog? A cere ajutor Vorbiți în engleză? Întreabă dacă vorbește cineva engleză Vorbiți _(limba)_? A întreba dacă o persoană vorbește o anumită limbă Nu vorbesc _(limba)_.

Mai mult

Personal profile – Michael

Personal profile – Michael Schiţă personală Michael Suntem într-o vacanţă-aventură în Asia pe cont propriu, fără ghid. Conducem o maşină închiriată.este un Landrover vechi care merge în medie cu 80 de km/h şi consumă un litru de

Mai mult

CARTEA BEBELU{ULUI FERICIT CORINT UTILIS CUM S -}I CRE{TI COPILUL CU ÎNCREDERE {I CALM GINA FORD Cea mai bine vândută autoare britanică de cărţi desti

CARTEA BEBELU{ULUI FERICIT CORINT UTILIS CUM S -}I CRE{TI COPILUL CU ÎNCREDERE {I CALM GINA FORD Cea mai bine vândută autoare britanică de cărţi desti CARTEA BEBELU{ULUI FERICIT CORINT UTILIS CUM S -}I CRE{TI COPILUL CU ÎNCREDERE {I CALM GINA FORD Cea mai bine vândută autoare britanică de cărţi destinate îngrijirii copiilor 4 Cum să înţelegeţi somnul

Mai mult

Studiul 7 - Drumul credintei

Studiul 7 - Drumul credintei Studiul 7 pentru 12 august 2017 Şi, fără credinţă, este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este şi că răsplăteşte pe cei ce-l caută. (Evrei 11:6)

Mai mult

EN_IV_2014_Lb_romana_Test_2_pt_minoritate_sarba

EN_IV_2014_Lb_romana_Test_2_pt_minoritate_sarba CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE EVALUARE NAŢIONALĂ LA FINALUL CLASEI a IV-a 2014 Test 2 Limba română pentru elevii de la şcolile şi secţiile cu predare în limba sârbă Judeţul/sectorul... Localitatea...

Mai mult

7 Pasi simpli pentru a avea succes online Sunteti pasionat de marketingul digital si vreti sa va creati propriul site sau blog cu care sa faceti bani,

7 Pasi simpli pentru a avea succes online Sunteti pasionat de marketingul digital si vreti sa va creati propriul site sau blog cu care sa faceti bani, 7 Pasi simpli pentru a avea succes online Sunteti pasionat de marketingul digital si vreti sa va creati propriul site sau blog cu care sa faceti bani, sau din contra sunteti deja propietar al unei afaceri

Mai mult

NEWSLETTER NR. 4 ECHIPA DE REDACTIE ELEVI: Angelescu Andrei, XI E Bercu Irina, X A Constantinescu Antonia, X A Hera Veronica, IX B Ilie Mara, X A Nicu

NEWSLETTER NR. 4 ECHIPA DE REDACTIE ELEVI: Angelescu Andrei, XI E Bercu Irina, X A Constantinescu Antonia, X A Hera Veronica, IX B Ilie Mara, X A Nicu NEWSLETTER NR. 4 ECHIPA DE REDACTIE ELEVI: Angelescu Andrei, XI E Bercu Irina, X A Constantinescu Antonia, X A Hera Veronica, IX B Ilie Mara, X A Nicu Alina, X A Stirbu Delia, IX B PROFESORI: Corina Vint

Mai mult

Microsoft Word - 6. Codruta_Curta - Valeria_Gidiu.doc

Microsoft Word - 6. Codruta_Curta - Valeria_Gidiu.doc MONEY SENSE- UN PROGRAM DE EDUCAŢIE FINANCIARĂ ŞI NU NUMAI Nora Codruţa Curta, Liceul Teoretic Mihai Eminescu Cluj-Napoca Valeria Gîdiu, Colegiul Tehnic Augustin Maior Cluj-Napoca 1. Introducere Expresie

Mai mult

Adrian Ursulescu, Scandia: Credem în dezvoltarea producătorilor români prin exporturi

Adrian Ursulescu, Scandia: Credem în dezvoltarea producătorilor români prin exporturi Adrian Ursulescu, Scandia: Credem în dezvoltarea producătorilor români prin exporturi 24 Sep 2014 de Mihail Tănase [1] Pe fondul asaltului mărcilor private ale retailerilor asupra pieței bunurilor de larg

Mai mult

1. Învaţă-ţi copilul regula lui Aici nu se pune mâna. În medie, un copil din cinci devine victimă a violenţei sexuale, inclusiv victimă a abuzului sex

1. Învaţă-ţi copilul regula lui Aici nu se pune mâna. În medie, un copil din cinci devine victimă a violenţei sexuale, inclusiv victimă a abuzului sex 1. Învaţă-ţi copilul regula lui Aici nu se pune mâna. În medie, un copil din cinci devine victimă a violenţei sexuale, inclusiv victimă a abuzului sexual. Poţi contribui şi tu ca acest lucru să nu i se

Mai mult

Prezentare PowerPoint

Prezentare PowerPoint CREA Români din Diaspora Studiu Sociologic, Partea a 3-a București, 20 august 2019 47% dintre românii emigrați își doresc să se reîntoarcă în România, cu 10 procente mai puțin decât în 2017 47% dintre

Mai mult

Europass-CV MăluţanNăscBuţurcă-RO.doc

Europass-CV MăluţanNăscBuţurcă-RO.doc INFORMAŢII PERSONALE Cristina Ana Măluţan (născ. Buţurcă) Str. Năsăud nr.22, ap. 21, 400610 Cluj-Napoca (România) 0745546168 cristina_buturca@yahoo.com LOCUL DE MUNCĂ PENTRU CARE SE CANDIDEAZĂ Asistent

Mai mult

Splendeurs et misères de l’écriture (auto)traductive. Le cas de Matéi Visniec

Splendeurs et misères  de l’écriture (auto)traductive.  Le cas de Matéi Visniec DEZVOLTAREA DURABILĂ, EXPRESIE A DIVERSITĂŢII LINGVISTICE ÎN DIPLOMAŢIE Studiu de caz: traducerea unui glosar bi-/multilingv Georgeta CRISTIAN Doctorandă în Traductologie Universitatea Sorbonne Nouvelle

Mai mult

PROCURORII DNA DAU BUNA ZIUA LA SRI – Dezvaluire incredibila facuta de un ofiter SRI: “Procurorul sef al DNA Brasov s-a deplasat la DJI Brasov, din pr

PROCURORII DNA DAU BUNA ZIUA LA SRI – Dezvaluire incredibila facuta de un ofiter SRI: “Procurorul sef al DNA Brasov s-a deplasat la DJI Brasov, din pr PROCURORII DNA DAU BUNA ZIUA LA SRI Dezvaluire incredibila facuta de un ofiter SRI: Procurorul sef al DNA Brasov s-a deplasat la DJI Brasov, din proprie initiativa, si mi-a prezentat, pe rand, doi procurori

Mai mult

PowerPoint Presentation

PowerPoint Presentation Raport anual 2018 Un strop de demnitate Atunci când ești o femeie foarte săracă, posibil fără adăpost sau venit stabil, zilele mai delicate ale lunii devin o umilitoare povară în plus. Am creat inițiativa

Mai mult

CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE EVALUAREA COMPETENŢELOR FUNDAMENTALE LA FINALUL CLASEI a II-a 2014 Test 1 MATEMATICĂ Judeţul / sectorul... L

CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE EVALUAREA COMPETENŢELOR FUNDAMENTALE LA FINALUL CLASEI a II-a 2014 Test 1 MATEMATICĂ Judeţul / sectorul... L CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE EVALUAREA COMPETENŢELOR FUNDAMENTALE LA FINALUL CLASEI a II-a 2014 Test 1 MATEMATICĂ Judeţul / sectorul... Localitatea... Şcoala... Numele şi prenumele elevei

Mai mult

REGULAMENTUL OFICIAL AL CAMPANIEI emag te trimite la Paris Art. 1. ORGANIZATORUL Si REGULAMENTUL OFICIAL AL CAMPANIEI Organizatorul campaniei emag te

REGULAMENTUL OFICIAL AL CAMPANIEI emag te trimite la Paris Art. 1. ORGANIZATORUL Si REGULAMENTUL OFICIAL AL CAMPANIEI Organizatorul campaniei emag te REGULAMENTUL OFICIAL AL CAMPANIEI emag te trimite la Paris Art. 1. ORGANIZATORUL Si REGULAMENTUL OFICIAL AL CAMPANIEI Organizatorul campaniei emag te trimite la Paris (denumita in continuare "Campania")

Mai mult

DEZBINARE Pastor Paul Hamilton 1

DEZBINARE Pastor Paul Hamilton 1 DEZBINARE Pastor Paul Hamilton 1 Dezbinare II Samuel 2 şi I Corinteni 12 Pastorul Paul Hamilton Introducere Eu sper că atunci cînd studiaţi Vechiul Testament, studiați mai mult decît doar istoria. Eu sper

Mai mult

NICI DE ZIUA UNIRII NU LASA GUVERNUL IN PACE – Klaus Iohannis ataca Parlamentul, Guvernul si Curtea Constitutionala si vrea referendum pe gratiere col

NICI DE ZIUA UNIRII NU LASA GUVERNUL IN PACE – Klaus Iohannis ataca Parlamentul, Guvernul si Curtea Constitutionala si vrea referendum pe gratiere col NICI DE ZIUA UNIRII NU LASA GUVERNUL IN PACE Klaus Iohannis ataca Parlamentul, Guvernul si Curtea Constitutionala si vrea referendum pe gratiere colectiva si modificari la Codurile penale. Iohannis nu

Mai mult

NLP Mania CĂLĂTORIA EROULUI DESCOPERĂ CINE EȘTI CU ADEVĂRAT ȘI CUM SĂ ÎȚI ÎMPLINEȘTI DESTINUL

NLP Mania CĂLĂTORIA EROULUI DESCOPERĂ CINE EȘTI CU ADEVĂRAT ȘI CUM SĂ ÎȚI ÎMPLINEȘTI DESTINUL NLP Mania CĂLĂTORIA EROULUI DESCOPERĂ CINE EȘTI CU ADEVĂRAT ȘI CUM SĂ ÎȚI ÎMPLINEȘTI DESTINUL Cuprins: 1. Cine esti tu / cunoasterea eroului (acum faci cunostiinta cu tine insuti) a) cele 12 arhetipuri

Mai mult

Microsoft Word - dice town.docx

Microsoft Word - dice town.docx Undeva în estul sălbatic american... O mină de aur, teritorii propice pentru creşterea animalelor, nici nu este nevoie de mai mult pentru a atrage aventurieri de toate tipurile. Un mic orăşel a fost repede

Mai mult

3. Ferice de cel ce rabda ispita

3. Ferice de cel ce rabda ispita Studiul 3 pentru 18 octombrie 2014 «Ferice de cel ce rabdă ispita. Căci, după ce a fost găsit bun, va primi cununa vieţii pe care a făgăduit-o Dumnezeu celor ce-l iubesc.» (Iacov 1:12) 1. Iacov 1:13-14.

Mai mult

ROMÂNIA CONSILIUL LOCAL Or.VICTORIA Strada Stadionului, nr.14, jud. Brasov Tel: 0268/ Fax: 0268/ PROCE

ROMÂNIA CONSILIUL LOCAL Or.VICTORIA Strada Stadionului, nr.14, jud. Brasov Tel: 0268/ Fax: 0268/ PROCE ROMÂNIA CONSILIUL LOCAL Or.VICTORIA Strada Stadionului, nr.14, jud. Brasov Tel: 0268/241525 Fax: 0268/241501 E-mail: primaria.victoria@yahoo.com PROCES VERBAL Încheiat azi 04.01.2018 cu ocazia sedinţei

Mai mult

CONCURSUL JUDEȚEAN Izvor de gânduri și cuvinte PROBĂ SCRISĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Ediția I, 25 mai 2019 Clasa I Numele... Inițiala prenumelui

CONCURSUL JUDEȚEAN Izvor de gânduri și cuvinte PROBĂ SCRISĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Ediția I, 25 mai 2019 Clasa I Numele... Inițiala prenumelui CONCURSUL JUDEȚEAN Izvor de gânduri și cuvinte PROBĂ SCRISĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Ediția I, 25 mai 2019 Clasa I Numele... Inițiala prenumelui tatălui... Prenumele... Școala de proveniență......

Mai mult

CE ESTE MOZZART CLUB? Un club de loialitate care oferă diverse avantaje jucătorilor. Concursul Mozzart Club Concursul bazat pe adunarea punctelor înce

CE ESTE MOZZART CLUB? Un club de loialitate care oferă diverse avantaje jucătorilor. Concursul Mozzart Club Concursul bazat pe adunarea punctelor înce CE ESTE MOZZART CLUB? Un club de loialitate care oferă diverse avantaje jucătorilor. Concursul Mozzart Club Concursul bazat pe adunarea punctelor începe pe 15 februarie pentru toți membrii Mozzart Club

Mai mult

Administrarea Publică, nr. 4, Actele Preşedintelui Republicii Moldova Silvia GORIUC, doctor în drept, conferenţiar universitar, Academia de Ad

Administrarea Publică, nr. 4, Actele Preşedintelui Republicii Moldova Silvia GORIUC, doctor în drept, conferenţiar universitar, Academia de Ad Administrarea Publică, nr. 4, 2012 28 Actele Preşedintelui Republicii Moldova Silvia GORIUC, doctor în drept, conferenţiar universitar, Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii

Mai mult