PDI

Transcriere

1 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN BIHOR ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 TILEAGD STR.TRANDAFIRILOR,NR.1099 LOCALITATEA TILEAGD JUDEŢUL BIHOR TEL./FAX SITE: Dezbătut în C.P. Aprobat în C.A. PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUȚIONALĂ DEVIZA ŞCOLII PASIUNE - IMPLICARE - PERSEVERENŢĂ 1

2 ECHIPA DE ELABORARE A PROIECTULUI DE DEZVOLTARE INSTITUȚIONALĂ CHIŞBORA FLORENTINA - director Şcoala Gimnazială Nr.1 Tileagd 2. RUS ADRIAN profesor responsabil proiecte educative extraşcolare 3. GIURCANU FELICIA profesor, responsabil perfecţionare şi formare continuă 4. PĂTCAŞ MARIA contabil Şcoala Gimnazială Nr.1 Tileagd 5. RACZ ELISABETA secretar Şcoala Gimnazială Nr.1 Tileagd 2

3 CUPRINS ARGUMENT pag.5 I. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTER.. pag.6 I.1.Diagnoza mediului intern...pag.6 I.1.1. Prezentarea comunei Tileagd...pag.6 I.1.2. Prezentarea școlilor din comuna Tileagd...pag.7 I.1.3. Analiza informațiilor...pag.8 I Analiza informațiilor de tip cantitativ și calitativ...pag.9 A. Informații de tip cantitativ...pag.10 B. Informații de tip calitativ...pag.24 I.2.Diagnoza mediului extern...pag.25 II. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORGANIZAŢIEI...pag Viziunea / Misiunea...pag Ținte strategice...pag Opțiuni strategice...pag.38 III. REALIZAREA ȘI IMPLEMENTAREA PROIECTULUI DE DEZVOLTARE...pag.48 IV. EVALUAREA PROIECTULUI...pag.48 V. PROGRAME DE DEZVOLTARE...pag.49 VI. MECANISME ȘI INSTRUMENTE DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE...pag.51 3

4 În realizarea OFERTEI MANAGERIALE a Şcolii Gimnaziale Nr.1 Tileagd s-a avut în vedere: Legislaţia în vigoare; Analiza resurselor materiale din unitatea şcolară pe termen mediu şi de perspectivă; Analiza rezultatelor umane din unitatea şcolară pe termen mediu şi de perspectivă; Indicatorii de performanţă în sistemul educației din învăţământul preuniversitar; Indicatorii de performanţă privind calitatea managementului educaţional şi instituţional. Discuţiilor individuale şi de grup cu personalul didactic şi nedidactic, elevi şi părinţi; Relaţiei cu administraţia locală: Primăria, Consiliul Local, Consiliul Judeţean, Prefectura; Relaţiei cu ISJ Bihor şi CCD. Baza conceptuală a prezentei analize a proiectului de dezvoltare instituţională o reprezintă legislaţia în vigoare: Legea Educației Nr.1/2011 Ordinele, notele, notificarile şi precizarile M.E.N.; Programul de Guvernare 2012, capitolul XIII. Educație; Metodologia formării continue a personalului didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar Regulamentul de Organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar OMECTS nr.5606/ , privind Metodologia de organizare şi desfăşurare a Evaluării Naţionale pentru elevii cls.a VIII a- 2016/2017 Ordonanţa de urgenţă OU 75/2005 privind asigurarea calităţii în educaţie Legea nr.87 / 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.75 / , privind asigurarea calităţii în educație Ordinul 5079/2016 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi functionare a unitățtilor de învățământ.preuniversitar ORDIN nr din 1 noiembrie 2011 privind aprobarea Metodologiei de evaluare anuală a activităţii personalului didactic şi didactic auxiliar Raportul privind starea învăţământului la nivelul unităţii în anul şcolar 2015/2016 Legea 29/2010 de completare a legii 35/2007 privind creşterea siguranţei civice Anexa la OMECTS nr.1409/ Strategia Ministerului Educației Nationale, cu privire la reducerea fenomenului de violenţă în unităţile de invăţământ preuniversitare. 4

5 ARGUMENT Specializarea extremă şi perfecţionarea continuă devin un factor determinant în crearea bunăstării bazată pe tehnologii performante. Se vorbeşte din ce în ce mai mult despre dezvoltarea durabilă, dar aceasta nu poate fi susţinută decât de un sistem de educaţie performant şi flexibil, bazat pe inovaţie, disponibilitate şi cooperare, ca premisă a incluziunii sociale. Realizând proiectul de dezvoltare instituţională, şcoala îşi defineşte propria personalitate, îşi construieşte identitatea, însă aceasta nu se poate face fără a ţine cont de factorii definitorii care conduc la reuşita unui învăţământ de calitate: baza materială a şcolii; calitatea profesională şi morală a celor care educă; structura genetică a elevilor; mediul familial şi social; o direcţionare şi structurare permanentă a învăţământului printr-o legislaţie bine racordată la realităţile şi tradiţia învăţământului românesc şi în concordanţă cu evoluţia societăţii pe plan naţional şi realizările învăţământului pe plan internaţional. Şcoala Gimnazială Nr.1 Tileagd funcţionează ca un tot unitar, creat din efortul structurii manageriale, al personalului scolii, al beneficiarilor direcţi, al comunităţii locale, al Inspectoratului Şcolar Judeţean şi al altor parteneri implicaţi. În acest context şcoala noastră urmăreşte să educe elevul nu numai pentru a şti, ci mai ales pentru a şti să facă, a şti să fie, a şti să devină, practicând un învăţământ cu un standard înalt de calitate. Avem de a face cu un nou tip de elevi care necesită un alt tip de abordare. Apetenţa pentru studiu nu mai poate fi dictată sau prescrisă precum o reţetă; ea poate emana numai din convingeri proprii şi prin motivaţii situaţionale. Elevul trebuie îndrumat cu blândeţe, răbdare şi profesionalism până când reuşeşte să-şi dezvolte o gândire creativă, până când se simte pregătit şi capătă curajul să-şi găsească propriile soluţii la problemele cu care se confruntă. Pezentul Plan de Dezvoltare Instituţională are drept prioritate atragerea elevilor spre studiu, dezvoltarea unei gândiri creative a acestora, prin asigurarea calităţii procesului instructiv - educativ, în concordanţă cu noile cerinţe ale integrării învăţământului românesc în Uniunea Europeană. Progresul înseamnă schimbare, iar cel mai important factor de schimbare este capacitatea de a inova. Acest factor merge mână în mână cu disponibilitatea de a coopera, deoarece într-o societate dezvoltată trebuie să ştii să lucrezi în echipă. Şcoala poate îndeplini această misiune dacă elevul care parcurge învăţământul obligatoriu învaţă pentru a răspunde următoarelor tipuri de finalităţi: învaţă pentru a şti, învaţă pentru a face, învaţă pentru a fi, învaţă pentru a trai decent şi sigur în societate şi în orice tip de comunitate. 5

6 I.DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN I.1.DIAGNOZA MEDIULUI INTERN I.1.1.PREZENTAREA COMUNEI TILEAGD Comuna Tileagd este aşezată pe valea Crişului Repede, în partea de Nord-Vest a judeţului Bihor, intersectată la Nord de drumul Internaţional E 15, distanţa 2 km Nord de calea ferată Oradea-Cluj-Napoca-Bucureşti, respectiv de Gara CFR Tileagd. Reşedinţa de Judeţ Bihor - Oradea se găseşte la 21 km pe şoseaua internaţională iar municipiul Cluj la 150 km. Este mărginită la Nord de dealurile Plopişului, comuna Sârbi şi Brusturi, la Sud cu poalele munţilor Pădurea Craiului, respectiv cu comuna Vârciorog şi Copăcel. La Est se mărgineşte cu comunele Lugaşul de Jos şi Ţeţchea iar la Vest cu comunele Săcădat şi Ineu. După cele mai nou date statistice ale anului 2003 martie 18, are o suprafaţă totală de 5131 ha. pământ şi o populaţie de persoane din care sunt de gen feminin. De asemenea are un număr de 2574 locuinţe cu o suprafaţă de metri pătraţi locuibili. A fost atestată documentar de către Cancelariile vremii în anul Are în componenţă alte 5 localităţi, pe care le prezentăm în ordinea atestării lor documentare: l.uileacul de Criş, a fost atestat documentar la anul 1283 având în majoritate populaţie de etnie maghiară şi de religie Reformată. 2.SatulPoşolaca, atestat documentar în 1291, o localitate mică, cu populaţie maghiară de religie raformată. 3.Tilecuşul, aşezat în zona colinară, la poalele munţilor Pădurea Craiului, sat care deşi apare în trei documente de arhivă ca existent în anul 1308, Cancelariile Ungariei l-au atestat documentar numai în anul De la începutul începuturilor şi pâna în prezent, întreaga populaţie a fost românoortodoxă. Localitatea Tilecuş este situată în partea de Nord-Vest a României la poalele munţilor Pădurea Craiului, spre depresiunea Vadu Crişului - Borod, la distanţă de 26 km est de reşedinţa de judeţ Oradea şi la 4 km Sud de comuna de reşedinţă Tileagd. 4.Satul Bălaia este de asemenea aşezat în zonă deluroasă, la poalele munţilor Plopişului. A fost atestat documentar în anul 1622, având populaţie de români ortodocşi, în ultimele decenii apărând şi penticostalii. Localitatea se află într-o depresiune a dealurilor de vest (dealurile Oradiei) și este traversată de pârâul Arin.Satul Bălaia este așezat pe un teren deluros la poalele munților Plopișului, marginalizat din totdeauna, datorită locului așezării geografice pe care îl are. A fost atestat documentar de către Cancelariile maghiare în anul 1622 sub denumirea Kabalașpatak", care în 6

7 traducere înseamnă Gârla amețită". Moșia pe care a fost așezată era proprietatea Familiei Telegdi. Se găsește la o distanță de circa 25 km de Gara C.F.R. Tileagd 5.Cătunul Călătani, a fost înfiinţat în anul 1900, întemeietorii lui fiind veniţi din satul Călăţea, districtul Borodului, toţi locuitorii sunt de naţionalitate română. Se compune din 82 gospodării şi 226 persoane. I.1.2.PREZENTAREA ŞCOLILOR DIN COMUNA TILEAGD Prima atestare a unei școli în Tileagd apare într-un act judecătoresc din 1561, privind împărțirea domeniului între Telegdi Miklos și Telegdi Mihaly. După reformă, această școală a devenit școala bisericii reformate. După o informație din 1671, eclesia reformată a adus pentru școală un rector din Debreţin. În 1885 conducerea bisericii reformate a hotărât să cedeze școala statului, din motive de ordin material. Școala catolică a apărut probabil în 1759, odată cu biserica catolică, funcționând atunci doar cu opt elevi. În 1834 școala catolică a beneficiat de o clădire nouă. În 1893 clădirea din 1834 a fost dărâmată și pe locul ei s-a ridicat o clădire nouă, care există și azi, dar nu mai este folosită. În 1868, pe lângă cele două școli confesionale, a fost înființată și o școală de stat cu limba de predare maghiară, care în 1885 a preluat și elevii școlii reformate, care s-a desființat. Până la Unirea Transilvaniei cu România, în Tileagd n-a existat școala cu limba de predare română. După 1918 a fost inființată și în Tileagd o școală elementară, cu limba de predare română, care a funcționat în actuala clădire a Școlii cu clasele I-IV. Aceasta a fost o școală de stat. Pe lângă aceasta existau și două școli confesionale în limba maghiară: Școala catolică și Școala Reformată. În anul scolar s-a înființat în Tileagd un liceu cu limba de predare română și maghiară. Liceul a funcționat în frumoasa casă în stil clasicist a fostului baron Capri Valer. În anul 1948, odată cu noua reformă din învățământ s-au desființat atât liceul din Tileagd, cât și celelalte școli confesionale. În anul școlar s-au înființat două școli de stat: Școala Generală nr.1 cu limba de predare română, care a funcționat în clădirea castelului Telegdi, și Școala Generală Nr. 2 cu limba de predare maghiară care a funcționat în clădirea fostei școli de stat. În anul cele două școli de stat s-au unificat. Atunci s-a construit clădirea nouă a Școlii cu clasele I-VIII Tileagd, unde se desfășoară cursurile și în prezent în limba de predare română și maghiară. 7

8 Între timp, în anul 2010 s-a făcut recepţia sălii de sport. Au fost amenajate laboratorul de ştiinţe ( fizică, chimie, biologie ), laborator dotat ca urmare a programului de parteneriat cu fundaţia olandeză SASSENHAIM PASTORAAL FONDS. Laboratorul de informatică este dotat cu 25 calculatoare şi este conectat la internet, iar laboratorul A.E.L. este dotat cu 12 calculatoare. Începănd cu anul 2007 funcţionează în cadrul şcolii un modern cabinet de documentare şi informare C.D.I., sprijin real pentru cadrele didactice şi elevi în activitatea educativă, constituind totodată mândria şcolii. Şcoala din Tilecuş a fost construită în anii cu trei săli de clasă. In anii , pe măsura puterii economice a obştii, a iniţiat şi dus la îndeplinire construirea unei şcoli cu etaj, având 4 săli de clasă, sală profesorală, cancelarie, un laborator, o bibliotecă, un punct sanitar şi alte trei încăperi pentru materiale didactice, toate dotate cu inventar nou pentru o bună funcţionare. În Bălaia spațiul școlii mai vechi fiind insuficient pentru numărul de copii ajunși la vârsta școlară a fost completat cu încă o clădire.şcoala cu limbă de predare română a funcționat în Bălaia începând cu anul 1892, învățătorii fiind plătiți din subvențiile locuitorilor până în anul când învățământul a fost preluat de către Statul Român. Începând cu 1 septembrie 2011 denumirea instituţiei noastre devine Şcoala cu clasele I- VIII Tileagd. În urma restructurării reţelei şcolare, din 1 septembrie 2012 denumirea şcolii se schimbă în Şcoala Gimnazială Nr.1 Tileagd care are în subordine: Şcoala Gimnazială nr. 2 Tilecuş, Şcoala Gimnazială nr. 3 Bălaia, Şcoala cu clasele 0-IV Smiles, Grădiniţa cu Program Normal Tileagd, Grădiniţa cu Program Normal Tilecuş, Grădiniţa cu Program Normal Bălaia Grădiniţa cu Program Normal Uileacul de Criş I.1.3.ANALIZA INFORMAŢIILOR Analiza diagnostică se va realiza pornind de la Raportul privind asigurarea calității în învățământ în școala noastră, rapoartele de activitate ale catedrelor metodice, rapoartele comisiilor pe probleme, statisticile locale, analiza S.W.O.T. 8

9 Cultura organizațională Cultura organizațională este puternică, bine structurată, solid ancorată în tradiția școlii de a forma indivizi, angajați civici, are obiective clar conturate și componenți bine pregătiți profesional, dornici de promovare a noului și de formare continuă. În tradiția școlii s-au stabilit manifestări cultural artistice generatoare ale unui climat stimulativ de pregătire, de atașament al elevilor și al unor cadre didactice față de școală cum ar fi: (sărbătorirea absolvenților, organizarea concursurilor, parteneriate, participarea la proiecte, diversitatea etc.) Este totuși de remarcat tradiționalismul unor cadre didactice ce influențează colectivul profesoral în primirea noilor membrii, mai ales dacă sunt suplinitori. Se impune, astfel, o mai bună cunoaștere de către toți membrii organizației a obiectivelor organizaționale și a expectațiilor, edificarea încrederii reciproce între manageri și salariați, reconsiderarea schimbării ca oportunitate și nu ca o amenințare. De asemenea, trebuie ținut cont și de faptul că, în diferite stadii de viață ale culturii organizaționale, aceasta poate implica diverse funcții: poate constitui liantul întregii organizații, poate deveni câmpul de luptă între conservatori și reformiști sau poate constitui o piedică majoră în calea reformării. În acest ultim caz, cultura organizațională poate fi transformată în mod progresiv sau poate fi modificată complet prin înlocuirea masivă a persoanelor cheie. Resursele curriculare sunt variate, relativ accesibile majorității componenților culturii organizaționale, reprezentând, în același timp, atât un îndrumar pentru desfășurarea activităților la catedră și evaluare, cât și o sursă continuă de inspirație, în vederea îmbogățirii acestui domeniu. Resursele umane de care dispune Școala Gimnazială Nr.1 Tileagd reprezintă una din valorile organizației. Cadrele didactice manifestă preocupări de perfecționare în domeniu, participă la cursuri de formare, au (în majoritatea cazurilor) preocupări de autoperfecționare și de autoevaluare. I Analiza informațiilor de tip cantitativ și calitativ Informaţii cu privire la identitatea şcolii Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială Nr.1 Tileagd Cod Sirues: Cod fiscal: Judeţul: Bihor Localitatea: Tileagd Str. Trandafirilor,nr.1099 Telefon: Fax: scoalatileagd@yahoo.com Anul înfiinţării unităţii de învăţământ: 1561 Autorizaţii: de funcționare, sanitară, protecţia muncii, PSI Detalii privind tipul unităţii de învăţământ: Unitate pentru învăţământ de masă. 9

10 Pentru a obţine o mai bună informare şi documentare în anumite domenii educaţionale, cadrele didactice şi elevii au posibilitatea ca prin cabinetul de informare şi documentare al şcolii să se autoperfecţioneze. De asemenea şcoala dispune de o bibliotecă cu un fond de carte cu conţinut beletristic şi un bogat material publicistic având un număr de 8000 volume. Menţionăm că modernizarea şcolii şi a bazei materiale se datorează atât autorităţilor locale, I.S.J. Bihor, Comitetul consultativ al părinţilor, diverşi agenţi economici, conducerii manageriale a şcolii şi nu în ultimul rând cadrelor didactice care au contribuit la realizarea unor condiţii de educaţie modernă apreciate de cerinţele unui învăţământ european. Oamenii şcolii, conştienţi de nobila misiune asumată, s-au dedicat cu pasiune formării generaţiilor de copii, care au făcut cinste şcolii şi comunităţii rurale din care provin. Şcoala are legătură telefonică permanentă, fiind recordată la reţeaua telefonică digitală, iar la acest număr de telefon existent este montat un fax prin intermediul căruia se pot realiza conexiuni eficiente. Internetul este şi el foarte des utilizat în activităţile zilnice de către cadrele didactice. BAZA MATERIALĂ A ȘCOLILOR A. Informaţii de tip cantitativ În prezent Şcoala Gimnazială Nr.1 Tileagd funcţionează în 7 clădiri plus încă 3 clădiri din satele ce aparţin de comună, având apă curentă, grup sanitar interior, încălzire centrală cu lemne, săli de clasă bine dotate, laboratoare cum ar fi: informatică, chimie - fizică, biologie, o sală de sport, calculatoare, fax, xeroxuri, imprimante. Şcoala este frecventată de 535 elevi îndrumaţi de cadre didactice foarte bine pregătite. În comună funcționează și grădiniță cu program normal până la ora 13 cu un număr de 121 copii preșcolari împărțiți pe 8 grupe, 7 la secția română (din care 4 grupe la Grădiniţa din Tileagd, o grupă la Grădiniţa din Tilecuş, o grupă la Grădiniţa din Bălaia şi o grupă la Grădiniţa din Uileacul de Criş) și o grupă la secția maghiară. Grădinița este dotată cu materiale didactice variate folosite în desfășurarea procesului instructiv educativ. Sunt 8 săli de grupă, grup sanitar interior, încălzire centrală cu lemne. Scurtă descriere a dotărilor bazei materiale: -condiţii privind spaţiu/elev în sălile de clasă sunt respectate; -condiţiile de iluminat sunt corespunzătoare; 10

11 -condiţiile de încălzire (temperatură) sunt corespunzătoare; -curăţenia şcolii este asigurată; -starea grupurilor sanitare din punct de vedere igienic este corespunzătoare; - condiţii ergonomice ale mobilierului din şcoală sunt respectate fiind adaptate vârstei elevilor; -există autorizaţie de funcţionare sanitară, P.S.I. şi protecţia muncii; -condiţii pentru prevenirea şi stingerea incendiilor sunt respectate; -activitatea didactică prevăzută în planul de învăţământ se desfăşoară în spaţii multifuncţionale; -activitatea extracurriculară, curriculumul la decizia şcolii se desfăşoară în cabinetul de informare şi documentare, sala de sport, baza sportivă. Școala Gimnazială Nr.1 Tileagd este școală cu personalitate juridică din comuna Tileagd. Școala deține două corpuri de clădire (corp A și corp B), 2 clădiri cu clasele 0-IV şi grădiniţa cu 4 grupe în centrul comunei şi o clădire lângă gara CFR Tileagd cu 2 clase simultane de limba maghiară şi o grupă de grădiniţă combinată. Școala deține autorizație sanitară. Școala Gimnazială Nr.1 Tileagd corp A constă într-o clădire cu etaj și cu o suprafață de 990 mp. Clădirea dispune de: 5 săli de clasă în care își desfășoară activitatea 5 clase de gimnaziu; Un laborator AeL dotat cu 12 de calculatoare, o multifuncțională, un ecran și un videoproiector; Un laborator ştiinţe (fizică, chimie, biologie) ; Un laborator informatică cu 25 de calculatoare ; O bibliotecă cu un fond de carte de 8000 de volume; Un CDI cu un fond documentar de 3000 de publicaţii, un videoproiector, o tablă smart, un sistem home cinema, 4 calculatoare, o multifuncţională, un televizor ; O arhivă ; O magazie materiale O sală pentru secretariat dotată cu un calculator și o multifuncțională; O sală pentru contabilitate dotată cu un laptop și o multifuncțională; 11

12 Un cabinet director şi director adjunct dotat cu 2 calculatoare, o imprimantă și o multifuncțională; O sală profesorală dotată cu o multifuncțională; O cameră pentru programul Lapte și corn ; Anexă pentru personalul nedidactic al școlii; Grup sanitar femei, compus din două cabine; Grup sanitar bărbați, compus dintr-o cabină și un pisoar; Grup sanitar fete, compus din șase cabine; Grup sanitar băieți, compus dintr-o cabină destinată persoanelor cu handicap, două pisoare și 4 cabine; Elevii învață în condiții bune, toate sălile de clasă sunt spațioase și luminoase. Școala are centrală termică proprie, sistem de alarmă, sistem de supraveghere cu camere video, apa potabilă este asigurată prin dozatoare. Școala Gimnazială Nr.1 Tileagd corp B cu o suprafață de 512 mp. Clădirea dispune de: 10 săli de clasă din care 3 săli de clasă sunt destinate învățământului primar; O sală de clasă pentru elevii cu CES; Un corp de clădire unde se află sala de sport; centrala termică; magazie lemne; un vestiar fete; un vestiar băieţi; 2 grupuri sanitare pentru elevii de la învăţământul primar din clădirea B. Clasele 0-IV funcţionează în două clădiri în centrul comunei ce dețin autorizație sanitară: Clădirile dispun de o sală profesorală cu o multifuncţională şi 6 săli de clasă. Grădinița cu Program Normal funcționează într-o clădire în centrul comunei: Clădirea dispune de patru săli, în care își desfășoară activitatea 4 grupe de preșcolari: trei în limba română, iar o grupă este cu predare în limba maghiară. Încălzirea este prin centrală termică alimentată cu combustibil solid. Clădirea de lângă gara CFR Tileagd deţine 2 săli de clasă pentru clasele simultane de limba maghiară; o grupă de grădiniţă combinată; o sală pentru activităţi sport şi activităţi extraşcolare; un grup sanitar pentru fete şi un grup sanitar pentru băieţi cu pişoar şi o încăpere pentru centrală termică. Școala deține autorizație sanitară. 12

13 Școala Gimnazială nr. 2 Tilecuş deține o clădire cu etaj: 2 săli de clasă pentru învățământ primar, o sală de clasă pentru învățământ gimnazial; Sală profesorală dotată cu o multifuncțională; Laborator calculatoare dotat cu 6 calculatoare; Un cabinet profesor coordonator cu un calculator şi o multifuncţională; Cămară destinată programului Lapte corn ; O încăpere pentru centrala termică; Grup sanitar femei, compus dintr-o cabină; Grup sanitar bărbați, compus dintr-o cabină și un pişoar Grup sanitar fete, compus din 4 cabine; Grup sanitar băieți, compus dintr-o cabină destinată persoanelor cu handicap, două pişoare și 2 cabine; A doua clădire situată în centrul satului deţine o sală de clasă pentru învăţământul preşcolar și un grup sanitar, iar încălzirea se face cu sobă de teracotă alimentată cu combustibil solid. Școala deține autorizație sanitară. Școala Gimnazială nr. 3 Bălaia deține 2 clădiri: O clădire deține: O sală de clasă destinată învățământului primar care este simultan; 3 săli de clasă destinate învățământului gimnazial care este simultan; Sala profesorală dotată cu un calculator, o imprimantă, o multifuncțională; Sală destinată programului Lapte corn ; Grup sanitar profesori; Grup sanitar fete; Grup sanitar băieți; Încăpere pentru depozitarea materialelor de curățenie; A doua clădire deţine: O sală de clasă destinată învățământului primar care este simultan; O sală de clasă destinate învățământului preşcolar; Grup sanitar fete; Grup sanitar băieți; Școala mai deține un spațiu destinat centralei termice și o cămară de lemne. Școala deține autorizație sanitară. 13

14 Grădinița cu Program Normal din Uileacul de Criș dispune de o sală de clasă, unde își desfășoară activitatea o grupă de preșcolari și o sală destinată activităților recreative. Clădirea dispune și de grup sanitar, iar încălzirea se face cu sobe de teracotă alimentate cu combustibil solid. Şcoala cu clasele 0-IV Smiles dispune de 5 săli de clasă pentru învăţământul primar; o sală destinată activităților recreative; de grup sanitar; un spațiu destinat centralei termice și o cămară de lemne. Școala deține autorizație sanitară. Cabinetul de documentare şi informare Şcoala dispune de un cabinet de documentare şi informare bine dotat cu un fond de carte şi alte publicaţii, 4 calculatoare, tablă smart, video-proiector, tablă magnetică, sistem home cinema, DVD player, casete audio şi video, destinate tuturor elevilor şi cadrelor didactice din unitatea de învăţământ. Acest spaţiu ne permite tuturor celor înteresaţi să punem în valoare obiectivele pedagogice şi educative pe care ni le-am propus: -familiarizarea cu spaţiul C.D.I.; -familiarizarea resurselor C.D.I.; -utilizarea aparaturii multimedia; -favorizarea muncii individuale şi a lucrului în echipă atât pentru elevi cât şi pentru cadre didactice; -formarea unor capacităţi de evaluare şi autoevaluare pentru elevi şi cadre didactice. Dotarea unităţii de învăţământ cu mijloace prevăzute în planurile de învăţământ, cu echipamente audio vizuale şi tehnologie informativă. Şcoala noastră dispune de mijloace de învăţământ corespunzătoare unui învăţământ modern Printr-un management financiar performant se pot identifica în permanenţă noi resurse financiare, colaborat cu o utilizare eficientă a acestora. Abilităţile şi capacitatea de gestionare eficiente a unui management performant, profesional al directorului de unitate de învăţământ sunt puse în valoare şi prin modul în care acesta conduce colectivele de elevi şi cadre didactice, stimulându-i în plan cognitiv volitiv, atitudinal şi comportamental. Utilități a) Starea fizică a spaţiilor de învăţământ şi încadrarea în normele de igienă şcolară: -condiţiile de iluminat sunt corespunzătoare 14

15 -temperatura în sălile de clasă este normală -avem grupuri sanitare noi şi moderne -mobilierul este adecvat vârstei elevilor b) Dotarea unităţii de învăţământ cu mijloace prevăzute în planurile de învăţământ cu echipamente audiovizuale şi tehnologie informatică: -şcoala noastră dispune de mijloace de învăţământ corespunzătoare unui învăţământ modern :tablă Flip-Chart, video-proiector, telefon-fax, televizor color, tablă smart, calculatoare, 3 multifuncţionale Cannon, 2 imprimante provenite din donaţii. În anul şcolar sursele de finanţare au fost din fonduri alocate de Consiliul Local Tileagd, Consiliul reprezentativ al părinţilor şi surse extrabugetare. Curriculum Proiecţia structurii şcolii pe anul şcolar Şcoala funcţionează numai cu învăţământ de zi. Aceste clase sunt structurate astfel: - învăţământ primar 19 clase, 17 secţia română (4 în regim simultan), 2 secţia maghiară în regim simultan. - învăţământ gimnazial 14 clase, 12 secţia română (din care 3 clase în regim simultan), 2 secţia maghiară ( în regim simultan) Număr elevi pe cicluri de învăţământ: - clasele 0-IV clasele V-VIII 224 Număr minim de elevi pe clasă: - clasele 0-IV 13 - clasele V-VIII 13 Informații privind personalul didactic Director:prof.Chişbora Florentina,specialitatea chimie-fizică,gradul didactic I, vechime 25 ani Nr. Crt. NUMELE ŞI PRENUMELE SPECIALITATEA (SPECIALITĂŢILE DIN DIPLOMĂ (DIPLOME) UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT UNDE FUNCŢIONEAZĂ STATUTUL CALIFICAT/ NECALIFICAT FLOREA FLOARE educatoare Grădiniţa Tilecuş TITULAR CALIFICAT 2 KONCZ ANDREEA- RAMONA Prof.înv.primar preşc Grădiniţa Uileacul de Criş TITULAR CALIFICAT 15

16 3 DRAGU AURA- TEODORA 4 SARAC SIMONA - DORA 5 PERTE MONICA VIORICA Prof.înv.primar preşc. Prof.înv.primar preşc. Prof.înv.primar preşc. Grădiniţa Bălaia TITULAR CALIFICAT Grădinița Tileagd TITULAR CALIFICAT Grădinița Tileagd TITULAR CALIFICAT 6 SOLYOM ENIKO Prof.înv.primar preşc. Grădinița Tileagd SUPLIN CALIFICAT 7 FODOR BEATA MONICA Prof.înv.primar preşc. Grădinița Tileagd TITULAR CALIFICAT 8 HOSU FLOARE Prof.înv.primar preşc. Grădinița Tileagd TITULAR CALIFICAT 9 MORARU OLIMPIA 10 ANTAL IRINA ENIKO 11 GLIGA EMILIA GABRIELA 12 LABANC IULIANA SIMONA Prof.înv.primar Şcoala Bălaia TITULAR CALIFICAT Prof.înv.primar Şcoala Tileagd TITULAR CALIFICAT Prof.înv.primar Şcoala Tileagd TITULAR CALIFICAT Prof.înv.primar Şcoala Tileagd TITULAR CALIFICAT 13 SUCIU LAURA Prof.înv.primar Şcoala Tilecuş TITULAR CALIFICAT 14 POP RODICA- ELEONORA 15 NEGRUTIU MARIA 16 NAGY IOANA ALINA 17 BERE OLTIȚA ELENA 18 JUHASZ NOEMI EVA Prof.înv.primar Şcoala Tileagd TITULAR CALIFICAT Prof.înv.primar Şcoala Tilecuş TITULAR CALIFICAT Prof.înv.primar Şcoala Tileagd TITULAR CALIFICAT Prof.înv.primar Şcoala Tileagd TITULAR CALIFICAT Prof.înv.primar Şcoala Tileagd TITULAR. CALIFICAT 19 BIICU ALINA Prof.înv.primar Şcoala Tileagd TITULAR CALIFICAT 20 VARGA MONICA Prof.înv.primar Şcoala Smiles TITULAR CALIFICAT 16

17 21 COMSA IRINA MARIA Prof.înv.primar Şcoala Smiles TITULAR. CALIFICAT 22 FILDAN LILIANA Prof.înv.primar Şcoala Tileagd TITULAR CALIFICAT 23 VERES RODICA CODRUTA 24 POPUS MARIOARA CORNELIA Prof.înv.primar Şcoala Bălaia TITULAR CALIFICAT Prof.înv.primar Şcoala Tileagd TITULAR CALIFICAT 25 LORINCZ CSENGE Prof.înv.primar Şcoala Smiles SUPLIN CALIFICAT 26 OLCEAN IOAN Învăţător Şcoala Tileagd TITULAR CALIFICAT 27 MIHUTA LENUTA Prof.înv.primar Şcoala Smiles TITULAR CALIFICAT 28 BARA GAVRIL Educaţie tehnologică Şcoala Tileagd TITULAR CALIFICAT 29 CĂLINESCU ERVIN 30 CHISBORA FLORENTINA 31 CRISAN GEORGETA- PAULINA 32 SZOBOSZLAI -G. EDIT GABRIELLA 33 VASI ANGELA STELA 34 ABRUDAN ANA MARIA 35 BORZ CLAUDIU- CRISTIAN 36 MERCAS FLORIN MIHAI 37 ERMIL EVA ADRIANA 38 COMAN CLAUDIA FLORICA Educaţie fizică Şcoala Tileagd TITULAR CALIFICAT Chimie-fizică Şcoala Tileagd TITULAR CALIFICAT Limba română Şcoala Tileagd TITULAR. CALIFICAT Fizică-informatică Şcoala Tileagd SUPLIN. CALIFICAT Franceză Şcoala Tileagd TITULAR. CALIFICAT Matematică Şcoala Tileagd TITULAR CALIFICAT Matematică Şcoala Tileagd TITULAR CALIFICAT Geografie Şcoala Tileagd TITULAR CALIFICAT Arte plastice Şcoala Tileagd TITULAR CALIFICAT Biologie-chimie Şcoala Tileagd TITULAR CALIFICAT 17

18 39 ALB IOAN TEOFIL Limba română Şcoala Tileagd TITULAR CALIFICAT 40 STEF GABRIELA MARIAOARA Religie ortodoxă Şcoala Tileagd TITULAR CALIFICAT 41 TRIF LAVINIA Biologie-chimie Şcoala Bălaia TITULAR CALIFICAT 42 SOTOC DACIANA ANCA Limba română Şcoala Tilecuş TITULAR DETAŞAT CALIFICAT 43 FEKETE ANGELA TIMEA 44 PETRICA GABRIEL FLORIN 45 CLONDA MARCELA SORINA 46 HOSU LIVIU CIPRIAN 47 HINT FLORENTINA GIANINA Matematică Şcoala Tileagd TITULAR CALIFICAT Matematică Şcoala Bălaia SUPLIN CALIFICAT Limba engleză Şcoala Tileagd TITULAR CALIFICAT Istorie-geografie Şcoala Tileagd TITULAR CALIFICAT Limba română Şcoala Bălaia TITULAR CALIFICAT 48 GIURCANU FELICIA 49 CÎCU DOINA MIRABELA Profesor documentarist Limba englezăfranceză Şcoala Tileagd TITULAR CALIFICAT Şcoala Tilecuş TITULAR CALIFICAT 50 SĂRMĂȘAN CRISTIAN FLORIN 51 POP CIPRIAN AUREL Geografie Şcoala Tileagd SUPLIN CALIFICAT Educaţie fizică Şcoala Tileagd TITULAR CALIFICAT 52 GUDIU CORNELIA Limba englezăfranceză Şcoala Tileagd SUPLIN CALIFICAT 53 ȘERB ADELA DANIELA Limba engleză Şcoala Tileagd TITULAR CALIFICAT 54 STIUBE LUCIAN VASILE Educaţie fizică Şcoala Bălaia şi Tilecuş TITULAR CALIFICAT 55 RUS ADRIAN FLORIN Educaţie fizică Şcoala Tileagd TITULAR CALIFICAT 18

19 56 DAMIAN ERIKA Geografie-istorie Şcoala Tileagd SUPLIN CALIFICAT 57 FODOR BEATA Religie reformată Şcoala Tileagd SUPLIN CALIFICAT 58 BALOG HANNA ILDIKO 59 FILIMON OCTAVIA 60 PANTIȘ VASILE CONSTANTIN Limba maghiară Şcoala Tileagd SUPLIN CALIFICAT Matematică Şcoala Tilecuş SUPLIN CALIFICAT Religie ortodoxă Şcoala Tilecuş SUPLIN CALIFICAT TOTAL CADRE DIDACTICE CALIFICATE: 60 CADRE DIDACTICE NECALIFICATE: - TITULARI: 49 SUPLINITORI CALIFICAŢI: 11 SUPLINITORI NECALIFICAŢI: - Număr total cadre din școală: cadre didactice : 60 din care 8 învățământ preșcolar personal didactic auxiliar : 2 Racz Elisabeta secretară Pătcaş Maria contabilă personal nedidactic : 8 19 învățământ primar 33 învățământ gimnazial Îngrijitori curățenie: Golpoian Nicoleta, Indrieş Florica, Manea Corina, Şipoş Rodica, Molnar Elena, Bodog Crina. Şoferi: Cociş Ioan, Baci Traian. Informaţii cu privire la efectivele de elevi: Învățământ preșcolar Grădinița din Tileagd 85 copii Grădiniţa din Tilecuş 11 copii 4 fete şi 7 băieţi Grădiniţa din Bălaia 13 copii 7 fete şi 6 băieţi din care 12 copii la secţia maghiară 7 fete şi 5 băieţi 73 copii la secţia română 43 fete şi 30 băieţi Grădiniţa din Uileacul de Criş 12 copii 7 fete şi 6 băieţi Total 121 copii 19

20 Învățământ primar și gimnazial Număr de elevi înmatriculaţi: 535 Secţia română: - învăţământ primar 287: 146 fete şi 141 băieţi - învăţământ gimnazial 206: 106 fete şi 100 băieţi Secţia maghiară: - învăţământ primar 24: 13 fete şi 11 băieţi - învăţământ gimnazial 18: 6 fete şi 12 băieţi Elevi pe clase: -secţia română Clasa Nr.elevi 0 50 I 67 II 54 III 63 IV 53 V 55 VI 56 VII 53 VIII 42 -secţia maghiară Clasa Nr.elevi 0 - I - II 2+7+3=12 III IV 7+5=12 V VI 4+8=12 VII - VIII 2+4=6 Rata de promovabilitate: 98% la învățământul primar și 88% la învățământul Rata abandonului şcolar este de 5,8%. Elevi înscrişi la liceu 78,5% Frecvența abaterilor prin note scăzute la purtare: 12% Promovabilitatea la Teza cu subiect unic a fost de 64% gimnazial REZULTATE OBȚINUTE LE EVALUAREA NAȚIONALĂ

21 DISCIPLINE NR. ELEVI ÎNSCRIȘI NR. ELEVI PREZENȚI 1-1,99 2-2,99 NUMĂR DE ELEVI CU NOTE ÎNTRE: 3-3,99 4-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8, LB. ȘI LIT. ROMÂNĂ MATEMATICĂ LB.ŞI LIT. MAGHIARĂ MEDII Resurse materiale Gradul de acoperire zilnic cu săli de clasă este 100%, deoarece avem săli de clasă pentru toate clasele existente în unitatea noastră. Mobilierul din unitatea școlară este modular, în conformitate cu particularitatile de vârstă ale elevilor. Laboratoarele existente în scoală sunt: laborator de informatică, dotat cu un număr de 25 calculatoare, laborator de biologie, fizică și chimie, laborator AeL. Spațiile școlare respectă normele de igienă impuse de normativele în vigoare, dispunând de autorizații de funcționare. Iluminatul este corespunzător. Încălzirea se face cu centrala termică, ceea ce conferă o atmosferă plăcută, necesară procesului instructiv educativ. Clasele funcționează într-un singur schimb pe zi. Resurse materiale: -materiale didactice: școala este dotată bine cu materiale didactice Resurse financiare: școala are fonduri bănești extrabugetare din donații minime. Relația cu comunitatea Stabilirea relaţiei de parteneriat cu familiile elevilor pentru o mai eficientă colaborare şi susţinere a proiectelor școlii; Colaborarea cu familiile elevilor presupune acţiuni pedagogice ale școlii în rândul părinţilor ; Comunicarea cu autorităţile locale : Primăria, Consiliul local şi ISJ pentru susţinerea proiectelor educaţionale. Calitatea managementului scolar În planul managerial sunt stabilite priorităţile privind baza materială, dotările, investiţiile, etc. De asemenea s-a urmărit : 21

22 Colaborarea cu toate instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, sport, poliţie, etc, şi realizarea de parteneriate educaţionale ; Proiectarea, organizarea, îndrumarea şi coordonarea activităţilor, contribuind la dezvoltarea unităţii şi creşterea prestigiului ei ; Pregătirea pentru obţinerea rezultatelor mai bune la examenele naţionale şi admitere în învăţământul liceal; Elaborarea documentelor de proiectare, organizare, control şi evaluare la timp pentru a asigura bunul mers al instituţiei şcolare ; Stabilirea relaţiei de parteneriat cu familiile elevilor pentru o mai eficientă colaborare şi susţinere a proiectelor școlii; OFERTA EDUCAȚIONALĂ în anul școlar PREȘCOLARI Ştiu să am grijă de mine Să creştem sănătoşi Viaţa are prioritate Sănătatea înainte de toate Sănătatea, bunul cel mai de preţ Căsuţa cu poveşti Cutiuţa cu poveşti terapeutice GIMNAZIU Prietenul meu, calculatorul. Informatica pas cu pas Educaţie pentru sănătate Parteneriate cu alte unități de învățământ sau alte instituții Parteneriat cu Colegiul Tehnic Nr.1 Vadu Crişului, Liceul Tehnologic Nr.1 Șuncuiuș şi Şcoala Gimnazială Nr.1 Ovidiu Drimba Lugaş Imagine şi cuvânt în revista şcolii. Parteneriat cu Editura CD Press S.R.L., revista Doxi Parteneriat cu bisericile ortodoxe din comună Să ne iubim unii pe alţii! Parteneriat cu Poliția Tileagd Viața are prioritate! Parteneriat cu cabinetele medicale din comună Sănătatea e cea mai de preţ! Parteneriat cu Asociaţia Cununa de pe Criş dansuri populare Parteneriat cu trupa de teatru Licuricii jucăuşi! din Oradea 22

23 Parteneriat de voluntariat cu Căminul de bătrâni Ciutelec Pentru şi alături de oameni! Parteneriat cu Biblioteca Judeţeană Carte cinste cui te-a scris Parteneriat cu Şcoala Gimnazială George Coşbuc Baia-Mare Universul meu! Parteneriat cu Şcoala Gimnazială Nr.7 Galaţi Târg de mărţişoare! Parteneriat cu Şcoala Gimnazială Nr.1 Tătărani Mărţişor-vestitor al primăverii! Parteneriat cu Asociaţia Kids Haven Meşteşugaşul, Crăciunaşul! Parteneriat cu Grădiniţa Nr.56 Oradea Copii sănătoşi, copii fericiţi, Happy English, Mai aproape de Tine, Doamne! Parteneriat cu Clubul Copiilor Lipova Culorile Toamnei! Parteneriat cu Fundaţia Preţuieşte clipa Bucureşti Arta între talent şi dăruire! Parteneriat cu Şcoala Gimnazială Adrian V.Rădulescu Murfatlar În ţara lui Făt- Frumos! Parteneriat cu Esential Proiect SRL Piteşti Din suflet pentru mama!, Tehnici moderne de predare! Parteneriat cu Şcoala Gimnazială Elena Doamna Tecuci Prolectura! Parteneriat cu Şcoala Gimnazială Mihai Eminescu Brăila Verde către o viaţă sănătoasă! Parteneriat cu Şcoala Gimnazială Constantin Brâncuşi Medgidia Chip de copil! Parteneriat cu ISJ Bihor Un măr pe zi, o viaţă sănătoasă! Parteneriat cu Garda Naţională de Mediu Bucureşti Let s Be Eco! Parteneriat cu Garda Naţională de Mediu Oradea Ziua Mondială a zonelor umede! Parteneriat cu CSEI Nr.1 Oradea Mâini micuţe, hărnicuţe! Parteneriat cu CJRAE Târgu Mureş Societatea multiculturală Parteneriat cu CCD Bihor - Învăţarea prin cooperare şi dezvoltarea gândirii critice Parteneriat cu Poliția și Centrul Județean Antidrog Educație pentru viață, stop violenței, stop accidentelor! Parteneriat cu fundaţia olandeză SASSENHAIM PASTORAAL FONDS Parteneriat cu Școala Gimnazială Szacsvai Imre Oradea Să fim eco! Parteneriat cu CJRAE Bihor Campania fără violență în școli! Parteneriat cu Junior Achievement România pentru programe opţionale 23

24 B.Informații de tip calitativ (anul școlar ) Mediul de proveniență al elevilor: -familii cu nivel de școlarizare bun -elevi navetiști 196 din Tileagd şi satele aparţinătoare - Clasele I-IV Tileagd 51 elevi Poşoloaca 13 elevi Călătani 8 elevi Tilecuş 3 elevi Valea de Uileac 5 elevi Uileacul de Criş 18 elevi - Clasele V-VIII Tileagd 43 elevi Poşoloaca 13 elevi Călătani 9 elevi Tilecuş 4 elevi Valea de Uileac 8 elevi Uileacul de Criş 17 elevi Telechiu 4 elevi -elevi de etnie rromă 86 din care 51 fete şi 35 băieţi - Şcoala Tileagd Clasele 0-IV 11 elevi din care 3 fete şi 8 băieţi Clasele V-VIII 23 elevi din care 10 fete şi 13 băieţi - Şcoala Smiles Clasele 0-IV 45 elevi din care 35 fete şi 10 băieţi - Şcoala Tilecuş Clasele V-VIII 7 elevi din care 3 fete şi 4 băieţi Calitatea personalului didactic: -calificat 100% -cu performanțe în activitatea didactică Relații interpersonale bazate pe colaborare, deschidere. comunicare, tendințe de individualizare. Oferta educațională actuală: chiar dacă perfectibilă, conferă cadrul natural propice desfășurării unui învățământ modern, capabil de performanțe specifice nivelului de vârstă al elevilor, abilităților, competențelor și intereselor de formare ale acestora. Planul de şcolarizare se realizează integral prin recesamântul elevilor care locuiesc în comună. Cadrele didactice sunt bine pregătite din punct de vedere profesional, fapt constatat în urma inspecțiilor la clasă, a inspecțiilor de specialitate, a lecțiilor susținute în cadrul cercurilor 24

25 pedagogice, a rezultatelor obținute cu elevii și a interesului manifestat pentru participarea la cursuri de perfecționare. Implicarea părinților în activitățile școlii este bună, dar există și părinți care se dovedesc dezinteresați față de educația elevilor, fapt reflectat și în comportamentul și atitudinea elevilor față de școală. O colaborare permanentă există cu ISJ Bihor prin participarea la şedinţe, consfătuiri, cercuri pedagogice, cursuri de formare şi perfecţionare continuă. a) profesori înv. preşcolar : PERFECTIONARE NR. EDUCATORI INSCRISI LA GR.DID DOCTORAT - - MASTERAT - - GR. I 2 1 GR. II 3 - DEFINITIVAT 3 1 TOTAL 8 2 b) profesori înv. primar PERFECTIONARE NR. PROF-INV ÎNSCRISI LA GRAD DOCTORAT - MASTERAT - GR.I 7 7 GR. II 9 1 DEFINITIVAT 3 - TOTAL 19 8 c) profesori gimnaziu PERFECTIONARE NR. PROFESORI ÎNSCRISI LA GRAD DOCTORAT - 1 MASTERAT - - GR. I 15 5 GR. II 8 4 DEFINITIVAT 10 2 TOTAL I.2.Diagnoza mediului extern Contextul economic şi social Comuna Tileagd este aşezată pe valea Crişului Repede, în partea de Nord-Vest a judeţului Bihor, intersectată la Nord de drumul Internaţional E 15, distanţa 2 km Nord de calea ferată Oradea-Cluj-Napoca-Bucureşti, respectiv de Gara CFR Tileagd. Reşedinţa de Judeţ Bihor - Oradea se găseşte la 21 km pe şoseaua internaţională iar municipiul Cluj la 150 km. Este mărginită la Nord de dealurile Plopişului, comuna Sârbi şi Brusturi, la Sud 25

26 cu poalele munţilor Pădurea Craiului, respectiv cu comuna Vârciorog şi Copăcel. La Est se mărgineşte cu comunele Lugaşul de Jos şi Ţeţchea iar la Vest cu comunele Sacadat şi Ineu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tileagd se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (65,38%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (20,22%) și romi (9,31%). Pentru 4,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (55,65%), dar există și minorități de reformați (16,52%),penticostali(11,81%),romano-catolici(5,25%),baptiști(3,72%) și adventiști de ziua a șaptea (1,19%). Pentru 4,38% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Localitatea Tileagd este o comună cu o suprafaţă de 6496 ha, având o populaţie de 3955 de locuitori. De comuna Tileagd aparţin satele Bălaia cu 740 de locuitori, Tilecuş cu 886 locuitori, Uileacu de Criş cu 840 de locuitori, Călătani cu 220 locuitori şi Poşoloaca cu 327 de locuitori. Clima este moderat continentală, cu anotimpuri de vară nu prea calde şi cu ierni mai blânde, vara înregistrându-se temperaturi între de grade iar în timpul iernilor între grade. Precipitaţiile atmosferice au o medie anuală de m/m, cantitate suficientă de umiditate pentru a asigura dezvoltarea normală a plantelor de cultură şi a fâneţelor. De regulă cele mai abundente precipitaţii se produc în lunile mai-iunie şi în sept.-octombrie. Economia comunei Tileagd este una predominant agricolă dar este prezentă şi în continuă dezvoltare ramura industrială de tradiţie pentru această comună, respectiv industria mobilei. În comuna Tileagd convieţuiesc în bune relaţii cetăţeni de diferite etnii, în număr mai mare fiind români şi maghiari cu diferite convingeri religioase. În ultimii ani s-a înregistrat un uşor regres demografic prin scăderea natalităţii. Aşadar, populaţia şcolară înregistrează o scădere lentă. Comuna Tileagd are o populaţie cu un nivel de cultură mediu cu tendinţă de creştere în perioada actuală. Structura naţională şi religioasă a populaţiei constituie un element progresiv în această direcţie. 26

27 Din punct de vedere al deosebirii populaţiei în comună există o reţea comercială de magazine atât alimentare cât și mixte care deservesc populația comunei. Comuna dispune de cabinete medicale particulare în număr de 4, și cabinete stomatologice în număr de 3. Există un cabinet medical veterinar şi 6 biserici: ortodoxă, reformată, romano catolică, baptistă, penticostală, adventişti de ziua a şaptea precum şi 3 farmacii. Analiza P.E.S.T.(E) În sfera planificării strategice instituționale, analiza de context se impune, nu atât prin justificările sale teoretice, cât mai ales ca o cerință de ordin pragmatic. Şcoala nu este o instituție izolată de mediul în care funcționează. Din contră, prin însăşi misiunea ei, este o instituție puternic ancorată social, care trebuie și poate să se pună în serviciul direct al comunității sociale. Comunitatea și, într-un sens mai larg, contextul constituie un potențial de resurse foarte important sub toate aspectele: uman, financiar, material, care nu se oferă neapărat de la sine, ci trebuie atras și valorificat de școală prin oferta pe care, la rândul ei, o propune comunității. Conform datelor privind politicile de educație și formare din Europa, se preconizează ca aproape 50% dintre noile locuri de muncă din U.E. vor solicita persoane care au absolvit forme de învățământ superior, iar aproximativ 40% vor fi destinate celor care posedă competențe înalte, dobândite în învățământ mediu. De asemenea, se estimează că 8% din locurile de muncă vor necesita utilizarea curentă a tehnologiilor informaționale, operare pe calculator, comunicarea și relaționarea, lucrul în echipă și comunicarea într-o limbă străină. Identificarea și descrierea comunității și a grupurilor de interes este necesară, știut fiind faptul că o bună analiză în acest domeniu va genera o mai ușoară integrare a absolvenților în societate. Analiza nevoii și a cererii de educație pentru indivizi, grupuri și comunitate scoate la iveală faptul că, sub presiunea reformării învățământului, piața educațională trebuie să fie extinsă și să devină concurențială în aproape toate segmentele sale. Contextul politic Din punct de vedere legislativ și organizatoric, învățământul preuniversitar românesc este reglementat prin documentele specificate la cadrul juridic. Politicile educaționale sunt în curs de redefinire și restructurare. Oferta politică a Guvernului în domeniul educației este construită în jurul următoarelor obiective majore: - acces egal și sporit la educație - calitatea ridicată a educației și pregătirea societății bazate pe cunoaștere 27

28 - descentralizarea și depolitizarea sistemului educativ - transformarea educației în resursă de bază a modernizării României - condiționarea investiției în capitalul uman ca investiția cea mai profitabilă pe termen lung - combinarea eficientă a educației de elită cu educația generală - compatibilizarea europeană și scoaterea învățământului românesc din izolarea din ultimii ani - dezvoltarea instituțională a educației permanente Oportunitățile create de politica educațională susținută de guvern, pentru școala noastră, sunt legate de asigurarea dotărilor necesare prin programe guvernamentale, dezvoltarea învățământului în limba maternă, proiectarea unui sistem modern de evaluare a cunoștințelor și competențelor, diversificarea metodelor și practicilor didactice, deplasarea de la caracterul informativ la cel formativ etc. Este deosebit de clară poziția administrației locale de sprijinul acordat școlii pentru întărirea rolului pe care acesta îl joacă în comunitate. De asemenea, sunt de menționat domeniile prioritare ale administrației publice locale: - repararea și modernizarea unităților de învățământ - dezvoltarea și diversificarea asistenței sociale pentru populație - accelerarea introducerii calculatorului și generalizarea accesului la internet în unitățile de învățământ APRECIERI Politica educaţională la nivel naţional nu a găsit încă soluţiile pentru această perioadă de transformări prea rapide (mai ales in mentalitate), ţinând cont că o mare parte a copiilor noştri nu fac faţă actualelor programe şcolare, care chiar dacă s-au descongestionat nu sunt încă bine structurate, corelate şi conţin prea multă informaţie. Este nevoie de o mai bună colaborare a şcolii cu organele puterii locale pentru o mai bună finanţare a unor programe sau proiecte din şcoală. Politici favorabile la nivel local pentru susţinerea şcolilor. Contextul economic La nivel național, conform datelor furnizate de Comisia Națională pentru statistică, tendința generală privind evoluția forței de muncă a constituit-o în ultimii ani scăderea populației ocupate și creșterea ratei șomajului datorită privatizării marii industrii și retehnologizării acesteia și în ultimul timp criza economico financiară mondială. 28

29 Insuficienta pregătire și tendințele de pe piața muncii se reflectă în mod negativ asupra aptitudinilor făcute la admitere de către elevii de clasa a VIII-a și a părinților acestora, specialitățile teoretice fiind în continuare mai căutate, în detrimentul unor specializări oferite de învățământul profesional prin școala de meserii, chiar dacă cererea de locuri de muncă în domeniu depășește cu mult oferta actuală. Legislația actuală financiară permite atragerea de fonduri extrabugetare. În același timp, interesul agenților economici în acordarea de sponsorizări sau donații pentru instituțiile de învățământ este de multe ori scăzut. Efectul acestor factori economici poate fi extrem de grav, de la dezinteres și absenteism ridicat până la posibilul abandon școlar. APRECIERI Resurse bugetare limitate, deseori insuficiente pentru minimul educaţional (consumabile şi igienizarea spaţiilor au uneori de suferit din cauza resurselor financiare) Lipsa resurselor extrabugetare care ar putea completa nevoile esenţiale. Revigorarea economiei naţionale. Contextul social Din punct de vedere social, trebuie subliniată influența mentalității majorității populației, care acordă o mare valoare pregătirii academice, de cultură generală, fapt ce determină ca primele opțiuni ale părinților și elevilor la intrarea în ciclul postgimnazial să fie pentru specializările profilurilor teoretice. Pe de altă parte, din chestionarele aplicate de diverse instituții de profil, se constată un nivel foarte scăzut de cunoștințe în ceea ce privește sistemul de învățământ din România, lipsa de cunoștințe manifestându-se inclusiv în ceea ce privește informațiile esențiale privind educația, cum ar fi numărul claselor din învățământul obligatoriu, gratuitatea învățământului de stat etc. În acest context orice modificări survenite în politica educațională, fie ele de structură sau de conținut, sunt percepute deformat, prin prisma experienței personale și a felului în care s-a asigurat accesul la informație. La nivel demografic se remarcă o continuă scădere a populației școlare, cu efecte pe termen lung asupra întregului sistem de învățământ. Zona în care este așezată unitatea noastră este în general favorabilă instruirii, familia și comunitatea locală în general putând sprijini eforturile școlii pentru educarea copiilor. Trebuie remarcată și influența negativă asupra sistemului de învățământ a materialelor apărute în mass media centrală. Această tendință se reflectă în opinia generală asupra învățământului românesc cu efecte negative pe termen lung. 29

30 Abordarea problemelor sociale se face cu o seriozitate crescândă la nivel național și local, existând programe speciale pentru combaterea delicvenței, drogurilor, alcoolismului, sărăciei, șomajului, iar evoluția ascendentă a economiei este un mijloc eficient de combatere și ameliorare a problemelor sociale. Poziția diferitelor grupuri de interes față de școală se află pe o pantă ascendentă manifestată printr-un sprijin tot mai important pe care Poliția, Primăria îl acordă școlii. Comunitatea, în ansamblul ei, își dă seama că școala și educația reprezintă un mijloc de promovare socială, atât pentru individ, cât și pentru comunitate. APRECIERI Elevi proveniţi din medii sociale instabile, sărace sau dezorganizate. Multi părinţi plecaţi în străinătate Lipsa motivaţiei pentru învăţătură. Reducerea ratei şomajului. Contextul tehnologic Analiza contextului tehnologic se impune deoarece tehnologia poate aduce un spor substanțial de calitate și eficiență procesului de învățământ. În prezent, forma cea mai importantă a contextului tehnologic este tehnologie informatică, cu implicațiile ei în comunicații și procesarea informației. Dotarea cu calculatoare, accesul la internet, la biblioteci virtuale sau la rețele instituționale sunt decisive pentru dezvoltarea în domeniul informatic. Contextul tehnologie influențează structura programelor de studii, calitatea procesului de învățământ și implicit calitatea absolvenților. Se remarcă introducerea la scară tot mai largă a echipamentelor informatice și a noilor tehnologii. M.E.C.T. acordă sprijin unităților școlare în sistemul predării învățării asistate pe calculator. Programul AeL a prezentat avantaje indiscutabile pentru modernizarea procesului de învățământ de aici, necesitatea formării cât mai multor cadre didactice în folosirea acestei platforme. Nivelul tehnologic al educației este încă scăzut. Singurele spații dotate relativ corespunzător din punct de vedere tehnologic se află chiar în școală. 30

31 APRECIERI: Şcoala nu dispune de spaţii de depozitare corespunzătoare pentru materiale didactice sau materiale scoase din uz, dar care se pot utiliza în alte scopuri (schelete de bănci, blaturi de melamină, scaune metalice etc.). Dotarea cu calculatoare moderne, echipamente audio-vizuale. Orientarea elevilor spre licee cu profil tehnologic căutate pe piaţa muncii. Contextul ecologic La nivel național, s-a inclus printre domeniile prioritare programul de protecție a mediului și creșterea calității vieții. Acest context capătă amploare și se referă la modul în care proiectele școlare pot afecta mediul. Trăim într-o țară în care nivelul de poluare este în creștere, datorită urbanizării intense. De asemenea se alocă foarte puțini bani pentru programele de protecția mediului și conservarea florei și faunei în toate zonele. Astfel, considerăm bine venit orice proiect cu privire la protecția mediului, mai ales că, odată cu integrarea în U.E. aceasta este una din problemele esențiale care necesită rezolvare. Astfel, educația ecologică trebuie să devină o prioritate și o componentă activă în educarea tinerei generații. APRECIERI Preocuparea sporită pentru asigurarea stării de igienă şi curăţenie. Preocuparea pentru amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi ce înconjoară şcoala prin organizarea serviciului personalului de îngrijire dar şi prin acţiunile organizate în fiecare primăvară prin,, Luna curăţeniei şi a protejării mediului înconjurător, cu acţiuni specifice, participarea la programe nationale (Let s do it Romania) Continuarea proiectului ECO-ȘCOALA 31

32 Analiza nevoilor educaționale și de formare Realizarea unei analize adecvate a nevoilor, constituie premisa reușitei oricărui proiect educațional. Deși anumite nevoi pot apărea pe parcursul procesului, este important ca pregătirea planificată să abordeze nevoile deja identificate. Urmare directă a diagnozei mediului intern și extern prezentăm: analiza S.W.O.T. Resurse curriculare PUNCTE TARI -existența motivației pentru calitate în învățământ -ofertă curriculară bine fundamentată -unitatea dispune de întregul material curricular (planuri de învățământ, programe școlare, programe opționale, ghiduri de aplicare, auxiliare, etc.) -prezența consilierii psihopedagogice utilă și proiectării de curriculum -conexiune la internet -existența comisiei pentru curriculum OPORTUNITĂȚI -existența multor posibilități de informare și de formare a cadrelor didactice -creșterea gradului de autonomie instituțională a școlii -colaborarea cu comunitatea locală în vederea realizării analizei de nevoi a acesteia și implicit, a dezvoltării curriculare PUNCTE SLABE -organizarea diferențiată a C.D.S-ului: -managerial oferta școlii nu satisface nevoile tuturor elevilor -administrativ opțiunile se fac în funcție de decizia majorității elevilor clasei -conservatorismul și rezistența la schimbare a unor cadre didactice -angrenarea unui număr insuficient de cadre didactice în activitățile educative școlare și extrașcolare -absenteismul în rândul elevilor AMENINȚĂRI -concurența școlilor gimnaziale din Oradea -incoerența legislativă -dezechilibrul real dintre numărul de ore, conținuturile programelor și nivelul de cunoștințe și deprinderi cu care elevul intră în liceu Resurse umane PUNCTE TARI -numărul mare de cadre didactice calificate -numărul mare de cadre didactice cu grade didactice -participarea cadrelor didactice la stagiile de formare în problematica reformei -elevi participanti și premiați la concursuri la nivel județean și național -posibilitatea motivării personalului didactic prin stimulente materiale (2%) PUNCTE SLABE -slabă motivare a cadrelor didactice și a personalului auxiliar pentru formarea continuă -timida utilizare a metodelor interactive în procesul de predare învățare -conservatorismul unor cadre didactice privind aspecte precum: organizare și desfășurarea lecțiilor cu caracter interdisciplinar, centrarea activităților didactice pe nevoile elevului, lucrul în echipă, informatizarea învățământului etc. -lipsa de interes manifestată de unele cadre 32

33 didactice pentru propria formare -necunoașterea de către toate cadrele didactice a modalităților de utilizare a echipamentelor audio vizuale și P.C. -disfuncționalități în comunicarea internă și externă OPORTUNITĂȚI -lărgirea ofertei de formare continuă -existența multor posibilități de informare și de formare a cadrelor didactice -parteneriate cu alte unități școlare și instituții AMENINȚĂRI -migrarea cadrelor tinere către domenii mai bine plătite -lipsa unor predări specifice în legislația școlară care să permită atenționarea/sancționarea cadrelor didactice dezinteresate față de propria dezvoltare profesională -scăderea populației școlare cu implicații asupra normării personalului didactic și a rețelei școlare Resurse financiare în baza materială PUNCTE TARI -baza materială cu mobilier școlar relativ nou -existența laboratoarelor (informatică, biologie, fizică-chimie) -existența unei biblioteci cu fond de carte -existența C.D.I. -dotarea cu calculatoare conectate la internet a serviciilor secretariat, contabilitate, cabinet de informatică -existența sălii de sport dotată -existența unui spațiu de verdeață ce poate fi amenajat pentru recreere OPORTUNITĂȚI -caracterul de prioritate națională a învățământului -transferul patrimoniului către administrația locală -continuarea dotării cu mobilier modern -completarea fondului de carte din biblioteci și adaptarea acestuia la programele școlare -existența programelor guvernamentale în vederea dotării laboratoarelor de fizică - chimie, biologie, a sălii de sport și a cabinetului C.D.I. -sponsorizare și parteneriate specifice, aducătoare de resurse extrabugetare PUNCTE SLABE -insuficienta preocupare și colaborare în vederea identificării resurselor extrabugetare -legislația sponsorizării nu acordă agenților economici suficientă libertate pentru sprijin financiar acordat școlilor -insuficienta pregătire a cadrelor pentru accesarea fondurilor nerambursabile pentru educație -lipsa unor mijloace moderne folosite în predare (table ecologice, flip chart) -dotarea insuficientă a laboratoarelor -insuficiența materialelor didactice necesare activității centrate pe elev AMENINȚĂRI -limitarea autonomiei unităților școlare în luarea deciziilor importante în condițiile neînțelegerii nevoii de autonomie sau a necunoașterii și înțelegerii corecte a legislației -slaba motivație financiară, permisă de legislație, a cadrelor didactice pentru desfășurarea unor activități didactice eficiente -insuficienta finanțare de la buget -ritmul lent al creșterii economice nu permite eventualilor sponsori un sprijin mai substanțial chiar în condițiile în care aceștia ar fi dispuși să-l acorde 33

34 Relații sistematice, comunitare și internaționale PUNCTE TARI -colaborarea cu familia prin Comitetul Reprezentativ al Părinților -disponibilitatea cadrelor didactice pentru dezvoltarea de parteneriate cu unități școlare din județ sau țară -angrenarea școlii cu parteneriate cu structuri al administrației locale (Primărie, Poliție, Biserică) -schimburile culturale cu alte școli OPORTUNITĂȚI -posibilitatea implicării în programe de cooperare naționale și internaționale -creșterea calității parteneriatului social, a inițiativei private și a sprijinului comunitar pentru dezvoltarea și susținerea educației școlare -accentuarea rolului parteneriatelor în dezvoltarea unităților școlare -realții profesionale foarte bune cu I.S.J. Bihor PUNCTE SLABE -insuficienta preocupare a cadrelor didactice pentru identificarea unor resurse extrabugetare și/sau a realizării de proiecte cu finanțare extrabugetară -insuficienta preocupare și colaborare în vederea identificării resurselor extrabugetare -legislația sponsorizării nu acordă agenților economici suficientă libertate pentru sprijin financiar acordat școlilor -insuficienta pregătire a școlii pentru acordarea fondurilor nerambursabile pentru educație -lipsa unor mijloace moderne în procesul de predare AMENINȚĂRI -influența negativă pe care o are cultura de cartier asupra elevilor -influența nefastă a canalelor de comunicare media care oferă false modele -lipsa conștiinței comunitare și de interes din partea părinților, în raport cu educația și în particular în raport cu evoluția propriilor copii -cerințele atitudinale și comportamentale ale părinților -problemele severe cu care se confruntă unele familii, inclusiv marginalizarea sau automarginalizarea unor familii defavorizate -absența educației pentru colaborare -lipsa facilităților oferite de comunitate, cadrelor tinere specializate pentru rezolvarea situațiilor deosebite (locuințe, copii mici) 34

35 II. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORGANIZAȚIEI MOTTO: Cel care dobândeşte cunoaşterea, dar nu o pune în practică este ca acela care ară pământul, dar nu-l seamănă. (Ralph Waldo Emerson) 2.1 V I Z I U N E A Școala noastră dorește să promoveze valori și tradiții prin elaborarea unui act educațional de calitate realizând un centru de resurse pluridisciplinare în beneficiul elevilor, cadrelor didactice și al comunității locale față de problematica umană, față de valorile moral civice, a respectului pentru natură și mediul înconjurător. M I S I U N E A Ţelul nostru este să rămânem o unitate şcolară de referinţă integrată nevoilor sociale ale comunităţii, care să realizeze pregătirea de azi, pentru viitorul de mâine al elevilor noştri la standarde europene. Această misiune nu poate fi îndeplinită fără ajutorul comunităţii. Împreună, învăţăm ca să luăm cele mai bune decizii în privinţa educaţiei copiilor. Încercăm să păstrăm un echilibru între tradiţiile şcolii, fiind deschişi în acelaşi timp spre ceea ce este nou. VALORI CHEIE: Deschidere o la nou o în relaţii interumane o către practici europene 35

36 o pentru parteneriat Echipă o învăţăm să dezvoltăm în comun experienţe individuale Dezvoltare personală o prin formare autoformare și perfecţionare permanentă Eficienţă o în concordanţă cu cerinţele comunităţii şi părinţilor o exprimată prin raportul efort - rezultate 36

37 2.2 Ț I N T E S T R A T E G I C E T.5.Promovarea imaginii unității școlare pe plan local, național și international în dezvoltarea culturii organizaţionale a şcolii T.1.Adaptarea curriculumului la decizia şcolii la necesităţile educaţionale şi la nevoile comunităţii şi cuprinderea tuturor elevilor într-o formă de educaţie extracurriculară. T.4.Asigurarea accesului tuturor elevilor la tehnică modernă de calcul şi comunicare,astfel realizându-se un cadru general adecvat pentru o educație de calitate. T.2. Aspirarea cadrelor didactice la o înaltă pregătire ştiinţifică şi metodică, receptiv la nou şi interesat de perfecţionare şi formare continuă. T.3.Dezvoltarea unui parteneriat privilegiat cu comunitatea şi identificarea comună a problemelor cu care se confruntă şcoala, formularea şi implementarea soluţiilor pentru rezolvarea lor. 37

38 2.3 O P Ț I U N I S T R A T E G I C E ȚINTA 1: Adaptarea curriculumului la decizia şcolii la necesităţile educaţionale şi la nevoile comunităţii şi cuprinderea tuturor elevilor într-o formă de educaţie MOTIVAREA ALEGERII ȚINTEI: L.E.N. formulează ca principală finalitate în educația și formarea profesională a elevilor, formarea și dezvoltarea competențelor acestora, necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală; Cele 8 domenii de competențe cheie trebuie să stea la caza curriculum-ului și a proiectării didactice; Elaborarea curriculum-ului și proiectarea didactică pentru orele de consiliere și orientare, și activitatea educativă trebuie să se facă având în vedere prevenirea și combaterea comportamentelor nesănătoase și asigurarea siguranței elevilor; Misiunea școlii are în vedere ca fiecare elev să beneficieze de șansa dezvoltării sale, școala satisfăcând nevoia fiecărui elev de a se simți competent, de a se adapta la schimbările societății; RESURSE STRATEGICE: Resurse umane: cadre didactice, elevi, părinți, autorități locale; Resurse materiale și financiare: material curricular corespunzător, materiale specifice disciplinelor de studiu, echipamente IT, birotică și consumabile; Resurse informaționale (ligislație): site-uri MEN, ISJ; Resurse de experiență și expertiză: echipa managerială, responsabili comisii, metodiști, formatori, Resurse de timp alocate anual pentru inițierea, monitorizarea și evaluarea proiectelor din perspectivele unei dezvoltări școlare durabile și pentru evaluarea rezultatelor stabilite de PDI; Resurse de autoritate și putere: ISJ, MEN, primărie, Consiliul local; 38

39 OPŢIUNI STRATEGICE Dezvoltarea curriculară Dezvoltarea bazei materiale și atragerea de resurse financiare Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea relaţiilor comunitare -Cunoașterea de către toate cadrele didactice a documentelor de politică educațională elaborate extern și intern (MEN, ISJ, școală) și implementarea lor prin planurile specifice ale catedrelor, comisiilor metodice; -Implementarea Curriculum-ului școlar utilizând cele mai eficiente mijloace și metode pentru stimularea interesului elevilor; - Dezvoltarea în cadru CDŞ a unei palete variate de discipline opţionale; -Proiectarea diferențiată a demersului didactic; -Promovarea învățării prin implicarea activparticipativă; Achiziţionarea materialelor necesare prevăzute în programele disciplinelor opţionale; Identificarea surselor de finanţare; Folosirea eficientă a dotărilor existente; Implicarea activă a tuturor cadrelor didactice în găsirea de sponsori pentru derularea de activități educative; -Perfecționarea cadrelor didactice pentru utilizarea și eficientizarea metodelor de predare activ-participative; -Pregătirea elevilor capabili de performanță în vederea participării la concursuri și olimpiade școlare; -Implicarea elevilor în vederea responsabilizării individuale și colective prin activități curriculare și de participare activă la activitățile școlii și comunității; -Implicarea membrilor comunității locale pentru susținerea demersului școlii privind educația pentru dezvoltare școlară; -Extinderea parteneriatului cu părinţii şi implicarea acestora în pregătirea şi desfăşurarea activităţilor extracurriculare; -Extinderea parteneriatului cu instituţii şi ONG-uri; -Reconsiderarea ofertei educaționale, în funcție de specificul comunității și resursele de care dispune școala; -Colaborarea cu autoritățile locale și cu alți parteneri de la nivel local și județean în derularea de proiecte și programe de dezvoltare şcolară precum şi realizarea unor proiecte europene (Erasmus+,Socrates, Comenius 1); 39

40 REZULTATE AȘTEPTATE: Toate cadrele didactice au realizat proiectarea demersului didactic în conformitate cu documentele de politică educațională; Creșterea interesului elevilor pentru participarea la ore, măsurat în rezultate școlare bune, procent de promovabilitate în creștere, scăderea numărului de absențe și scăderea abandonului şcolar; Rezultate mai bune la evaluarea națională și medii ridicate de admitere în liceu; Mai mulți elevi premiați la olimpiade și concursuri școlare județene și naționale; ȚINTA 2: Aspirarea cadrelor didactice la o înaltă pregătire ştiinţifică şi metodică, receptiv la nou şi interesat de perfecţionare şi formare continuă. MOTIVAREA ALEGERII ȚINTEI: L.E.N. formulează ca principală finalitate în educația și formarea profesională a elevilor, formarea și dezvoltarea competențelor acestora, necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală; Cadrele didactice au participat la cursuri de formare care le dau posibilitate de a desfăşura programe şi proiecte educative de calitate. Crearea condițiilor optime în școală contribuie la îndeplinirea misiunii școlii, de a dezvolta personalități armonioase, autonome și creative; Creșterea calității educației oferite de școală este o idee asumată de către toți factorii implicați în actul instructiv -educativ; CCD oferă o paletă largă de cursuri de formare RESURSE STRATEGICE: Resurse umane: cadre didactice, elevi, părinți, autorități locale; Resurse materiale și financiare: material curricular corespunzător, materiale specifice disciplinelor de studiu, echipamente IT, birotică și consumabile; Resurse informaționale (legislație): site-uri MEN, ISJ; Resurse de experiență și expertiză: echipa managerială, responsabili comisii, metodiști, formatori, Resurse de timp: alocate anual pentru inițierea, monitorizarea și evaluarea proiectelor din perspectivele unei dezvoltări școlare durabile și pentru evaluarea rezultatelor stabilite de PDI; Resurse de autoritate și putere: ISJ, MEN, Primărie, Consiliul local; 40

41 OPŢIUNI STRATEGICE Dezvoltarea curriculară Dezvoltarea bazei materiale și atragerea de resurse financiare Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea relaţiilor comunitare Participarea fiecărui cadru didactic din comună la cursuri de formare şi perfecţionare, examene pentru grade didactice, auto-formare; Promovarea unor cursuri din oferta CCD, universităţilor şi altor instituţii furnizatoare de formare continuă pentru cadrele didactice; Transformarea şcolii în centru de resurse educaţionale; Dezvoltarea unor parteneriate cu alte instituţii educative la nivel zonal şi naţional; - Asigurarea sumelor necesare pentru perfecţionare cu plata de la bugetul local; -Mărirea numărului de calculatoare pentru folosirea sistemului elecronic informatizat; -Consultarea cadrelor didactice în vederea completării materialului didactic. -Eficientizarea procesului de predare-învăţare prin utilizarea metodelor activparticipative; -Valorificarea oportunităţilor oferite de paleta largă de cursuri de formare. - Participarea la programe de formare în specialitatea cadrelor didactice de la gimnaziu; -Perfecţionareea cadrelor didactice în problematica managementului clasei; -Elaborarea de materiale şi ghiduri metodice în comisiile de specializare. -Colaborarea cu Casa Corpului Didactic pentru participarea la cursuri de formare în specialitate şi metodica pregătirii specialităţ -Valorificarea tuturor momentelor propice în cadrul orelor, în vederea menținerii unui ambient plăcut și curat, în favoarea elevilor; REZULTATE AȘTEPTATE: Aproximativ 45% din numărul cadrelor didactice vor efectua cel puţin un stagiu de formare în specialitate, metodica predării specialităţii sau metode de a asigura managementul eficient al clasei.; 41

42 Aproximativ 85% din numărul cadrelor didactice vor aplica metode activ-participative şi diferenţiate pe particularităţi de vârstă şi individuale ale fiecărui elev;; Obținerea de rezultate mai bune la evaluarea națională; Creșterea gradului de satisfacție al elevilor și părinților față de pregătirea profesională a cadrelor didactice; ȚINTA 3: Dezvoltarea unui parteneriat privilegiat cu comunitatea şi identificarea comună a problemelor cu care se confruntă şcoala, formularea şi implementarea soluţiilor. MOTIVAREA ALEGERII ȚINTEI: Fiecare diriginte şi învăţător are obligaţia de a desfăşura activităţi educative cu clasa pe care o îndrumă, în care să implice şi părinţii. Activităţile educative sunt atractive pentru elevi, deoarece se desfăşoară în contexte variate faţă de orele de curs. Formarea unei personalităţi armonioase, autonome şi creative nu se poate realiza numai prin parcurgerea curriculum-ului obligatoriu, ci mai ales prin desfăşurarea altor activităţi. Găsirea de soluţii optime pentru rezolvarea tuturor problemelor cu care se confruntă şcoala. RESURSE STRATEGICE: Resurse umane: cadre didactice, elevii, părinți, autorități locale; Resurse materiale şi financiare: programe de activităţi, proiecte, softuri educationale; materiale didactice specifice, echipamente IT, birotică şi consumabile; Resursele informaționale reprezintă legislația specifică: site MEN, site ARACIP, site ISJ, legislație actualizată; Resurse de experientă şi expertiză : echipa managerială, consilier educativ, responsabili de comisii, experți din exterior; Resurse de timp: alocate anual pentru inițierea, monitorizarea și evaluarea proiectelor din perspectiva unei dezvoltării şcolare durabile şi PDI; Resurse de autoritate şi putere : ISJ, MEN, Primărie, Consiliul local; pentru evaluarea rezultatelor stabilite în 42

43 OPŢIUNI STRATEGICE Dezvoltarea curriculară Dezvoltarea bazei materiale și atragerea de resurse financiare Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea relaţiilor comunitare - Propunerea de către fiecare diriginte şi învăţător a unui program de activităţi extracurriculare la sugestia şi cu participarea tuturor elevilor; -Educarea elevilor prin disciplinele de bază -Programe de formare continuă pentru cadre didactice, părinţi şi reprezentanţi ai comunităţii în domeniul comunicării şi negocierii - Proiectarea responsabilă a activităţilor educative în vederea implicării elevilor în activităţi în comunitate şi activităţi de voluntariat; - Implicarea Consiliului Reprezentativ al părinţilor în atragerea de persoane fizice sau juridice care prin contribuţii financiare şi materiale să susţină programe de modernizare a activităţii educative şi a bazei materiale; -Implicarea unui număr mare de elevi în activităţi educative, participarea la concursuri artistice şi sportive, indiferent de etnie, apartenenţă religioasă; -Continuarea parteneriatului familie- şcoală prin includerea părinţilor în activităţi, lectorate, diseminări de bune practici etc. - Diseminarea în comunitate a activităţilor desfăşurate de şcoală, în vederea creşterii prestigiului şcolii şi întărirea imaginii acesteia în comunitate; - Menţinerea colaborării şcoalăfamilie -comunitate prin activităţi şi acţiuni la care participă elevii şcolii şi care fac să crească prestigiul acesteia în comunitate; -Participarea la activităţile educative desfăşurate în şcoală sau în comunitate; - Implicarea elevilor în organizarea activităţilor educative; REZULTATE AŞTEPTATE: Creşterea numărului de proiecte educative desfăşurate la nivel local, judeţean, naţional, în care şcoala şi comunitatea este implicată; Creșterea interesului elevilor şi a părinţilor pentru activitatea educativă; 43

44 Creșterea gradului de satisfacție al elevilor și părinților fața de activităţile educative desfăşurate; ȚINTA 4: Asigurarea accesului tuturor elevilor la tehnică modernă de calcul şi comunicare,astfel realizându-se un cadru general adecvat pentru o educație de calitate. MOTIVAREA ALEGERII ȚINTEI: Necesitatea impusă de legislaţia în domeniul educaţiei şi a orientărilor actuale privind corelarea obiectivelor stabilite la nivel naţional şi teritorial în domeniul învăţământului cu cele ale unităţii şcolare; Crearea în şcoală a condiţiilor pentru dezvoltarea şi modernizarea bazei de tehnică de calcul şi comunicare de către colectivul de cadre didactice, orientat spre performanţă; Elaborarea de strategii diferenţiate menite să faciliteze procesul de învăţare pentru toţi elevii, indiferent nivelul intelectual, de apartenenţa etnică, religioasă sau de altă natură; RESURSE STRATEGICE: Resurse umane: cadre didactice, elevii, părinți, autorități locale; Resurse materiale şi financiare: programe de activităţi, proiecte, softuri educationale; materiale didactice specifice, echipamente IT, birotică şi consumabile; Resursele informaționale reprezintă legislația specifică: site MEN, site ARACIP, site ISJ, legislație actualizată; Resurse de experientă şi expertiză : echipa managerială, consilier educativ, responsabili de comisii, experți din exterior; Resurse de timp: alocate anual pentru inițierea, monitorizarea și evaluarea proiectelor din perspectiva unei dezvoltării şcolare durabile şi pentru evaluarea rezultatelor stabilite în PDI; Resurse de autoritate şi putere : ISJ, MEN, Primărie, Consiliul local; 44

45 OPŢIUNI STRATEGICE Dezvoltarea curriculară Dezvoltarea bazei materiale și atragerea de resurse financiare Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea relaţiilor comunitare - Stimularea elevilor şi cadrelor didactice în vederea comunicării prin intermediul internetului ( , alte aplicații, forumuri de discuţii) în cadrul unor proiecte educaţionale;- Proiectarea activităților manageriale pe baza unei diagnoze pertinente, specific, realiste, cu ținte strategice care să vizeze proceduri de asigurare a calității în educație; -Promovarea la toate disciplinele de studiu a comunicării deschise şi responsabile elev-profesor -Dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice în domeniul utilizării TIC - Luarea deciziilor referitoare la necesarul resurselor financiare prin consultarea organismelor de lucru; -Gestionarea corectă și eficientă a resurselor materiale; -Delegarea responsabilităților în cadrul echipei manageriale avânduse în vedere criteriile de competență profesională și managerială, precum și principiul lucrului în echipă; -Distribuirea de responsabilități tuturor cadrelor didactice, în vederea valorificării potențialului individual prin consultare și implicare; -Evaluarea cadrelor didactice pe baza indicatorilor de performanță; -Identificarea, prin evaluare instituţională, a nevoilor de educaţie ale comunităţii locale și căutarea posibilităților de satisfacere a acestora în cadru normativ existent și cu resursele disponibile; -Derularea parteneriatelor educaționale în vederea eficientizării demersurilor educative de la nivelul claselor și școlii; -Întâlniri periodice cu specialişti din alte domenii de activitate; -Participarea la programe internaţionale, solicitarea de finanţare Consiliului Local 45

46 REZULTATE AŞTEPTATE: Eficientizarea procesului educaţional ca urmare a monitorizării atente a activităţii desfăşurate de către responsabilii de comisii şi a conducerii şcolii; Valorificarea mai eficientă a resurselor umane şi materiale în vederea obţinerii de rezultate şi mai bune printr-un management de calitate;; O relaţie mai bună cu beneficiarii direcţi şi indirecţi; ȚINTA 5: Promovarea imaginii unității școlare pe plan local, național și internaţional în dezvoltarea culturii organizaţionale a şcolii MOTIVAREA ALEGERII ŢINTEI : Competenţele cheie formate prin curriculum obligatoriu se pot exersa şi dezvolta prin participare la proiecte naţionale, dar mai ales europene. Derularea de parteneriate oferă elevilor şansa de a se dezvolta şi şcolii posibilitatea de a-şi îndeplini misiunea. Cadrele didactice dau dovadă de creativitate, de interes pentru implicarea în astfel de proiecte. Şcoala are un nivel scăzut al absorbţiei de fonduri pe proiecte europene. RESURSE STRATEGICE: Resurse umane: cadre didactice, elevii, părinți, autorități locale; Resurse materiale şi financiare: materiale de informare privind implementarea de proiecte, granturi obţinute în urma aprobării proiectelor depuse, echipamente IT, birotică şi consumabile; Resursele informaționale reprezintă legislația specifică: site MEN, site ARACIP, site ISJ, Resurse de experientă şi expertiză : echipa managerială, responsabil cu proiecte comunitare,, formatori, experți din exterior Resurse de timp: alocate anual pentru inițierea, monitorizarea și evaluarea proiectelor din perspectiva unei dezvoltării şcolare durabile şi pentru evaluarea rezultatelor stabilite în PDI Resurse de autoritate şi putere : ISJ, MEN, Primărie, Consiliu local. 46

47 OPȚIUNI STRATEGICE Dezvoltarea curriculară Dezvoltarea bazei materiale și atragerea de resurse financiare Dezvoltarea resurselor umane Dezvoltarea relaţiilor comunitare -Informarea cadrelor didactice şi a elevilor în legătură cu posibilitatea desfăşurării unor proiecte de parteneriat strategic sau de mobilitate a cadrelor didactice şi a elevilor, cu aplicabilitate în activităţile curriculare; -Realizarea de proiecte comune cu alte şcoli (lingvistice, de cercetare, excursii tematice etc.) din zonă, din ţară ; -Sprijinirea financiară a desfășurării activităţilor de promovare a imaginii şcolii - Diseminarea în cadrul unor activităţi specifice, pe site-ul şcolii, a experienţei participării la programele cuprinse în proiect şi aplicarea în activitatea şcolară; -Popularizarea activităţii şcolii, a rezultatelor obţinute de elevi şi cadre didactice în cadrul proiectelor în comunitate şi în afara acesteia (mass-media, internet, revista şcolii, site-ul şcolii), în vederea creşterii prestigiului şcolii; -Iniţierea unor proiecte de colaborare cu diferite ONG:-uri, firme private; -Continuarea parteneriatelor cu instituțiile din cadrul comunităţii.ăţii locale a unor REZULTATE AŞTEPTATE: Interesul elevilor pentru implicarea în proiecte comunitare a crescut, ceea ce se evidenţiază prin creşterea numărului celor care doresc să fie implicaţi; Rezultatele proiectelor desfăşurate sunt vizibile prin diverse oportunităţi de diseminare; Creșterea gradului de satisfacție al elevilor și părinților fața de proiectele desfăşurate; Cultura organizaţională va deveni mai puternică, elevii, părinţii şi cadrele didactice vor deveni mai conştienţi de rolul şi de importanţa pe care îl au în şcoală; 47

48 III. REALIZAREA ŞI IMPLEMENTAREA PROIECTULUI DE DEZVOLTARE Implementarea proiectului se bazează pe realitatea şcolii la începutul anului şcolar , pe informaţiile obţinute din rapoartele responsabililor de comisii, din informaţii provenite de la cadre didactice, din literatura de specialitate în management educaţional. El este avizat de Consilui de administraţie şi este documentul principal pe baza căruia se vor elabora celelalte documente manageriale ale şcolii. Pentru realizarea obiectivelor propuse se cere o bună orientare şi mobilizare a resurselor umane şi material-financiare, dar pot apărea şi condiţionări externe favorabile sau nefavorabile, neanticipate, conjuncturale. Se vor evalua rezultatele obţinute în diferite etape de aplicare a PDI şi se vor compara cu priorităţile stabilite. Realizările vor fi prezentate în consiliile profesorale, şedinţele cu părinţii şi ale Consiliului de administraţie. Pe perioade scurte (anuale și semestriale), ţinând cont de realităţile momentului, pot apărea noi obiective generate de schimbările datelor de intrare. Acestea vor fi identificate şi cuprinse în Planul managerial anual al şcolii. IV. EVALUAREA PROIECTULUI Procentul de promovabilitate; Situaţii comparative ale rezultatelor obţinute de elevi la cele două testări (iniţială şi finală) Rezultatele obtinute de elevi la evaluările naţionale; Gradul de integrare a absolvenţilor în licee; Rezultatele obţinute de elevi la olimpiade şi concursuri şcolare, concursuri artistice şi sportive; Gradul de formare a a cadrelor didactice prin cursuri de formare continuă şi obţinere de grade didactice; Starea bazei didactico-materiale a şcolii; Gradul de implicare în proiecte comunitare; Gradul de satisfacţie a beneficiarilor faţă de activitatea şcolii; 48

49 V. PROGRAME DE DEZVOLTARE Stabilirea programelor de dezvoltare Stabilirea programelor prin care va fi realizată misiunea proiectului reprezintă ultima etapă și, totodată, definește și ultima componentă majoră a strategiei elaborării proiectului de dezvoltare instituțională. Programele sunt sisteme unitare și coerente de activități care servesc atingerii țintelor strategice pe baza opțiunilor strategice. Am structurat programele de implementare a strategiei pe cele patru domenii funcționale. Pentru realizarea scopurilor menționate în proiect au fost definite următoarele programe pe o perioada de 5 ani conform PDI-ului, in intervalul Program de dezvoltare a curriculumului la decizia scolii Program de formare a cadrelor didactice în vederea utilizării metodelor optime de învăţare şi îmbunătăţirea managementului clasei, specialităţii şi de proiect Program de îmbunătăţire a resurselor materiale şi financiare ; continuarea procesului de reorganizare şi modernizare a şcolii Programul de întărire a legăturilor dintre școală și comunitate Programele vor fi dezvoltate în planuri operaționale anuale concepute pentru fiecare activitate cuprinsă în programele respective. Nr. Domeniul Crt funcţional 1. Program de dezvoltare a curriculumului la decizia şcolii 2. Program de formare a cadrelor didactice în vederea utilizării metodelor optime de învăţare şi Obiective propuse 2017/ 2018 Realizarea şi aplicarea unui chestionar pentru cunoaşterea intereselor elevilor şi părinţilor pentru disciplinele opţionale; Elaborarea programelor pentru disciplinele opţionale alese de elevi; Proiectarea activităţilor extracurriculare şi cuprinderea tuturor elevilor într-o formă de activitate nonformală. Participarea cadrelor didactice la programe de formare; Creşterea calităţii procesului de predareînvăţare şi asigurarea educaţiei de bază pentru toţi elevii; Perfecţionarea cadrelor 2018/ / / /

50 managementul ui clasei, specialităţii şi de proiect 3. Program de îmbunătăţire a resurselor materiale financiare, continuarea procesului şi de reorganizare şi modernizare a şcolii 4. Programul de întărire a legăturilor dintre şcoală şi comunitate didactice privind managementul clasei; Implicarea cadrelor didactice în activităţi de cercetare pedagogică în vederea elaborării de materiale metodice şi instrumente de activitate didactică (fişe, teste); Perfecţionarea cadrelor didactice în utilizarea calculatorului şi creşterea numărului de lecţii în Sistemul Educaţional Informatizat. Asigurarea condiţiilor materiale optime pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ; Asigurarea finanţării pentru activităţi de întreţinere şi dezvoltare a patrimoniului; Procurarea de fonduri extrabugetare pentru achiziţionarea de materiale şi pentru acordarea de stimulente materiale şi premii pentru performanţe şcolare şi didactice. Gestionarea de către învăţători, diriginţi şi comitetele de părinţi ale claselor a patrimoniului din sălile de clasă; Identificarea de programe de finanţare externă şi scrierea de proiecte. Realizarea unui proiect de parteneriat cu o şcoală din alt judeţ ; Realizarea unui cerc de pictură şi de fotografie Implicarea elevilor școlii (români, rromi și maghiari), a comunității și a autorităților publice locale în proiecte educaţionale 50

51 Inițierea unor proiecte care vizează educația interculturală cu sprijinul autorităților publice locale, județene și a unor ONG-uri; Vizitarea unităților școlare și promovarea directă a ofertei educaționale. Realizarea de campanii de strângere de fonduri în parteneriat cu Consiliul Reprezentativ al Părinţilor și Asociația Părinților VI. MECANISME ȘI INSTRUMENTE DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE 1. MONITORIZAREA INTERNĂ NR. CRT. ACŢIUNEA RESP. PARTENERI TERMEN ÎNREGISTARREA REZULTATELOR INSTRUMENTE INDICATORI 1. Elaborarea şi afişarea proiectului de dezvoltare instituţională 2. Curriculum la Decizia Şcolii: proiectare şi aplicare 3. Înscrierea la cursuri de formare 4. Starea de funcţionalitate a clădirii 5. Proiecte de parteneriat în derulare sau în pregătire 6. Imaginea şcolii reflectată în mass-media. Director Director adj. Director Director Director adj. Director adj. -şefii comisiilor şi catedrelor; -comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii -şefii comisiilor şi catedrelor; -responsabil de formare continuă -învăţători, diriginţi, elevi, personal administrativ -responsabil cu proiecte şi programe educaţionale şi cadrele didactice -responsabil cu promovarea imaginii şcolii Sept produsul final -fişă de apreciere -criteriile de realizare a PDI - anual -proiect CDŞ -fişe de evaluare -standardele de evaluare - anual -in baza de date a scolii - săptămânal -pe parcursul anului școlar -înregistrări contabile -în baza de date a şcolii - lunar -in baza de date a scolii -liste de prezenţă la cursuri. -analize, rapoarte -analize, fişe de evaluare -situaţii statistice -număr de cadre didactice inscrise. Volumul cheltuielilor pentru reparaţii curente. -număr proiecte 2. MONITORIZARE EXTERNĂ - Va fi realizată de reprezentanţii ISJ, MEN. 51

52 3. EVALUARE INTERNĂ NR.CRT. ACŢIUNEA RESP. PARTENERI TERMEN ÎNREGISTAREA REZULTATELOR INSTRUMENTE INDICATORI 1 Disciplinele opţionale realizate în urma chestionării elevilor şi părinţilor 2 Creşterea calităţii procesului de predare învăţare reflectată în rezultatele elevilor 3 Situaţia spaţiilor de învăţământ şi a clădirilor şcolare 4 Proiecte de parteneriat realizate 5 Realizări ale şcolii reflectate în mass media locală şi naţională Director adjunct Director Director Director Director adjunct -comisia pentru asigurarea şi evaluarea calităţii, şefii comisiilor şi catedrelor -comisia pentru asigurarea şi evaluarea calităţii, şefii comisiilor şi catedrelor -comisia pentru asigurarea şi evaluarea calităţii -responsabil cu proiecte şi programe educaţionale. -responsabil cu promovarea şcolii -la finalul acţiunii -semestrial -semestrial -semestrial -lunar -în baza de date a şcolii -în baza de date a şcolii -în baza de date a şcolii -în baza de date a şcolii -în baza de date a şcolii -chestionare, fişe de apreciere, fişe de analiză a documentelor -analize, statistici -analize, rapoarte -analize -statistici, rapoarte -descriptori de performanţă, număr persoane chestionate, număr discipline opţionale realizate -numărul cadrelor didactice formate, numărul elevilor promovaţi, mediocri şi cu rezultate de performanţă -creşterea/scăderea cheltuielilor de întreţinere -Numărul de proiecte de parteneriat aprobate -numărul de apariţii pozitive în mass-media 1. EVALUARE EXTERNĂ Va fi realizată de reprezentanţii ISJ, MEN. DIRECTOR, Prof.Chişbora Florentina 52