RAPORT INTERMEDIAR PNGMC evizia radiometrica (componenta a Programului de Documentare) efectuata in perioada 03 iulie 20 august 2008 a cuprins

Transcriere

1 RAPORT INTERMEDIAR PNGMC evizia radiometrica (componenta a Programului de Documentare) efectuata in perioada 03 iulie 20 august 2008 a cuprins mai multe etape. tapa I zona Luncanii de Sus Pestera Cioclovina n aceasta zona exista lucrari in special de explorare. Aceste activitati s-au desfasurat sub forma de puturi de explorare (adanci initial de de 5 6 metri, iar cum au dosr 3 4 m), santuri cu lungimi de 5 10 m si adanci de 3 4 m (multe dintre ele sunt greu de identificat acum). Identificarea acestor rospectiuni s-a efectuat prin metodele: observatii vizuale directe asupra zonei, unde se observa usor drumurile de acces, construite din roca rezultata din lucrari; masuratori radiometrice efectuate in jurul zonei excavate. el mai usor de identificat sunt lucrarile de la Sub Plai, unde sunt usor de observat santuri si puturi. Patru dintre ele sunt dispuse in imediata vecinatate a aii, iar o lucrare este in amonte. Valori mai semnificative am gasit la putul dispus la aprox. 100 m amonte, unde valorile masurate au fost: sterilul de la marginea superioara a putului cps sterilul de la baza inferioara a putului cps in palnia interioara a putului la o adancime de 2 m cps ceste valori sunt valabile pentru masuratorile de suprafata. Daca se inlatura roca marunta din interiorul lucrarii, nivelele sunt mai mari. Nivelul natural, la istanta de lucrari (fondul natural) este de cps. storia lucrarilor miniere este destul de veche. S-au intrerupt lucrarile de explorare prin anul 1944, dupa o perioada de lucru de 3-4 ani; la incheierea ucrarilor, galeriile de explorare au fost betonate si chiar dinamitat accesul. O noua incercare de deschidere a fost facuta in din zona s-au dus numai robe (carotaje si material din derocari). Pentru a simplifica munca de explorare s-au executat si cateva foraje la adancimi de m. multe din aceste oraje nu au fost obturate in adancime, ceea ce va crea mari probleme in circuitul apei subterane, mai ales ca forajele din zona sunt apropiate de cele din erosu si Valea Mica. n aval de zona la Garaje la aproximativ 500 m, la bifurcatia drumului spre Cioclovina, am gasit urmatoarele nivele: ph apa parau = 5; sol albie = cps ph izvor apa = 6; sol din jurul paraului = 65 cps fondul natural din zona cps e remarcat, pe tot traseul, existenta unor bolovani, conglomerate pamantii, de culoare rosietica, care prezinta valori mai ridicate de radioactivitate, uprinse intre cps. n zona Garajelor nivelele masurate au fost: sol langa albie rau cps argila margine parau cps sol in albia paraului cps

2 alori interesante am gasit la un izvor dispus in amonte dreapta, la o distanta de aproximativ m: solul din albie cps olul (fond natural) cps ph apa izvor = 4,5 n zona Pesterii Cioclovina, am facut evaluari radiometrice in mai multe puncte: in pestera, la inaltimea de 2 m (inaltimea traductorului) am masurat cps, cu o puternica fluctuatie. in pestera si in zona de acces, la inaltimea de Ø m am masurat cps. Avand in vedere ca pestera este intr-un sit calcaros, unde nivelele de adioactivitate sunt foarte reduse, se pare ca nivelele mai ridicate sunt date de existenta unor gaze rezultate din dezintegrarea alfa a radiului sau alfa a horiului. Desi Radiul 226 in majoritatea cazurilor este insolubil si imobil, in conditiile din pestera, el devine mobil si poate fi gasit la distante apreciabile de estera, de-a lungul vaii, in aval. Am efectuat masuratori si in cele doua galerii de mina de unde a fost exploatat guano. alorile gasite au fost: Galeria din stanga, care ajunge in pestera printr-un sifon, are cps Galleria din dreapta, care este blindata, la 20 m de la intrare, are 5 7 cps etatea Piatra Rosie.In general, prezinta valori deosebit de scazute atat in ceea ce priveste drumurile de acces din interior, materialele de constructie cat si oca baza: calcarul (stanca, drum) prezinta valori de 8 12 cps, piatra de constructie cps, solul din zona cps. alori mai ridicate am gasit in zona ultimei case, inainte de Cetate. Valorile identificate au fost intre cps. Intre solul de la cetate si restul zonei este o emarcatie foarte clara.

3 a ultimul pod spre cetate, se poate vedea existenta unei curgeri consistente de culoare galben rosiatica. Este rezultatul unei lucrari de explorare din apropiere. ivelele de radioactivitate sunt cuprinse intre cps. e drumul dintre Cetatea Rosie si Luncani, am executat cateva masuratori asupra unor izvoare indicate de Ranger. Rezultatele sunt multumitoare: o2 si NO3 = Ø H = 5 5,5 adioactivitate cps n perioada august 2008 am continuat studiile pentru completarea observatiilor din zona amonte de Costesti Gradistea de Munte. alea Larga Paltioru :minele din zona au fost inchise si deschise in mai multe perioade. Prima deschidere se face in 1950 apoi urmeaza anii 1968, 1972 si in inal in vale sunt trei galerii si anume 1/14 la 1,2 Km amonte, 2/14 la 2,9 Km in amonte si 3/14 la 700 m in amonte. Galeria de inaintare producea 20 de agoneti/schimb de steril (in special) dar si de minereu. Galeriile secundare produceau 9 11 vagoneti/schimb. Fiecare vagonet a fost masurat (radiometric)si poi incarcat in camion cu destinatia Feldioara, Brasov. In interiorul uneia dintre galerii, s-a construit un suitor care ajunge la galeria 11 din Valea Gerosu. n timpul exploatarii active, s-au executat sondaje de exoplorare atat in jurul galeriilor, pe vale in amonte, dar si in galerii. Dupa cate se poate observa, multe intre foraje nu au fost corect blindate atunci cand s-a incheiat cercetarea. Avand in vedere dezvoltarea sinuoasa a exploatarilor si explorarilor, se poate onsidera certa inexacta baza de date (daca exista) la vreo institutie guvernamentala (posibile date la INCD ICPMRR Bucuresti). ivele mai ridicate de radioactivitate am identificat intr-o excavatie la aproximativ 1 Km aval de intrarea in Valea Larga. Nivelele de cps sunt recvente langa stanci si cps la distanta de 10 m de zona excavata. ona Gerosu, nivele care anul trecut nu au fost studiate (galeriile 5,6 si 7) rima galerie se pastreaza conservata doar la intrare. La o distanta de 8 m de la intrare este surpata. Intrarea este la nivelul drumului. In prezent este activa din unct de vedere hidrologic, apa avand un debit, in acel moment de 5 8 l/min. fondul zonei este de cps, dar bolovanii care sunt in drum si care pot fi tilizati de catre lucratorii forestieri sau de catre turisti pentru odihna, prezinta valori cuprinse intre cps. Halda de steril de culoare cenusie are mestecate gramezi de minereu de monazit cu valori de 1500 cps. Fiecare gramada reprezinta cantitatea echivalenta dintr-un vagonet de mina. Din acesta auza, toata halda prezinta valori medii de cps. Zona drumului de acces, in amonte si aval, pe o distanta considerabila, prezinta valori omogene de cps. Halda are la baza o lungime de 70 m, este divizata in doua de paraul care curge perpendicular si vine din amonte. La varf, halda se continua ata de baza, cu m rezultati in urma construirii drumului de acces pentru vagonetii de mina. Inaltimea estimata este de 8 10 m, latimea haldei, la ivelul superior este de m, mai ingusta la mijloc, unde este traversata de paraul din amonte. pa care vine din galerie este puternic contaminata si prezinta un ph = 4. In prezent, atat apa din galerie cat si apa care spala halda (de sus in jos) contribuie ubstantial la poluarea radioactiva a paraului. Paraul, la baza, mai spala si el halda, in functie de nivelul pluviometric. In orice caz, acest parau vine gata ontaminat de la galeriile din amonte. upa cate am inteles, pe aceasta halda au stationat ani la rand, vagoanele forestierilor. Trebuie sa fim realisti (daca nu chiar convinsi) ca acei muncitori orestieri au utilizat apa din zona iar de nivelul de expunere, ce sa mai vorbim!

4 aleriile din amonte sunt mai greu de identificat. Una este chiar la baza haldei (se mai vad urmele de sina metalica), iar deasupra sunt urmele a doua galerii. na mai contine urme ale profilelor de sustinere a galeriei, una este prabusita la cativa metri de la intrare. Mai exista inca o urma de intrare, dar de o mai mica mploare. Valori mari am gasit la galeria de jos. Valori uniforme de cps sunt de gasit pe suprafete mari. Chiar la baza se poate recunoaste un santion de mkinereu din monazit, care are o lungime de 6 7 m si o grosime de 1,2 m. aleriile superioare de la nivelul superior al haldei prezinta nivele de cps. Toate galeriile sunt grupate, cu distante mici intre ele (20 25 m). alda are o lungime de m in partea superioara, la baza are o lungime de m, latimea superioara este de 7 8 m iar inaltimea variaza intre 7 8. Nivelele radiometrice in partea superioara a haldei sunt de cps, fondul natural este de cps. Si pe aceasta halda se pot remarca zone unde u fost descarcati vagoneti cu nminereu util. Apa prezinta un ph = 4,5 in aval si ph =5 in amonte. arau;, scaldand continuu baza haldei, face transport de minereu radi9oactiv continuu, in functie de debitul variant. Si pe aceasta halda se pot vedea urme de oc de tabara, deci se pare ca s-a dormit in zona. ucrarile care nu au fost programate, dar au fost executate, au fost urmatoarele: n perioada taberei de la Luncani, am avut ocazia sa discutam cu un grup de tineri din Polonia, despre poluarea din zonele montane. Am fost impresionat de aptul ca stiau cate ceva banuiesc ca la ei in tara au informatii dar inca nu le-au inteles corect. masuratori in zona satului Tarsa. Avand in vedere ca aceasta localitate a intrat deja in circuitul turistic, au inceput deja constructiile de case si drumuri, este ine ca s-a facut o revizie radiometrica in ceea ce priveste apa paraului din zona sau a puturilor pentru apa potabila forate. Deocamdata, nivelele de adioactivitate sunt foarte scazute: fond natural cps subsol cladiri cps sol izvoare cps ph apa = 5,5 NO 2 si NO 3 = Ø ceste valori se datoreaza faptului ca toata zona este construita dintr-un sediment alternativ de argile, nisipuri, roci si in final, pamant fertil. In privinta itratilor, nu sunt deocamdata probleme animale nu prea sunt, haznalele sunt rare, dar odata cu explozia constructiilor turistice, chiar daca vor fi montate ose septice, prin exploatarea lor necorespunzatoare, care este greu de verificat, nitratii isi vor face prezenta, iar proprietarii isi vor fora puturi tot mai adanci. in acel moment, sunt sunt posibile mari necazuri referitoare la poluarea radioactiva in mod special, daca inchiderile exploatarilor miniere nu se vor face cologic. ateva cuvinte despre tipurile de roci si minerale identificate in zona, suplimentar fata de anul trecut. ona Luncanilor este mai saraca in cea ce priveste tipurile de roci gasite pentru ca lucrarile miniere au fost mult mai mici decat pe alte vai: barit Ba SO 2 baritina, este un sulfat de bariu, este de gasit in mase granulare compacte, de culoare galbui spre incolor. Bauxita este o roca sedimentara, pamantoasa, amorfa, de culoare alba sau roscata spre brun. Contine hidroxizi de aluminiu in diferite combinatii. Bohmit AlO(OH) un hidroxid de aluminiu, monohidratat. Este o roca reziduala a zacamintelor de aluminiu, in formatiunile hidrotermale.

5 Cuartit o roca metamorfica. In functie de continut (grafit, biotit, magnetit) poate fi colorata diferit. Fergusonit YNO 4 tetraoxid de ytriu si niobin, este de gasit in vaile din aval (spre Deva, Simeria). Se gaseste sub forma de pamanturi rare, de culoare runa, galbuie sau maro spre negru. Granati sunt silicati care pot contine fier, crom, aluminiu, calciu, mangan, magneziu, in zona predomina almandinul Fe 3 Al 2 (SiO 3 ) 3, care sunt sub orma unor cristale izometrice de culoare rosu brun. Lateritul este o roca sedimentara, se prezinta sub forma de mase pamantoase de culoare rosie sau rosu brun. Silicolite organogene spongolite sunt roci de sedimentare in amestec cu difetite argile si materiale detrictice. Sisturi cristaline este o roca metamorfica, cu diferite culori (in functie de diferitele mineralizatii. Majoritatea sunt muscovitice si cloritoase. n mod special trebuiesc analizate zonele care contin: montmorillonit (NaCa)O, 33(AlMg) 2 Si 4 O 10 (OH) 2 nh 2 O - este un silicat de Sodiu si Calciu, se gaseste sub forma unor argile. Illit (KH 2 O)Al 2 (OH) 2 AlSi 3 O 10 este un silicat de aluminiu si potasiu hidratat, in amestec cu alte elemente. Se gaseste sub forma de mase amantoase de culoare cenusie. ele doua tipuri de materiale sunt importante in ceea ce priveste studiul migrarii elementelor radioactive transportate de apele din galeriile de mina si din ucrarile de foraj. Procesul de interactiune sol apa a radionuclizilor de Ra 226, in timpul infiltrarii nu se coreleaza cu cele ale uraniului si thoriului. De multe ri, Ra care este identificat in apa, nu provine din dezintegrarea radioactiva a U si Th. Transferul poate fi accelerat de tipul rocii, de granulatia rocii, textura amantului. In cazul in care apa de infiltrare este foarte bogata in complexe saruri minerale, cantitatera de Ra poate fi identificata in cantitati foarte mari. De ceea, ar trebui tinute sub observatie toate sursele de apa, macar in ceea ce priveste ph si de variatia termperaturii apei. De aceea nu se poate stabili o formula niversal valabila de calcul, pentru stabilizarea elementelor radioactive. Dar s-a observat ca nucleul de U234 s-a lipit mai bine pe illit si montmorillonit. entru ca uraniul si radiul sunt cu mult mai solubili decat thoriul, va permite ca Th sa fie, prin dezintegrarea alfa in solutie, sa fie absorbit mai repede pe uprafata solidului. Acest proces nu numai ca este mai rapid, dar este si ireversibil. oate elementele radioactive care ajung sa migreze cu apele din lucrarile miniere pot sa se depuna in sedimentele de fund (si vor avea o viteza de migrare elativ mica, dar sigura) dar pot fi si asimilate in regnul animal sau vegetal. Si de obicei, lantul trofic se termina la om. Odata cu lantul trofic, se finalizeaza si antul migratiei radionuclizilor. Numai ca nici aceste lanturi nu pot fi cuprinse intr-o ecuatie simpla. Apar fel de fel de elemente variabile care pot fi antitativ masurate: nivelul panzei freatice cantitatea precipitatiilor ar sunt si probleme greu de evaluat, cum ar fi: nivelul de oxidare a suprafetelor din lucrarile miniere absorbtia elementelor radioactive pe corpuril;e solide din apa de suprafata modificarile compozitiei chimice a apei. a toate acestea trebuie insumat si modul de incorporare in regnul animal si vegetal cu finalitate in transportul biologic. Cateva exemple ar fi utile: coniferele acumuleaza foarte multi radionuclizi, dar frunzele lor raman sedimentate in zona. Foioasele acumuleaza mai putin, dar frunzele sunt transportate la distante mult mai mari. Apoi, multe componente vegetale ale foioaselor sunt consummate e animalele salbatice. Laptele de capra este foarte putin contaminat cu metale grele sau radionuclizi; laptele de vaca are alt coeficient de contaminare. Unele fructe de padure acumuleaza mai mult (ciupercile). r fi utila o analiza a sedimentelor din toate cursurile de apa. Dar extragerea, colectarea ar trebui facuta selective, in functie de nivelul global al adioactivitatii. In acest mod s-ar diferentia poluarea antropica (provocata de activitatile miniere) si poluarea entropica (provocata de radioactivitatea naturala, ai ridicata in acea zona). Sedimentul entropic contine cantitate mare de elemente radioactive sub forma cristalina lipite de tipul rocii din zona, in mod

6 pecial de monazit. Sedimentul antropic contine putine particule incluse in elementele de pamant sau roca, dar contine elemente radioactive absorbite de iferite corpuri solide din apa sau prin fenomenul de disolutie a elementelor radioactive in suspensie. entru a evalua corect un curs de apa contaminat este util sa se cunoasca urmatoarele aspecte: orice contaminare, descreste odata cu distanta din aval, prin enomenul de dilutie (confluientii cu alte surse de apa) sau prin sedimentare. Dar de multe ori descresterea poate fi urmata de o anumita crestere (in mod pecial, in zone aluvionare sau locurile unde apa de suprafata are schimbari de traseu). enomenul de descrestere a contaminarii depinde atat de tipul elementului radioactiv, de continutul fizico chimic al apei, cat si de conditiile meteo, care in rezent sunt in continua schimbare. Daca izotopii thoriului descresc, de obicei destul de rapid si sunt aproape insolubili, izotopii uraniului sau ai radiului sunt ransportati la distante mari. Daca apa are o viteza de curgere mare, cum e cazul apelor de munte, concentratia de Radiu creste destul de semnificativ, pentru a acest element poate fi redizolvat din sedimentul de fund. aca contaminarea ar inceta, posibil ca si procesul de redizolvare sa se echilibreze si in final sa se anuleze. Dar in cazul lucrarilor din zona, acest fenomen ste imposibil. Starea de echilibru s-ar instala doar daca in zona s-ar efectua o ecologizare corecta si apa din galerii ar fi tratata la suprafata. Numai ca eocamdata se poate face un studiu interesant al transportului radionuclizilor raportat la geochimia locului. Acest fenomen ar fi util pentru practicarea unui urism stiintific; pentru alte forme de turism ar trebui luate masuri speciale. n ceea ce priveste aceste masuri, legislatie avem, numai ca trebuie si aplicata!!! Iata cateva din legislatia pe care o avem in plus fata de cele trimise pana cum): Ordinul 1995/1160 din Regulamentul privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta. Este publicat in MO 207 bis/ In mod pecial trebuiesc citite art. 17g, 20l, 20k, 24e. MIRA are din anul 2001 in cadrul DGCCO un serviciu SCTMS. Este adevarat ca acest serviciu se ocupa de rafic sau terorism cu elemente NBC, dar ar trebui sa se ocupe macar de expunerea involuntara a propriului personal (ma refer la Jandarmeria Montana ). MGR 2288/2004 referitor la repartizarea principalelor functii de sprijin pe care le asigura ministerelee, organele centrale, ONG-urile, privind prevenirea si estionarea situatiilor de urgenta. Punctul B spune ca instiintarea autoritatilor administrative publice se face de catre administratorii proprietatilor afectate, dar ine este proprietarul minei?!? Sau pct. 16 d care trebuie implementat cat mai urgent. Legea 111/1996, republicata in 2006 in MO partea I nr. 552/ , are art. 2i sau art. 29-2, care spune clar cine trebuie sa ia masuri de evacuare. Tot colo, in art.23-2 spune despre aparatura pe care eu o utilizez (este una dintre legile pe care eu le respect) entru aplicarea finantarilor din aceste zone, trebuie citit cu atentie art. 37-2, Legea 111, doar ca am vazut cum evalueaza Agentiile de Mediu situatiile parute. Daca studiati cu atentie datele oferite de Sistemul national de Management al Informatiei privind Biodiversitatea BIMS (Biodiversity Information anagement System, (veti constata ca sunt absente tocmai datele rezultate in urma cantractului 747/2006 realizat de CEEX (MENER)INCD-IFIN-MM ucuresti, contract care se refera la cartarea nationala a radonului, proiectul NUCLEU PN Compania nationala a Uraniului Bucuresti care se efera la contaminarea apelor freatice, proiectul NUCLEU PN INCDMRR Bucuresti care se refera la monitorizarea radioactivitatii factorilor de ediu, sau multe altele. NG HCJV Divizia NBC a furnizat corect pana in prezent toate datele (poate nu din punct de vedere ortografic!). Dorim sa respectam art. 45, pct 8 a Legii 11. Nu avem interese si nici motive sa alarmam inutil diferite institutii sau populatia. Numai ca in Constitutia Romaniei se stipuleaza clar ca in Romania, anatatea populatiei este aparata, iar administratorul zonei este PNGM-C! Solutii imediate exista, conform normativelor interne si internationale, doar ca rebuie urgent aplicate cu multa responsabilitate si seriozitate.