EDUCATION AND CAREER GUIDANCE FOR STUDENTS: A GUIDE

Transcriere

1 GHID PENTRU CONSILIEREA ȘI ORIENTAREA ÎN CARIERĂ A ELEVILOR realizat în cadrul proiectului de parteneriat Comenius Regio Education and Career Guidance - Let's help the students choose a right career! PARTENERII PROIECTULUI: CRAIOVA, 2015

2 TITLUL PROGRAMULUI: Programul de Învățare pe Tot Parcursul Vieții - Parteneriate Comenius Regio TITLUL PROIECTULUI: EDUCATION AND CAREER GUIDANCE LET S HELP THE STUDENTS CHOOSE A RIGHT CAREER! Autori Coordonatori: Serkan ATİK Elena Diana BRĂTUCU Kamil ÇELEBİYILMAZ Elisabeta CIOCAN Rodica CODOBAN Selim Burak KUHU Ştefan VASILE Hamide YAŞAR KAVAS Traducător: Adriana Stoica Casa Corpului Didactic Dolj Date de contact: Str. Ion Maiorescu, Nr. 6, Craiova, Dolj comenius.students.career@gmail.com Data publicării: Ianuarie 2015 Editorii materialului: Direcția Națională pentru Educație a Provinciei Mersin Date de contact: Dumlupınar Mah. Adnan Menderes Bulvarı Yenişehir/ Mersin arge33mersin@gmail.com Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene. Conţinutul său reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor, iar Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care conţinutul informaţiei va fi folosit. 1

3 AUTORI: Elena Hasan Serkan Ahat Elena Diana Kamil Margareta Elisabeta Eugenia Magdalena Rodica Liana Ava Maria Julieta Andreea Andreea Liana Poema Irina Anda Mihai Mirela Florentina Tülin Selim Burak Nicoleta Mariana Mariana Dilek Yiğit Carmen Elena Alina Nejat Cristiana Ileana Alina Marinela Aida Adriana Nadia Daniela Hayri Derya Ştefan Liviu Daniela Hamide ALEXIE ATABEY ATİK BALAK BRĂTUCU ÇELEBİYILMAZ CERCELARU CIOCAN CIUPITU - TURCEANU CODOBAN CRĂCIUNOIU - DUȚĂ DABAKOĞLU DAŞU DIMA DINU DONDOE DOROVSCHI DUMITRESCU HAROSA ISUF KÖSE KUHU LIŢOIU MĂRCULESCU MIREA NACAR OPREA OPREA ÖZDEMİR POPESCU STANCIU STĂNCULESCU STOIAN STOICA ŞUTELCĂ TOMA USLU VASILE VĂDEANU VELICESCU YAŞAR KAVAS 2

4 CUPRINS INTRODUCERE 4 CAP.I. PREZENTAREA PROIECTULUI Informaţii generale despre proiectele Comenius Regio Proiectul Education and Career Guidance Let s help the students choose a right career! Educarea și orientarea carierei să ajutăm elevii în alegerea carierei potrivite! 6 CAP. II. STUDIUL DE CERCETARE PRIVIND SERVICIILE DE CONSILIERE ŞI ORIENTARE ÎN CARIERĂ A ELEVILOR Context Etapele studiului de cercetare Stabilirea problemei de studiat Formularea scopului, obiectivelor și ipotezelor de cercetare Eşantionarea Eșantion elevi Eșantion reprezentanți ai instituțiilor de învățământ Eșantion părinți Eșantion profesori Eșantion reprezentanți ai comunității locale Stabilirea metodelor şi tehnicilor de cercetare Anchetă sociologică pe bază de chestionar Focus-grupul Proiectarea și realizarea instrumentelor necesare Colectarea informațiilor Analiza rezultatelor Raport Focus Grup - Reprezentanți ai instituțiilor de învățământ (Manageri) Raport Focus Grup - Profesori și profesori consilieri Raport Focus Group - Părinți Raport Focus Group - Reprezentanți ai comunității locale Raport privind rezultatele anchetei pe bază de chestionar - Elevi Formularea concluziilor şi redactarea raportului de cercetare Concluzii studiu de cercetare Recomandări studiu de cercetare 39 Anexe studiu de cercetare 41 CAP. III. DESCRIEREA SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN ŢĂRILE PARTENERE 44 CAP. IV. PREZENTAREA SISTEMULUI DE CONSILIERE ÎN ŢĂRILE PARTENERE 53 CAP. V. ANALIZA CURRICULUMULUI ŞCOLAR DIN PERSPECTIVA CONSILIERII ŞI ORIENTĂRII ÎN CARIERĂ A ELEVILOR Disciplina Consiliere şi Orientare Analiza disciplinelor şcolare Competenţe orizontale Analiza programelor şcolare din sistemul de învăţământ din România Analiza programelor şcolare din sistemul de învăţământ din Turcia Modele de proiecte de lecţie privind consilierea în carieră a elevilor 105 CAP. VI. PROIECTE EXTRACURRICULARE PENTRU CONSILIEREA ȘI ORIENTAREA ELEVILOR ÎN CARIERĂ 169 CONCLUZII 220 BIBLIOGRAFIE 224 ANEXE 228 3

5 INTRODUCERE Societatea actuală se află într-o continuă schimbare. Elevul nu reprezintă un simplu receptor de informație. El trebuie să valorifice aceste informații, să le pună în practică, lucru vizibil în cariera profesională pe care o va alege și o va practica. Astfel, elevii trebuie formați pentru o societate dinamică, care oferă mereu provocări profesionale. Elevii iau decizii în legătură cu viitorul lor profesional încă din școală. Ei au nevoie în permanență, indiferent de vârstă și de momentul vieții, de oameni capabili, cu experiență, care să le ghideze pașii, să îi ajute să ia cele mai bune decizii cu privire la propria carieră, existând o concordanță între cunoștințele, abilitățile, capacitățile de care dispun, dorințele lor (aspirațiile) și piața muncii (cerințele și oferta). Este necesară o cunoaștere a elevului, activitate care presupune utilizarea unor metode variate observația, convorbirea, chestionarul, autocaracterizarea, metoda testelor, analiza datelor biografice, analiza rezultatelor și a activității elevilor, lucru vizibil în activitățile didactice desfășurate de profesori la clasă. Astfel, unii elevi se pot remarca prin realizarea unor compuneri, eseuri, compoziții artistice - plastice (picturi, desene) sau muzicale etc. care să le permită să opteze spre anumite domenii profesionale, rolul profesorului fiind deosebit de important în conștientizarea elevilor privind aptitudinile de care dispun și care pot fi valorificate printr-o orientare școlară și profesională adecvată, în concordanță cu cerințele sociale de forțe de muncă. Prezenta lucrare este un rezultat al proiectului de parteneriat Comenius Regio Education and Career Guidance - Let's help the students choose a right career! (Consilierea şi educarea carierei Să-i ajutăm pe elevi să îşi aleagă o carieră potrivită!/ Eğitim ve Kariyer Planlama Öğrencilerin Doğru Kariyer Seçimine Yardımcı Olalım!), nr. de referinţă 13-PR- 04-DJ-RO,TR, cofinanţat de Comisia Europeană prin Programul de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii (Lifelong Learning Programme), derulat în perioada în judeţul Dolj România şi provincia Mersin Turcia de către Casa Corpului Didactic Dolj - coordonator de parteneriat şi Direcţia Educaţiei Naţionale a Provinciei Mersin coordonator regional, alături de partenerii lor naţionali: Liceul Traian Vuia Craiova, Şcoala Gimnazială Traian Craiova, Asociaţia EduFor Craiova, respectiv Şcoala Vocaţională de Fete Mezitli, Liceul de Ştiinţe Yahya Akel, Agenţia pentru Ocuparea Forţelor de Muncă a Provinciei Mersin, Biroul Educaţie din Regiunea Bozyazi. Proiectul și-a propus îmbunătăţirea serviciilor de educare şi orientare în carieră a elevilor din învăţământul preuniversitar din cele două regiuni partenere, judeţul Dolj România şi Provincia Mersin Turcia, în vederea facilitării tranziției elevilor spre nivelele superioare de educație sau piața muncii, principala categorie de grup ţintă constituind-o profesorii, alături de care au fost implicați și directori, părinţi, elevi, reprezentanţi ai comunităţii locale. Ghidul reunește, în cele șase capitole, informații generale despre proiect, constituind un punct de plecare pentru alte cadre didactice interesate de implicarea în astfel de proiecte, un studiu de cercetare privind serviciile de consiliere şi orientare în carieră a elevilor în regiunile partenere, descrierea sistemului de învăţământ în România și în Turcia, prezentarea sistemului de consiliere în ţările partenere, analiza curriculumului şcolar din perspectiva consilierii şi orientării în carieră a elevilor incluzând informații despre disciplina Consiliere și Orientare, modele de analiză a disciplinelor şcolare din perspectiva competențelor orizontale dezvoltate prin integrarea consilierii şi orientării în carieră a elevilor în cadrul disciplinelor şcolare în România și Turcia, modele de proiecte de lecţie privind consilierea în carieră a elevilor, realizate de cadre didactice din regiunile partenere în timpul activității de job shadowing, simulându-se astfel în clasă diferite contexte de viață profesională, precum și proiecte extracurriculare privind educarea şi consilierea în carieră a elevilor, elevii învățând metode de autocunoaștere, să caute informații despre ocupații și munca pe care o implică profesarea lor, să identifice ocupațiile compatibile cu profilul lor vocațional, dinamica ocupațiilor pe piața muncii, planificarea unui traseu profesional, formarea și dezvoltarea abilităților de management al carierei. Astfel, lucrarea compară sistemele de educaţie din regiunile partenere incluzând schimburi de idei şi experienţe, exemple de bune practici pentru consilierea în carieră a elevilor, prezintă 4

6 metode inovative folosite în orele de curs pentru consilierea în carieră a elevilor, la fiecare arie curriculară, contribuind la dezvoltarea profesională a cadrelor didactice. Ne propunem ca acest ghid să motiveze cadrele didactice să colaboreze cu elevii, prezentând oportunitățile oferite de fiecare disciplină în parte în alegerea carierei, consilierea și orientarea în carieră a elevilor fiind un continuu proces de explorare. CAP.I. PREZENTAREA PROIECTULUI 1.1. Informaţii generale despre proiectele Comenius Regio Ce este Comenius? Comenius este prima componentă a Programului de învăţare pe tot parcursul vieţii. Se adresează instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat şi private (de la grădiniţe la şcoli postliceale) şi tuturor membrilor comunității educaționale care își desfășoară activitatea în acest sector: elevilor, tuturor categoriilor de personal didactic, precum și autorităților locale, asociațiilor de părinți sau ONG-urilor care activează în domeniul educațional. Comenius sprijină financiar realizarea de parteneriate școlare, proiecte de formare a personalului didactic, rețele de parteneriat școlar, precum și participarea la stagii de formare inițială și continuă pentru a crește calitatea și a consolida dimensiunea europeană în educație. Programul Sectorial Comenius, la nivel european, urmărește o țintă foarte ambițioasă, și anume să implice în activități educaționale de cooperare cel puțin trei milioane de elevi până în anul De asemenea, Comenius vizează: Dezvoltarea cunoașterii și ințelegerii diversității culturale și lingvistice europene în rândul profesorilor și elevilor; Sprijinirea elevilor pentru a dobândi competențele și abilitățile necesare dezvoltării personale pentru integrare profesională și cetățenie activă. Context La prima citire a Programului de învățare pe tot parcursul vieții în Parlamentul European, la 25 octombrie 2005, a fost propus un amendament la art. 19, 1.b. care viza adăugarea unei noi acțiuni privind dezvoltarea "parteneriatelor între organizațiile responsabile pentru orice aspect al educației, cu accent asupra cooperării regionale (Parteneriatele Comenius Regio)". În toamna anului 2006 au fost făcute primele recomandări. Pornind de la acestea, un grup de lucru, format din reprezentanți ai Agențiilor Naționale, Instituțiilor Europene și Instituțiilor Naționale, a sprijinit Comisia în redactarea detaliată a noii acțiuni. Obiectivele Acţiunii a. Să promoveze dimensiunea europeană în educație prin activități de cooperare între autoritățile locale și regionale cu rol în educație; b. Să sprijine schimbul de bune practici între regiunile implicate în parteneriat; c. Să dezvolte instrumente privind cooperarea sustenabilă; d. Să ofere responsabililor din sistemul administrativ posibilitatea cunoașterii experienței educaționale europene; e. Să extindă participarea școlilor, dar și a autorităților școlare și a altor actori, în sectorul educației informale și non-formale, a căror importanță este într-o continuă creștere. Implementarea Comenius Regio sunt proiecte de parteneriat în care se pot implica cel mult două regiuni din două țări diferite participante în program (regiuni de dezvoltare, județ, municipiu etc). Fiecare din regiunile implicate în parteneriat va fi reprezentată de minim 3 parteneri locali, astfel: o Instituția coordonatoare o Cel puțin o instituție școlară o Un alt partener relevant 5

7 Numai autoritățile locale și regionale cu rol în educație vor fi eligibile să coordoneze Parteneriate Comenius Regio. Implicarea lor trebuie să ofere o perspectivă diferită față de Parteneriatele multilaterale și bilaterale existente, o ancorare puternică a proiectelor în realitatea regiunilor participante, determinarea implicării cât mai multor actori relevanți în domeniul educației la nivel regional și local, exploatarea eficientă a rezultatelor. Comenius Regio va permite derularea unei arii vaste de activități la nivel local și regional, cum ar fi: 1. Întâlniri de proiect; 2. Schimburi de profesori; 3. Vizite de studiu ale partenerilor din proiect; 4. Cercetări, studii; 5. Job-Shadowing; 6. Schimburi de experiență și bune practici; 7. Activități de învățare și sesiuni de formare comune; 8. Conferințe, seminarii, work-shops-uri; 9. Școli de vară; 10. Campanii; 11. Publicații; 12. Pregătire lingvistică a personalului implicat în parteneriat; 13. Acțiuni de cooperare cu alte proiecte cu tematică asemănătoare (Rețele Comenius); 14. Participare la evenimente organizate de rețelele Comenius; 15. Schimb de experiență cu alte instituții din regiune; 16. Activități de evaluare; 17. Activități de diseminare și valorizare. Diseminarea și exploatarea rezultatelor va fi o activitate importantă pentru fiecare partener, de asemenea pentru Agențiile Naționale și Comisie. Rețelele între diferite Parteneriate Comenius Regio vor fi sprijinite. Finanțarea Sunt eligibile două tipuri de cheltuieli, cele pentru mobilități (4, 8, 12, 24 mobilități) sub formă de lump-sum și cheltuieli pentru implementarea și derularea activităților pe bază de costuri reale. Grantul final pentru cheltuieli de implementare și derulare a activităților va fi de maximum euro. Procedura de selecție Candidatura va fi evaluată la nivelul fiecărei Agenții Naționale. Numai instituțiile eligibile să coordoneze Parteneriate Comenius Regio vor depune candidaturi și vor avea dreptul să încheie un Contract de finanțare cu Agenția Națională. Un Parteneriat Comenius Regio va fi finanțat numai în cazul în care candidatura este aprobată de ambele Agenții Naționale Proiectul Education and Career Guidance Let s help the students choose a right career! Educarea și orientarea carierei să ajutăm elevii în alegerea carierei potrivite! Coordonatori: Casa Corpului Didactic Dolj Direcţia Educaţiei Naţionale a Provinciei Mersin Parteneri: Dolj România: Liceul Traian Vuia Craiova Școala Gimnazială "Traian" Craiova Asociația EduFor Craiova Mersin Turcia: Şcoala Vocaţională de Fete Mezitli Liceul de Ştiinţe Yahya Akel 6

8 Agenţia pentru Ocuparea Forţelor de Muncă a Provinciei Mersin Biroul Educaţie din Regiunea Bozyazi Scop Proiectul Education and Career Guidance Let s help the students choose a right career! are ca scop îmbunătăţirea serviciilor de educare şi orientare în carieră a elevilor din învăţământul preuniversitar din cele două regiuni partenere: judeţul Dolj România şi Provincia Mersin Turcia, în vederea facilitării tranziției elevilor spre nivelele superioare de educație sau piața muncii. Grup țintă Principala categorie de grup ţintă sunt profesorii, dar vor fi implicați și directori, părinţi, elevi, reprezentanţi ai comunităţii locale. Activităţi propuse precum focus groupuri, job shadowing, conferinţe, sesiuni de formare şi rezultatele acestuia (ghid şi materiale pentru educarea şi orientarea în carieră, website-resursă, program de formare blendend learning) vor contribui la identificarea importanţei, relevanței și calității serviciilor de consiliere și orientare în carieră a elevilor, a nevoilor tuturor factorilor implicați direct și indirect în această activitate, la dezvoltarea competențelor profesorilor pentru educarea şi orientarea în carieră în cele două regiuni partenere (Dolj România, Mersin - Turcia), la reducerea distanței dintre lumea școlii și cea a muncii, creșterea accesului la informație a elevilor necesară unei bune orientări în carieră. De asemenea, ne propunem schimbarea abordării activităţii de consiliere şi orientare profesională în şcoli care să nu fie o activitate ocazională sau conjuncturală, să devină responsabilitatea fiecărui profesor care să îşi asume şi sarcini de natură socială şi/sau externe şcolii. Obiective: Obiectivul general: îmbunătăţirea serviciilor de educare şi orientare în carieră a elevilor (students ECG) din învăţământul preuniversitar în vederea facilitării tranziției elevilor spre nivelele superioare de educație sau piața muncii. Obiective specifice/concrete: O1. Identificarea importanţei, relevanței și calității serviciilor de consiliere și orientare în carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional precum și nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în această activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, părinți, reprezentanţi ai comunității locale) din cele două regiuni partenere. O2. Dezvoltarea competențelor profesorilor pentru educarea şi orientarea carierei elevilor din judeţul Dolj România şi regiunea Mersin Turcia. O3. Reducerea distanței dintre lumea școlii și cea a muncii, deschiderea școlii către comunitate și identificarea oportunităților oferite de aceasta pentru dezvoltarea carierei elevilor, pregătirea acestora pentru viitoarele tranziții ale carierei. O4. Creșterea accesului la informație a elevilor necesară unei bune orientări în carieră. Rezultate: - un website actualizat periodic, o dată pe săptămână cu informaţii şi materiale utile profesorilor şi elevilor pentru o activitate de educare şi orientare profesională eficientă; - un forum de discuţii cu secţiuni pentru profesori şi elevi şi subsecţiuni dedicate students ECG şi programelor/proiectelor europene; - o broşură de promovare a proiectului şi a site-ului în rândul elevilor şi profesorilor din fiecare regiune parteneră; - un e-newsletter trimestrial care va informa partenerii şi publicul larg asupra activităţii din cadrul proiectului şi ultimelor noutăţi. Metodologie de lucru: Obiectivul 1. Va fi realizat un studiu de cercetare privind importanţa, relevanța și calitatea serviciilor de consiliere și orientare în carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional precum și privind nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în această activitate. Vor fi folosite metode de cercetare atât cantitative cât şi calitative precum ancheta prin chestionar şi ancheta prin interviul 7

9 focalizat/focus-grup. Vor fi elaborate instrumente de cercetare precum chestionare pentru elevii din fiecare ciclu de învăţământ (primar, secundar inferior, secundar superior, vocațional) şi profesori, precum şi ghiduri de interviuri focalizate pentru fiecare dintre categoriile: profesori/consilieri, părinți, reprezentanţi ai comunității locale (instituții publice, mediul privat, societatea civilă), reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ din niveluri diferite (gimanziu, liceu, universitate). Obiectivul Vor fi derulate activități de job shadowing la partenerul transnaţional la care va participa câte un profesor din fiecare arie curriculară din regiunile implicate în proiect. 2. Vor fi colectate/elaborate exemple/propuneri de activități concrete pentru educarea și orientarea carierei elevilor care pot fi aplicate de către profesori în şcoală sau în afara ei: - la nivel curricular: vor fi analizate şi comparate programele şi strategiile (metode, tehnici, resurse etc.) la nivelul fiecărei arii curriculare în vederea adaptării acestora, astfel încât activitatea de educare și orientare în carieră a elevilor să fie legată de predarea şi învăţarea la diferite discipline şcolare, fiecare profesor să îşi asume şi sarcini de natură socială şi/sau externe şcolii, alături de sarcinile educative, astfel încât consilierea şi orientarea profesională din şcoală să nu fie o activitate ocazională sau conjuncturală, fiecare cadru didactic, prin stilul personal, volumul de informaţii şi experienţa particulară să contribuie la îmbogăţirea imaginii copiilor despre profesii, la deschiderea de alternative şi noi orizonturi de integrare socio-profesională. - la nivel extraşcolar: vor fi selectate/elaborate propuneri de proiecte și programe pentru a fi derulate în afara orelor de curs în şcoală sau în afara ei; - la nivel comunitar: vor fi derulate întâlniri cu reprezentanţii comunităţii locale şi vor fi identificate oportunităţile oferite de aceasta pentru dezvoltarea carierei elevilor, pentru pregătirea acestora pentru viitoarele tranziții ale carierei, în scopul reducerii distanței dintre lumea școlii și cea a muncii, deschiderii şcolii către comunitate. 3. Va fi elaborat un ghid pentru educarea și orientarea în carieră a elevilor, care va avea la bază rezultatele cercetării întreprinse și ale schimbului de experiență derulat. 4. Vor fi elaborate materiale în sprijinul activității de consiliere și orientare în carieră a elevilor: - seturi de instrumente specifice (profilul elevului, fişă de monitorizare, profil de competenţe necesare în orientarea în carieră pe fiecare disciplină); - programe pentru discipline opționale; - fișe de proiecte/programe extrașcolare și comunitare; - website care să fie o resursă atât pentru profesori cât și pentru elevi ce va conține: * informaţii despre proiect, stadiul derulării activităților, rezultatele obținute; * informaţii şi resurse pentru profesori; * informaţii și resurse pentru elevi: informații generale despre ceea ce reprezintă planificarea carierei, planificarea traseului educațional, consilierea carierei, sfaturi pentru angajare, exploatarea resurselor oferite de diferite website-uri (instrumente de autoevaluare, ghiduri ale ocupațiilor, baze de date cu profesiograme), filmulețe despre profesii, programe pentru dezvoltarea personală și profesională precum Comenius mobilități ale elevilor, Leonardo da Vinci, Tineret în Acțiune, Erasmus (noul program Erasmus for All), oferte de job-uri etc. 5. Va fi dezvoltat curriculum și suportul de curs pentru un program de formare blendend learning în vederea dezvoltării competențelor privind educarea şi orientarea carierei elevilor pentru profesorii implicați în această activitate în școală, utilizând rezultatele cercetării, ale schimbului de experiență și ghidul elaborat. 6. Va fi derulat programul de formare blendend learning cu un număr de 25 de cursanţi selectați din rândul profesorilor din toate zonele fiecăreia dintre cele două regiuni partenere și toate ariile curriculare/cât mai multe discipline de studiu. 7. Vor fi întreprinse demersuri pentru acreditarea programului de formare în vederea furnizării lui în următorii ani în fiecare dintre regiunile partenere. 8

10 Obiectivul 3. Va fi organizat un interviu focalizat cu reprezentanţii mediului de afaceri, ai autorităţilor locale (consiliul judeţean, consiliul municipal, agenția de ocupare a forţei de muncă), structurile asociative din comunitate (centre de voluntariat, asociații ale părinților, asociații ale fiilor satului, asociații ale foștilor elevi ai școlii etc.) în scopul întăririi parteneriatului şcoală-comunitate, stabilirea modalităţilor de implicare e elevilor în viaţa privată, identificare oportunităţilor de implicare a acestora în educarea carierei elevilor, identificarea unor exemple de bune practici, propunerea unor activităţi concrete, implicarea tinerilor în deciziile locale, facilitarea accesului elevilor la informaţii actualizate privind oferta și evoluția pieței locale/regionale a muncii. Va fi organizat un interviu focalizat cu reprezentanţii instituţiilor de învăţământ din nivelele superioare (gimnazii, licee, universități) în scopul identificării nevoilor, cerinţelor, ofertelor acestora, stabilirea unui set de activităţi pentru a facilita schimbul de experienţă şi conectarea elevilor la nivelul superior de învăţământ pe care îl vor urma. Rezultatele acestei cercetări vor sta la baza elaborării ghidului de educare și orientare în carieră a elevilor, a materialelor suport, a programului de formare a profesorilor. Vor fi invitați la cele trei conferințe din cadrul proiectului reprezentanţi ai comunităţii locale. Obiectivul 4. Va fi creat un site al proiectului, disponibil în trei limbi: engleză, română şi turcă, care va fi promovat în rândul elevilor din cele două regiuni partenere prin distribuirea unor broșuri informative. Aici elevii vor regăsi: - instrumente pentru cunoaștere și autocunoaștere și utilizarea lor; - profesii și domenii profesionale existente și potrivite; - realitățile economice, riscuri și avantaje profesionale; - dinamica obiectivă a rutelor școlare și profesionale; - metode și tehnici/instrumente care permit căutarea/obținerea unui loc de muncă. Site-ul va conține un forum de discuții cu secțiuni pentru profesori şi elevi şi subsecţiuni dedicate students ECG şi programelor/proiectelor europene. Aceştia vor avea posibilitatea de a adresa întrebări, de a participa la discuţii, de a primi informaţii şi noutăţi privitoare la oportunităţile de formare, educaţie, joburi, programe europene, fiind un spaţiu în care se va încuraja cooperarea europeană în spaţiul educaţional, iniţierea unor proiecte în parteneriat între utilizatorii înregistraţi, atât în timpul derulării proiectului, dar şi după finalizarea acestuia. De asemenea, site-ul va conține informații despre proiect, stadiul derulării activităților, rezultatele obținute, precum și informaţii şi resurse pentru profesori, elaborate în cadrul proiectului. Programul de lucru: A.1. Managementul proiectului A.1.1. Constituirea echipelor A.1.2. Întâlniri de lucru A.1.3. Stabilirea modalităţilor de comunicare A.1.4. Achiziţionarea echipamentelor/materialelor necesare A.2. Monitorizare, evaluare şi raportare A.2.1. Stabilirea planului de monitorizare, evaluare şi raportare A.2.2. Elaborarea instrumentelor de monitorizare, evaluare şi raportare A.2.3. Realizarea rapoartelor intermediare şi finale A.3. Realizarea studiului de cercetare asupra importanţei, relevanței și calității serviciilor de consiliere și orientare în carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional precum și nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în această activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, părinți, reprezentanţi ai comunității locale) din cele două regiuni partenere. A.3.1. Stabilirea metodologiei pentru realizarea studiului A.3.2. Proiectarea și realizarea instrumentelor necesare 9

11 A.3.3. Colectarea informațiilor și interpretarea rezultatelor obținute derularea anchetei prin interviu în rândul elevilor şi a anchetei prin focus group cu profesori-consilieri, părinţi, rerezentanţi ai comunităţii locale (autorităţi publice, mediul de afaceri, societatea civilă), reprezentanţii instituțiilor de învăţământ din nivele diferite (gimnazii, licee, universități). A.3.4. Stabilirea concluziilor studiului, elaborarea raportului de cercetare A.4. Derularea activităţii de job shadowing A.4.1. Stabilirea metodologiei de job shadowing A.4.2. Selectarea participanţilor A.4.3. Job Shadowing în regiunea parteneră A.4.4. Analiza celor două sisteme de învăţământ din perspectiva activităţii de consiliere şi orientare şcolară profesională. Analiza programelor şi conţinuturilor şcolare şi identificarea oportunităţilor oferite de fiecare disciplină/arie curriculară pentru educarea carierei elevilor. A.4.5. Realizarea raportului asupra perioadei de job shadowing A.5. Elaborarea ghidului pentru educarea și orientarea carierei elevilor și a materialelor suport pe baza rezultatelor studiului şi a rezultatelor job shadowing. A.5.1. Elaborarea ghidului pentru educarea și orientarea carierei elevilor A.5.2. Realizarea materialelor suport A.6. Proiectarea pedagogică a programului de formare blendend learning în vederea dezvoltării competențelor profesorilor privind educarea şi orientarea carierei elevilor. A.6.1. Realizarea curriculum-ului A.6.2. Realizarea suportului de curs A.6.3. Dezvoltarea spațiului e-learning A.6.4. Demersuri pentru acreditarea programului de către Ministerul Educaţiei Naţionale A.7. Derularea programului de formare A.7.1. Promovarea programului de formare A.7.2. Selectarea grupului ţintă A.7.3. Desfăşurarea cursurilor A.7.4. Evaluarea impactului A.8. Promovarea proiectului şi diseminarea rezultatelor A.8.1. Realizarea site-ului proiectului A.8.2. Organizarea conferinţelor pentru promovarea proiectului şi diseminarea rezultatelor A.8.3. Publicarea rezultatelor proiectului în format electronic A.8.4. Distribuirea ghidului de educare și orientare în carieră a elevilor A.8.5. Promovarea site-ului - resursă şi a forumului proiectului A.8.6. Realizarea unui newsletter semestrial cu stadiul activităţilor derulate în proiect şi a rezultatelor obţinute A.8.7. Promovarea proiectului şi diseminarea rezultatelor la evenimente educaţionale 10

12 CAP. II. STUDIUL DE CERCETARE PRIVIND SERVICIILE DE CONSILIERE ŞI ORIENTARE ÎN CARIERĂ A ELEVILOR 2.1. Context Prezentul studiu de cercetare se derulează în cadrul proiectului de parteneriat Comenius Regio Education and Career Guidance - Let's help the students choose a right career! (Consilierea şi educarea carierei Să-i ajutăm pe elevi să îşi aleagă o carieră potrivită!/ Eğitim ve Kariyer Planlama Öğrencilerin Doğru Kariyer Seçimine Yardımcı Olalım!), nr. de referinţă 13-PR-04-DJ-RO,TR, cofinanţat de Comisia Europeană prin Programul de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii (Lifelong Learning Programme), derulat în perioada în judeţul Dolj România şi provincia Mersin Turcia de către Casa Corpului Didactic Dolj - coordonator de parteneriat şi Direcţia Educaţiei Naţionale a Provinciei Mersin coordonator regional, alături de partenerii lor naţionali: Liceul Traian Vuia Craiova, Şcoala Gimnazială Traian Craiova, Asociaţia EduFor Craiova, respectiv Şcoala Vocaţională de Fete Mezitli, Liceul de Ştiinţe Yahya Akel, Agenţia pentru Ocuparea Forţelor de Muncă a Provinciei Mersin, Biroul Educaţie din Regiunea Bozyazi. Principala categorie de grup ţintă a proiectului sunt profesorii, dar vor fi implicați și directori, părinţi, elevi, reprezentanţi ai comunităţii locale. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă îmbunătăţirea serviciilor de educare şi orientare în carieră a elevilor (students ECG) din învăţământul preuniversitar din judeţul Dolj - România şi provincia Mersin Turcia în vederea facilitării tranziției elevilor spre nivelele superioare de educație sau piața muncii. Obiective specifice: O1. Identificarea importanţei, relevanţei şi calităţii serviciilor de consiliere şi orientare în carieră a elevilor desfăşurate în mediul educaţional precum şi nevoile tuturor factorilor implicaţi direct şi indirect în această activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii locale) din cele două regiuni partenere. Rezultate: ancheta prin chestionare, ancheta prin interviuri focalizate cu: părinţii, profesorii, reprezentanţii comunităţii locale, reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ din niveluri diferite (gimanziu, liceu, universitate), studiul de cercetare în format electronic. O2. Dezvoltarea competenţelor profesorilor pentru educarea şi orientarea carierei elevilor din judeţul Dolj România şi regiunea Mersin Turcia. Rezultate: activităţi de job shadowing ale profesorilor din regiunile partenere; compararea sistemelor de învăţământ din cele două regiuni partenere, din perspectiva activităţii de consiliere şi orientare şcolară profesională; analiza programelor şi conţinuturilor şcolare şi identificarea oportunităţilor oferite de fiecare disciplină/arie curriculară pentru educarea carierei elevilor; rapoarte asupra perioadei de shadowing; elaboarea unui ghid pentru educarea şi orientarea în carieră a elevilor şi a unor materiale suport; elaborarea unei curricule a unui curs de formare; derularea cursului de formare cu un număr de profesori din diferite arii curriculare şi evaluarea impactului acestuia asupra grupului ţintă; acreditarea cursului de formare. O3. Reducerea distanţei dintre lumea şcolii şi cea a muncii, deschiderea şcolii către comunitate şi identificarea oportunităţilor oferite de aceasta pentru dezvoltarea carierei elevilor, pregătirea acestora pentru viitoarele tranziţii ale carierei. Rezultate: - Interviu focalizat cu reprezentanţii mediului de afaceri, ai autorităţilor locale (consiliul judeţean, consiliul municipal, agenţia de ocupare a forţei de muncă), structurile asociative din comunitate (centre de voluntariat, asociații ale părinților, asociații ale fiilor satului, asociații ale foștilor elevi ai școlii etc.) în scopul întăririi parteneriatului şcoală-comunitate, stabilirea modalităţilor de implicare e elevilor în viaţa privată, identificare oportunităţilor de implicare a 11

13 acestora în educarea carierei elevilor, identificarea unor exemple de bune practici, propunerea unor activităţi concrete, implicarea tinerilor în deciziile locale, facilitarea accesului elevilor la informaţii actualizate privind oferta și evoluția pieței locale/regionale a muncii. - Interviu focalizat cu reprezentanţii instituţiilor de învăţământ din nivelele superioare (gimnazii, licee, universităţi) în scopul identificării nevoilor, cerinţelor, ofertelor acestora, stabilirea unui set de activităţi pentru a facilita schimbul de experienţă şi conectarea elevilor la nivelul superior de învăţământ pe care îl vor urma. - Participarea reprezentanţilor comunităţii locale la cele trei conferinţe ale proiectului. O4. Creşterea accesului la informaţie a elevilor, necesară unei bune orientări în carieră. Rezultate: un website actualizat periodic, o dată pe săptămână cu informaţii şi materiale utile profesorilor şi elevilor pentru o activitate de educare şi orientare profesională eficientă; un forum de discuţii cu secţiuni pentru profesori şi elevi şi subsecţiuni dedicate students ECG şi programelor/proiectelor europene; o broşură de promovare a proiectului şi a site-ului în rândul elevilor şi profesorilor din fiecare dintre cele două regiuni partenere; un e-newsletter trimestrial care va informa partenerii şi publicul larg asupra activităţii din cadrul proiectului şi ultimelor noutăţi. Cercetarea este una de tip evaluativ, urmărind aprecierea stării de fapt actuale privind importanţa, relevanța şi calitatea serviciilor de consiliere și orientare în carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional, precum și nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în această activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii locale) din cele două regiuni partenere Etapele studiului de cercetare Stabilirea problemei de studiat Serviciile de consiliere și orientare în carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional Formularea scopului, obiectivelor și ipotezelor de cercetare Scopul cercetării: aprecierea stării de fapt actuale privind importanţa, relevanța și calitatea serviciilor de consiliere și orientare în carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional, precum și nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în această activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, părinți, reprezentanţi ai comunităţii locale) din cele două regiuni partenere, județul Dolj România și provincia Mersin - Turcia. Obiectivele cercetării: Prin realizarea prezentului studiu, ne-am propus: să identificăm percepția și nevoile elevilor privind activitatea de consiliere și orientare a acestora; să identificăm percepția și nevoile părinților privind activitatea de consiliere și orientare a elevilor; să identificăm percepția și nevoile profesorilor consilieri și nevoile profesorilor din activitatea de predare privind activitatea de consiliere și orientare a elevilor; să identificăm percepția și nevoile directorilor/reprezentanților unităților de învățământ privind activitatea de consiliere și orientare a elevilor; să identificăm percepția și nevoile reprezentanților comunității locale (autorităţi publice, mediul privat, societatea civilă) privind activitatea de consiliere și orientare a elevilor. Ipoteze de cercetare: Serviciile de consiliere și orientare sunt apreciate ca fiind importante de către majoritatea factorilor educaționali; 12

14 Preocuparea pentru orientarea școlară și profesională a elevilor devine prioritară doar în clasele terminale, atât pentru elevi, cât și pentru părinți și cadre didactice Eşantionarea În mod obişnuit, sociologia apelează la cercetări selective, pe bază de eşantioane reprezentative. Dacă se asigură reprezentativitatea, concluziile desprinse din studierea eşantionului pot fi extinse la întrega populaţie. Eşantionul este o parte dintr-un întreg, care reproduce la scară mică structura de ansamblu a populaţiei studiate, adică asigură o reprezentativitate în raport cu variabilele considerate relevante pentru problema studiată (apartenenţă la gen, vârstă, pregătire şcolară, profesie, mediu de rezidenţă, naţionalitate etc.). O variabilă care caracterizează o anumită populaţie poartă numele de parametru. Aceeaşi variabilă, măsurată la nivelul eşantionului se numeşte estimaţie. Limitele estimării sunt prezentate sub forma unui interval de încredere, în care se înscrie valoarea parametrului în raport cu estimaţia. Prin marja de eroare se înţelege abaterea în jurul mărimii adevărate a măsurării. Marja de eroare de +/- 3% este considerată acceptabilă. Pentru a avea o astfel de precizie de măsurare, trebuie ca eșantionul să aibă un volum de circa 1100 de persoane, iar selecția acestora să se facă după principiul șansei egale de a fi incluse în eșantion. Pentru un eșantion de 400 de persoane, marja de eroare este de aproximativ +/-5%. În cadrul prezentului studiu, eșantionul pentru ancheta pe bază de chestionar va fi alcătuit din câte 400 de elevi din fiecare țară, cuprinși în sistemul de învățământ de masă. Eșantionarea presupune parcurgerea unor operații metodologice distincte, dar strâns legate între ele: 1. Delimitarea spațială a cercetării Cercetarea s-a realizat la nivelul județului Dolj, România și în regiunea Mersin, Turcia. 2. Stabilirea colectivităţii generale Au fost luate în considerare toate grupurile de persoane implicate, direct sau indirect, în activitatea ce constituie obiectul cercetării noastre consilierea și orientarea elevilor în carieră: elevi pentru ancheta pe bază de chestionar; profesori, directori, consilieri, părinți, reprezentanţi ai comunității locale pentru focusgrupuri; 3. Stratificarea sau gruparea populaţiei/unităților sociale în funcţie de caracteristicile sociale considerate importante pentru problema studiată (gen, vârstă, ocuparea în activităţile de muncă etc.). Caracteristicile socio-demografice relevante în acest context sunt: genul elevilor (masculin, feminin); clasa (III XII); nivel de școlaritate (primar, gimnazial, liceal); mediul de proveniență al elevului (urban mare Craiova, urban mic - oraș din județul Dolj, altul decât reședința de județ, rural); mediul de proveniență al unităților școlare (urban mare Craiova, urban mic - oraș din județul Dolj, altul decât reședința de județ, rural); amplasarea geografică a unității școlare (zonă centrală/zonă limitrofă). 4. Alegerea eşantioanelor asupra cărora s-a efectuat investigaţia propriu-zisă. În principal, există două modalităţi de eşantionare: eşantionare aleatorie (probabilistă) şi eşantionare pe cote. În cazul eşantionării probabiliste aleatorie se diferenţiază 3 procedee: a) Selecţia repetată procedeu de tragere la sorți cu reintroducerea în urnă a unității extrase; b) Selecţia nerepetată procedeu de tragere la sorți fără reintroducerea în urnă a unității extrase; 13

15 c) Selecţia mecanică se alcătuieşte o listă a tuturor persoanelor dintr-o colectivitate generală, apoi se construieşte un pas statistic calculat astfel: k=n/n (N colectivitatea generală, n eşantionul). Exemplu: dacă N=1000, iar n=100, atunci pasul de măsurare este 10. Se extrage la sorţi un număr iniţial de la care se porneşte, care este mai mic sau egal cu pasul. Dacă numărul extras este 4, eşantionul va cuprinde numerele: 4, 14, 24, 34, Eșantionarea pe cote: presupune stabilirea criteriilor de eșantionare și includerea în eșantion a persoanelor sau unităților sociale proporțional cu structura universului anchetei, după criteriile de eșantionare prezentate. În cazul anchetei pe bază de chestionar se va folosi eșantionarea pe cote pentru selecția unităților de învățământ și eșantionarea probabilistă pentru selecția elevilor. Eșantion unități școlare: Nr. Numele unităţii Mediul de proveniență crt. de învăţământ 1. Şcoala Gimnazială Filiaşi (structura Bâlta) 2. Liceul Tehnologic de Transporturi Auto Craiova 3. Liceul Traian Vuia Craiova 4. Şcoala Gimnazială Traian Craiova 5. Şcoala Gimnazială Segarcea 6. Liceul Tehnologic "Constantin Ianculescu" Cârcea 7. Colegiul Național Elena Cuza Craiova 8. Colegiul Tehnic de Arte şi Meserii C-tin Brâncuşi Craiova 9. Şcoala Gimnazială Coţofenii din Faţă 10. Şcoala Gimnazială Sf. Dumitru Craiova Urban mare* ROMÂNIA Amplasarea Număr de clase şi chestionare geografică Urban Rural zonă zonă Nr. Nivel Nr. mic* centrală limitrofă clase chestionare x x 6 3, 4, 5, 6, 7, 8 30 x x 10 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12 x x 5 8, 9, 10, 11, x x 6 3, 4, 5, 6, 7, 8 50 x x 6 3, 4, 5, 6, 7, 8 40 x x 10 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12 x x 10 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12 x x 4 9, 10, 11, x x 6 3, 4, 5, 6, 7, 8 30 x x 6 3, 4, 5, 6, 7,

16 Eșantion unități școlare: TURCIA Nr. crt. Numele unităţii de învăţământ Mediul de proveniență Amplasarea geografică Număr de clase şi chestionare Urban mare* Urban mic* Rural zonă centrală zonă limitrofă Nr. clase Nivel Nr. chestionare Kasım İlkokulu x x 2 3, Çavuşlu İlkokulu x x 2 3, Değirmençay İlkokulu x x 2 3, Pirireis Ortaokulu x x 4 5, 6, 7, Alsancak Lions Ortaokulu x x 4 5, 6, 7, Tarsus Dedeler Ortaokulu x x 4 5, 6, 7, Dr. Kamil x x 4 5, 6, 7, 8 41 Tarhan Ortaokulu 8. Yahya Akel Fen Lisesi x x 4 9, 10, 11, Nihal Erdem Ticaret Meslek Lisesi x x 4 9, 10, 11, Gözne Lisesi x x 4 9, 10, 11, * În studiul de față, vom lua în considerare Craiova ca o comunitate locală urbană mare, precum și alte orașe din județul Dolj, considerate comunități urbane locale mici Eșantion elevi Circa 400 elevi selectați din unitățile școlare mai sus enumerate (400 de elevi din județul Dolj, România și 414 provincia Mersin, Turcia). Numărul de elevi chestionați este diferit de la o unitate școlară la alta în funcție de numărul total de elevi ai școlii respective și de nivelurile de școlarizare. Procedura de eșantionare la nivel de unitate școlară: se împarte numărul de chestionare atribuit pe școală la numărul de clase din unitatea școlară (se iau în considerare clasele III - XII); rezultatul se rotunjește și se obține un eșantion la nivel de clasă școlară. Selecția elevilor dintr-o clasă se face pe baza unui pas statistic de 7, începând cu numărul 3 din catalog. Exemplu: o unitate școlară poate primi un număr de 30 de chestionare și are 15 clase. Prin împărțirea a 30 de chestionare la 15 clase obținem un număr de 2 elevi chestionați la nivel de fiecare clasă. Se selectează din fiecare clasă elevul cu numărul 3 în catalog și elevul cu numărul 10. ROMÂNIA TURCIA Structura eșantion elevi: Distribuția elevilor în funcție de variabila apartenență la gen masculin 43% masculin 52% feminin 57% feminin 48% 15

17 Distribuția elevilor în funcție de variabila clasă școlară Clasa Procent III 10% IV 10% V 10% VI 10% VII 11% VIII 13% IX 10% X 9% XI 10% XII 9% Clasa Numărul Procent elevilor III 41 10% IV 42 10% V 40 10% VI 43 10% VII 41 10% VIII 41 10% IX 41 10% X 40 10% XI 42 10% XII 43 10% Distribuția elevilor în funcție de variabila mediul de provenienţă al școlii: urban - 83% urban - 51% rural - 17% rural - 49% 16

18 Distribuția elevilor în funcție de variabila mediul de proveniență al elevului: urban - 71% urban - 41% rural - 29% rural - 59% Eșantion reprezentanți ai instituțiilor de învățământ 5-8 reprezentanți ai instituțiilor de învățământ selectați în funcție de următoarele criterii: să provină din unități şcolare diferite; să nu participe soţ-soţie, rude, prieteni; să provină din şcoli plasate în zone diferite (ideal: din cât mai multe oraşe/comune/sate; dacă nu se poate, cel puţin din zone centrale şi dezavantajate/limitrofe oraşului); pe cât posibil, să fie incluşi 1-2 directori în ale căror școli există un cabinet şcolar de asistenţă psihopedagogică; să aibă experienţe diferite ca manager (debutant, vechime); cel puțin 2 reprezentanți din mediul universitar; să provină din şcoli cu grad de performanţă diferit Eșantion părinți 5-8 părinţi selectați în funcție de următoarele criterii: să provină din unități şcolare diferite; să nu participe soţ-soţie, rude, prieteni; să provină din şcoli plasate în zone diferite (ideal: din cât mai multe oraşe/comune/sate, dacă nu se poate, cel puţin din zone centrale şi dezavantajate/limitrofe oraşului); să provină din şcoli cu grad de performanţă diferit Eșantion profesori 5-8 cadre didactice selectate în funcție de următoarele criterii de selecţie: să provină din unități şcolare diferite; să nu participe soţ-soţie, rude, prieteni; să provină din şcoli plasate în zone diferite (ideal: din cât mai multe oraşe/comune/sate, dacă nu se poate, cel puţin din zone centrale şi dezavantajate/limitrofe oraşului); să provină din şcoli cu grad de performanţă diferit Eșantion reprezentanți ai comunității locale 5-8 reprezentanți ai comunității locale selectați în funcție de următoarele criterii: să fie reprezentanţi din instituţii diferite; să nu participe soţ-soţie, rude, prieteni; să reprezinte sectorul public, sectorul privat pentru profit/nonprofit. 17

19 Stabilirea metodelor şi tehnicilor de cercetare Anchetă sociologică pe bază de chestionar Este una dintre cele mai complexe metode de cercetare sociologică. Reprezintă o metodă de cercetare a realităţii sociale bazată pe tehnici de producere a datele cu ajutorul întrebărilor puse de investigatori şi al răspunsurilor formulate de subiecţi. În principal, există două tehnici care se utilizează în cadrul anchetei sociologice: interviul şi chestionarul. Chestionarul sociologic, privit ca tehnică de cercetare (întrebarea în scris a persoanelor) şi ca instrument de cercetare (coala de hârtie pe care sunt scrise întrebările), reprezintă modalitatea cea mai larg răspândită în cercetările sociologice. Chestionarul de cercetare sociologică reprezintă un ansamblu de întrebări, eventual de imagini grafice, ordonate logic şi psihologic, care determină răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris, în vederea rezolvării unei probleme de interes ştiinţific. Nu reprezintă o simplă listă de întrebări, ci are o ordine logică (întrebările se succed de la cele cu conţinut general la cele particulare), dar şi o ordonare psihologică (se începe cu întrebări de spart gheaţa, menite să-i facă pe subiecţi să răspundă şi la întrebările importante pentru tema cercetării); Întrebările unui chestionar se pot referi la patru tipuri de informaţii: Fapte, adică ceea ce priveşte situaţia personală a indivizilor chestionaţi (vârstă, sex, profesie, venituri), la mediul lor (locuinţă, condiţii de muncă) sau la comportamente obiective (utilizarea timpului, relaţii cu vecinii/rudele, opţiunea la vot la ultimele alegeri etc.). Opinii, adică judecăţile, aprecierile pe care le fac indivizii chestionaţi în legătură cu problemele considerate că îi interesează. În această categorie intră şi motivaţiile, intenţiile şi aspiraţiile. Atitudini (structuri mentale permanente care susţin opiniile). Se măsoară cu ajutorul unor scale de atitudini, cu valori numerice sau cu intervale calitative. Cunoştinţe, adică gradul de cunoaştere a problemelor sau situaţiilor cu care interferează persoana chestionată Focus-grupul Este o tehnică aplicată mai ales în practica cercetării calitative sociologice, dezvoltată mai ales după al doilea război mondial ca să evalueze răspunsul audienţei la programele radio. Se defineşte ca un grup de indivizi în interacţiune, care au unele interese sau caracteristici comune, grup adunat de un moderator, ce foloseşte grupul şi interacţiunile acestuia ca mod de a obţine informaţii despre o problemă specifică. Poate fi considerat o variantă a interviului de grup structurat sau semistructurat. În aceste ipostaze, focus grupul se asociază cu observaţia, iar în raport cu ancheta, logic şi temporal, este util în preanchetă, co-anchetă şi post-anchetă Proiectarea și realizarea instrumentelor necesare Proiectarea şi realizarea instrumentelor necesare s-a realizat în luna noiembrie 2013 şi a avut ca rezultate: un chestionar pentru elevi; un ghid de focus group profesori/consilieri şcolari; un ghid de focus group părinţi; un ghid de focus group reprezentanţi ai comunităţii locale (autorităţi publice, mediul privat, societatea civilă); un ghid de focus group cu reprezentanţii instituțiilor de învăţământ din nivele diferite (gimnazii, licee, universități). 18

20 Chestionarul pentru elevi cuprinde 10 întrebări ce reflectă următoarele dimensiuni: importanța serviciilor de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală pentru reuşita în viaţă; participarea la activităţi de consiliere şi orientare profesională; relația dintre activitatea de consiliere şi educare a carierei şi disciplinele şcolare; persoanele care ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere şi orientare profesională; impactul activităţilor de consiliere şi orientare profesională; nevoile elevilor de consiliere şi orientare profesională. Grila de întrebări pentru directori și reprezentanți din mediul universitar cuprinde un număr de 5 întrebări ce reflectă următoarele dimensiuni: importanța serviciilor de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală pentru reuşita în viaţă; persoanele care ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere şi orientare profesională; relația dintre activitatea de consiliere şi educare a carierei şi disciplinele şcolare; tipuri de activităţi care ar putea facilita conectarea elevilor la un nivel superior de învăţământ; nevoi referitoare la activitatea de orientare școlară și profesională a elevilor. Grila de întrebări pentru părinți cuprinde un număr de 5 întrebări ce reflectă următoarele dimensiuni: importanța serviciilor de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală pentru reuşita în viaţă; relația dintre activitatea de consiliere şi educare a carierei şi disciplinele şcolare; persoanele care ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere şi orientare profesională din şcoală; sugestii privind buna funcţionare a serviciilor de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală; nevoile în raport cu serviciile de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală; Grila de întrebări pentru profesori și profesori de consilieri cuprinde un număr de 5 întrebări ce reflectă următoarele dimensiuni: importanța serviciilor de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală pentru reuşita în viaţă; relația dintre activitatea de consiliere şi educare a carierei şi disciplinele şcolare; persoanele care ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere şi orientare profesională din şcoală; nevoile pentru îmbunătățirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală; Grila de întrebări pentru reprezentanți ai comunității locale cuprinde un număr de 6 întrebări ce reflectă următoarele dimensiuni: importanța serviciilor de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală pentru reuşita în viaţă; contribuția angajatorilor la îmbunătățirea activității de consiliere şi orientare profesională a elevilor; modalităţile de implicare/familiarizare a elevilor în/cu domeniul muncii; facilitarea accesului elevilor la informaţii actualizate privind oferta și evoluția pieței locale/regionale a muncii; implicarea tinerilor în deciziile locale; 19

21 experiența instituției reprezentate în activitatea de consiliere şi orientare profesională a elevilor Colectarea informațiilor Colectarea informaţiilor s-a efectuat în perioada decembrie 2013 ianuarie În cadrul metodei focus-grup, colectarea de informații a urmărit: organizarea și desfășurarea de focus-grup cu profesori și profesori-consilieri; întocmire raport de focus-grup cu profesori/profesori-consilieri; organizarea și desfășurarea de focus-grup cu părinţi; întocmire raport de focus-grup cu părinţi; organizarea și desfășurarea de focus-grup cu reprezentanţi ai comunităţii locale (autorităţi publice, mediul de afaceri, societatea civilă); întocmire raport de focus-grup cu reprezentanţi ai comunităţii locale; organizarea și desfășurarea de focus-grup cu reprezentanţii instituțiilor de învăţământ din nivele diferite (gimnazii, licee, universități); întocmire raport de focus-grup cu reprezentanţii instituțiilor de învăţământ din nivele diferite. În cadrul anchetei pe bază de chestionar, colectarea de informații s-a făcut prin administrarea de chestionare elevilor (distribuire, instructaj, completare) Analiza rezultatelor Raport Focus Grup - Reprezentanți ai instituțiilor de învățământ (Manageri) A. Tematica şi obiectivele activităţii Activitatea a urmărit aprecierea stării de fapt actuale privind importanţa, relevanța și calitatea serviciilor de consiliere și orientare în carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional, precum și nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în această activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, părinți, reprezentanţi ai comunităţii locale) din cele două regiuni partenere, județul Dolj România și provincia Mersin - Turcia. B. Aspecte organizatorice a) Locaţia: sediul C.C.D. Dolj b) Moderator: Marinela Alina STĂNCULESCU c) Structura grupului criterii şi modalităţi de selectare: - să provină din unități şcolare diferite; - să nu participe soţ-soţie, rude, prieteni; - să provină din şcoli plasate în zone diferite (ideal: din cât mai multe oraşe/comune/sate, dacă nu se poate, cel puţin din zone centrale şi dezavantajate/limitrofe oraşului); - pe cât posibil, să fie incluşi 1-2 directori care au cabinet şcolar de asistenţă psihopedagogică; - să aibă experienţe diferite ca manager (debutant, vechime); - cel puțin 2 reprezentanți din mediul universitar; - să provină din şcoli cu grad de performanţă diferit. număr participanţi (tabel de prezenţă anexat): 6 cadre didactice (2 reprezentanți din mediul universitar și 4 reprezentanți din mediul preuniversitar); d) Resurse materiale (logistică): ghidul de interviu, laptop, videoproiector, coli de scris, pix, dispozitiv de înregistrare audio. C. Aspecte despre derularea propriu-zisă a focus-grupului a) Alocarea bugetului de timp: 45 minute 20

22 b) Impactul ghidului de interviu: reprezentanţii instituţiilor de învăţământ au considerat util acest focus-grup deoarece au avut prilejul de a împărtăşi impresii şi experienţe. Dorinţa dumnealor a fost aceea de a exista în fiecare unitate de învăţământ un cabinet de asistenţă psihopedagogică. c) Prezentarea răspunsurilor din ghidul de interviu: 1. În ce măsură considerați că sunt importante pentru reuşita în viaţă, serviciile de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală? Foarte importante, chiar deosebit de importante pentru că a beneficia de un sfat avizat, în ceea ce priveşte drumul în viaţă, cariera, este foarte important pentru cel în cauză (copil, elev, tânăr) şi pentru familia acestuia, pentru a avea o imagine privind posibilitatea de integrare. 2. Cine credeți că ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere şi orientare profesională din şcoală? Specialistul cu competenţe de asistenţă psihopedagogică, persoanele avizate deoarece pot să realizeze inclusiv testarea aptitudinilor, intereselor şi a personalităţii (profilul psihologic). Acesta trebuie să conlucreze permanent cu cadrele didactice şi familia elevilor. Pot desfăşura această activitate şi cadrele didactice dacă ne raportăm la competenţe dezirabile. 3. În viziunea dumneavoastră, ce legătură există între activitatea de consiliere şi educare a carierei şi disciplinele şcolare? Există legătură între ele; cadrele didactice trebuie să identifice la elevi aptitudini, cunoştinţe, disponibilităţi pe care să le valorifice. Fiecare disciplină are specificul său în formarea anumitor capacităţi şi deprinderi. 4. În general, consideraţi că este necesară funcţionarea Cabinetelor Şcolare de Asistenţă Psihopedagogică în şcoli? Da. 5. Ce activităţi credeţi că ar conecta elevii la un nivel superior de învăţământ? Vizitele iniţiate în licee, în universitate, în vederea familiarizării cu profilele şi specializările liceului/facultăţii. 6. În calitate de reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ, ce nevoi considerați că aveți referitoare la orientarea școlară și profesională a elevilor? Existenţa persoanei specializate; Pregătirea cadrelor didactice pe această problematică; Regândirea programelor şcolare; Să se acorde o pondere mai mare activităţilor practice; D. Concluzii şi recomandări a) Puncte forte, provocări, aspecte inedite: - Cadrele didactice au participat activ la discuţiile iniţiate şi au apreciat pozitiv faptul că se derulează astfel de proiecte; - Activitatea s-a desfăşurat în condiţii optime; - Casa Corpului Didactic Dolj a asigurat logistica necesară desfăşurării focus-grupului; b) Comentarii şi propuneri: Normarea cabinetelor de asistenţă psihopedagogică în cât mai multe unităţi de învăţământ Raport Focus Grup - Profesori și profesori consilieri A. Tematica şi obiectivele activităţii Studiul cu privire la aprecierea stării de fapt actuale privind importanţa, relevanța și calitatea serviciilor de consiliere și orientare în carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional, precum și nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în această activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, părinți, reprezentanţi ai comunităţii locale) din cele două regiuni partenere, județul Dolj România și provincia Mersin - Turcia. B. Aspecte organizatorice a) Data: b) Locaţia: sediul C.C.D. Dolj 21

23 c) Moderator: Alina OPREA d) Structura grupului: criterii și modalități de selecție: - să provină din unități şcolare diferite; - să nu participe soţ-soţie, rude, prieteni; - să provină din şcoli plasate în zone diferite (ideal: din cât mai multe oraşe/comune/sate; dacă nu se poate, cel puţin din zone centrale şi dezavantajate/limitrofe oraşului); - să provină din şcoli cu grad de performanţă diferit. număr participanţi: 8 profesori (3 profesori consilieri, 5 profesori din activitatea de predare); e) Resurse materiale (logistică): ghidul de interviu, laptop, videoproiector, coli de scris, pix, dispozitiv de înregistrare audio. C. Aspecte despre derularea propriu-zisă a focus-grupului a) Alocarea bugetului de timp: 45 minute b) Impactul ghidului de interviu: profesorii au apreciat pozitiv faptul că li s-a cerut împărtășirea opiniilor, că au fost înregistrate și că vor fi utilizate în cadrul unei cercetări. De asemenea, au propus înfiinșarea unui grup de inițiativă la nivelul unităților școlare. c) Prezentarea răspunsurilor din ghidul de interviu: 1. În ce măsură considerați că sunt importante pentru reuşita în viaţă, serviciile de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală? Foarte importante sunt atât serviciile de orientare, cât și serviciile de reorientare a elevilor de liceu în carieră. Reușita în viață înseamnă adaptarea la societate, fapt ce nu poate fi separat de alegerea corectă a unei cariere. De asemenea, este deosebit de importantă și consilierea părinților privind orientarea și/sau reorientarea carierei elevilor încă de când aceștia sunt în școala primară. 2. Cine credeți că ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere şi orientare profesională din şcoală? În primul rând profesorul consilier școlar, dar este foarte importantă contribuția fiecărui cadru didactic din consiliul profesoral al clasei de elevi și profesorul diriginte. Orice profesor poate descoperi înclinațiile elevilor pentru disciplina pe care o predă și îi poate orienta sau, după caz, reorienta în alegerea carierei. În același timp, profesorul consilier școlar, prin intermediul testelor psihologice, îi poate ajuta pe elevi să-și descopere interese profesionale, adică ceea ce le place, dar și aptitudinile, adică ceea ce pot face, astfel încât finalitatea activității de consiliere a carierei să se concretizeze într-o imagine realistă a profilului vocațional al fiecărui elev. De asemenea, trebuie luată în considerare viziunea părinților, astfel încât educația pentru carieră să reprezinte un efort de echipă între familie și școală. 3. În viziunea dumneavoastră, ce legătură există între activitatea de consiliere şi educare a carierei şi disciplinele şcolare? Există o strânsă legătură între activitatea de consiliere şi educare a carierei şi disciplinele şcolare, astfel că fiecare profesor trebuie să se implice. Adevărata problemă este, însă, motivația școlară, iar aceasta depinde, în mare măsură, de personalitatea cadrului didactic, de conduita profesorilor la școală și de reacțiile acestora față de comportamentele negative ale elevilor. Este recomandabil ca profesorul să compartimenteze problemele personale de activitatea sa profesională și să creeze momente plăcute și pozitive la orele de curs, o atmosferă caldă și relaxată. Nu există timp și nici programe școlare care să permită profesorilor acordarea atenției necesare pentru orientarea carierei elevilor sau pentru a dezvolta legătura dintre disciplinele școlare și partea practică, cu viața de zi cu zi. Se impune necesitatea de a evidenția principiul utilității în abordarea programelor școlare. 4. Ce activităţi credeţi că ar conecta elevii la un nivel superior de învăţământ? - vizitele iniţiate în licee și universități în vederea familiarizării cu profilele şi specializările liceului/ facultăţii; 22

24 - parteneriatele mai flexibile între școli și firme care să permită vizite la angajatori, observarea unor activități practice, activități de tipul Job shadowing, experiența de muncă sau angajarea part-time; - evenimente de tipul Zilele Porților Deschise ; - pledoariile unor specialiști de succes în fața copiilor; - activități de voluntariat; - realizarea unor filme documentare despre domeniile de activitate pentru Ministerul Educației Naționale pentru a fi vizionate la orele de curs; - proiecte educaționale cu fonduri europene; - informație digitală, activități de educație on-line prin valorizarea specialiștilor IT; - accent pe educația nonformală; 5. Care considerați că sunt nevoile dvs., în calitate de profesor/profesor consilier școlar, pentru îmbunătățirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală? - schimbarea cadrului legislativ astfel încât să permită o oră cu caracter administrativ pentru profesorii diriginți, mai multe ore de consiliere, evitarea supraîncărcării rolului de profesor; - în mediul universitar, să se acorde o atenție mai mare parcurgerii modului psihopedagogic de către viitoarele cadre didactice; - finanțare pentru activitățile de consiliere a carierei, pentru activitățile de educație nonformală, în general, promovarea acținunilor de finanțare; - parteneriate și proiecte ale organizațiilor sociale cu atribuții în domeniul educativ, prin care să se susțină financiar participarea elevilor la diferite activități de educație nonformală; - atragerea de fonduri europene și existența mai multor experți pentru realizarea de proiecte europene; aceștia nu trebuie să fie în mod necesar profesori pentru că se poate ajunge la supraîncărcarea rolului profesional; - reducerea numărului de elevi la clasă, deoarece supraaglomerarea claselor școlare afectează calitatea actului educațional și, implicit, activitatea de orientare în carieră; - cadrele didactice au nevoie de consiliere, la rândul lor; astfel, sunt necesari mai mulți profesori consilieri; - trebuie mai multă negociere și flexibilitate în sistemul de învățământ românesc. D. Concluzii şi recomandări a) Puncte forte, provocări, aspecte inedite: - Cadrele didactice au considerat interactiv și interesant acest focus-group, s-au implicat la discuţiile iniţiate; - Au apreciat că este o inițiativă farte bună faptul că acest focus-group se înregistează în speranța că opiniile exprimate vor fi valorificate; - Activitatea s-a desfăşurat în condiţii optime; - Casa Corpului Didactic Dolj a asigurat logistica necesară desfăşurării focus-grupului; b) Comentarii şi propuneri: - Pornind de la ideea că învățământul reprezintă interfața sistemului social, se așteaptă o mai mare susținere a învățământului din partea societății în general. - Normarea cabinetelor de asistenţă psihopedagogică în cât mai multe unităţi de învăţământ. - Profesorii și profesorii consilierii români, atât cei tineri cât și cei ce se apropie de vârsta pensionării, au idei extraordinare, dar acestea nu sunt luate în considerare sau nu sunt puse în practică, în realitate. La nivelul fiecărei școli se propune înființarea unui grup de inițiativă. - Activitatea de consiliere și orientare a carierei trebuie să înceapă de timpuriu, din primii ani de școală și să se intensifice la nivel gimnazial. - Alături de orientarea în carieră este importantă și dezvoltarea spiritului civic la copii pentru că ei, de fapt, aleg ceea ce li se oferă. - Părinții au nevoie să împartă rolul lor educativ cu instituțiile statului; părinții stresați și obosiți influențează negativ motivația școlară și, implicit, orientarea în carieră a elevilor. Consilierea părinților este la fel de importantă ca și consilierea elevilor în ceea ce privește orientarea în carieră. 23

25 - Mass-media influențează în mod covârșitor elevii și orientarea lor profesională prin promovarea excesivă a profesiilor din domeniul artistic. Se impune, astfel, un parteneriat funcțional între Ministerul Educației Naționale și Consiliul Național al Audio-vizualului. - Alături de problemele de finanțare ale sistemului de învățământ, în România o problemă la fel de serioasă este decalajul dintre mediul urban și cel rural Raport Focus Group Părinți A. Tematica şi obiectivele activităţii Studiul cu privire la aprecierea stării de fapt actuale privind importanţa, relevanța și calitatea serviciilor de consiliere și orientare în carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional, precum și nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în această activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, părinți, reprezentanţi ai comunităţii locale) din cele două regiuni partenere, județul Dolj România și provincia Mersin - Turcia. B. Aspecte organizatorice a) Data: b) Locaţia: sediul C.C.D. Dolj c) Moderator: Cristiana POPESCU d) Structura grupului: criterii şi modalităţi de selectare: - să provină din unități şcolare diferite; - să nu participe soţ-soţie, rude, prieteni; - să provină din şcoli plasate în zone diferite (ideal: din cât mai multe oraşe/comune/sate, dacă nu se poate, cel puţin din zone centrale şi dezavantajate/limitrofe oraşului); - să provină din şcoli cu grad de performanţă diferit. număr participanţi: 5 părinţi e) Resurse materiale (logistică): ghidul de interviu, laptop, videoproiector, coli de scris, pix, dispozitiv de înregistrare audio. C. Aspecte despre derularea propriu-zisă a focus-grupului a) Alocarea bugetului de timp: 45 minute b) Impactul ghidului de interviu: părinții au considerat util acest focus-grup deoarece au avut prilejul de a împărtăşi impresii şi experienţe. c) Prezentarea răspunsurilor din ghidul de interviu: 1. În ce măsură considerați că sunt importante pentru reuşita în viaţă, serviciile de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală? Serviciile de consiliere și orientare profesională sunt foarte importante, dar trebuie făcute de către persoane cu pregătire în această specialitate. De asemenea, ar fi de dorit să existe puncte comune cu imediata etapă a dezvoltării elevului, cum ar fi liceele sau universitățile. 2. Cine credeți că ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere şi orientare profesională din şcoală? O persoană externă, și anume un specialist cu competenţe de asistenţă psihopedagogică, o persoană avizată care să poată realiza testarea aptitudinilor, intereselor şi a personalităţii elevului, fără a se mai pune presiune pe dirigintele de la clasă. Dirigitele trebuie să fie numai un colaborator al specialistului. 3. În viziunea dumneavoastră, ce legătură există între activitatea de consiliere şi educare a carierei şi disciplinele şcolare? Fiecare disciplină are rolul de a forma capacităţi şi deprinderi. Profesorii trebuie să aibă o strânsă legatură cu specialistul. Este necesar ca programa școlară să fie mai puțin încărcată pentru a permite profesorilor să acorde o atenție sporită abilităților elevului, nu doar să-l încarce cu cunoștințe. De asemenea, ar fi de dorit ca elevii să poată să-și aleagă cu adevarat disciplinele pe care doresc să le studieze. 4. Enumeraţi câteva sugestii privind buna funcţionare a serviciilor de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală. 24

26 Eficiența lor este scăzută doarece nu există specialiști suficienți raportați la numărul de elevi; de asemenea, ar trebui să existe întâlniri tematice ale acestora cu elevii, incluse în programele școlare. 5. Care considerați că sunt nevoile dvs., în calitate de părinte, în raport cu serviciile de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală? Ar trebui să existe lectorate cu părinții având ca temă consilierea în carieră a propriilor copii. D. Concluzii şi recomandări a) Puncte forte, provocări, aspecte inedite: - Părinții au participat activ la discuţiile iniţiate şi au apreciat pozitiv faptul că s-a solicitat exprimarea unor puncte de vedere; - Activitatea s-a desfăşurat în condiţii optime; - Casa Corpului Didactic Dolj a asigurat logistica necesară desfăşurării focus-grupului. b) Comentarii şi propuneri: - Mai mulți specialiști în asistență psihopedagogică astfel încât să existe un raport cu adevărat funcțional între numărul de specialiști și numărul de elevi; profesorii să îndeplinească rol de colaboratori cu specialiștii în activitatea de orientare a carierei elevilor; - Regândirea programelor școlare astfel încât să permită prioritizarea formării/dezvoltării de abilități în raport cu asimilarea de cunoștințe și abordarea educației pentru carieră; - Crearea de oportunități reale pentru elevi astfel încât aceștia să poată să-și aleagă disciplinele pe care doresc să le studieze; - Organizarea de lectorate cu părinții despre consilierea în carieră a propriilor copii Raport Focus Group - Reprezentanți ai comunității locale A. Tematica şi obiectivele activităţii Studiul cu privire la aprecierea stării de fapt actuale privind importanţa, relevanța și calitatea serviciilor de consiliere și orientare în carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional, precum și nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în această activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, părinți, reprezentanţi ai comunităţii locale) din cele două regiuni partenere, județul Dolj România și provincia Mersin - Turcia. B. Aspecte organizatorice a) Data: b) Locaţia: sediul C.C.D. Dolj c) Moderator: Mirela Florentina ISUF d) Structura grupului: criterii şi modalităţi de selectare: - să fie reprezentanţi din instituţii diferite; - să nu participe soţ-soţie, rude, prieteni; - să reprezinte sectorul public, sectorul privat pentru profit/nonprofit. număr participanţi: 8 reprezentanți ai comunității locale (4 reprezentanţi ai mediului privat companii private, 2 reprezentanţi ai instituţiilor publice, 2 reprezentanţi ai societăţii civile O.N.G.). e) Resurse materiale (logistică): ghidul de interviu, laptop, videoproiector, coli de scris, pix, dispozitiv de înregistrare audio. C. Aspecte despre derularea propriu-zisă a focus-grupului a) Alocarea bugetului de timp: 60 minute b) Impactul ghidului de interviu: reprezentanții comunității locale au considerat util acest focus grup deoarece au avut prilejul de a împărtăşi impresii şi experienţe. c) Prezentarea răspunsurilor din ghidul de interviu: 1. În ce măsură considerați că sunt importante pentru reuşita în viaţă, serviciile de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală? 25

27 - serviciile de consiliere sunt importante în foarte mare măsură, însă ele trebuie furnizate deopotrivă elevilor, părinților și forurilor de decizie din domeniul socio-educațional, deoarece eficiența finalității lor este condiționată de contextul socio-economic; - ele trebuie focusate pe nivelul gimnazial, nu cel liceal; - sunt necesare servicii de reorientare școlară în clasa a IX-a, având în vedere modalitatea de admitere la liceu prin repartiție computerizată și, de cele mai multe ori, în funcție de preferințele părinților, nu ale elevilor; se pledează pentru admiterea la liceu pe bază de examen; - importanța acestor servicii are semnificație pentru elevi, pentru părinții acestora, iar, pe termen lung, pentru întreaga comunitate socială; - este o realitate faptul că reușita în viață are ca principal criteriu de evaluare banul; 2. În opinia dvs., cum ar putea contribui angajatorii la îmbunătățirea activității de consiliere şi orientare profesională a elevilor? - în primul rând, o problemă de fond este aceea că numărul angajatorilor este din ce în ce mai mic; - stagii de practică plătite; mobilități pentru stagii de practică în alte țări organizate în proiecte cu fonduri europene; - proiecte și parteneriate; - contracte de muncă din timpul școlarizării; elevii au, de cele mai multe ori, așteptări nerealiste; deși sunt slab pregătiți, pretind salarii mari; - joburi part-time pentru elevi; - invitarea specialiștilor la clasă; - vizite organizate la diferiți angajatori; - furnizarea de informații despre piața muncii din societatea românească și cele din alte țări. 3. Care este experiența instituției pe care o reprezentați în activitatea de consiliere şi orientare profesională a elevilor? - stagii de practică; - parteneriate; - cursuri de conversie profesională; acestea au o contribuție indirectă în sensul că se formează adulți care vor lucra cu copiii pe problematica orientării școlare și profesionale; - promovarea activităților culturale. 4. Care credeți că ar putea fi modalităţile de implicare/familiarizare a elevilor în/cu domeniul muncii? - utilizarea sistemelor de recompense - pedepse în educația copiilor; - utilizarea unei palete diversificate de recompense, verbal emoționale, financiare, materiale; - voluntariatul; - deși activitățile de educație nonformală sunt mai atractive, ele nu pot înlocui învățarea formală; aceasta își păstrează semnificația majoră pentru orientarea școlară și profesională a elevilor; - orice meserie necesită cel puțin un nivel minim de cultură generală; 5. Cum considerați că ar putea fi facilitat accesul elevilor la informaţii actualizate privind oferta și evoluția pieței locale/regionale a muncii? - parteneriat între AJFOM-ISJ prin care să fie promovate ofertele de angajare/statistici despre piața muncii în mediul școlar; - consultare de site-uri; 6. Cum credeți că ar putea fi implicați tinerii în deciziile locale? - educarea tinerilor în spiritul ideii asumării consecințelor propriilor decizii, dezvoltării încrederii în forțele proprii, acceptării ierarhiilor sociale, autodeterminării; - tinerii trebuie să învețe că posibilitatea de implicare în deciziile unei comunități depinde în foarte mare măsură de nivelul de instruire; D. Concluzii şi recomandări 1) Puncte forte, provocări, aspecte inedite: - participare activă la discuţiile iniţiate; 26

28 - diversitatea punctelor de vedere și a experiențelor exprimate; - activitatea s-a desfăşurat în condiţii optime; - CCD Dolj a asigurat logistica necesară desfăşurării focus-grupului. 2) Comentarii şi propuneri: - schimbarea mentalității potrivit căreia doar șefii câștigă; - există prejudecăți despre profesii promovate de părinți, dar și de societate, în general; - schimbarea se face de jos în sus, nu invers; - elevii au nevoie să se autocunoască, să-și stabilească scopuri precise în viață, să știe clar ce au de făcut atunci când se angajează; - există elevi din mediul rural cel puțin la fel de bine pregătiți precum cei din mediul urban; - este nevoie de un efort conjugat între comunitate locală părinți - profesori pentru o orientare corectă a carierei elevilor; se impune o comunicare permanentă și eficientă între profesor și părinte; - nivelul de pregătire scăzut al elevilor se datorează, în mare măsură, investițiilor scăzute în învățământ; - conform cadrului legislativ, orientarea școlară și profesională a copiilor începe de la nivelul preprimar; dificultățile constau în felul în care se aplică legislația; - sistemul de învățământ anterior anilor ʼ90 era mai bun decât cel actual; finalitatea orientării școlare și profesionale se concretiza în repartiția pe un loc de muncă și alocarea unei locuințe; se subliniază astfel condiționarea de către contextul socio-economic Raport privind rezultatele anchetei pe bază de chestionar - Elevi ROMÂNIA TURCIA 1. În general, consideri că este necesar să se desfășoare activități de consiliere și orientare profesională în școală? a. Da 96% b. Nu 2% c. Nu știu/ Nu răspund - 2% a. Da 68% b. Nu 17% c. Nu știu/ Nu răspund - 15% Majoritatea elevilor chestionați, respectiv 96%, apreciază că este necesar să se desfășoare activități de consiliere și orientare profesională în școală. 2% dintre elevi au considerat că aceste activități nu sunt necesare, iar 2% dintre elevi nu au răspuns la această întrebare. Majoritatea elevilor chestionați, respectiv 68%, apreciază că este necesar să se desfășoare activități de consiliere și orientare profesională în școală. 17% dintre elevi au considerat că aceste activități nu sunt necesare, iar 15% dintre elevi nu au răspuns la această întrebare. 27

29 2. Care dintre următoarele propoziţii descrie cel mai bine punctul tău de vedere legat de activitatea de consiliere şi orientare profesională din şcoală? a. Consilierea în carieră este necesară doar în a Consilierea în carieră este necesară doar clasa a VIII-a şi a XII-a. 14% în clasa a VIII-a şi a XII-a. 27% b. Consilierea în carieră este necesară pe b. Consilierea în carieră este necesară pe parcursul tuturor anilor școlari. 85% parcursul tuturor anilor școlari. 61% c. Consilierea în carieră nu este necesară. c. Consilierea în carieră nu este necesară. 1% 12% Majoritatea elevilor chestionați, în Majoritatea elevilor chestionați, în procent de 85%, sunt de părere că activitatea procent de 61%, sunt de părere că de consiliere şi orientare profesională trebuie activitatea de consiliere şi orientare să se desfășoare pe parcursul tuturor anilor școlari. Doar 14% dintre aceștia consideră că astfel de activități sunt oportune doar în anii terminali, iar 1% cred că nu este necesară consilierea în carieră. profesională este necesară pe parcursul tuturor anilor școlari. Doar 27% dintre aceștia consideră că astfel de activități sunt oportune doar în anii terminali, iar 12% cred că nu este necesară consilierea în carieră. 3. În ce măsură consideri că sunt importante pentru reuşita în viaţă, activitățile de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală? a. În foarte mică măsură - 1% b. În mică măsură -1% c. În oarecare măsură - 26% d. În mare măsură - 36% e. În foarte mare măsură - 34% f. Nu știu/ Nu răspund - 2% a. În foarte mică măsură 49 12% b. În mică măsură 62 15% c. În oarecare măsură 76 18% d. În mare măsură 95 23% e. În foarte mare măsură % f. Nu știu/ Nu răspund 19 5% 28

30 În ceea ce privește importanța În ceea ce privește importanța activităților de consiliere şi orientare activităților de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală profesională furnizate elevilor la şcoală pentru pentru reușita în viață, 27% dintre elevi au reușita în viață, 36% dintre elevi au apreciat că apreciat că sunt în foarte mare măsură sunt în mare măsură importante, 34% au importante, 23% au apreciat că sunt apreciat că sunt importante în foarte mare importante în mare măsură, 18% într-o măsură, 26% într-o oarecare măsură. Există oarecare măsură. Există însă și un procent însă și un procent de 1% care consideră că de 15% care consideră că aceste activități aceste activități sunt importante în mică sunt importante în mică măsură și, de măsură și, de asemenea, în foarte mică asemenea, în foarte mică măsură (12%). măsură. 4. În viziunea ta, ce legătură există între activitatea de consiliere şi educare a carierei şi disciplinele şcolare? a. Nu există nici un fel de legătură între ele 8% b. Disciplinele sunt mai importante, consilierea în carieră le sprijină 55% c. Consilierea este mai importantă, disciplinele o sprijină pe aceasta 37% a. Nu există nici un fel de legătură între ele 19% b. Disciplinele sunt mai importante, consilierea în carieră le sprijină 53% c. Consilierea este mai importantă, disciplinele o sprijină pe aceasta 28 % Referitor la relația dintre activitatea de consiliere şi educare a carierei şi disciplinele şcolare, mai mult de jumătate dintre elevii chestionați, respectiv 55%, au spus că disciplinele școlare sunt mai importante, consilierea în carieră le sprijină, pe când 37% dintre elevi au apreciat că, dimpotrivă, consilierea este mai importantă, iar disciplinele școlare o sprijină pe aceasta. De observant faptul că un segment de populație școlară de 8% consideră că nu există nici un fel de legătură între cele două tipuri de activități. Referitor la relația dintre activitatea de consiliere şi educare a carierei şi disciplinele şcolare, mai mult de jumătate dintre elevii chestionați, respectiv 53%, au spus că disciplinele școlare sunt mai importante, consilierea în carieră le sprijină, pe când 28% dintre elevi au apreciat că, dimpotrivă, consilierea este mai importantă, iar disciplinele școlare o sprijină pe aceasta. Dintre cei chestionați, 19% consideră că nu există nici un fel de legătură între cele două tipuri de activități. 5. Cine crezi că ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere şi orientare profesională din şcoală? - 12% a. Doar învățătorul/ profesorul diriginte b. Doar profesorul consilier școlar a. Doar învățătorul/ profesorul diriginte 36 9% 29

31 (psihologul școlar) - 34% b. Doar profesorul 93 22% c. Doar profesorii care predau diferite consilier școlar discipline școlare - 4% (psihologul școlar) d. Toate categoriile de profesori mai sus menționate - 49% c. Doar profesorii care 73 18% predau diferite discipline e. Niciuna dintre categoriile menționate școlare - 1% d. Toate categoriile de profesori mai sus menționate e. Niciuna dintre categoriile menționate % 37 9% Aproximativ jumătate dintre elevii chestionați (49%), sunt de părere că fiecare profesor poate desfășura activități de consiliere şi orientare profesională. Pe locul al doilea, cu un procent de 34%, se situează opinia potrivit căreia doar profesorul consilier școlar poate derula astfel de activități, iar 12% dintre ei rezervă această atribuție profesorului diriginte. Doar 5% dintre elevi atribuie această responsabilitate profesorilor care predau diferite discipline școlare, iar 1% dintre elevi apreciază că profesorilor nu le revine sarcina de a desfășura activități de consiliere şi orientare profesională în şcoală. 42% dintre elevi cred că fiecare profesor este capabil să desfășoare activități de consiliere și orientare. Pe locul al doilea, cu o cotă de 22%, sunt de părere că numai profesorul consilier școlar pot efectua astfel de activități, iar 9% dintre elevi rezervă această responsabilitate pentru diriginte. Doar 18% din elevii chestionați atribuie această responsabilitate profesorilor care predau diferite discipline școlare, iar 9% dintre elevi consideră că profesorii nu au sarcina de a efectua activități de consiliere şi orientare profesională în şcoală. 6. În ce situații consideri că ai nevoie de consiliere şi orientare profesională? Ordonează în funcție de importanța lor pentru tine (1 = maxim) - Să mă cunosc mai bine (teste de interese, aptitudini, personalitate) Cel mai important - 55% Important - 17% Puțin important - 12% Cel mai puțin important - 16% Cel mai important - 40%, Important - 26%, Puțin important - 17%, Cel mai puțin important - 17% 30

32 Nevoia de autocunoaștere este apreciată ca fiind cea mai importantă de către 55% dintre elevi, importantă de către 17%, cel mai puțin importantă de către un procent de 16% și puțin importantă de către 12%. Nevoia de autocunoaștere este considerată ca fiind cea mai importantă de către 40% dintre elevi, importantă de către 26%, cel mai puțin importantă de 17% și puțin importantă de către 17%. Cel mai important - 14%, Important - 31%, Puțin important - 37%, Cel mai puțin important - 18% - Informații despre licee, facultăți, profesii Cel mai important - 33%, Important - 32%, Puțin important - 14%, Cel mai puțin important - 21% Nevoia de informare privind oferta școlară și lumea muncii este considerată puțin importantă de către 37% dintre elevi, importantă de către 31%, cel mai puțin importantă de către 18% și cea mai importantă de către 14%. Nevoia de informare privind oferta școlară și lumea muncii este considerată puțin importantă de către 14% dintre elevi, importantă de către 32%, cel mai puțin importantă de către 21% și cea mai importantă de către 33%. - Sprijin în realizarea unei scrisori de intenție, a unui CV sau pregătirea pentru interviu Cel mai important - 6%, Important - 12%, Puțin important - 32%, Cel mai puțin important - 50% Cel mai important - 33%, Important - 32%, Puțin important - 21%, Cel mai puțin important - 14% 31

33 Nevoia de dezvoltare a abilităților de promovare personală este văzută de către jumătate dintre elevii chestionați (50%) ca fiind cel mai puțin importantă, puțin importantă de către 32% dintre aceștia, importantă de către 12% și cea mai importantă doar de către 6%. Nevoia de dezvoltare a abilităților de promovare personală este văzută de către 14% dintre elevii intervievați ca fiind cel mai puțin importantă, mai puțin importantă de 21% dintre ei, importantă de 32% și cel mai importantă de 33%. - Sprijin în luarea deciziei de alegere a liceului/facultății/profesiei Cel mai important - 25%, Important - 41% Puțin important - 20%, Cel mai puțin important - 14% Cel mai important %, Important % Puțin important 58-14%, Cel mai puțin important % Nevoia de sprijin în luarea deciziei de alegere a liceului/facultății/profesiei este cotată ca fiind importantă de către 41% dintre elevi, cea mai importantă de către 25%, puțin importantă de către 20% și cel mai puțin importantă de către 14%. Nevoia de sprijin în luarea deciziei de alegere a liceului/ facultății/ profesiei este cotată ca fiind importantă de către 27% dintre elevi, cea mai importantă de către 34%, puțin importantă de către 14% și cel mai puțin importantă de către 25%. Așadar, în ceea ce privește nevoile exprimate ale elevilor privind consilierea şi orientarea profesională, se pare că cea mai importantă este nevoia de autocunoaștere, apreciată de către 55% dintre elevi, urmată de nevoia de sprijin în luarea unei decizii de alegere a liceului/ facultății/profesiei (25%), 32 În urma aplicării chestionarelor, elevii și-au exprimat opiniile menționând, în ceea ce privește consilierea şi orientarea profesională, că cea mai importantă este nevoia de autocunoaștere (40%), urmată de nevoia de sprijin în luarea unei decizii de alegere a liceului/ facultății/profesiei

34 nevoia de informare privind ofertele școlare pe piața muncii (14%) și dezvoltarea abilităților de promovare personală - 6%. (34%), nevoia de informare privind ofertele școlare pe piața muncii (33%) și dezvoltarea abilităților de promovare personală - 33%. Clasamentul nevoilor de consiliere și orientare considerate importante: nevoia de sprijin în luarea unei decizii de alegere a liceului/facultății/profesiei (41%), nevoia de informare privind ofertele școlare și lumea muncii (31%), nevoia de autocunoaștere (17%) și nevoia de dezvoltare a abilităților de promovare personală (12%). Clasamentul nevoilor de consiliere și orientare considerate puțin importante: nevoia de informare privind ofertele școlare și lumea muncii (37%), nevoia de dezvoltare a abilităților de promovare personală (32%), nevoia de sprijin în luarea unei decizii de alegere a liceului/facultății/profesiei (20%) și nevoia de autocunoaștere (12%). Clasamentul nevoilor de consiliere și orientare considerate importante: nevoia de informare privind ofertele școlare și lumea muncii (32%), nevoia de dezvoltare a abilităților de promovare personală (32%), nevoia de sprijin în luarea unei decizii de alegere a liceului/ facultății/ profesiei (27%) și nevoia de autocunoaștere (26%). Clasamentul nevoilor de consiliere și orientare considerate puțin importante: nevoia de dezvoltare a abilităților de promovare personală (21%), nevoia de autocunoaștere (17%), nevoia de sprijin în luarea unei decizii de alegere a liceului/facultății/ profesiei (14%) și nevoia de informare privind ofertele școlare și lumea muncii (14%). Clasamentul nevoilor de consiliere și orientare considerate cel mai puțin importante: nevoia de dezvoltare a abilităților de promovare personală (50%), nevoia de informare privind ofertele școlare și lumea muncii (18%), nevoia de autocunoaștere (16%), nevoia de sprijin în luarea unei decizii de alegere a liceului/facultății/profesiei (14%). În concluzie, elevii percep că nevoia de autocunoaștere este cea mai importantă, urmată de nevoia de sprijin în luarea unei decizii de carieră, apoi nevoia de informare privind ofertele școlare și lumea muncii și nevoia de dezvoltare a abilităților de promovare personală. Clasamentul nevoilor de consiliere și orientare considerate cel mai puțin importante: nevoia de sprijin în luarea unei decizii de alegere a liceului/facultății/profesiei (25%), nevoia de informare privind ofertele școlare și lumea muncii (21%), nevoia de autocunoaștere (17%) și nevoia de dezvoltare a abilităților de promovare personală (14%). În concluzie, elevii percep că nevoia de autocunoaștere este cea mai importantă, urmată de nevoia de informare privind ofertele școlare și lumea muncii, apoi nevoia de și nevoia de dezvoltare a abilităților de promovare personală și nevoia de sprijin în luarea unei decizii de carieră. 7. Ce fel de activităţi de consiliere şi orientare profesională s-au desfășurat în școala ta? a. Discuţii despre profesii la orele de dirigenţie sau alte discipline - 57% b. Întâlniri cu experţi din diverse domenii de activitate - 8% a. Discuţii despre profesii la orele de dirigenţie sau alte discipline - 11% b. Întâlniri cu experţi din diverse domenii de activitate 16% 33

35 c. Testarea aptitudinilor și intereselor c. Testarea aptitudinilor și intereselor profesionale la CSAP - 2% profesionale la CSAP 18% d. Sprijin pentru luarea deciziei privind d. Sprijin pentru luarea deciziei privind alegerea liceului/ facultăţii - 7% alegerea liceului/ facultăţii - 14% e. Vizite de studiu/orientare la e. Vizite de studiu/orientare la licee/facultăți/firme - 1% licee/facultăți/firme 9% f. Şedinţe de consiliere în cadrul CSAP f. Şedinţe de consiliere în cadrul CSAP - 3% 13% g. Activităţi de voluntariat - 5% g. Activităţi de voluntariat 13% h. Stagii de formare practică la o firmă h. Stagii de formare practică la o firmă sau sau instituţie - 2% instituţie 4% i. Alte activități (care?) - 1% i. Alte activități (care?) 2% Remarcăm faptul că cele mai multe activități de orientare școlară și profesională constau, de fapt, în discuții despre profesii la orele de dirigenţie sau alte discipline 57%. Procentajul coboară semnificativ la 8% pentru întâlniri cu experți din diferite domenii de activitate, urmat de sprijin în luarea unei decizii privind alegerea liceului/ facultăţii -7%. Un procent de 5% este alocat activităților de voluntariat, 3% pentru ședințele de consiliere la CSAP, 2% pentru testare psihologică la CSAP, 2% pentru stagii de formare practică la o firmă sau instituţii și doar 1% pentru vizite de studiu/orientare la licee/facultăți/firme. De observat faptul că cele mai multe dintre activitățile de consiliere şi orientare profesională se desfășoară în mediul școlar, la orele de curs, iar contactul real al elevilor cu lumea muncii este foarte redus. Raportându-ne la răspunsurile elevilor la întrebarea anterioară, se constată un decalaj major între nevoile exprimate ale elevilor privind orientarea lor școlară și profesională și oferta de activități desfășurate. Observăm că cele mai multe activități de consiliere şi orientare profesională constă în testarea aptitudinilor și intereselor profesionale în Cabinetul Școlar de Asistență Psihopedagogică - 18%. Acest procent scade la 16% pentru întâlniri cu experți din diferite domenii de activitate, urmată de sprijinul în luarea deciziilor în ceea ce privește alegerea liceului/facultății - 14%. Un procent de 13% este alocat pentru activitățile de voluntariat și întâlniri de consiliere în cadrul Cabinetului Școlar de Asistență Psihopedagogică, 11% pentru discuţii despre profesii la orele de dirigenţie sau alte discipline, 9% pentru vizite de studiu/orientare la licee/facultăți/ firme, 4% pentru stagii de formare practică la o firmă sau instituţie și doar 2% pentru alte activități. Cele mai multe dintre activitățile de consiliere şi orientare profesională se desfășoară în mediul școlar, în testarea aptitudinilor și intereselor profesionale în Cabinetul Școlar de Asistență Psihopedagogică. 34

36 8. Ai participat la activităţi de consiliere şi orientare profesională desfășurate în/de către școala ta? a. Da - 83% b. Nu - 17% a. Da: % b. Nu: % Majoritatea elevilor chestionați au declarat că au participat la activități de consiliere şi orientare profesională pe parcursul școlarității (83%), iar un procent de 17% au răspuns negativ la această întrebare. Majoritatea elevilor chestionați au declarat că au participat la activități de consiliere şi orientare profesională pe parcursul școlarității (69%), iar un procent de 31% au răspuns negativ la această întrebare. 9. Ce impact, în plan personal și/sau școlar, au avut asupra ta activităţile de consiliere şi orientare profesională la care ai participat? a. Impact pozitiv - 92% dintre cei care au participat b. Impact negativ - 3% c. Nu știu/nu răspund - 5% a. Impact pozitiv: % b. Impact negativ: 85-20% c. Nu știu/nu răspund: 61-15% Cei mai mulți elevi care au participat la activități de consiliere și orientare școlară și profesională, respectiv 92%, au resimțit în mod pozitiv impactul acestora; doar 3% au spus că acestea au avut un impact negativ asupra lor, iar 5% nu au răspuns la această întrebare. Cei mai mulți elevi care au participat la activități de consiliere și orientare școlară și profesională, respectiv 65%, au resimțit în mod pozitiv impactul acestora; 20% sunt de părere că acestea au avut un impact negativ asupra lor, iar 15% nu au răspuns la această întrebare. 35

37 10. Cine a desfășurat activităţi de consiliere şi orientare profesională la care ai participat? a. Doar profesorul diriginte/alți profesori de la clasă 39% b. Doar profesorul consilier școlar (psihologul școlar) de la Cabinetul Şcolar de Asistenţă Psihopedagogică din școală- 20% c. Ambele categorii de profesori mai sus menționate- 35% d. Niciuna dintre categoriile menționate 6% a. Doar profesorul diriginte/alți profesori de la clasă 17% b. Doar profesorul consilier școlar (psihologul școlar) de la Cabinetul Şcolar de Asistenţă Psihopedagogică din școală 40% c. Ambele categorii de profesori mai sus menționate - 34% d. Niciuna dintre categoriile menționate - 9% 39% dintre elevi au spus că activitățile de consiliere şi orientare profesională la care au participat au fost desfășurate de profesorul diriginte/profesorii de la clasă, 35% prin colaborarea dintre profesorii diriginți și profesorii consilieri, iar 20% de către profesorii consilieri. De precizat faptul că elevii au provenit atât din unități școlare în care există CSAP, dar și în unități școlare în care nu există CSAP. 40% dintre elevi au spus că activitățile de consiliere şi orientare profesională la care au participat au fost desfășurate de către profesorii consilieri de la Cabinetul Şcolar de Asistenţă Psihopedagogică din școală, 34% prin colaborarea dintre profesorii diriginți și profesorii consilieri, iar 17% de către profesorul diriginte/profesorii de la clasă Formularea concluziilor şi redactarea raportului de cercetare Formularea concluziilor şi redactarea raportului de cercetare s-a realizat în perioada februarie-martie În urma realizării acestui studiu se confirmă ipoteza potrivit căreia serviciile de consiliere și orientare sunt apreciate ca fiind importante de către majoritatea factorilor educaționali. În ceea ce privește ipoteza potrivit căreia preocuparea pentru orientarea școlară și profesională a elevilor devine prioritară doar în clasele terminale, atât pentru elevi, cât și pentru părinți și cadre didactice, se constată că majoritătea elevilor afirmă că activitățile de consiliere și orientare profesională sunt necesare pe tot parcursul anilor școlari, dar, din analiza focusgrupurilor, reiese că acestea se desfășoară sporadic, mai mult în anii terminali. 36

38 2.3. Concluzii studiu de cercetare Importanța serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru reușita în viață Serviciile de consiliere și orientare profesională sunt considerate ca fiind foarte importante de către toți participanții la realizarea studiului, elevi, părinți, cadre didactice, reprezentanți ai instituțiilor de învățământ și ai comunității locale. La fel de importante sunt și serviciile de reorientare a elevilor de liceu în carieră și consilierea părinților privind orientarea școlară a propriilor copii. Importanța acestor servicii are semnificație pentru elevi, pentru părinții acestora, iar, pe termen lung, pentru întreaga comunitate socială. Astfel a fost exprimată și ideea potrivit căreia este necesară consilierea forurilor de decizie din domeniul socio-educațional, deoarece eficiența finalității serviciilor de orientare școlară și profesionlă a elevilor este condiționată de contextul socio-economic. Specialiștii care ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere şi orientare profesională din şcoală Activitatea de consiliere şi orientare profesională în şcoală ar trebui desfăşurată de către specialistul cu competenţe de asistenţă psihopedagogică - persoane avizate deoarece pot să realizeze inclusiv testarea aptitudinilor, intereselor şi a personalităţii (profilul psihologic). Acesta trebuie să conlucreze permanent cu cadrele didactice şi familia elevilor. Pot desfăşura această activitate şi cadrele didactice dacă ne raportăm la competenţe dezirabile. Cadrele didactice pot descoperi înclinațiile elevilor pentru disciplina predată și îi pot orienta sau, după caz, reorienta pe elevi în alegerea carierei. S-a formulat ideea de a nu se mai pune presiune pe dirigintele de la clasă, care trebuie să fie numai un colaborator al specialistului în asistență psihopedagogică. Percepția elevilor asupra acestui aspect este aceea că ar trebui să existe o colaborare între toți profesorii implicați în actul educațional. Legătura dintre activitatea de consiliere şi educare a carierei şi disciplinele şcolare Există legătură între ele. Cadrele didactice trebuie să identifice la elevi aptitudini, cunoştinţe, disponibilităţi pe care să le valorifice. Fiecare disciplină are specificul său în formarea anumitor capacităţi şi deprinderi. Profesorii trebuie să aibă o strânsă legătură cu specialistul în asistență psihopedagogică. Pozițiile elevilor chestionați șunt împărțite astfel: unii consideră că disciplinele școlare sunt mai importante, iar consilierea în carieră le sprijină, iar alții apreciază că, dimpotrivă, consilierea este mai importantă, iar disciplinele școlare o sprijină pe aceasta. Necesitatea funcţionării Cabinetelor Şcolare de Asistenţă Psihopedagogică Toți reprezentanții instituțiilor de învățământ consideră că este oportună funcționarea Cabinetelor Şcolare de Asistenţă Psihopedagogică în fiecare unitate școlară, deoarece furnizează servicii specializate ce nu pot fi suplinite de cadrele didactice ce desfăşoară activitatea de predare. Activităţi care ar conecta elevii la un nivel superior de învăţământ: - vizitele iniţiate în licee, în universitate în vederea familiarizării cu profilele şi specializările liceului/facultăţii; - parteneriatele mai flexibile între școli și firme care să permită vizite la angajatori, observarea unor activități practice, activități de tipul Job shadowing, experiența de muncă sau angajarea part-time; - evenimente de tipul Zilele Porților Deschise ; - pledoariile unor specialiști de succes în fața copiilor; - activități de voluntariat; - realizarea unor filme documentare despre domeniile de activitate pentru Ministerul Educației Naționale pentru a fi vizionate la orele de curs; - proiecte educaționale cu fonduri europene; - informație digitală, activități de educație on-line prin valorizarea specialiștilor IT; - accent pe educația nonformală; 37

39 Activităţi de consiliere şi orientare profesională desfășurate în școală: - Remarcăm faptul că cele mai multe activități de orientare școlară și profesională constau, de fapt, în discuții despre profesii la orele de dirigenţie sau alte discipline; - Procentajul coboară semnificativ pentru întâlniri cu experții din diferite domenii de activitate, urmat de sprijin în luarea unei decizii privind alegerea liceului/facultăţii; - Un procent redus este alocat activităților de voluntariat, autocunoaștere, stagiilor de formare practică la o firmă sau instituţie și vizitelor de studiu/orientare la licee/facultăți/firme. - De observat este faptul că cele mai multe dintre activitățile de consiliere şi orientare profesională se desfășoară în mediul școlar, la orele de curs, iar contactul real al elevilor cu lumea muncii este foarte redus. Participarea la activităţi de consiliere şi orientare profesională și impactul acestora asupra elevilor Majoritatea elevilor chestionați au declarat că au participat la activități de consiliere şi orientare profesională pe parcursul școlarității, iar acestea au avut un impact pozitiv asupra lor. Modalități de implicare a angajatorilor în consilierea şi orientare profesională a elevilor: - în primul rând, o problemă de fond este aceea că numărul angajatorilor este din ce în ce mai mic; - stagii de practică plătite; - mobilități pentru stagii de practică în alte țări organizate în proiecte cu fonduri europene; - proiecte și parteneriate; - contracte de muncă din timpul școlarizării; elevii au, de cele mai multe ori, așteptări nerealiste - deși sunt slab pregătiți, pretind salarii mari; - joburi part-time pentru elevi; - invitarea specialiștilor la clasă; - vizite organizate la diferiți angajatori; - furnizarea de informații despre piața muncii din societatea românească și cele din alte țări. Modalităţi de familiarizare a elevilor cu domeniul muncii: - utilizarea sistemelor de recompense - pedepse în educația copiilor; - utilizarea unei palete diversificate de recompense, verbal-emoționale, financiare, materiale; - voluntariatul; - deși activitățile de educație nonformală sunt mai atractive, ele nu pot înlocui învățarea formală; aceasta își păstrează semnificația majoră pentru orientarea școlară și profesională a elevilor; - orice meserie necesită cel puțin un nivel minim de cultură generală; Facilitarea accesului elevilor la informaţii actualizate privind oferta și evoluția pieței locale/regionale a muncii: - parteneriat între AJFOM - ISJ prin care să fie promovate ofertele de angajare/statistici despre piața muncii în mediul școlar; - consultarea site-urilor; Implicarea tinerilor în deciziile locale: - educarea tinerilor în spiritul ideii asumării consecințelor propriilor decizii, dezvoltării încrederii în forțele proprii, acceptării ierarhiilor sociale, autodeterminării; - tinerii trebuie să învețe că posibilitatea de implicare în deciziile unei comunități depinde în foarte mare măsură de nivelul de instruire; Nevoile reprezentanţilor instituţiilor de învăţământ referitoare la orientarea școlară și profesională a elevilor: - existenţa persoanei specializate; - pregătirea cadrelor didactice pe această problematică; - regândirea programelor şcolare; - acordarea unei pondere mai mari activităţilor practice. Nevoile părinților referitoare la orientarea școlară și profesională a elevilor: - lectorate cu părinții având ca temă consilierea în carieră a propriilor copii; 38

40 Nevoile profesorilor/profesorilor consilieri școlari în vederea îmbunătățirii serviciilor de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală: - schimbarea cadrului legislativ astfel încât să permită o oră cu caracter administrativ pentru profesorii diriginți, mai multe ore de consiliere, evitarea supraîncărcării rolului de profesor; - în mediul universitar, să se acorde o atenție mai mare parcurgerii modului psihopedagogic de către viitoarele cadre didactice; - finanțare pentru activitățile de consiliere a carierei, pentru activitățile de educație nonformală, în general, promovarea acțiunilor de finanțare; - parteneriate și proiecte ale organizațiilor sociale cu atribuții în domeniul educativ, prin care să se susțină financiar participarea elevilor la diferite activități de educație nonformală; - atragerea de fonduri europene și existența mai multor experți pentru realizarea de proiecte europene; aceștia nu trebuie să fie în mod necesar profesori pentru că se poate ajunge la supraîncărcarea rolului profesional; - reducerea numărului de elevi la clasă, deoarece supraaglomerarea claselor școlare afectează calitatea actului educațional și, implicit, activitatea de orientare în carieră; - cadrele didactice au nevoie de consiliere, la rândul lor, fiind nevoie de mai mulți profesori consilieri; - este nevoie de mai multă negociere și flexibilitate în sistemul de învățământ românesc. Nevoile elevilor referitoare la orientarea școlară și profesională Elevii percep că nevoia de autocunoaștere este cea mai importantă, urmată de nevoia de sprijin în luarea unei decizii de carieră, apoi nevoia de informare privind ofertele școlare și lumea muncii și nevoia de dezvoltare a abilităților de promovare personală Recomandări studiu de cercetare ROMÂNIA Importanța deosebită a serviciilor de consiliere și orientare profesională este dată de faptul că aduce multiple beneficii în plan școlar și social, precum: - crește motivația școlară; - reduce absenteismul și abandonul școlar; - duce la creșterea performanțelor școlare, a rezultatelor la examenele naționale; - crește gradul de adaptare școlară și de integrare socio-profesională. Pornind de la ideea că învățământul reprezintă interfața sistemului social, se așteaptă o mai mare susținere a învățământului din partea societății în general și se impun următoarele recomandări: - normarea cabinetelor de asistenţă psihopedagogică în cât mai multe unităţi de învăţământ; - dotarea CSAP cu teste de orientare școlară; - modificarea cadrului legislativ privind numărul de elevi cu care ar trebui să lucreze un profesor consilier școlar; - întâlniri tematice ale acestora cu elevii incluse în programele școlare; - colaborarea profesorilor cu specialiștii în activitatea de orientare a carierei elevilor; TURCIA Prezentare generală: Serviciile de orientare şi consiliere psihologică în sistemul de învățământ din Turcia include servicii de orientare educaţională, profesională şi personală. Serviciile de orientare profesională în școli sunt astfel furnizate în principal de serviciile de consiliere şi orientare psihologică. Centrul Regional de Consiliere şi Cercetare în oraşe îşi asumă responsabilităţi de coordonare a serviciilor de orientare, inclusiv a serviciilor de orientare profesională. Departamentul Regional pentru Educaţia Naţională Specială, ramura Serviciilor de Educaţie şi Consiliere, Departamentul Regional pentru Educaţie Naţională, sunt structurile care asigură furnizarea acestor servicii. În concluzie, serviciile de consiliere psihologică în educaţia non formală acoperă: orientarea pentru un job sau o carieră, pregătirea pentru viaţa profesională şi sprijin pentru dezvoltarea individuală şi socială. 39

41 - regândirea programelor școlare ale diferitelor discipline școlare astfel încât să permită prioritizarea formării/dezvoltării de abilități în raport cu asimilarea de cunoștințe și abordarea educației pentru carieră; alocarea unui buget de timp la nivelul fiecărei discipline, materii, programe pentru orientarea şcolară şi profesională; - regândirea programelor de dirigienție excluderea temelor care nu pot fi abordate de către profesorii diriginți; - cuprinderea în catedrele didactice a orelor de educație formală, cât și a unor ore de educație nonformală, respectiv programe opționale desfășurate cu grupe de câte 10 elevi. Aceste opționale ar putea reprezenta oportunități reale pentru elevi de a-și alege discipline/domenii pe care doresc să le studieze; - organizarea de lectorate cu părinții despre consilierea în carieră a propriilor copii; - debutul timpuriu al activităţii de consiliere și orientare a carierei, încă din primii ani de școală și intensificarea ei la nivel gimnazial. Este necasară desfășurarea sistematică a acestor activități. - dezvoltarea spiritului civic la copii, alături de orientarea în carieră este importantă, pentru că ei, de fapt, aleg ceea ce li se oferă; - asumarea rolului educativ şi de către părinți împreună cu instituțiile statului. Părinții stresați și obosiți influențează negativ motivația școlară și, implicit, orientarea în carieră a elevilor. Consilierea părinților este la fel de importantă ca și consilierea elevilor în ceea ce privește orientarea în carieră; - parteneriat funcțional între Ministerul Educației Naționale și Consiliul Național al Audio-vizualului deoarece mass-media influențează în mod covârșitor elevii și orientarea lor profesională prin promovarea excesivă a profesiilor din domeniul artistic; - măsuri pentru reducerea decalajului dintre mediul urban și cel rural; - desfășurarea activităților de orientare școlară și profesională în mediul muncii, nu doar în mediul școlar; - evitarea supraîncărcării rolului de profesor; - diminuarea numărului de elevi din clasa școlară; - alături de perfecționarea cadrelor didactice, recomandăm derularea unor programe de dezvoltare personală a 40 Comentarii și propuneri specifice Ministerul Educaţiei angajează profesori consilieri ca şi consilieri şcolari şi defineşte rolul lor de bază şi funcţia de a ajuta elevii să aleagă un job potrivit pentru ei. Cu toate acestea, numărul de consilieri şcolari este insuficient. Există o serie de schimbări considerabile în a percepe consilierea în carieră care trebuie implementate de către toate şcolile şi de către toţi profesorii responsabili cum ar fi: planificarea şi construirea propriei cariere este o percepţie veche dar, creându-ţi propria carieră de poveste şi o viaţă holistică reprezintă o nouă modă. Creându-ţi o carieră este mult mai la modă acum decât să îţi alegi o vocaţie. Mult mai eficiente decât vizitele în şcoli pot fi organizarea de workshopuri şi activităţi practice, permiţând mai mult timp elevilor pentru seminarii, conferinţe şi simpozioane care pot fi organizate pentru a explica relaţia dintre educaţia vocaţională şi tehnică şi legătura dintre forţa de muncă şi agenţiile de angajare. Pot fi aranjate vizite la centre de educaţie tehnică şi vocaţională, pot fi prezentate copiilor/tinerilor imagini, poezii, pot fi aplicate chestionare pentru a descoperi abilităţile vocaţionale şi tehnice ale elevilor. Câteva proiecte/parteneriate de consiliere şi orientare profesională sau de cursuri/stagii de formare pe perioade scurte sau lungi de timp pot fi implementate la nivel instituţional, local, regional, naţional, internaţional, apelând la programele Erasmus+ sau la alte programe similare. Toate resursele informaţionale ar trebui să fie disponibile fiecărei persoane, ca ei să aibă acces la toate serviciile din şcoală şi din alte instituţii referitoare la consilierea vocaţională şi totodată la serviciile de consiliere profesională. Ar trebui organizate de către diriginţi mai multe întâlniri cu părinţii şi consilierii şcolari care să îi îndrume pe părinţi în a-şi ajuta copiii în alegerea carierei.

42 profesorilor; - asigurarea unei finanțări consistente a sistemului de învățământ; - înființarea unui grup de inițiativă la nivelul fiecărei școli pornind de la ideea că profesorii și profesorii consilieri români, atât cei tineri cât și cei ce se apropie de vârsta pensionării, au idei extraordinare, dar acestea nu sunt luate în considerare sau nu sunt puse în practică, în realitate; - creșterea motivației școlare a elevilor, corelată cu creșterea motivației profesionale a cadrelor didactice, condiţie esenţială în vederea realizării unei orientări școlare și profesionale adecvate. Anexe studiu de cercetare ANEXA 1. GHIDURI DE INTERVIU FOCUS-GRUPURI Ghid de interviu pentru directori Grila de interviu 1. În ce măsură considerați că sunt importante pentru reuşita în viaţă, serviciile de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală? 2. Cine credeți că ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere şi orientare profesională din şcoală? 3. În viziunea dumneavoastră, ce legătură există între activitatea de consiliere şi educare a carierei şi disciplinele şcolare? 4. În opinia dvs., ce fel de activităţi ar putea facilita conectarea elevilor la un nivel superior de învăţământ? 5. În calitate de reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ, ce nevoi considerați că aveți referitoare la orientarea școlară și profesională a elevilor? Ghid de interviu pentru părinţi Grila de interviu 1. În ce măsură considerați că sunt importante pentru reuşita în viaţă, serviciile de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală? 2. Cine credeți că ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere şi orientare profesională din şcoală? 3. În viziunea dumneavoastră, ce legătură există între activitatea de consiliere şi educare a carierei şi disciplinele şcolare? 4. Enumeraţi câteva sugestii privind buna funcţionare a serviciilor de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală. 5. Care considerați că sunt nevoile dvs., în calitate de părinte, în raport cu serviciile de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală? Ghid de interviu pentru profesori Grila de interviu 1. În ce măsură considerați că sunt importante pentru reuşita în viaţă, serviciile de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală? 41

43 2. Cine credeți că ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere şi orientare profesională din şcoală? 3. În viziunea dumneavoastră, ce legătură există între activitatea de consiliere şi educare a carierei şi disciplinele şcolare? 4. În opinia dvs., ce fel de activităţi ar putea facilita conectarea elevilor la un nivel superior de învăţământ? 5. Care considerați că sunt nevoile dvs., în calitate de profesor/profesor consilier școlar, pentru îmbunătățirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală? Ghid de interviu pentru reprezentanții comunității locale Grila de interviu 1. În ce măsură considerați că sunt importante pentru reuşita în viaţă, serviciile de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală? 2. În opinia dvs.,cum ar putea contribui angajatorii la îmbunătățirea activității de consiliere şi orientare profesională a elevilor? 3. Care este experiența instituției pe care o reprezentați în activitatea de consiliere şi orientare profesională a elevilor? 4. Care credeți că ar putea fi modalităţile de implicare/familiarizare a elevilor în/cu domeniul muncii? 5. Cum considerați că ar putea fi facilitat accesul elevilor la informaţii actualizate privind oferta și evoluția pieței locale/regionale a muncii? 6. Cum credeți că ar putea fi implicați tinerii în deciziile locale? ANEXA 2. CHESTIONAR PENTRU ELEVI Te rugăm să răspunzi la câteva întrebări care vizează opinia ta față de serviciile de consiliere și orientare profesională. Chestionarul este anonim, iar răspunsurile tale vor fi interpretate doar în context general, nu în mod individual. 1. În general, consideri că este necesar să se desfățoare activități de consiliere și orientare profesională în școală? a. DA b. NU c. NS/NR 2. Care dintre următoarele propoziţii descrie cel mai bine punctul tău de vedere legat de activitatea de consiliere şi orientare profesională din şcoală? a. Consilierea în carieră este necesară doar în clasa a VIII-a şi a XII-a. b. Consilierea în carieră este necesară pe parcursul tuturor anilor școlari. c. Consilierea în carieră nu este necesară. 3. În ce măsură consideri că sunt importante pentru reuşita în viaţă, activitățile de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală? a. În foarte mică măsură b. În mică măsură c. În oarecare măsură d. În mare măsură e. În foarte mare măsură f. NS/NR 4. În viziunea ta, ce legătură există între activitatea de consiliere şi educare a carierei şi disciplinele şcolare? a. Nu există nici un fel de legătură între ele. b. Disciplinele sunt mai importante, consilierea în carieră le sprijină. 42

44 c. Consilierea este mai importantă, disciplinele o sprijină pe aceasta. 5. Cine crezi că ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere şi orientare profesională din şcoală? a. Doar învățătorul/ profesorul diriginte. b. Doar profesorul consilier școlar (psihologul școlar). c. Doar profesorii care predau diferite discipline școlare. d. Toate categoriile de profesori mai sus menționate. e. Niciuna dintre categoriile menționate. 6. În ce situații consideri că ai nevoie de consiliere şi orientare profesională? Ordonează în funcție de importanța lor pentru tine (1 = maxim) să mă cunosc mai bine (teste de interese, aptitudini, personalitate) informații despre licee, facultăți, profesii sprijin în realizarea unei scrisori de intenție, a unui CV sau pregătirea pentru interviu sprijin în luarea deciziei de alegere a liceului/facultății/profesiei 7. Ce fel de activităţi de consiliere şi orientare profesională s-au desfășurat în școala ta? a. Discuţii despre profesii la orele de dirigenţie sau alte discipline b. Întâlniri cu experţi din diverse domenii de activitate c. Testarea aptitudinilor și intereselor profesionale la CSAP d. Sprijin pentru luarea deciziei privind alegerea Liceului/ Facultăţii e. Vizite de studiu/orientare la licee/facultăți/firme f. Şedinţe de consiliere în cadrul CSAP g. Activităţi de voluntariat h. Stagii de formare practică la o firmă sau instituţie i. Alte activități (care?). 8. Ai participat la activităţi de consiliere şi orientare profesională desfășurate în/de către școala ta? a. Da b. Nu 9. Ce impact, în plan personal și/sau școlar, au avut asupra ta activităţile de consiliere şi orientare profesională la care ai participat? a. impact pozitiv b. impact negativ 10. Cine a desfășurat activităţile de consiliere şi orientare profesională la care ai participat? a. Doar profesorul diriginte/alți profesori de la clasă. b. Doar profesorul consilier școlar (psihologul școlar) de la Cabinetul Şcolar de Asistenţă Psihopedagogică din școală. c. Ambele categorii de profesori mai sus menționate. d. Niciuna dintre categoriile menționate. Gen: a. masculin b. feminin Clasa: Mediul de provenienţă al școlii: a. urban b.rural Mediul de proveniență al elevului: a. urban b. rural 43

45 CAP. III. DESCRIEREA SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN ŢĂRILE PARTENERE ROMÂNIA Sistemul de învățământ este gestionat la nivel național de către Ministerul Educației Naționale (MEN). În îndeplinirea responsabilităților sale specifice, Ministerul Educației Naționale cooperează la nivel central cu alte ministere și structuri instituționale subordonate Guvernului. Legea Educației Naționale (nr. 1/2011) asigură cadrul legal pentru exercitarea dreptului fundamental la educație sub autoritatea statului român. Legea reglementează structura, funcțiile, organizarea și funcționarea statului național, sistemul de învățământ privat și confesional. TURCIA Ministerul Național al Educației (cunoscut ca și MNE) dirijează activități educative la nivel central în Turcia. Fiecare nivel de educație (preșcolar, primar, ciclul secundar inferior, ciclul secundar superior și educația superioară) este organizat de către Direcția Generală a fiecăruia. Educația preșcolară este reprezentată de grădinițe. Învățământul obligatoriu este format din trei etape (4+4+4 ani). Educația secundară și de liceu se realizează în două etape (4+4 ani). Educația superioară este asigurată atât de universitățile de stat cât și de cele particulare. Consiliul Superior al Educației este responsabil cu organizarea și conducerea instituțiilor de învățământ superior. Educația adulților ia multe forme, de la învățarea formală bazată pe autoînvățare, la e-learning. Sistemul educațional din Turcia este organizat pe baza: - Constituției Republicii Turce; - Legile care reglementează Educația și Instruirea; - Programele guvernamentale; - Planurile de dezvoltare; - Consiliile naționale ale Educației; Pe baza acestor factori, principiile educației au fost definite după cum urmează: - Educația va fi națională; - Educația va fi republicană; - Educația va fi laică; - Educația va avea un fundament științific; - Educația va încorpora generalitate și egalitate; - Educația va fi funcțională și modernă. Scopul principal al educației și al formării profesionale a copiilor, tinerilor și adulților este de a dezvolta competențele, sub forma unui set de cunoștințe, deprinderi/abilități și aptitudini multifuncționale și transferabile, necesare pentru: (a) realizarea și dezvoltarea personală prin atingerea obiectivelor personale de viață, în conformitate cu interesele și aspirațiile personale și pentru dorința de a învăța pe tot parcursul vieții; (b) integrarea socială și participarea civică activă în societate; (c) organizarea unui loc de muncă și Obiectivele sistemului de învățământ din Turcia pot fi împărțite în trei părți, în conformitate cu Legea fundamentală a Educației Naționale din Ca indivizi care sunt dedicați principiilor Atatürk, revoluției și naționalismului Atatürk definit în Constituție; care asimilează, protejează, dezvoltă valorile naționale, umane, morale și culturale ale națiunii turce și care își cunosc datoriile și responsabilitățile față de Republica Turcă, un stat democratic, laic și social de drept, bazat pe drepturile omului și principiile de bază definite în Constituția lor. Ca indivizi care au o personalitate și un 44

46 participarea la funcționarea și dezvoltarea unei caracter echilibrat și sănătos, care sunt economii durabile; dezvoltați din punct de vedere fizic, mental, (d) formarea unei perspective asupra vieții, moral, spiritual și emoțional, cu spirit liber și cu bazată pe valori umane și științifice, cultură abilități de gândire științifice și o vedere de națională și universală și stimularea dialogului ansamblu a lumii; care respectă drepturile intercultural; omului, valorifică personalitatea și inițiativa, sunt (e) educația bazată pe demnitate, toleranță și responsabili față de societate și sunt respectarea drepturilor fundamentale ale constructivi, creativi și productivi. omului și a libertății; În conformitate cu propriile lor interese și (f) cultivarea sensibilității față de problemele abilități, pentru a-i pregăti pentru viață, ajutândui umane, valorile morale și civice și respectul să dobândească cunoștințele necesare, pentru natură și mediul natural, social și abilitățile, comportamentul și obiceiurile de lucru cultural; în echipă, precum și pentru a se asigura că au o profesie care îi va face fericiți și va contribui la În România, doar diplomele recunoscute de statul român, în conformitate cu legislația în vigoare, sunt valabile. Statutul documentelor de absolvire eliberate de instituțiile de învățământ este stabilit prin ordin al Ministerului Educației Naționale. Conținutul și formatul documentelor de absolvire se stabilesc prin hotărâre guvernamentală, la propunerea Ministerului Educației Naționale. În acest an școlar ( ), învățământul obligatoriu este de 11 ani și include învățământul primar și secundar inferior. Obligația de a participa la educație timp de 11 ani încetează la vârsta de 18 ani. Educația este gratuită în școlile publice. În scopul de a îndeplini obiectivele educației și formării profesionale prin sistemul național de învățământ, de asemenea, învățământul liceal de stat este generalizat și gratuit. dezvoltarea societății. În conformitate cu educația primară și legea nr din data de 03 martie 2012, învățământul obligatoriu este crescut la 12 ani în loc de durata anterioară de 8 ani. După noua lege, nicio diplomă nu va fi acordată pe parcursul învățământului primar și secundar; la sfârșitul învățământului obligatoriu de 12 ani se va oferi diploma de învățământ secundar. Învățământul obligatoriu durează 12 ani. Învățământul primar și secundar este finanțat de către stat și gratuit în școlile publice, pentru elevii cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani, iar din 2001 înmatricularea copiilor cu vârste cuprinse în acest interval a fost de aproape 100%. Învățământul școlar secundar sau liceal este obligatoriu, fiind necesar pentru înscrierea la universitate. Până în 2011 au existat 166 de universități în Turcia. Cu excepția Open Education Faculty (turcă: Açıköğretim Fakültesi) de la Universitatea Anadolu, admiterea se face printr-un examen național, OSYS, în funcție de care absolvenții de liceu sunt repartizați la universitate după performanțele lor. Sistemul de învăţământ preuniversitar național cuprinde următoarele niveluri: Nu este obligatorie: educația timpurie (0-6 ani), care include nivelul antepreșcolar (0-3 ani) și învățământul preșcolar (3-6 ani), cuprinzând grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare; Este obligatoriu: învățământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare și clasele 1-4; învățământul secundar inferior, care include clasele V - X; Sistemul Educațional Turc are două părți: Educația formală Educația non-formală Educația formală Educația formală este educația obișnuită a persoanelor dintr-un anumit grup de vârstă și dată în școli, la același nivel cu programele pregătite pentru scopuri clare. Educația formală include învățământul preșcolar, învățământul primar, învățământul secundar și instituțiile de învățământ superior. 45

47 Nu este obligatoriu: Educația non-formală învățământul secundar superior, care În același timp cu schimbările rapide din include clasele XI XII/XIII de liceu, cu societate, ideea că educația de bază este dată următoarele profiluri: profesional, teoretic și în școli este, de asemenea, în schimbare. În tehnologic. conformitate cu această noțiune, Ministerul practica, între 6 luni și 2 ani; Educației Naționale reformează scopurile, învățământul terțiar non-universitar, programele și organizarea sistemului școlar, care cuprinde învățământul post-liceal. concentrându-se pe dezvoltarea, extinderea și Învățământul general obligatoriu este restructurarea sistemului de învățare nonformală format din învățământul primar și secundar prin educație permanentă și continuă inferior. (de-a lungul vieții). În învăţământul liceal, practica şi educaţia profesională și tehnologică, sunt organizate pe specializări și calificări stabilite de Ministerul Educației Naționale, în conformitate cu Registrul Național al Calificărilor. Învățământul tehnic cuprinde clasele a XII-a şi a XIII-a din învăţământul liceal cu program tehnologic. Practica şi educaţia din învăţământul tehnic se bazează pe instruire, învățământ post - liceal şi tehnic. Formele de organizare a învăţământului preuniversitar sunt de zi şi de seară. Învățământul obligatoriu este un învăţământ de zi. Învățământul superior este asigurat de universităţi, academii, institute, școli de învățământ superior, precum și alte instituții de învățământ superior sau universități. Anul şcolar În învăţământul preuniversitar cursurile încep la mijlocul lunii septembrie şi se termină la mijlocul lunii iunie a anului calendaristic următor. Acesta este împărțit în două semestre (septembrie-ianuarie și februarie-iunie). Există patru sezoane de vacanţă: - vacanţa de Crăciun, două săptămâni în luna decembrie; - vacanţa inter-semestrială, o săptămână în luna februarie; În ciclurile primar, secundar și liceal, educația formală și obligatorie se desfășoară în învățământul de zi. Învățământul superior include toate programele educaționale de cel puțin doi ani sau mai mult. Scopul învățământului superior este de a instrui indivizii pentru a face față la nivel optim cerințelor societății și de a dezvolta programe de cercetare științifică pentru ca Turcia să fie parte a țărilor dezvoltate, prin pregătirea unui mediu de cercetare adecvat. Fiecare universitate este formată din facultăți care oferă programe de licență, colegii profesionale cu durata de 4 ani și colegii profesionale cu durata de 2 ani. Structura anului școlar Ministerul Educației Naționale (Milli Eğitim Bakanlığı - MEB) stabilește durata anului școlar la nivel național, cât și durata vacanțelor care se poate schimba în anumite situații. Toate școlile sunt închise de sărbătorile legale. La școlile private pot exista modificări ale structurii la nivelul numărului zilelor de vacanță. La nivel local se poate acorda zi liberă pentru sărbătorile locale. 46

48 - vacanţa de Paşti (ortodox), în aprilie sau mai - 10 zile; - vacanţa de vară/vacanţa mare, din 18/20 iunie până pe 15 septembrie). Pentru elevii din școala primară este o vacanţă suplimentară în luna noiembrie. Anul Școlar Atât în învățământul primar cât și în cel secundar, structura anului școlar este de 180 de zile. Anul școlar are o durată de nouă luni, septembrie - iunie, urmat de vacanța de vară aproximativ trei luni. Anul școlar este împărțit în două semestre, cu o vacanță de două săptămâni, în luna februarie. Primul semestru începe în luna septembrie și se termină în luna ianuarie. Semestrul al doilea începe în luna februarie și se termină în iunie. Această structurare este la nivel național. În plus față de vacanța de vară și de iarnă, copiii au, de asemenea, zile libere pentru următoarele evenimente (datele se pot schimba de la an la an): Eid vacanță (Kurban Bayrami); Suveranitatea Națională și Ziua Copilului (Ulusal Egemenlik ve Çocuk Bayrami); Comemorarea Atatürk, Ziua Tineretului și Sportului (Atatürk'ü Anma Gençlik ve Spor Bayrami); Vacanța de Ramadan (Ramazan Bayrami); Ziua școlară Durata școlară zilnică este împărțită în ore de curs și ore de prânz, variază de la școală la școală și depinde de factori cum ar fi tipul de școală, amplasarea, facilitățile de transport din zonă. Cu toate acestea, durata orelor este de 40 și 45 de minute; fiecare pauză este de cel puțin cinci minute. Săptămâna școlară se desfășoară de luni până vineri, cu un total de 35 la 40 de ore. Ziua de școală, de obicei, începe la ora 08:30 și se termină la ora 16:30. Între orele 12:00-13:00 este pauză de prânz. Școlile foarte aglomerate pot face diferite ajustări programului. În instituțiile de învățământ din Turcia, uniforma școlară este obligatorie pentru a evita evidențierea diferențelor de clasă socială între elevii săraci/bogați. Unele școli oferă mese; acestea pot solicita o taxă suplimentară (care nu este cerută de la studenți mai săraci). Numărul de elevi dintr-o clasă O clasă poate avea până la 30 de elevi (25 fiind numărul optim) şi în general, are o sală personală de studiu. Fiecare clasă are propria denumire: clasa, urmată de o literă a alfabetului (de exemplu, VII A înseamnă că elevul este în clasa a VII a, în sala "A"). Mărimea claselor O clasă poate însuma până la 50 de elevi (30 de elevi este considerat numărul optim) și nu poate fi decât o clasă pe aceeași categorie sau de până la 20 de clase de aceeași categorie. Fiecare grup are propria structură, clasa este urmată de o literă din alfabet (de exemplu VII A înseamnă că elevul face parte din clasa a- 47

49 VII-a în sala A ). Sistemul de notare Pentru primii cinci ani este utilizat un sistem similar cu ESNU, cunoscut sub numele de calificative. Acestea sunt: - foarte bine notat cu FB Excelent; - Bine (B) - Bine; - Suficient (S) - satisfăcător, ceea ce înseamnă că elevul a trecut clasa cu greu; - Nesatisfăcător/Insuficient (N/I) elevul a picat examenele. Elevii care primesc insuficient (I) trebuie să susţină un examen în vară, cu o comisie de evaluare formată din profesori, iar în cazul în care situaţia nu se îmbunătăţeşte, elevul va repeta anul şcolar. Calificativele sunt date pe tot parcursul anului şcolar, într-un sistem de evaluare care constă în teste, teme sau proiecte. Criteriile de notare pentru clasele V - XII sunt de la 1 la 10 (semne individuale cunoscute sub numele de notă), cifra 10 indicând cele mai bune rezultate, cifra 1 rezultate foarte slabe la învăţătură, iar nota 5 fiind nota minimă de trecere. Notele sunt scrise într-un catalog, realizându-se o evaluare continuă pe parcursul întregului an şcolar. Sistemul de notare în liceu Sistemul de notare a fost folosit pe o scară începând de la 0 la 10, 10 fiind considerată nota cea mai mare. În prezent este folosită o scară de la 0 la 5, nota 5 fiind cea mai mare. Examinările, temele pentru acasă și proiectele sunt în prezent notate cu 5 puncte în sistemul de notare. Numărul Litera Descrierea calificativului 5 A Foarte bine 4 B Bine 3 C Mediu 2 D Suficient 1 E Insuficient Sistemul de notare în universități Câteva universități folosesc o scară de la 0 la 100, 100 fiind nota cea mai mare, în timp ce alte universități folosesc sistemul de notare american cu sistemul de notare de la A la F, unde GPA-ul este calculat pe o scară de Notarea cu litere, coeficienții și echivalenții procentajelor sunt date mai jos: Procentaj Nota la curs Coeficientul AA BA BB CB CC DC DD FD și sub 49 FF 0 Realizările studenților sunt măsurate sub forma unui sistem de notare numit Grade Point Average (GPA). Numărul total de credite pentru un curs este obținut prin înmulțirea coeficientului ultimei note cu numărul de ore. Pentru a calcula GPA-ul pentru orice semestru, numărul total de puncte acreditate este împărțit la numărul total de credite pe ore. Admiterea la liceu La sfârșitul clasei a VIII - a (la vârsta de 14 sau 15 ani), elevii susţin un test la nivel național la materiile limba și literatura română şi matematică. După acest examen elevului îi este permis să se înscrie la un liceu sau la o şcoală profesională (de trei ani). Nota de Admiterea la liceu (TEOG) La sfârșitul clasei a VIII-a, fiecare elev susține un examen alcătuit din 6 materii diferite. Media generală este formată din media mediilor claselor a V-a, a VI-a și a VII-a (30%) și din nota pe care o vor lua după susținerea examenului (70%). Elevii pot alege ce liceu vor să urmeze în 48

50 admitere se calculează ca o medie, funcție de media obținută. reprezentând 25% media tuturor anilor şcolari La sfârșitul ciclului primar, elevii au o şi 75% nota obţinută la examenul de evaluare gamă variată de licee la care se pot duce. După naţională (notele sunt de la 1 la 10, nota 10 examenul TEOG, conform dorințelor și mediei fiind cea mai mare). Notele de la examenul pe care au obținut-o la examen, pot alege să naţional sunt afişate atât în şcoli cât şi pe studieze la următoarele licee: internet. Pentru a se înscrie la un liceu, elevul Licee generale trebuie să aleagă o listă de licee la care Licee vocaționale doreşte să participe. Repartizarea se face Licee cu profil științific computerizat, la nivel naţional, luându-se în considerare nota de admitere a elevilor şi preferinţele lor. Astfel, un elev cu o medie de 9,85 va intra cu siguranţă la liceul la care doreşte (un liceu cu renume), în timp ce un elev cu media 5,50 nu are aproape nicio şansă să fie admis la liceu. Cu toate acestea, ultimele medii de admitere pentru unele licee de prestigiu sunt peste 9,50 sau 9,60. Examenul de Bacalaureat Absolvenţii de liceu trebuie să susţină şi să treacă un examen naţional de bacalaureat (Examenul Naţional de Bacalaureat cunoscut sub numele de BAC). Acesta cuprinde două sau trei examene orale şi 4 sau 5 probe scrise. Se desfăşoară conform unei metodologii, începând din luna iunie şi până în luna septembrie, la sesiunea august septembrie putând să participe elevii care nu au reuşit să obţină note de trecere în prima sesiune (iunie - iulie). În sălile de examen sunt camere video pentru a elimina orice tentativă de fraudă din partea elevilor. Absolvenţii de liceu eliminaţi din BAC nu mai au dreptul să participe la următoarele două sesiuni de examen. Examenul de Bacalaureat este un examen centralizat la nivel naţional. Cele 6 probe la care se susţine examenul sunt: Proba A: Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română (Colocviu) - Candidatul extrage un subiect de literatură la întâmplare și un subiect de înțelegere a textului, de asemenea, la întâmplare. Candidatul are 15 minute "timp de gândire" și 10 minute pentru a răspunde la întrebări în fața a trei persoane. Examenul este public. Proba B: Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă - limba de studiu într-o școală în care predarea se face într-o altă limbă decât română (de obicei, limba unui grup etnic). Proba C: Evaluarea competenţelor lingvistice YGS-LYS (2010 până în prezent) Începând din 2010, examenul este similar cu sistemul OSS-OYS. Elevii susțin examenul de tranziție la un nivel superior în aprilie (YGS). Cei care promovează au posibilitatea să susțină Undergraduate Placement Examination (LYS), a doua rundă a examenului în noul sistem, care se susține în iunie. Elevii care susțin doar examenul YGS la care trebuie să răspundă la 160 de întrebări (limba turcă 40, matematică 40, filozofie 8, geografie 12, istorie 15, religie și cunoștințe morale 5, biologie 13, fizică 14 și chimie 13) în 160 de minute, pot aplica pentru programe asociate. Există 5 sesiuni LYS unde sistemul anterior de admitere la facultate, OSS, este susținut o dată pe an în toată țara. Rezultatele sunt anunțate în iulie și elevii trebuie să-și manifeste preferințele pentru facultatea dorită până în prima săptămână din august. Sunt repartizați la cursuri în funcție de punctajul obținut, acest lucru fiind anunțat la finalul lunii august. 49

51 într-o limbă de circulație internațională - o limbă străină (Colocviu) - Candidatul are dreptul de a alege engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, portugheză sau rusă. Proba D: Evaluarea competenţelor digitale. Proba E) a): Limba şi literatura română probă scrisă. Proba E) b): Limba şi literatura maternă probă scrisă. Proba E) c): Proba obligatorie a profilului probă scrisă. Proba E) d): Proba la alegere a profilului şi specializării probă scrisă. Fiecare examen (Probă) este notat de la 1 la 10, nota 10 fiind cel mai bună, folosind două zecimale pentru examenele scrise și un întreg pentru un examen oral. Curriculum în școala primară În primii cinci ani majoritatea materiilor sunt predate de un singur cadru didactic (învăţător). Cadrele didactice suplimentare sunt alocate numai pentru câteva discipline de specialitate (limbi străine, Introducere în Calculatoare, Sport, Religie). De exemplu, un elev în clasa a IV -a (9-10 ani) poate avea următorul orar săptămânal: 4 ore de matematică 4-5 ore de limba română 1 oră din istorie 1 oră de geografie 1-2 ore de știință 2 ore de artă (pictură și artizanat) 1-3 ore de limbă străină (de obicei limba franceză, engleză sau germană) 1 sau 2 ore de Introducere în calculatoare 1 oră de Educaţie Civică (igiena personală, Constituție, maniere în societate) 1 oră de religie (opţional, părinții pot retrage copiii de la aceste ore) 1 oră de muzică 2 ore de educație fizică Curriculum în școala primară Școala primară (Turkish: İlköğretim Okulu) durează 8 ani. Educația primară însumează educația și învățarea centrată pe copii între 6 și 14 ani, este obligatorie pentru toți cetățenii, băieți și fete și este gratuită în școlile publice. Instituțiile de învățământ primar sunt școli care oferă 8 ani de studiu neîntrerupt la sfârșitul cărora, elevii care promovează primesc o diplomă. Primii 4 ani ai școlii primare mai sunt numiți și Prima școală, nivelul 1" (Turkish: İlkokul 1. Kademe), ambii termeni fiind corecți. Există 4 materii principale în clasele I, a II-a și a III-a: limba turcă, matematică, Hayat Bilgisi (cunoașterea vieții) și limbi străine. În clasa a IV-a, Hayat Bilgisi este înlocuită cu științe și studii sociale. Limbile străine care sunt predate în școli diferă de la școală la școală. Cea mai predată este engleza, alte școli preferând germana, franceza sau spaniola, în locul englezei. Câteva școli private predau două limbi străine în același timp. Înainte, termenul de școală primară (tr: orta okul) era folosit pentru primii 3 ani de școală urmând apoi cei 5 ani obligatorii de școală generală. Acum ultimii 4 ani de școală sunt numiți ca școală generală, nivel 2, dar ambii termeni sunt corecți. Școlile primare pot fi publice sau private. Școlile publice sunt gratuite iar școlile private percep o taxă care diferă de la școală la școală. Limbile străine predate în școlile private se fac la un nivel mai înalt decât cele predate în școlile publice, pentru că acestea preferă să angajeze profesori nativ vorbitori de o limbă străină. 50

52 Sunt 4 materii principale predate la clasele a VI-a și a VII-a: limba turcă, matematica, fizica și științe sociale și limbile străine. La clasa a VIII-a, științele sociale sunt înlocuite cu istoria. În anul academic , circa 10,3 milioane de elevi au fost școliți și profesori au fost angajați în școli. Curriculum pentru Gimnaziu La sfârşitul clasei a IV a, pe baza performanţelor obţinute, clasele sunt reorganizate. Multe şcoli au clase speciale (cum ar fi cursuri de limba engleză intensivă sau cursuri de informatică, oferind cu una sau două mai multe ore pentru aceste discipline). Selecția pentru astfel de clase se face pe baza testelor locale. Evaluarea performanțelor elevilor este, de asemenea, diferită faţă de ciclul primar. Începând cu clasa a V-a, elevii au un profesor pentru fiecare disciplină. Mai mult decât atât, fiecare clasă are un profesor desemnat pentru a fi diriginte. Consilierea suplimentară poate fi furnizată de către un profesor consilier școlar. Un orar de clasa a opta poate conține până la de ore pe săptămână, sau 6 ore pe zi, fiind, astfel, destul de încărcat: 4 ore de matematică 4 ore de limba română 2 ore de istorie 2 ore de geografie 2 ore de biologie 1 oră de introducere a calculatoarelor 4 ore de limbă străină, limba, de obicei, fiind franceză, engleză sau germană 2 ore pentru a doua limbă străină 2 ore de fizică 2 ore de chimie 1 oră (numai în clasa a VIII -a), de latină 1 oră de artă și muzică 1 oră de religie (opțional): aceeași situație ca și în școala primară în ceea ce privește cadrele didactice. 1 oră (numai în clasa a VII -a și clasa a VIII - a) de educație civică 1 oră de tehnologie 2 ore (una în clasa a VIII-a) de educație fizică În plus, școlile pot adăuga una sau două discipline la alegere. Această posibilitate a dat naștere la clasele intensive de limba engleză sau de informatică, accesibilă numai prin examene speciale în clasa a V-a. Curriculum în liceu Învățământul secundar include toate instituțiile generale, vocaționale și tehnice care oferă cel puțin 3 ani de învățământ după școala primară. Sistemul prin care ești acceptat la un liceu se schimbă anual. Școlile private au examene diferite. Câteodată au 3 examene pentru 3 ani, câteodată este doar un examen dar este calculat diferit, uneori se iau în calcul doar notele din școală. Învățământul secundar caută să ofere elevilor un nivel bun de cunoaștere și să-i pregătească pentru un nivel mai înalt, pentru o vocație, pentru viață sau pentru domeniul în care vor să lucreze, aptitudini și abilități. În anul academic , circa 2,3 milioane de elevi au fost școliți și profesori au fost angajați în de instituții de învățământ. Învățământul secundar general acoperă educația copiilor (cu vârste cuprinse între 15 și 17 ani) pentru cel puțin 3 ani după școala primară. Învățământul secundar general include licee, licee care predau limbi străine, licee Anatoliane, licee cu profil științific și licee de artă anatoliene. Învățământul secundar tehnic sau vocațional implică instituții care se ocupă cu pregătirea elevilor în domenii de afaceri și alte domenii profesionale, îi pregătește pentru învățământ superior și întâlnesc obiectivele învățământului secundar. Învățământul secundar tehnic sau vocațional include școli tehnice pentru băieți, școli tehnice pentru fete, școli de comerț și turism, școli religioase, licee cu multi-programe, școli pentru nevoi speciale, școli cu educație privată și școli pentru sănătate. Învățământul secundar face referire adesea la licee. În liceele publice și liceele vocaționale, elevii participă la 6 cursuri în fiecare zi, care durează aproximativ 40 de minute fiecare. În liceele anatoliene și în cele private, programul este mai lung, de până la 8 cursuri pe zi, incluzând și o pauză de masă. În toate cele 9 clase se predau aceleași materii la nivel național, cu mici diferențe în anumite cazuri. 51

53 Materiile sunt: limba turcă, literatura turcă, matematica, fizica, chimia, biologia, geometria, istoria lumii, geografia, religia, educație fizică, o limbă străină, o a doua limbă străină (cea mai des folosită este germana, dar poate fi franceza, italiana, japoneza, araba, rusa sau chineza). Când elevii promovează în clasa a X-a, ei aleg una din 4 materii: limba turcă, matematică, știință, științe sociale și limbi străine. În liceele vocaționale nu pot alege materii, în timp ce în liceele cu profil științific numai știința este oferită. Diferite școli au politici variate (câteva, nu multe) și oferă elevilor o gamă largă de opțiuni. Pentru clasele a X-a, a XI-a și a XII-a, cursurile obligatorii sunt: limba turcă, literatura turcă, istoria republicană, religia și etica. În plus, elevii pot urma următoarele cursuri depinzând de ce aleg și/sau liceul pe care îl urmează: matematică, geometrie, statistică, fizică, biologie, chimie, geografie, filosofie, psihologie, sociologie, economie, logică, desen și muzică, sănătate, educație fizică, calculatoare, prima și a doua limbă străină. Elevilor li se acordă o diplomă pentru profilul ales, care le oferă un avantaj dacă ar vrea să urmeze un învățământ superior în domeniul ales, pentru că examenul de admitere la facultate se bazează pe domeniul elevului (spre exemplu: un elev care a studiat științele ar avea un avantaj față de un alt elev care a studiat limba turcă-matematică, dacă ar vrea să aplice pentru medicină). În anul , tuturor elevilor absolvenți li s-a acordat diploma standard de absolvire. La sfârșitul liceului, adică a celor XII clase, elevii susțin un examen definitoriu pe care trebuie să-l promoveze pentru a susține un examen de admitere la facultate pentru a-și continua studiile într-o universitate. Sunt 4 materii pentru diferite domenii academice: limba turcă-matematică, relații internaționale, drept, educație, psihologie, economie, management și altele. Științe: ingineri, IT, medicină etc. Științe sociale: istorie, geografie și educație; Limbi străine: lingvistică și predarea unei limbi. 52

54 CAP. IV. PREZENTAREA SISTEMULUI DE CONSILIERE ÎN ŢĂRILE PARTENERE Este important de precizat faptul că în literatura de specialitate și în practica școlară se vehiculează trei termeni referitori la intervențiile de consiliere și orientare în carieră: Orientare în carieră Consilierea în carieră Educația pentru carieră Acești termeni NU sunt sinonimi, deși sunt utilizați de multe ori pentru a desemna același lucru. Conceptul de orientare în carieră este conceptul umbrelă, cel care acoperă gama cea mai largă de activități, de la informare și evaluare, la consiliere și educație pentru carieră. Consilierea în carieră vizează dezvoltarea abilităților unei persoane pentru rezolvarea unei probleme specifice legate de carieră: indecizie, anxietate legată de carieră, insatisfacție academică, plan de carieră etc. și este o intervenție psihologică, realizată de profesorul consilier școlar. Educația pentru carieră este o intervenție educațională de dezvoltare, în avans, a deprinderilor și abilităților necesare tinerilor pentru dezvoltarea și managementul propriei cariere; se realizează de către profesorul diriginte. Ambele țări partenere, România și Turcia, au un cadru legal pentru serviciile de consiliere și orientare în carieră ca o bază pentru o implementare sistematică. Serviciile de orientare în carieră sunt implementate la diferite niveluri de către: ROMÂNIA - Servicii de consiliere și orientare în cariera profesională TURCIA - Servicii de consiliere și orientare în cariera profesională În România, serviciile de orientare în carieră sunt oferite de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) şi instutuţiile sale subordonate (C.J.R.A.E., unităţile de învăţămînt preuniversitar, Centrele de consiliere şi orientare profesională constituite în cadrul instituţiilor de învăţământ superior) şi alte organisme paralele (Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin Centrele de Informare și Consiliere a Carierei, Agenția Națională pentru Tineret, prin Centrele de informare și consiliere pentru tineri, Centrul Național de Resurse pentru Orientarea Profesională, Asociația Națională de Orientare Școlară și Profesională, Institutul de Științe ale Educației). În Turcia, serviciile de orientare în carieră sunt efectuate în diferite contexte de MONE (the Ministry of National Education), de Organizația Turcă de Ocupare a Forței de Muncă (Iskŭr), care este o instituție afiliată Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMSS), de universități, de către sectorul privat, de sindicate și patronate. 1. MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE și instituțiile sale subordonate: A. CENTRELE JUDEȚENE DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ (C.J.R.A.E.) Conform Art. 1 (Capitolul I) al Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională prezent în Ordinul nr din 7 octombrie 2011, în fiecare judeţ funcţionează centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională, denumit CJRAE. În municipiul Bucureşti acesta este denumit CMBRAE (Centrul Municipiului Bucureşti de 53 MONE și Iskŭr furnizează majoritatea serviciilor curente. Summiturile Educației Naționale, care prezintă recomandări pentru dezvoltarea sistemului național de învățământ turc a adresat prima consiliere în anul 1961; consilierea a fost un subiect de interes la toate summit-urile ulterioare. Mai mult decât atât, planurile naționale de dezvoltare au articole și posturi în serviciile de consiliere în orientare pe tot parcursul vieții

55 Resurse şi Asistenţă Educaţională). pentru toate nivelurile de vârstă. În Art. 2 al aceluiași Regulament se specifică faptul că Centrele menţionate la art. 1 ʺsunt unităţi conexe ale învăţământului preuniversitar, cu personalitate juridică, subordonate Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, coordonate metodologic de inspectoratele şcolare judeţene (ISJ)/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB). Obiectivele principale ale activităţii CJRAE/CMBRAE sunt: a) cuprinderea şi menţinerea în sistemul de învăţământ obligatoriu a tuturor copiilor/tinerilor, indiferent de particularităţile lor psihoindividuale şi sociale; b) asigurarea suporturilor suplimentare necesare desfăşurării educaţiei de calitate în funcţie de potenţialul biopsihosocial al fiecărui copil/tânăr; c) informarea şi consilierea cadrelor didactice în spiritul optimizării activităţii didactico-educative; d) colaborarea cu factorii educaţionali implicaţi în dezvoltarea personalităţii elevilor/tinerilor în scopul integrării optime a acestora în viaţa şcolară, socială şi profesională; e) implicarea părinţilor în activităţi specifice unei relaţii eficiente şcoală-familie-comunitate, ca bază a adaptării şcolare şi a integrării sociale a copiilor/tinerilor; f) organizarea elaborării de studii privind abandonul şcolar, comportamentul deviant juvenil, anturajul negativ, activităţile extraşcolare/timpul liber; g) organizarea de programe şi proiecte antiviolenţă în mediul educaţional. 1 C.J.R.A.E. dezvoltă următoarele servicii: a) servicii de asistenţă psihopedagogică şi orientare şcolară şi profesională, furnizate prin centrele judeţene şi prin cabinetele şcolare de asistenţă psihopedagogică; b) servicii de terapii logopedice, furnizate prin centrele şi prin cabinetele logopedice interşcolare; c) servicii de evaluare, orientare/reorientare dinspre şcoala specială spre şcoala de masă şi invers, prin intermediul comisiei de orientare şcolară şi profesională, la propunerea serviciului de evaluare şi orientare şcolară şi profesională din cadrul CJRAE, în baza prevederilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 1/2011; d) servicii de mediere şcolară, furnizate de mediatorii şcolari; Serviciile de orientare și consiliere psihologică sunt integrate în sistemul educaţional MONE și în servicii pentru consiliere în carieră, personală sau socială. Serviciile de orientare profesională în școli sunt astfel furnizate în principal de consilierul școlii și de serviciile de consiliere psihologică. Centrele de cercetare şi orientare din orașe asigură responsabilitățile de coordonare cu privire la serviciile de consiliere, inclusiv serviciile de orientare în carieră. Direcția Provincială pentru Educație Națională în învățământul special și Serviciile de orientare pe diferite domenii, Direcția Provincială pentru Educație Națională și DG MONE pentru învățământul special, Serviciile de orientare şi Consiliere sunt structurile care asigură furnizarea acestor servicii de consiliere şi orientare în carieră profesorilor şi elevilor. MONE este în prezent principalul furnizor de servicii de orientare în carieră. Sistemul de consiliere din Turcia este furnizat după cum urmează: În învățământ: 1. de specialişti în consiliere 2. de profesori, la clasă 3. de specialişti, în centrele de orientare în carieră În sectorul de activitate: 1. de psihologi 2. de consilieri privind locurile de muncă Grupurile ţintă ale sistemului de consiliere: În învățământ: 1. elevii de la toate ciclurile de învăţământ 2. părinții 3. profesorii 1 Regulament din 7 octombrie 2011 privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională, Art. 5 (Cap. I), Ordinul nr din 7 octombrie

56 e) servicii de consultanţă pentru educaţie În sectorul de activitate: incluzivă, furnizate de centrele şcolare pentru 1. elevii din gimnaziu, liceu și universități educaţie incluzivă; 2. tineri absolvenți f) servicii de formare, prin parteneriate cu instituţii 3. şomerii abilitate să ofere formare iniţială, conform unor 4. solicitanților de locuri de muncă acorduri-cadru, în baza prevederilor art. 239 alin. 5. militarii (2)-(4) din Legea nr. 1/2011; 6. grupurile dezavantajate g) servicii de informare şi consiliere pentru cadre 7. părinții didactice, copii, părinţi, precum şi pentru alţi 8. profesorii membri ai comunităţii; 9. consilierii h) servicii de consiliere şi prevenire a delincvenţei şi predelincvenţei juvenile. 2 Conform Art. 3 (Capitolul I) al Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Centrelor Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională prezent în Ordinul nr din 7 octombrie 2011, ʺCJRAE coordonează, monitorizează şi evaluează, la nivel judeţean activitatea centrului judeţean de asistenţă psihopedagogică (CJAP) şi a cabinetelor de asistenţă psihopedagogică, a centrelor şi cabinetelor logopedice interşcolare, colaborează cu centrele şcolare pentru educaţie incluzivă în vederea asigurării serviciilor educaţionale specializate, coordonează, monitorizează şi evaluează servicii specializate de mediere şcolară.ʺ CJAP au următoarele atribuţii: a) oferă informare, consiliere, documentare şi îndrumare pentru preşcolari/elevi, părinţi şi cadre didactice în problematici specifice: cunoaştere şi autocunoaştere, adaptarea elevilor la mediul şcolar, adaptarea şcolii la nevoile elevilor, optimizarea relaţiilor şcoală-elevi-părinţi; b) asigură prin intermediul metodelor, procedeelor şi tehnicilor specifice prevenirea şi diminuarea factorilor care determină tulburări comportamentale, comportamente de risc sau disconfort psihic; c) realizează investigarea psihopedagogică a copiilor şi elevilor; d) propun şi organizează programe de orientare a carierei elevilor în unităţile de învăţământ; e) asigură servicii de consiliere şi cursuri pentru părinţi; f) coordonează şi sprijină cabinetele de asistenţă psihopedagogică şi cabinetele interşcolare din unităţile de învăţământ preuniversitar; g) colaborează cu personalul de la agenţiile locale de ocupare şi formare profesională; h) sprijină şi asigură asistenţa şi consilierea metodologică a cadrelor didactice; 2 Regulament din 7 octombrie 2011 privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională, Art. 8 (Cap. II), Ordinul nr din 7 octombrie

57 i) elaborează studii psihosociologice privind opţiunile elevilor claselor terminale vizând calificările profesionale prin învăţământul profesional şi liceal, precum şi tipurile de unităţi de învăţământ din cadrul reţelei şi alte tipuri de studii în funcţie de nevoile identificate; j) sunt implicate alături de inspectoratul şcolar judeţean/inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti în examinarea propunerilor tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar din reţea şi a ofertei privind planul de şcolarizare; k) monitorizează proiectele/programele, parteneriatele educaţionale interne sau internaţionale derulate pe plan local cu autorităţile din învăţământ, autorităţile locale, asociaţii şi fundaţii cu preocupări în domeniu vizând problematica consilierii, orientării şcolare, profesionale şi a carierei elevilor; l) monitorizează, prin intermediul profesorilor consilieri şcolari proprii, situaţiile de abandon şcolar ridicat, risc privind consumul de droguri, tulburări comportamentale din unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţ/municipiul Bucureşti în care din motive obiective nu au putut fi normate posturi în cabinete şcolare, urmând să prezinte rapoarte semestriale; m) recomandă părinţilor consultarea altor instituţii pentru problemele care nu sunt de competenţa sa centre logopedice, comisii de expertiză, cabinete medicale, cabinete psihologice etc.; n) coordonează şi sprijină cadrele didactice din cabinetele de asistenţă psihopedagogică în vederea perfecţionării curente şi prin grade didactice; o) colaborează cu cabinetele logopedice; p) colaborează cu mediatorii şcolari; q) asigură servicii de consiliere şi asistenţă psihopedagogică pentru copiii cu cerinţe educative speciale; r) organizează grupuri de intervizare; s) coordonează proiectele şi activităţile de consiliere individuală şi de grup ale elevilor cu manifestări deviante. 3 B. ȘCOALA: ȘCOALA: a) prin intermediul orelor de Consiliere și orientare profesională (dirigenţie) care, pe lângă aspectele organizatoric-administrative, sunt principalul instrument de consiliere a carierei (aceste ore sunt realizate de diriginte). b) consilierea asigurată de fiecare disciplină Orele de consiliere şi orientare sunt desfăşurate în clasă precum şi sub diverse forme de consiliere şi îndrumare, dublate de informaţii generale. De asemenea elevii fac practică la diferite locuri de muncă timp de două săptămâni spre sfârşitul semestrului. 3 Regulament din 7 octombrie 2011 privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională, Art. 15 (Anexa 1, Cap. III), Ordinul nr din 7 octombrie

58 de studiu (din cadrul celorlalte 6 arii curriculare din învăţământul românesc: Limbă și Comunicare, Om și Societate, Matematică și Științe, Arte, Tehnologii, Educație fizică și Sport), redusă însă și preponderent centrată pe informare. Aceste ore sunt desfăşurare de profesori ce predau diferite discipline şcolare. c) În unitățile școlare în care există Cabinete de Asistență Psihopedagogică (reprezentând puncte de lucru ale CJRAE care funcționează în unitățile școlare), activitățile de orientare a carierei elevilor se realizează ca o colaborare între profesorul consilier școlar și profesorii diriginți. Activitatea profesorilor consilieri şcolari este o intervenție psihopedagogică, pe când activitatea profesorilor diriginți este o intervenție educațională, chiar dacă se utilizează termenul de consiliere în denumirea ariei curriculare. a) Aria curriculară Consiliere şi orientare şcolară În învățământul preuniversitar românesc, activitățile specifice ariei curriculare consiliere şi 57 Majoritatea şcolilor au consilieri specializaţi în consiliere şi îndrumare în carieră. Deşi consilierea şi orientarea în carieră este responsabilitatea întregului personal didactic, consilierii specializaţi au cunoştinţe specializate care au un rol esenţial. Consilierii lucrează cu toți elevii, nu numai cu cei care au probleme. Muncile efectuate în Departamentul de Consiliere şi Orientare au ca scop dezvoltarea abilităților sociale de bază ale elevilor permițându-le să-şi dezvolte încrederea în sine precum și abilități de rezolvare a problemelor. De asemenea, elevii sunt asistați în stabilirea și actualizarea obiectivelor lor personale și sunt consiliaţi în vederea luării deciziilor în ceea ce priveşte viitorul lor. Prin explicarea managementului timpului și a studiului eficient este sprijinită dezvoltarea academică a elevilor. Programe pentru consilierea elevilor: - programe/activități de recunoaștere a elevului; - programe/activități de consiliere a elevului; - cercetări academice de îmbunătățire a programelor/ activităţilor de consiliere psihologică individuală sau de grup; - conferințe și activități sociale; - consiliere profesională și în carieră; - programe de educație pe niveluri diferite de învățare; Programe pentru consilierea profesorilor: - programe pentru consilierea profesorilor debutanţi; - programe de formare continuă; Programe pentru consilierea părinţilor: - programe/activități de recunoaștere a părintelui; - conferinţe şi activităţi sociale; - programe de introducere în sistemul de învăţământ; - conferinţe despre dezvoltarea elevilor; - programe de formare a competenţelor părinţilor; - informații oferite prin buletinele de ştiri; - cooperarea cu Asociația părinților din școală; Aria curriculară Consiliere şi orientare şcolară Toţi consilierii din şcoala primară din Turcia au obligația de a atinge următoarele obiective

59 orientare sunt realizate de către învățătorul clasei din cele trei domenii majore: dezvoltarea sau de către un diriginte numit de directorul unității academică, dezvoltarea carierei și dezvoltarea de învățământ, dintre cadrele didactice care personală/socială de la "Standardele pentru predau la clasa respectivă. Şcoala de programe de consiliere în Virginia Aceste activități cuprind teme stabilite de Public Schools". către diriginte pe baza programelor școlare pentru aria curriculară Consiliere și orientare în concordanță cu specificul vârstei și cu interesele/solicitările elevilor. b) Consilierea asigurată de fiecare disciplină Acest tip de consiliere se practică mai puţin în cadrul activităţilor instructiv-educative desfăşurate de cadrele didactice pentru fiecare disciplină predată, constituind astfel obiectul proiectului Education and Career Guidance Let's help the students choose a right career!. c) Cabinetele de asistenţă psihopedagogică funcţionează în unităţi de învăţământ preuniversitar şi asigură asistenţă psihopedagogică unui număr de 400 preşcolari sau 800 de elevi îndeplinind următoarele atribuţii: a) asigură informarea şi consilierea preşcolarilor/elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice pe diferite problematici: cunoaştere şi autocunoaştere, adaptarea elevilor la mediul şcolar, adaptarea şcolii la nevoile elevilor, optimizarea relaţiilor şcoală-elevi-părinţi etc.; b) asigură, prin intermediul metodelor, procedeelor şi tehnicilor specifice, prevenirea şi diminuarea factorilor care determină tulburări comportamentale, comportamente de risc sau disconfort psihic; c) realizează investigarea psihopedagogică a copiilor şi elevilor; d) propun şi organizează programe de orientare şcolară, profesională şi a carierei elevilor în unităţile de învăţământ unde îşi desfăşoară activitatea; e) propun în cadrul curriculumului la decizia şcolii cursuri opţionale vizând dezvoltarea personală a elevilor; f) asigură servicii de consiliere şi cursuri pentru părinţi; g) sprijină şi asigură asistenţă şi consilierea metodologică a cadrelor didactice; h) elaborează studii psihosociologice privind opţiunile elevilor claselor terminale vizând calificările profesionale din învăţământul profesional şi liceal; i) recomandă părinţilor consultarea altor instituţii pentru problemele care nu sunt de competenţa lor centre logopedice, comisii de expertiză, cabinete medicale, cabinete psihologice etc; 58 Consilierea asigurată de fiecare disciplină Consilierea elevilor în alegerea carierei prin activităţile desfăşurate în cadrul disciplinelor şcolare este o modalitate bună de a-i îndemna pe elevi să se gândească la carierele lor şi să înveţe lecţiile în acelaşi timp. Conţinutul şi contextul privind consilierea variază în relaţie cu nevoile şi natura elevilor în învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial. În general în toate şcolile este numit un profesor specializat în consiliere psihologică pentru cei care au nevoie de un suport afectiv. Psihopedagogii au rolul de terapeut, ghid şi îndrumător în carieră pentru elevii de liceu. Obiectivele generale ale Cabinetului de asistenţă psihopedagogică sunt: să deţină informaţii despre istoricul programelor de consiliere de la nivelul şcolii; să înţeleagă filozofia şi funcţionarea programelor de consiliere; să deţină abilitatea de a elabora şi de a implementa un program de evaluare; să cunoască rolurile, îndatoririle şi responsabilităţile consilierului şcolar; să poată face studii de caz în interiorul şi exteriorul şcolii; să poată face studii de caz în echipă; să fie la curent cu diversitatea mediului şcolar şi să recunoască nevoile elevilor care fac parte din minorităţi; să poată funcţiona ca şi consultant pentru personalul şcolii; să fie familiarizaţi cu legislaţia şi politicile relevante consilierii şcolare; să înţeleagă procesul de coordonare al curriculum-ului ca parte integrantă a curriculum-ului şcolar; să poată funcţiona ca şi avocat al elevilor; să ştie cum să prezinte programele de consiliere părinţilor şi personalului şcolii; să înţeleagă şi să fie capabili să implementeze Ghidul Nebraska şi Programul

60 j) colaborează cu cabinetele logopedice; Model de Consiliere; k) colaborează cu cadrele didactice itinerante şi să deţină informaţii privind testele de sprijin; standard folosite de personalul şcolii; l) colaborează cu mediatorii şcolari; să deţină informaţii privind explorarea m) asigură servicii de consiliere şi asistenţă unei cariere şi luarea de decizii; psihopedagogică pentru copiii cu cerinţe să lucreze cu familiile elevilor la nivel educaţionale speciale; terapeutic şi educaţional; n) colaborează cu diverse instituţii şi organizaţii să deţină abilităţi de a oferi consiliere de neguvernamentale care oferă servicii şi grup în şcoli; desfăşoară activităţi în sfera educaţională. 4 Profesorul consilier şcolar din cabinetele şcolare de asistenţă psihopedagogică are următoarele obligaţii în unitatea de învăţământ preuniversitar unde îşi desfăşoară activitatea: a) stabilirea, aprobarea şi afişarea programului de lucru la cabinetul de asistenţă psihopedagogică; b) prezentarea în consiliul profesoral al unităţii de învăţământ a unui raport de activitate semestrial care să cuprindă informaţii privind: numărul de copii/elevi, părinţi, cadre didactice care au beneficiat de servicii de consiliere şi asistenţă psihopedagogică, măsurile ameliorative propuse pentru situaţiile de criză, situaţiile speciale şi măsurile întreprinse pentru rezolvarea/ameliorarea acestora, alte informaţii solicitate de unitatea de învăţământ; c) colaborarea cu personalul didactic al unităţii de învăţământ în care funcţionează; d) participarea la consiliile profesorale, şedinţele cu părinţii şi, după caz, la alte acţiuni organizate de unitatea de învăţământ; e) organizarea de lectorate pentru părinţi cu tematică specifică; f) participarea, la solicitarea unităţii de învăţământ, la diverse proiecte şi programe educaţionale. 5 să înţeleagă aspectele legale şi etice ale consilierii şcolare; Îndatoririle consilierului şcolar sunt axate pe desfăşurarea generală a programului de consiliere curriculară, planificare individuală pentru elevi şi servicii la cerere. O mică parte a timpului este alocată serviciilor indirecte numite sistemul de susţinere. Şcolile ar trebui să elimine şi să restabilească sarcinile neadecvate ale programului dacă este posibil astfel încât consilierii se pot focusa pe nevoile de prevenire ale programului. Rolul şi funcţiile de bază ale consilierului şcolar în orientarea în carieră sunt: să înţeleagă nevoia de a echilibra multiplele roluri asumate de indivizi pe parcursul carierei; să înţeleagă şi să integreze în practică faptul că a-ţi câştiga existenţa este doar una dintre componentele identităţii unei persoane; să înţeleagă că oamenii, valorile lor şi mediul sunt interdependente; să stabilească strategii de management al carierei prin ajutarea oamenilor să îşi dezvolte abilităţi asftel încât să îşi controleze cariera; să ajute oamenii să înţeleagă faptul că managementul carierei este un proces de lungă durată; să ajute oamenii să înţeleagă cum tendinţele sociale joacă un rol major în managementul carierei; să promoveze independenţa şi încrederea în sine; să crească gradul de a fi conştient de oportunităţi şi de opţiuni; să cadă de acord privind posibilele rezultate; să identifice paşi de urmat pentru 4 Regulament din 7 octombrie 2011 privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională, Art. 16 (Anexa 1, Cap. III), Ordinul nr din 7 octombrie Regulament din 7 octombrie 2011 privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională, Art. 17 (Anexa 1, Cap. III), Ordinul nr din 7 octombrie

61 implementarea unei decizii astfel încât obiectivele să fie îndeplinite; Anii de liceu sunt cei care aduc creşterea, promisiunile, entuziasmul, frustrările, dezamăgirile şi speranţa. Este momentul când elevii încep să descopere ce le rezervă viitorul. Consilierii şcolari pentru ciclul gimnazial susţin procesul educaţional şi promovează rezultatele academice. Programele de consiliere sunt esenţiale pentru elevi pentru a-şi împlini o creştere personală optimă, pentru a dobândi abilităţi sociale pozitive precum şi valori, pentru a stabili obiective realiste în privinţa carierei şi pentru a-şi atinge potenţialul academic în mod productiv, pentru a deveni cetăţeni responsabili ai comunităţii globale. Consilierul psihopedagog pentru ciclul liceal deţine o diplomă de masterat şi are certificare în consilierea şcolară. Menţinerea certificării include dezvoltare profesională continuă pentru a fi la curent cu ce este nou în domeniu şi cu provocările pe care le pun elevii. Apartenenţa la o asociaţie profesională este încurajată pentru că îmbogăţeşte cunoştinţele şi eficienţa unui consilier şcolar. C. CENTRELE DE CONSILIERE ȘI ORIENTARE PROFESIONALĂ constituite în cadrul fiecărei instituţii de învăţământ superior cu rolul de a asigura consultanţă pentru alegerea rutei profesionale şi plasamentul pe piaţa muncii a studenților; D. Demersuri de consiliere și orientare școlară și profesională prezente în acest moment sunt realizate și în cadrul PARTENERIATELOR ȘCOLILOR CU ONG-URILE sau cu ALTE INSTITUȚII, dar și prin intermediul unor PROIECTE FINANȚATE DIN FONDURI STRUCTURALE care au ca scop consilierea carierei elevilor. 2. ALTE ORGANISME PARALELE de asigurare a consilierii și orientării în carieră: A. Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin Centrele de Informare și Consiliere a Carierei, înființate în cadrul Agențiilor Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă vin în completarea sistemului educațional de orientare și consiliere în carieră; Departamentul de Consiliere (tr: RAM) Orientarea în carieră în Turcia este, în general, oferită de şcoli prin consilierii lor, pe lângă RAM (Centrele de Orientare şi Consiliere), care este un alt furnizor comun pentru acest serviciu. ALTE ORGANISME PARALELE de asigurare a consilierii și orientării în carieră: Centrele de Orientare și Consiliere (RAM) oferă servicii care vizează: - asistarea persoanelor referitor la probleme academice şi personal-sociale, provocări pentru toate ciclurile de dezvoltare, pentru a înregistra un progres în general; - asistarea elevilor în identificarea şi recunoaşterea propriului interes, a propriilor valori, competenţe şi capacităţi, aptitudini şi 60

62 trăsături de personalitate potrivite carierei alese. B. Agenția Națională pentru Tineret, prin Centrele de informare și consiliere pentru tineri, pentru categoria de vârstă ani, aflate în subordinea Direcțiilor județene pentru tineret; C. Centrul Național de Resurse pentru Orientarea Profesională (Euroguidance); D. Asociația Națională de Orientare Școlară și Profesională; E. Institutul de Științe ale Educației Agenţia Turcă de Ocupare a Forţei de Muncă are rolul de a ajuta persoanele în găsirea unui loc de muncă în vederea prevenirii şomajului. Un Consiliu General, în care părţile sociale sunt majoritare şi la care pot participa de asemenea reprezentanţi ai universităţilor publice, a fost înfiinţat cu scopul de a ajuta crearea politicii de ocupare a forţei de muncă în Turcia, prin adoptarea unui model de organizare deschis dialogului social. Comitetul executiv, incluzând reprezentanţi ai lucrătorilor, angajatorilor, negustorilor şi meşteşugarilor a fost format ca organ al instituţiei care deţine administraţia supremă şi luarea deciziilor pentru formarea abilităţilor, autorităţii şi responsabilităţii. Boards Provincial pentru ocuparea forţei de muncă s-a format cu scopul îmbunătăţirii iniţiativei locale în dezvoltarea regională şi a determinării politicii locale de ocupare a forţei de muncă. Agenţiile de recrutare private a permis, atât în plan intern cât şi în străinătate găsirea locurilor de muncă şi de angajaţi. Pentru a furniza servicii active în provincii, direcţiile regionale au fost abrogate şi s-au constituit direcţiile provinciale. Employment and Vocational Expert a fost înfiinţată cu scopul de a produce personal calificat. Eurodesk şi Agenția Naţională, prin intermediul centrelor de informare şi consiliere pentru tineri, sub coordonarea Direcţiei Judeţene pentru Tineret; Ministerul Educaţiei, Direcţia Generală a Serviciilor de Consiliere. 61

63 CAP. V. ANALIZA CURRICULUMULUI ŞCOLAR DIN PERSPECTIVA CONSILIERII ŞI ORIENTĂRII ÎN CARIERĂ A ELEVILOR 5.1. Disciplina Consiliere şi Orientare ROMÂNIA TURCIA Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a În planul-cadru pentru învăţământul primar este prevăzută, în cadrul ariei curriculare Consiliere şi orientare, disciplina Dezvoltare personală, căreia îi sunt alocate 2 ore pe săptămână în clasa pregătitoare şi câte o oră pe săptămână în clasele I şi a II-a. Aceasta are ca scop formarea abilităţilor şi dezvoltarea atitudinilor necesare pentru integrarea elevilor în societate. Programa disciplinei Dezvoltare personală, aprobată prin ordin al ministrului Nr. 3418/ , este elaborată conform modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Astfel, în cadrul programei şcolare se regăsesc competenţele generale (achiziţiile elevului pentru întregul interval de studiu al disciplinei), competenţele specifice (derivate din competenţele generale, formate pe parcursul unui an şcolar) şi conţinuturile (achiziţiile necesare elevului, organizate pe 3 mari domenii): Clasa Clasa I Clasa a II-a pregătitoare Competenţe generale 6 I. Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi Domeniul 1. Autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos Subdomeniul 1.1. Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi Conţinuturi Cine sunt eu? Trăsături fizice Schema corporală: alcătuirea şi Cine sunt eu? Caracteristici personale simple, puncte tari şi limite Eu şi ceilalţi Asemănări şi deosebiri dintre sine şi ceilalţi după criterii simple: aspecte fizice, gen, Pe baza deciziei Consiliului Educaţiei nr. 192 din , în orarul săptămânal al şcolilor primare şi gimnaziale orele obligatorii sunt permise din primul an până în clasa a VIII-a în ceea ce priveşte evenimentele de orientare şi evenimentele sociale. Pentru a asigura coerenţă între Programul de Orientare pentru clasele primare şi cele gimnaziale acest program de orientare la clasă a fost revizuit în anul Fiecare şcoală este răspunzătoare de desfăşurarea şi organizarea evenimentelor şi activităţilor în cadrul programului de Consiliere şi Orientare Psihopedagogică, program planificat în concordanţă cu caracteristicile şcolii şi nevoile elevilor. Consilierea şi orientarea şcolară este desfăşurată sub coordonarea consilierilor din fiecare şcoală. STRUCTURA PROGRAMULUI În planificarea structurii programului se va ţine cont de orientarea personalăsocială, educaţională şi vocaţională. Şapte arii de competenţă sunt stabilite ca fiind relevante pentru cele trei arii principale de dezvoltare de mai sus care vor fi aplicate de la clasa I până în clasa a XII-a. 1. Adaptarea la şcoală şi la mediu 2. Succesul educaţional 3. Auto-acceptarea 4. Relaţiile interpersonale 5. Familia şi societatea 6. Viaţa sănătoasă şi în siguranţă 7. Dezvoltarea educaţională şi profesională Programul include activităţi pentru fiecare arie de competenţă pentru educaţia primară şi gimnazială. Studiul de caz al unui participant activ la activităţile elevilor şi ale cercetătorilor 6 Tabel completat pe baza informațiilor extrase din Programa şcolară pentru disciplina Dezvoltare personală - Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a Aprobată prin Ordin al ministrului Nr. 3418/ , Bucureşti,

64 denumirea observabile în vârstă, tipuri de reprezintă baza programului. părţilor corpului activităţile vestimentaţie Abordarea centrată pe elev a fost luată şcolare şi de (sport, elegant, în considerare, aceasta făcându-i pe elevi să timp liber tradiţional etc.) fie participanţi activi precum şi investigatori ai Diversitate. problemelor. Fiecare este Consilierul şcolii are obligaţia de a unic; diferenţe individuale susţine profesorii diriginţi în pregătirea 1.2. Igiena personală Programului de Orientare Şcolară precum şi de a susţine şi alte categorii de beneficiari prin oferirea de materiale necesare şi de instrumente de evaluare. Obiecte şi activităţi zilnice de igienă personală Norme de igienă la şcoală şi acasă Igiena locuinţei, a sălii de clasă Norme de igienă în contexte variate Importanţa normelor de igienă pentru sănătate, învăţare şi relaţiile cu ceilalţi II. Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu copii şi adulţi cunoscuţi 2. Dezvoltare emoţională şi socială 2.1. Trăire şi manifestare emoţională, starea de bine Emoţii de bază denumite prin cuvinte (bucurie, tristeţe, frică, furie) în activităţi/ contexte familiare Emoţii de bază (bucurie, tristeţe, frică, furie) şi elemente simple de limbaj nonverbal (expresii faciale, postură) şi paraverbal (intonaţie) Emoţii de bază (bucurie, tristeţe, frică, furie) exprimate în comportamente 2.2. Comunicare şcolară eficientă Reguli de comunicare în activitatea şcolară Comunicarea cu colegii şi cadrele didactice Abilităţi de comunicare de bază Mesaje verbale, nonverbale, paraverbale simple Elemente de ascultare activă: contact vizual, postură, voce (intonaţie, accent) 2.3. Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare Fiinţe şi obiecte preferate Caracteristicile acestora Prietenia. Caracteristicile unui bun prieten Ce este un bun prieten? Abilităţi necesare şi comportamente acceptate în relaţiile cu ceilalţi Respectul în 63 COMPETENŢE ORIENTAREA PRIVIND ŞCOALA ŞI MEDIUL REZULTATELE EDUCAŢIONALE AUTO-ACCEPTAREA RELAŢIILE INTERPERSONALE FAMILIA ŞI SOCIETATEA VIAŢA SĂNĂTOASĂ ŞI ÎN SIGURANŢĂ DEZVOLTAREA EDUCAŢIONALĂ ŞI PROFESIONALĂ DISTRIBUŢIA COMPETENŢELOR PROGRAMULUI DE ORIENTARE ŞCOLARĂ ÎN 7 ARII DE COMPETENŢĂ (CLASA I ŞI CLASA a II-a) Recunoaşterea colegilor, a 1 profesorilor, a conducerii şi a altor angajaţi Exprimarea sentimentelor despre 1 şcoală Realizarea parcursului educaţional 1 Conştientizarea regulilor proprii 1 diverselor medii Conştientizarea importanţei 1 materialelor de curs Explicarea aşteptărilor claselor 1 terminale Caracteristicile pozitive proprii 1 Importanţa modului de a se raporta 1 la oamenii cu deficienţe Se recunoaşte importanţa 1 generozităţii Se recunoaşte importanţa 1 sincronizării în comunicare Să ştie ce este de făcut în cazul 1 farselor jucate de colegi Înţelegerea faptului că furia este o 1 emoţie naturală care poate apărea din când în când

65 relaţiile cu Protejarea propriei persoane de 1 ceilalţi situaţii neprevăzute Pregătirea dosarului educaţional şi 1 III. Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor vocaţional specifice învăţării în context şcolar Familiarizarea cu profesiile părinţilor 1 3. Aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul şi a altor angajaţi mic Respectarea regulilor clasei Rutine şi sarcini de lucru Analizarea schimbării modului de 2 percepţie al şcolii Reguli Sarcini de Cum folosim Conştientizarea responsabilităţilor 2 elementare ale lucru în timpul? Conştientizarea greşelilor şi a 2 noilor activitatea Program faptului că şi greşelile sunt naturale rutine specifice şcolară zilnic de lucru Recunoaşterea aspectelor pozitive 2 activităţii clasei şi acasă: Alternanţa ale celorlalţi pregătitoare tipuri de efort/relaxare sarcini, (timp de A solicita în mod corespunzător 2 încadrare lucru/timp liber) Comunicarea se face cu accent pe 2 în timp, Importanţa importanţa sincronizării finalizare timpului în Explicarea importanţei protejării 2 învăţare limitelor personale 3.2. Abilităţi şi atitudini de învăţare Recunoaşterea importanţei modului 2 de relaţionare cu oamenii cu dificultăţi Tehnici simple care sprijină învăţarea Reguli de organizare a învăţării Hobby-uri şi activităţi preferate Portofoliul personal cu rezultate/ evidenţe ale învăţării Importanţa învăţări Tehnici simple de monitorizare a achiziţiilor învăţării 3.3. Explorarea meseriilor Meserii cunoscute: denumire, activităţi principale, unelte şi instrumente, loc de desfăşurare Condiţiile învăţării: factori favorizanţi/resurse, factori de stres/ obstacole (instrumente, persoane, contexte) La ce folosesc meseriile? Utilitatea socială a meseriilor: produse realizate, beneficii pentru sine şi pentru comunitate Competenţele specifice reprezintă etape din realizarea competenţelor generale şi sunt corelate cu activităţi de învăţare precum: - jocuri; - desene; - colaje; - prezentarea fotografiei proprii, la vârste diferite; - discuţii în perechi sau în grupuri mici; - ghicitori, poezii, cântece; - vizionarea unor filme; - activităţi practice; 64 Recunoaşterea importanţei 2 solidarităţii în prietenie Exprimarea aspectelor pozitive ale 2 prieteniei Atitudinea cuvenită în cazul unei 2 farse Importanța cooperării în familie 2 Consumarea nutrienţilor necesari 2 pentru o viaţă sănătoasă Exprimarea a ceea ce ne place şi a 2 ceea ce nu ne place

66 - organizarea unor evenimente; - vizite; - concursuri; - realizarea unor expoziţii etc.; Clasa a III-a şi clasa a IV-a În planul-cadru pentru clasele a III-a şi a IVa, ariei curriculare Consiliere şi orientare îi sunt alocate 0-1 ore pe săptămână, cadrele didactice putând opta pentru introducerea acestui opţional cu scopul de a-i ajuta pe elevi să dobândrească cunoştinţe şi abilităţi care îi ajută să devină responsabili, să contribuie la viaţa şcolară, a familiei, a grupului de prieteni, să transforme activitatea de învăţare într-un proces permanent, să îşi creeze viitorul 7. Conţinuturile învăţării sunt structurate pe 5 module tematice care individualizează fiecare obiectiv cadru: Clasa a III-a Clasa a IV-a Obiective cadru 8 I. Dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine Module tematice 1. Autocunoaştere şi dezvoltare personală 1.1 Autocunoaştere Conţinuturi Spaţiul personal, nevoia de intimitate relaţia acestora cu imaginea de sine Diversitatea culturală şi etnică. De ce sunt oamenii diferiţi? Solidaritatea cu ceilalţi Interese şi abilităţi personale: caracteristici individuale 1.2 Schimbare, creştere, dezvoltare Pregătirea pentru schimbare şi pentru clasa a V-a II. Dezvoltarea abilităţilor de interrelaţionare în contexte variate 2. Comunicare şi abilităţi sociale 2.1 Comunicare 2.1 Abilităţi sociale Comunicarea: vorbire, ascultare, comportamente nonverbale. Cum să fiu un bun ascultător Roluri în grup DISTRIBUŢIA COMPETENŢELOR PROGRAMULUI DE ORIENTARE ŞCOLARĂ ÎN 7 ARII DE COMPETENŢĂ (CLASA A III-a ŞI CLASA a IV-a) Conştientizarea rezultatului 3 îndeplinirii responsabilităţilor Protejarea echipamentelor şi a 3 dotării şcolii Explicarea relaţiei dintre succes şi 3 studiu Explică importanţa folosirii timpului 3 în mod eficient Timpul liber este evaluat în 3 concordanţă cu interesele Conştientizarea intereselor 3 personale Conştientizarea punctelor tari şi a 3 punctelor slabe personale Recunoaşterea propriilor 3 comportamente şi efectul lor asupra altora Cum să reacţioneze în cazul 3 ostracizării de către prieteni Cum să reacţioneze în cazul unei 3 farse Protejarea limitelor personale 3 Recunoaşterea importanţei de a 3 asculta în comunicare Comportarea adecvată privind 3 protejarea mediului şi a naturii Explică diferitele caracteristici ale 3 fiecărei profesii Oferă exemple din diferite profesii 3 Îndeplinirea responsabilităţilor 4 Participarea la procedura de selecţie 4 din şcoală Se referă la factori care afectează 4 reuşita la examene Utilizarea eficientă a timpului 4 Conştientizarea propriului stil de 4 învăţare 7 Programe şcolare pentru Aria curriculară Consiliere și orientare Clasele I a IV-a, Clasele a V-a a VIII-a, Aprobat prin ordinul ministrului Nr / , București, Tabel completat pe baza informațiilor extrase din Programele şcolare pentru Aria curriculară Consiliere și orientare Clasele I a IV-a, Clasele a V-a a VIII-a, Aprobat prin ordinul ministrului Nr / , București,

67 (privire, mimică, gesturi, Colectarea informaţiei din diferite 4 postură corporală, surse atitudinea pozitivă faţă Explicarea avantajelor de a lucra în 4 de vorbitor). grup 2.2 Familia Explicarea activităţilor care au fost 4 Roluri în cadrul Relațiile dintre familiei. Relaţia cu membrii familiei. de succes părinţii Valorile şi practicile Exprimarea sentimentelor şi a 4 transmise de familie gândurilor aspectele critice Identificarea soluţiilor în cazul 4 care să fie discutate cu farselor părinţii (legate de Identificarea soluţiilor în caz de 4 creştere, relaţiile cu discriminare colegii şi profesorii). Realizarea faptului că frica poate fi 4 III. Dezvoltarea abilităţilor de utilizare a controlată informaţiilor în procesul de învăţare 3. Managementul informaţiilor şi al învăţării Exprimarea furiei într-un mod 4 adecvat 3.1 Învăţare eficientă Exprimarea importanţei prieteniei 4 Exemple de slujbe în vecinătate Managementul informaţiilor Criterii de selectare a informaţiilor Învăţarea (în sens restrâns) condiţiile optime pentru învăţarea eficientă Deprinderi de studiu eficient: organizarea conţinuturilor de învăţare, dozarea efortului şi a perioadelor de relaxare/ odihnă Disciplina învăţării: implicare, perseverenţă, responsabilitate, asumarea sarcinilor de lucru Condiţii interne şi externe: mediul de învăţare (spaţiu, ambient), starea personală de sănătate Mijloace eficiente de învăţare: TIC 3.2. Învăţare eficientă Planificarea învăţării: obiective săptămânale, orarul unei zile, planul de lucru, stabilirea termenelor IV. Dobândirea abilităţilor de explorare şi planificare a carierei 4. Planificarea carierei 4.1 Explorarea activităţilor preferate Activităţi individuale şi de echipă avantaje şi dezavantaje 4.1 Explorarea priorităţilor Priorităţi şi obiective privind propria activitate (jurnalul 66

68 Termeni specifici unei personal, liste de activităţi activităţi zilnice, săptămânale) V. Exersarea abilităţilor de management al unui stil de viaţă de calitate 5. Calitatea stilului de viaţă 5.1 Calitatea vieţii personale Situaţii relevante pentru copii, care solicită luarea unor decizii (de ex.: situaţii din şcoală sau de pe stradă în care se manifestă comportamente violente şi accidente determinate de acestea) Argumente care însoţesc deciziile de a acţiona în situaţii dificile (de exemplu accidente în mijloace de transport, în excursii şi drumeţii etc.) Alternative de rezolvare a problemelor; implicaţii Clasele V - VIII În clasele V VIII, disciplina Consiliere şi orientare este predată elevilor de profesorii diriginţi. Conform planului cadru de învăţământ aprobat prin OMEC 3638/ , ariei curriculare Consiliere şi orientare i se alocă o oră/ săptămână în trunchiul comun. Activităţile desfăşurate în cadrul disciplinei au rolul de a contribui la dezvoltarea personală a elevilor pentru integrarea profesională cu succes a acestora în societate. Conţinuturile învăţării prevăzute în aria curriculară Consiliere şi orientare pentru clasele V-VIII sunt adaptabile la nevoile elevilor, ale comunităţii şi ale societăţii. Clasa Clasa Clasa Clasa a V-a a VI-a a VII-a a VIII-a Obiective cadru 9 I. Dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine Module tematice 1. Autocunoaştere şi dezvoltare personală Stima de sine: ce este stima de sine şi în 1.1 Autocunoaştere Conţinuturi Stima Încredere de sine. în Etichetările. sine, Cum reuşita poate fi personală Autoevaluare: interese, puncte tari, puncte DISTRIBUŢIA COMPETENŢELOR PROGRAMULUI DE ORIENTARE ŞCOLARӐ ÎN 7 ARII DE COMPETENŢĂ (CLASELE V-VIII) Beneficii datorate oportunităţilor 5 educaţionale şi sociale existente Explicarea caracteristicilor 5 membrilor de grup şi a liderilor eficienţi Folosirea metodelor adecvate de 5 lucru pentru stilurile de învăţare Explicarea visurilor şi a aşteptărilor 5 Explicarea factorilor care sunt 5 asociaţi cu reuşita educaţională Explicarea modului în care 5 comportamentul este afectat de emoţii Explicarea modului în care să faci 5 faţă presiunii colegilor Cum să reacţioneze în situaţia unor 5 probleme personale, sociale şi educaţionale Exemple de cum să refuzăm într-un 5 mod adecvat Înţelegerea prietenilor 5 Evaluarea comunicării cu alţii 5 Recunoaşterea comportamentelor 5 9 Tabel completat pe baza informațiilor extrase din Programa şcolară pentru Aria curriculară Consiliere și orientare Clasele a V- a a VIII-a, Aprobat prin ordinul ministrului Nr / , București,

69 îmbunătăţită stima caracteris- linişte slabe, pozitive necesare pentru a trăi în de sine. tici Explicarea importanţei şi a 5 personale necesităţii muncii de vountariat în interesul comunităţii ce situaţii se manifestă Atitudinea pozitivă faţă de propria persoană Caracteristicile preadolescenţei: schimbările fizice, dezvoltarea personalităţii, relaţiile cu colegii, aşteptări 1.2 Schimbare, creştere, dezvoltare Schimbare, creştere, dezvoltare: copilărie, pubertate, adolescenţă, tinereţe, maturitate, batrâneţe caracteristici generale, observabile. II. Dezvoltarea abilităţilor de interrelaţionare în contexte variate 2. Comunicare şi abilităţi sociale 2.1 Managementul emoţilor Relaţia Importanţa dintre evenimentetrolului. autocon- gânduri şi Tehnici emoţiile de generate. autocontrol. Cum facem faţă emoţional situaţiilor dificile? 2.2 Abilităţi sociale Importanţa contribuţiei fiecărui membru al unui grup la activitatea Comportament agresiv neagresiv 2.1 Abilităţi sociale Cum recunoaştem un lider? 2.2 Comunicarea Responsabilitate individuală şi socială în şcoală, în familie şi în comunitate Ce înseamnă comunicare eficientă? Abilităţi de comunicare: Prejudecăţi şi stereotipuri: impact asupra comunicării 68 Recunoaşterea impactului massmediei asupra societăţii 5 Explicarea importanţei educaţiei 5 Explicarea importanţei stabilirii 6 obiectivelor Explicarea criteriilor în identificarea 6 obiectivelor Stabilirea obiectivelor pe termen 6 scurt, mediu şi lung Hobby-uri 6 Indicarea importanţei activităţilor de 6 petrecere a timpului liber în atingerea obiectivelor viitoare Asumarea reuşitei şi a eşecului în 6 relaţia cu factorii cauzatori Conştientizarea gândurilor care 6 afectează reuşita la examene Evaluarea consecinţelor erorilor şi 6 identificarea soluţiilor Refuzul dacă este necesar 6 Explicarea elementelor luate în 6 considerare în rezolvarea problemelor Explicarea consecinţelor furiei 6 Folosirea relaxării şi a exerciţiilor de 6 respiraţie în cazul furiei Înţelegerea sentimentelor şi a 6 gândurilor profesorilor Conştientizarea importanţei folosirii 6 mijloacelor mass-media adecvate Explicarea relaţiei dintre clasele 6 vocaţionale Recunoaşterea impactului în reuşita 7 la testul de anxietate Explicarea importanţei autocunoaşterii şi a tehnicilor de non- 7 testare aplicate în şcoală Colectarea informaţiei despre examenele de admitere în şcolile gimnaziale Recunoaşterea schimbării fizice 7 Aprecierea personală în situaţii 7 diverse pentru atingerea succesului Conştientizarea talentelor 7 Realizarea situaţiilor conflictuale 7 Evaluarea soluţiilor conflictului 7 Înţelegerea sentimentelor şi a gândurilor membrilor familiei 7 7

70 Descrierea modului în care barierele 7 de comunicare pot fi depăşite Explicarea importanţei şi a 7 necesităţii regulilor care guvernează viaţa socială grupului. ascultare, Avantajele pozitiv, feedback cooperării adresarea în grup. întrebărilor Solidaritate Grijă şi sprijin în familie Diversitatea culturală şi etnică. Interculturalitate III. Dezvoltarea abilităţilor de utilizare a informaţiilor în procesul de învăţare 3. Managementul informaţiilor şi al învăţării Modalităţi de identificare a informaţiilor. Rolul informaţiilor în procesul de cunoaştere, învăţare, acomodare 3.1 Managementul informaţiilor Tehnici de selectare a informaţiilor avantaje şi limite. Elemente de management al timpului Surse de informare cu privire la filierele, profilurile şi specializările de actualitate din învăţământul liceal/ şcoala de arte şi meserii (publicaţii, site-uri web, baze de date, târguri de oferte educaţionale); avantaje şi limite ale utilizării TIC pentru informarea cu privire la opţiunile pentru clasa a IX-a Criterii de analiză a informaţiilor referitoare la ofertele educaţionale: 69 Explicarea impactului vieţii de elev asupra modului de a fi un bun cetăţean Recunoaşterea impactului obiceiurilor nocive asupra vieţii personale Recunoaşterea rolului atenţiei în alegerea carierei Recunoaşterea importanţei alegerii carierei Recunoaşterea efectelor asupra deciziilor privind planurile de viitor Implementează etapele procesului de luare a deciziilor Explicarea factorilor care afectează reuşita academică din punct de vedere al stării de sănătate Cunoaşterea factorilor care afectează reuşita la examene Determină dacă nivelul testului de anxietate este de a reduce performanţa şi identificarea soluţiilor Conştientizarea faptului că schimbările emoţionale şi fizice sunt manifestări naturale ale adolescenţei Recunoaşterea importanţei criticii în 8 auto-îmbunătăţire Pregătirea CV-ului pentru interviu 8 Beneficiile în urma rezultatelor 8 tehnicilor implementate în şcoli Stabilirea sarcinilor care pot fi 8 realizate după ciclul primar Conştientizarea importanţei 8 abilităţilor în alegerea carierei Se referă la educaţie şi 8 caracteristicile personale necesare într-o anumită profesie Colectarea informaţiilor despre viitoarea carieră Evaluarea programelor pentru gimnaziu şi atingerea obiectivelor Evaluarea programelor vocationaltehnice în atingerea scopurilor

71 Factorii favorizanţi / frenatori ai învăţării eficiente 3.2 Învăţare eficientă Activitatea Tehnici de de învăţare; stimulare Caracteristici a creati- ale vităţii învăţării eficiente. relevanţa, actualitatea, completitudinea, corectitudinea etc. IV. Dobândirea abilităţilor de explorare şi planificare a carierei 4. Planificarea carierei 4.1 Explorarea carierei 4.1.Planificarea Caracteristicile unei activităţi sarcini, responsabilităţi, mediu de lucru, echipamente, orar Evoluţia ocupaţiilor Muncă, ocupaţie, carieră: caracteristici Pregătirea educaţională necesară unei ocupaţii/ angajări Criterii de analiză şi de alegere a unei meserii. Decizie personală, informată şi responsabilă cu privire la alegerea meseriei. carierei Portofoliul personal pentru clasele V- VIII: desene, rezultate ale aplicării chestionarelor ş a fişelor de autoevaluare a intereselor şi abilităţilor, diplome şi certificate obţinute, rezultatele diferitelor concursuri şi ale activităţilor de voluntariat, sugestii, recomandări Formularele cu opţiuni pentru clasa a IX-a modalităţi de completare 70

72 V. Exersarea abilităţilor de management al unui stil de viaţă de calitate 5. Calitatea stilului de viaţă 5.1 Calitatea relaţiilor sociale Apartenenţa la grup. Rolul grupului în formularea şi în realizarea opţiunilor personale Calitatea vieţii personale Alegerea alternativei optime (centura de siguranţă, respecta- 5.1 Calitatea vieţii personale Situaţii de decizie. Rezolvarea unor probleme cu potenţial de risc (ex. relaţii abuzive, de exploatare) şi/sau de criză (accidente, catastrofe naturale etc.). Raportarea la normă. 5.1 Calitatea relaţiilor sociale şi a mediului de muncă Factorii sociali, culturali, economici în formularea unor opţiuni profesionale şi în dezvoltarea carierei Stereotipurile de gen şi planificarea carierei. 5.1 Calitatea vieţii personale Factori determinanţi ai dezvoltării personale Adaptarea eficientă la stres; surse de sprijin în situaţii de stres; managementul stresului în situaţii de examinare Situaţii de criză; reacţii emoţionale şi comportamentale în situaţii de criză (catastrofe naturale, violenţă, accidente etc.) şi modalităţi de reacţie; traficul de fiinţe umane. 71

73 rea regulilor de circulaţie, a normelor de prevenire a incendiilor, a normelor de primajutor etc.) Sarcinile de lucru pot fi realizate individual, în perechi sau în echipă, prin activităţi precum: jocul de rol, simularea, brainstorming-ul, metode art-creative, exerciţiul, chestionarul de interese şi abilităţi, conversaţia, discuţia, dezbaterea. Conţinuturile învăţării includ aspecte legate de implicarea în comunitate şi voluntariat, elevul asumându-şi rolul de cetăţean activ şi responsabil. Clasele IX XII-a Pentru învăţământul liceal, programa ariei curriculare Consiliere şi orientare include: - competenţe generale; - valori şi atitudini; - competenţe specifice; - conţinuturi; - sugestii metodologice; Disciplina Consiliere şi orientare urmăreşte sprijinirea inserţiei socio-profesionale viitoare a tinerilor, prin conştientizarea conexiunilor între ceea ce învaţă şi abilităţile şi cunoştinţele dobândite pe care să le aplice în diferite contexte din viaţa reală 10. Clasa a IX-a Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a Competenţe generale Explorarea resurselor personale care influenţează planificarea carierei Module tematice 1. Autocunoaştere şi dezvoltare personală Conţinuturi 1.1 Autocunoaștere Tehnici DISTRIBUŢIA COMPETENŢELOR PROGRAMULUI DE ORIENTARE ŞCOLARĂ ÎN 7 ARII DE COMPETENŢĂ (CLASELE IX-XII) Regulile şcolii 9 Atitudine pozitivă faţă de şcoală 9 Beneficii ale oportunităţilor 9 educaţionale şi sociale la şcoală şi în afara ei Determinarea factorilor care conduc 9 la succes şi a celor care conduc la eşec Dezvoltarea punctelor tari şi a 9 punctelor slabe în domeniul educaţional Explicarea tehnicilor eficiente de 9 studiu Evaluarea obiceiurilor eficiente de 9 învăţare Stabilirea obiectivelor pentru viitor, 9 beneficii în urma implementării 10 Programe şcolare pentru Aria curriculară Consiliere și orientare Clasele a IX-a a XII-a, Aprobat prin ordinul ministrului Nr / , București, Tabel completat pe baza informațiilor extrase din Programele şcolare pentru Aria curriculară Consiliere și orientare Clasele a IX-a a XII-a, Aprobat prin ordinul ministrului Nr / , București,

74 Încredere în şi valori valuare Recunoaşterea valorii 9 Calităţi Autoe- rezultatelor testelor tehnice sine personale personală A face faţă schimbărilor fizice şi 9 Factori Reuşita modalităţi de emoţionale în perioada adolescenţei care influenţează realizare personală Analizarea comunicării 9 încrederea în tipurile interpersonale privind elementele şi sine Managementul resurselor personale Tipuri de resurse personale Utilizarea optimă a resurselor personale Programe educaţionale pentru managementul resurselor personale de management al resurselor personale; asumarea responsabilităţii şi a consecinţelor Strategii de responsabilizare şi de pregătire pentru viaţa de adult 1.2 Creştere şi schimbare Adolescenţa: caracteristicile dezvoltării fizice, cognitive, emoţionale II. Integrarea abilităţilor de interrelaţionare, în vederea dezvoltării personale şi profesionale 2. Comunicare şi abilităţi sociale 2.1 Comunicare Res- Comunicarea eficientă în familie: moduri de realizare Forme de comunicare eficientă 2.2 Autocontrol emoţional Tehnici de auto- 2.2 Managementul emoţiilor Practicarea pectarea punctelor alternative de vedere Drepturile şi responsabilităţile membrilor familiei; echitatea de gen Comportamente de cooperare în grupurile de apartenenţă Modalităţi de adaptare la schimbările din cadrul grupului de apartenenţă Calităţile liderilor; dezvoltarea calităţilor de lider 73 Evaluarea factorilor care sunt de luat în considerare privind comunicarea eficientă Evaluarea comunicării privind barierele de comunicare Explicarea furiei cauzate de efectele fizice, emoţionale şi intelectuale Evaluarea metodelor folosite pentru a face faţă furiei privind impactul Folosirea modurilor constructive de a face faţă furiei Explicarea paşilor privind rezoluţia conflictelor Evaluarea rezoluţiei conflictelor folosite în viaţa de zi cu zi privind eficienţa A face faţă tensiunii dintre elevi 9 Achiziţionarea obiceiurilor necesare 9 pentru o viaţă sănătoasă Factori care afectează procesul 9 selecţiei Explică modul în care selecţia 9 carierei va afecta viitorul personal Conştientizarea importanţei autocunoaşterii în procesul de selecţie 9 Stabilirea relaţiei dintre o profesie şi 9 interesele, valorile, abilităţile şi personalitatea în relaţie cu domeniul ales Auto-evaluarea şi evaluarea obiectivă a condiţiilor domeniului ales Explicarea relaţiei dintre profesii şi domeniile alese Colectarea informaţiei despre domeniul pe care îl poate alege la şcoală Rearanjarea planificării educaţionale şi vocaţionale Beneficii ale planificării educaţionale şi vocaţionale pe parcursul procesului de selecţie Alegerea unui domeniu adecvat intereselor, abilităţilor, valorilor şi personalităţii Participarea efectivă în lucrul pe

75 control grupe emoţional Explicarea importanţei şi a 10 necesităţii cooperării în lucrul pe grupe autocontrolului emoţional în diferite situaţii de viaţă. III. Utilizarea adecvată a informaţiilor, în propria activitate, pentru obţinerea succesului 3. Managementul informaţiilor şi al învăţării Resurse informatice şi comunicaţionale de informare cu privire la învăţare, muncă şi carieră Tipuri de învăţare Tipuri şi niveluri de performanţe în învăţare Cerinţe şcolare 3.1 Managementul informaţiilor Căutarea Resur- pe se de internet a obţinere a informaţiiloilor informaţi- despre despre învăţare, opţiunile muncă şi educaţionale carieră sau E-learning-ul profesio- ca nale sistem Criterii educaţional de selecţie a alternativ; surselor învăţarea de on-line: informare avantaje şi limite 3.2 Managementul învăţării Succes şcolar; performanţa şcolară: caracteristici, factori favorizanţi /frenatori Rolul stilurilor de învăţare în optimizarea învăţării Relaţia succes şcolar reuşita personală şi profesională: criterii de analiză a reuşitei personale /profesionale Rolul succesului şcolar în obţinerea succesului în viaţa personală şi în carieră: percepţia elevilor, a profesorilor, a factorilor Resurse relevante cu privire la învăţare, muncă, carieră Gândirea critică şi autocontrolul asupra propriei învăţări Învăţarea permanentă (caracteristici, reglementări naţionale şi europene) 74 Explică scopurile viitoare 10 Evaluarea deciziilor în termeni de 10 eficienţă a paşilor privind luarea deciziilor Folosirea elementelor eficiente de luare a deciziilor Explicarea impactului valorilor asupra vieţii Conştientizarea modului în care auto-percepţia afectează comportamentul Conştientizarea opiniilor celorlaţi şi modul în care afectează percepţia individuală Înţelegerea importanţei dezvoltării relaţiilor sănătoase cu prietenii de sex opus Aprecierea realizărilor şi comportamentelor pozitive Manifestarea relaţiilor flexibile şi tolerante Defineşte modul în care se poate primi ajutor în caz de violenţă fizică, verbală sau emoţională Defineşte modul în care se poate primi ajutor în caz de abuz fizic, verbal sau emoţional Folosirea soluţiilor eficiente în rezolvarea conflictelor Refuzul cererilor neadecvate valorilor personale, credinţelor şi atitudinilor prin folosirea abilităţilor de comunicare Conştientizarea problemelor sociale şi educaţionale înfruntate Identificarea soluţiilor în cazul problemelor educaţionale, personale sau sociale Conştientizarea impactului massmedia asupra valorilor personale şi sociale Auto-protejarea de obiceiuri nocive 10 Explicarea modului de a acţiona în 10 situaţii de urgenţă Identificarea situaţiilor care solicită 10 asistenţa adulţilor sau ajutorul colegilor Explicarea rolului valorilor în alegerea carierei 10

76 Recunoaşterea relaţiei dintre valori, 10 talent, satisfacţia profesională şi trăsăturile de personalitate de decizie, a opiniei publice IV. Elaborarea proiectului de dezvoltare personală şi profesională 4. Planificarea carierei 4.1 Planificarea şi dezvoltarea carierei Cariera: definire Factorii care influenţează alegerea carierei 4.1 Planificarea carierei Planul de carieră după finalizarea învăţământului obligatoriu: obiective, resurse, obstacole, acţiuni Opţiuni alternative (consecinţe, avantaje, limite): continuarea traseului educaţional în ciclul superior al liceului/ inserţia profesională; Resurse necesare îndeplinirii obiectivelor propuse Schimbări economice, sociale, tehnologice; influenţele acestora asupra dinamicii carierei Opţiuni şi resurse de realizare a planului de carieră de scurtă şi lungă durată 4.1 Alternative educaţionale Învăţământ postobligatoriu: şcoli postliceale, învăţământ universitar de scurtă/ lungă durată, educaţia adulţilor; specificul educaţiei, condiţii de acces, finalizare, echivalarea diplomelor la nivel european 4.2 Elemente de marketing personal Portofoliul personal şi planul pentru carieră 75 Colectarea informaţiei privind formarea necesară privind cariera Colectarea informaţiei privind caracteristicile personale solicitate de o anumită carieră Evaluarea efectelor prejudiciilor în carieră Instituţii de cercetare şi cursuri vocaţionale care pregătesc educaţia liceală şi munca Colectarea informaţiilor privind resursele profesionale Beneficii ale surselor profesionale de informare Achiziţionarea de cunoştinţe despre opţiunile unui program vocaţional sau academic pentru învăţământul superior Stabilirea obiectivelor pentru viitor luând în considerare resursele sociale şi economice ale comunităţii Evaluarea accesibilităţii setului de obiective pentru viitor Colectarea informaţiei privind admiterea la facultate Planuri privind pregătirea admiterii la facultate Evaluarea planului educaţional pentru admiterea la facultate în ceea ce priveşte modul de aplicare Stabilirea propriilor tactici pentru examenul de admitere la facultate Evaluarea metodelor eficiente de soluţionare a problemelor de zi cu zi Folosirea paşilor eficienţi în rezolvarea problemelor Sublinierea importanţei dragostei în viaţă Stabilirea unei conexiuni între libertatea personală şi regulile vieţii sociale Analiza mesajelor greşite şi a modelelor prezentate de mass media în concordanţă cu valorile sociale şi individuale A acţiona în concordanţă cu regulile care guvernează viaţa socială Evaluarea propriilor comportamente privind sensibilitatea la conservarea naturii şi la mediu

77 Participarea la munca de voluntariat 11 în folosul comunităţii Indicarea drepturilor proprii 11 Specificarea problemelor comune 11 de sănătate cu care se confruntă lumea după finalizarea ciclului superior al liceului; integrarea şi armonizarea priorităţilor şi a obiectivelor (educaţionale, profesionale, familiale), în vederea obţinerii succesului personal şi profesional CV, scrisoare de intenţie, interviul de angajare cerinţe formale, standarde europene Documente Europass: CV-ul european, paşaportul lingvistic, suplimentul la diplomă, certificatul de calificare V. Exersarea abilităţilor de management al unui stil de viaţă de calitate 5. Calitatea stilului de viaţă 5.1 Calitatea vieţii personale 5.1 Calitatea relaţiilor sociale Factori care ameliorează calitatea relaţiilor sociale Factori care deteriorează Calitatea vieţii şi stilul de viaţă; stilul de viaţă de calitate ca resursă a perfor- Implicarea comunitară ca modalitate de promovare a dez- Impactul carierei şi a profesiei asupra calităţii vieţii Calitatea vieţii în situaţii de 76 Comunitatea şi protejarea intereselor problemelor comune de sănătate Explicarea cauzelor şi a simptomelor stresului Evaluarea răspunsului în termeni de eficienţă folosiţi în caz de stres Folosirea metodelor adecvate pentru a face faţă stresului Colectarea informaţiei despre importanţa dezvoltării Colectarea informaţiei despre condiţiile oferite de programele de educaţie universitară Colectarea informaţiei despre cursuri şi organizaţii care oferă formare în carieră Folosirea mass-mediei în atingerea obiectivelor profesionale Evaluarea condiţiilor oferite de diferite instituţii universitare în atingerea obiectivelor profesionale Identificarea informaţiei despre procedura de admitere Obţinerea informaţiei despre burse în sistemul universitar Explicarea efectelor nevoilor economice şi sociale ale profesiilor Colectarea informaţiei despre unde îşi pot efectua stagiile de practică Achiziţia de cunoştinţe privind profesiile recunoscute la nivel global Explicarea factorilor care afectează reuşita academică înainte de examenul de admitere la facultate Evaluarea sentimentelor 12 Moduri de a face faţă anxietăţii 12 cauzate de examene Importanţa unui hobby în viaţa 12 personală Contribuţia la personalitate şi carieră 12 privind moştenirea culturală Acceptarea oamenilor aşa cum sunt 12 Respectarea vieţii private a fiecăruia 12 Explicarea elementelor care vor fi 12 luate în considerare privind importanţa alegerii partenerului de

78 manţei în voltării viaţă activitatea carierei şi Conştientizarea schimbării rolurilor 12 şcolară/ calităţii femeilor şi bărbaţilor în viaţa de profesională vieţii familie calitatea relaţiilor sociale (de ex., violenţa domestică) Relaţii sociale optime criză: cum influenţează o situaţie de criză calitatea vieţii unei persoane; modalităţi de intervenţie în situaţie de criză 5.2. Calitatea relaţiilor sociale şi a mediului de muncă 5.2. Calitatea opţiunilor privind cariera Alegerea carierei din perspectiva stilului de viaţă intenţionat Exploatarea prin muncă, exploatarea sexuală consecinţele negative asupra vieţii tinerilor Voluntariatul: definire Acţiuni comunitare în situaţii criză: catastrofe naturale (inundaţii, cutremure); accidente rutiere, feroviare, aviatice, nucleare; răpiri, acte teroriste etc. Pregătirea pentru examene şi managementul stresului 5.3. Egalitatea de şanse în dezvoltarea carierei Dimensiunea de gen în dezvoltarea şi planificarea carierei; stereotipurile de gen ca bariere în opţiunile de carieră 77 Conştientizarea problemelor sociale 12 şi a soluţiilor Manifestarea caracteristicilor de bun 12 cetăţean Evaluarea slujbelor din aria locală 12 Identificarea slujbelor care li se 12 potrivesc după terminarea liceului Conştientizarea importanţei 12 productivităţii pentru societate Explicarea nevoii abilităţilor pentru o 12 viaţă reuşită Identificarea obiectivelor 12 profesionale pe termen scurt şi pe termen lung Evaluarea propriilor caracteristici în ceea ce priveşte păstrarea unei slujbe Recunoaşterea importanţei eticii afacerilor şi a vieţii profesionale Colectarea informaţiei despre piaţa muncii, aria de muncă şi condiţiile de muncă Explică relaţia dintre învăţarea pe tot 12 parcursul vieţii şi carieră Scrierea unui CV 12 Explicarea tehnicilor de interviu 12 Colectarea informaţiilor privind 12 angajatorul şi drepturile şi responsabilităţile angajatului Explicarea importanţei găsirii unei slujbe Stabilirea locului de efectuare a stagiului de practică Beneficii privind planificarea educaţională şi vocaţională în alegerea unui program universitar Evaluarea instituţiilor şi a cursurilor care pregătesc elevii pentru piaţa muncii Evaluarea programelor şi a condiţiilor educaţiei universitare Recunoaşterea importanţei evaluării reale în alegerea programelor de educaţie superioară Evaluarea acurateţii programelor de educaţie superioară în relaţie cu preferinţele personale şi cu cele academice şi vocaţionale

79 Pentru desfăşurarea activităţilor metodologia recomandă strategii de lucru interactive: - brainstorming-ul; - dezbaterea; - problematizarea; - jocul de rol; - simularea; - studiul de caz; - tehnici de gândire critică; - exerciţii metaforice; - tehnici de clarificare a valorilor etc. 78

80 5.2. Analiza disciplinelor şcolare Competenţe orizontale 12 Prin includerea Consilierii şi orientării în carieră a elevilor în cadrul disciplinelor şcolare, se urmăreşte dezvoltarea următoarelor competenţe orizontale, care îi vor ajuta pe elevi să se dezvolte pe plan personal și, mai târziu, să își găsească un loc de muncă și să se integreze în societate: 1. Capacitatea de a utiliza o gândire creativă în cunoaştere (să demonstreze gândire creativă): 1.a. utilizarea, evaluarea şi ameliorarea permanentă a unor strategii proprii pentru rezolvarea de probleme; 1.b. elaborarea unor modele de acţiune şi de luare a deciziilor adecvate într-o lume dinamică; 1.c. formarea şi utilizarea unor deprinderi de judecată critică; 1.d. folosirea unor tehnici de argumentare variate în contexte sociale diferite; 1.e. dezvoltarea unei atitudini receptive, necritice, neapreciative generatoare de asociaţii multiple, variate şi soluţii diverse; 1.f. dezvoltarea fluidităţii (a aptitudinii de a activa cu uşurinţă cunoştinţe din memorie într-un mod divergent şi sub forme diverse); 2. Competenţa de utilizare adecvată a diferitelor tipuri de comunicare în situaţii reale (să folosească diverse modalităţi de comunicare în situaţii reale): 2.a. formarea şi utilizarea deprinderilor de comunicare socială, verbală şi non-verbală; 2.b. cunoaşterea şi utilizarea eficientă şi corectă a codurilor, a limbajelor şi a convenţiilor aparţinând terminologiei diferitelor domenii ale cunoaşterii; 2.c. formarea capacităţii de înţelegere (de a înţelege, de a se auto-înţelege) şi a-i face pe alţii să înţeleagă diferite mesaje în situaţii variate; 2.d. dezvoltarea capacităţii de a identifica şi distinge informaţia relevantă de cea nerelevantă în diferite domenii ale cunoaşterii; 3. Competenţa de integrare a valorilor comunitare (să înţeleagă sensul apartenenţei la diverse tipuri de grupuri şi comunităţi): 3.a. participarea la viaţa socială a clasei, a şcolii şi a comunităţii locale din care fac parte; înţelegerea şi evaluarea interdependenţelor dintre identitate şi alteritate, dintre local şi naţional, dintre naţional şi global; 3.b. dezvoltarea unei atitudini pozitive de a manifesta solidaritate în rezolvarea problemelor care afectează comunitatea locală sau naţională; 4. Competenţa de adaptare la situaţii sociale diferite (să demonstreze capacitatea de adaptare la situaţii diferite): 4.a. folosirea unei varietăţi de limbaje şi de instrumente pentru a transmite idei, experienţe şi sentimente; 4.b. cunoaşterea diverselor roluri sociale şi a implicaţiilor acestora asupra vieţii cotidiene; 4.c. demonstrarea capacităţii de a lucra în echipă, respectând opiniile fiecăruia; 4.d. exprimarea voinţei de a urmari un ţel prin mijloace diferite; 4.e. folosirea flexibilităţii în gândire şi comportament, dar şi recunoaşterea propriilor limite; 12 Material realizat în cadrul proiectului POSDRU/87/1.3/S/62350 Model de consiliere centrat pe consilierea și educarea carierei elevilor - Beneficiar Casa Corpului Didactic Mehedinți 79

81 4.f. dezvoltarea unei atitudini pozitive la nou, la schimbare, în contextul unei vieţi socioeconomice aflate în plin proces de transformare; 5. Competenţa de a construi şi promova o viaţă de calitate (să contribuie la construirea unei vieţi de calitate): 5.a. dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de semeni: toleranţă, responsabilitate, rigoare etc. 5.b. formarea şi exprimarea opţiunii pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată; 5.c. acceptarea şi promovarea unui mediu natural propice vieţii; 5.d. cunoaşterea şi respectarea drepturilor fundamentale ale omului; 5.e. formularea unor judecăţi estetice privind diferite aspecte ale realităţii naturale şi sociale; 5.f. formarea unei sensibilităţi deschise spre valorile estetice şi artistice; 5.g. dezvoltarea şi promovarea unei atitudini ecologice atât pentru propria persoană cât şi pentru mediul înconjurător; 6. Competenţa de a integra tehnologiile în viaţa socială într-un mod adecvat (să înţeleagă şi să utilizeze tehnologiile în mod adecvat): 6.a. folosirea echipamentelor informatice în calitatea lor de instrumente ale comunicării; 6.b. cunoaşterea şi utilizarea tehnologiilor întâlnite în viaţa cotidiană; 6.c. înţelegerea consecinţelor etice ale dezvoltării ştiinţei şi tehnologiei asupra omului şi mediului; 6.d. formarea deprinderii de utilizare eficientă a tehnologiilor în mod adecvat şi ecologic atât în scop personal cât şi profesional; 7. Competenţa de investigare şi valorizare/valorificare a propriei experienţe (să-şi dezvolte capacităţile de investigare şi să-şi valorizeze propria experienţă): 7.a. dezvoltarea unei metodologii de muncă intelectuală şi a capacităţii de explorare a realităţii înconjurătoare; 7.b. dobândirea unei culturi a efortului fizic şi intelectual, ca expresie a dorinţei de realizare personală şi socială; 8. Competenţa de construire/planificare a carierei (să-şi construiască un set de valori individuale şi sociale şi să-şi orienteze comportamentul şi cariera în funcţie de acestea): 8.a. demonstrarea competenţei de a susţine propriile opţiuni; 8.b. înţelegerea modului în care mediul social şi cultural (familia, normele sociale, codurile lingvistice, tradiţiile istorice etc.) influenţează ideile şi comportamentele proprii, precum şi pe ale altora; 8.c. cunoaşterea şi analiza oportunităţilor oferite de diferite filiere vocaţionale, în funcţie de aptitudinile individuale; 8.d. realizarea unor planuri personale de acţiune şi motivarea pentru învăţarea continuă; 8.e. identificarea şi valorizarea propriilor resurse acţionale, a oportunităţilor educaţionale şi profesionale prin atingerea obiectivelor de carieră stabilite în propriul traseu profesional construit. 80

82 Analiza programelor şcolare din sistemul de învăţământ din România Pentru atingerea acestor competenţe orizontale, cadrele didactice din şcolile partenere au propus câteva exemple de abordări ale disciplinelor educaţie muzicală, limba franceză, limba engleză, istorie, din perspectiva consilierii şi orientării în carieră a elevilor: DISCIPLINA: EDUCAŢIE MUZICALĂ Propunător: Prof. Dondoe Liana Poema Şcoala Gimnazială Traian Craiova Competenţa orizontală Metode şi tehnici Conţinuturi/Teme şi activităţi propuse 1.f. Dezvoltarea fluidităţii (a aptitudinii de a activa cu uşurinţă cunoştinţe din memorie într-un mod divergent şi sub forme diverse); 4.c. Demonstrarea capacităţii de a lucra în echipă, respectând opiniile fiecăruia; 2.a. Formarea şi utilizarea deprinderilor de comunicare socială, verbală şi non-verbală; 2.c. Formarea capacităţii de înţelegere (de a înţelege, de a se auto-înţelege) şi a-i face pe alţii să înţeleagă diferite mesaje în situaţii variate; 4.d. Exprimarea voinţei de a urmări un ţel prin mijloace diferite; 7.b. Dobândirea unei culturi a efortului fizic şi intelectual, ca expresie a dorinţei de realizare personală şi socială; 4.a. Folosirea unei varietăţi de limbaje şi de instrumente pentru a transmite idei, experienţe şi sentimente; - Exerciţii de memorare şi atenţie; - Exerciţii de intonaţie; - Exerciţii de recunoaştere orală, scrisă; - Exerciţii joc de cultură vocală; - Exerciţii de tactare, dirijare; - Jocuri muzicale; - Exerciţii ritmice asociate sau nu cu mişcări corporale; - Exerciţii melodice de intonaţie şi recunoaştere de melodii; - Exerciţii de frazare şi nuanţare; - Exerciţii de tehnică vocală: respiraţie, emisie, dicţie, frazare; - Jocuri ritmice; - Dansul pe audiţie; - Exerciţii de tehnică instrumentală; - Exerciţii de diferenţiere a timbrului vocal de cel instrumental; 81 Concursuri pe grupe de elevi având ca teme: - Interpreţi preferaţi de muzică populară, uşoară şi cultă; - Biografii celebre; - Participarea la activităţi corale; - Participarea la serbări şcolare, concursuri şi manifestări cultural artistice; - Interpretare vocală, individuală şi în grup, de cântece aparţinând diferitelor genuri de muzică (populară, uşoară, cultă, religioasă); - Interpretare vocală de cântece cu solist; - Clasificarea lucrărilor muzicale interpretate şi audiate în funcţie de conţinutul tematic; - Prezentarea cântecelor în manifestări festive; - Improvizaţii de mişcări ritmice adecvate caracterului piesei; - Marcarea ritmului cântecelor cu ajutorul unor instrumente de percuţie: trianglu, tobiţe, tamburine; - Interpretarea vocală cu acompaniament instrumental; - Îmbogăţirea cântării vocale cu intervenţii la diferite instrumente muzicale;

83 5.e. Formularea unor judecăţi - Audiţia muzicală; estetice privind diferite aspecte ale realităţii naturale şi sociale; - Exerciţii de recunoaştere a timbrului anumitor instrumente muzicale; - Identificarea în cadrul audiţiilor a timbrului specific anumitor instrumente muzicale din orchestra simfonică şi de muzică populară; 3.a. Participarea la viaţa socială a clasei, a şcolii şi a comunităţii locale din care fac parte; 5.f. Formarea unei sensibilităţi deschise spre valorile estetice şi artistice; 8.c. Cunoaşterea şi analiza oportunităţilor oferite de diferite filiere vocaţionale, în funcţie de aptitudinile individuale; 1.c. Formarea şi utilizarea unor deprinderi de judecată critică; - Demonstraţia auditivă; - Ancheta-interviu în rândul elevilor despre soliştii audiaţi; - Audiţia muzicală; - Demonstraţia vocală şi instrumentală; - Observaţia sistematică într-o fişă individuală sau de grup; - Jocul de rol; - Simularea ( jucarea unei situaţii de viaţă cât mai apropiată de realitate); - Metode de comunicare orală: conversaţia, dezbaterea, problematizarea; - Demonstraţia prin mijloace audio-vizuale; - Filarmonica în şcoală concert-lecţie susţinut în Cabinetul de muzică al şcolii Traian de instrumentişti ai Filarmonicii Oltenia; - Prezentarea biografiei unor solişti cunoscuţi; - Vă e teamă de muzica clasică? participarea la concerte educative susţinute de Orchestra Filarmonicii şi Corul Academic în care să asiste la o paradă a instrumentelor muzicale şi a soliştilor vocali; - Audierea la Opera Română Craiova a unor spectacole de operă, operetă şi balet; - Întâlniri cu solişti vocali şi artişti instrumentişti; - Analiza unor concerte după criterii proprii ale elevului: exprimarea preferinţelor; - Evaluarea ideilor personale în comentarea strictă (după plan) sau liberă a lucrărilor muzicale audiate; 82

84 DISCIPLINA: DEZVOLTARE PERSONALĂ Propunător: Prof. înv. primar Alexie Elena Şcoala Gimnazială Traian Craiova Competenţa orizontală Metode şi tehnici Conţinuturi/Teme şi activităţi propuse 2.c. Formarea capacităţii de înţelegere (de a înţelege, de a se auto-înţelege) şi a-i face pe alţii să înţeleagă diferite mesaje în situaţii variate; 8.b. Înţelegerea modului în care mediul social şi cultural (familia, normele sociale, codurile lingvistice, tradiţiile istorice etc.) influenţează ideile şi comportamentele proprii, precum şi pe ale altora; 4.c. Demonstrarea capacităţii de a lucra în echipă, respectând opiniile fiecăruia; Metode de comunicare orale expozitive (explicația, descrierea, povestirea, prelegerea, instructajul) și conversative (conversația, discuția colectivă, problematizarea), scrise, oral - vizuale (instruirea prin radio/televiziune, tehnicile video); Metode de explorare: directe (observația, experimentul, studiul de caz, ancheta) și indirecte (demonstrația obiectelor reale, demonstrația imaginilor, demonstrația grafică, modelarea); Metode de acțiune: reală (exerciții, lucrări practice, elaborarea de proiecte, activități creative) și simulate (jocurile de rol, învățarea pe simulatoare); 83 - Dezbateri pe tema: Ce meserie îmi voi alege?, Ce factori îți alimentează motivația?, În ce condiții poți fi eficient? ; - Invitarea la școală a unor personalități, oameni de diferite profesii și prezentarea muncii lor; - Analiza diferitelor lucrări (autobiografii, jurnale), cărți, articole, emisiuni de radio și TV, filme documentare, ziare specializate în reportaje economice și despre muncă, a ziarelor de reclamă, a rubricilor de anunțuri etc. care au conținuturi legate de Consiliere și orientare ; - Vizită la locul de muncă al unor părinți și petrecerea câtorva ore alături de aceştia sau de un angajat dintr-o companie/ instituție, pentru a învăța cât mai multe despre responsabilitățile la locul de muncă; - Jocuri pe calculator pe tema Meserii ; - Lego-construirea unui Oraș al viitorului ; - Proiecte pe tema: Îmi aleg o meserie, Eu și cariera mea, Profesii și condiții specifice de muncă ; - Activități practice Muncabrățară de aur (construcție, confecționare, decorare, colaje, prepararea unor alimente etc.); - Jocuri de rol având ca temă: Orice meserie are rolul ei, se știe! ;

85 - Puzzle pe tema Meserii ; - Labirinturi: Drumul spre școală/spital/poștă ; - Jocuri educative: Piramida meseriilor, Roata meseriilor, Ce știi despre, Sunt atâtea meserii îndrăgite de copii, Țăranul e pe câmp ; - Cuvinte încrucișate pe tema 4.a. Folosirea unei varietăţi de profesiilor; limbaje şi de instrumente - Tehnica Tangram: pentru a transmite idei, Turnulețe, Meserii și experienţe şi sentimente; meseriași (îmbinare prin tăiere+lipire); - Concurs de ghicitori/recitări de poezii; - Convorbire: În orice meserie, uneltele nu-s jucării pentru copii! ; - Modelare: tema Unelte ; - Realizarea unor compoziții bazate pe îmbinarea tehnicilor practice - aplicative învățate, cu tema Munca e bijuterie, când lucrezi cu veselie! ; - Memorizare: Ce miros au meseriile de Gianni Rodari; - Întocmirea unor statistici privind cele mai solicitate meserii, în ultimii ani, pe baza unor tabele/grafice; - Opțional integrat: Alegerea meseriei-cheia spre succes, Fii activ, pregătește-ți accesul către succes! ; 6.a. Folosirea echipamentelor informatice în calitatea lor de instrumente ale comunicării; Metode de raționalizare (metode algoritmice, instruirea programată, instruirea asistată de calculator); 84 - Programe educaționale: Alegerea ta de azi, Cariera ta de mâine!, Alege cariera! ; - Activitate pentru autocunoaștere: Cum mă văd eu/cum mă văd colegii?, Identificarea intereselor profesionale, Luarea deciziei ; - Completarea și interpretarea unor chestionare pentru identificarea stilului de decizie; - Participarea la evenimente de informare și orientare: Zilele porților deschise, Bursa locurilor de muncă ; - Colaborarea cu instituții, societăți și ONG-uri prin promovarea ofertelor de

86 internshipuri, stagii de practică, organizarea, la cerere, de selecții și recrutări, organizare de stagii de practică pentru elevi, în organizațiile partenere; - Organizarea de tabere tematice (de pictură, sculptură, muzică, dans, Origami etc.); 4.f. Dezvoltarea unei atitudini pozitive la nou, la schimbare, în contextul unei vieţi socioeconomice aflate în plin proces de transformare; - Simularea în clasă a diferitelor contexte de viață și profesionale; DISCIPLINA: LIMBA FRANCEZĂ Propunător: Prof. Oprea Elena Alina Liceul Traian Vuia Craiova Competenţa orizontală Metode şi tehnici Conţinuturi/Teme şi activităţi propuse 1.d. Folosirea unor tehnici de argumentare variate în contexte sociale diferite; - Exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri; - Exerciţii de completare de propoziţii, texte lacunare, formulare; - Exerciţii de construire a paragrafului; - Exerciţii de redactare simplă cu întrebări de sprijin şi plan; - Exerciţii de relatare a unor activităţi; - Dialog, conversaţie dirijată sau liberă, interviu, joc de rol; - Discuţii, descrieri, comparaţii, povestire; - Expunere/ prezentare sub formă de monolog; - Exerciţii de formulare de corespondenţă personală/ oficială (mesaje, scrisori, , felicitare, carte poştală, invitaţie, cerere de informaţii); - Exerciţii de redactare: paragraf, rezumat; 85 Descrieri de obiecte, persoane, situaţii; Povestire orală; Paragrafe; Articole de presă axate pe diverse arii tematice; Formulare şi alte texte funcţionale; Schimburi de informaţii, oral/în scris, privind: informaţii factuale, inclusiv date personale; instrucţiuni, explicaţii, sfaturi, aranjamente sociale; desfăşurarea unor evenimente; activităţi în situaţii de viaţă cotidiene; Descrieri de persoane, locuri, procese, activităţi, situaţii; Prezentare orală/scrisă, expunere, povestire; Formulare cu utilizare curentă; Scrisoare, chestionar, proces verbal, C.V.;

87 2.c. Formarea capacităţii de înţelegere (de a înţelege, de a se auto-înţelege) şi a-i face pe alţii să înţeleagă diferite mesaje în situaţii variate; - Exerciţii de identificare; - Exerciţii de discriminare; - Exerciţii de confirmare a înţelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris; - Exerciţii de selectare a ideilor principale dintr-un text (oral sau scris); Texte autentice de complexitate medie: conversaţii, înregistrări audio/video sau citite cu glas tare de către profesor, rapoarte orale, texte de informare generală, articole de presă; Paragrafe/texte descriptive şi narative; Prezentări orale (de dificultate şi lungime medie) pe teme de interes; Texte de lungime variabilă, care conţin şi elemente de vocabular nefamiliare: mesaje, formale şi informale, emise de cei din jur; înregistrări audio-video pe teme de interes, programe radio şi TV, talk-show-uri; convorbiri telefonice, inclusiv mesaje telefonice. 2.d. Dezvoltarea capacității de a identifica şi distinge informaţia relevantă de cea nerelevantă în diferite domenii ale cunoaşterii; 4.a. Folosirea unei varietăţi de limbaje şi de instrumente pentru a transmite idei, experienţe şi sentimente; - Exerciţii de desprindere/ înţelegere a ideilor dintr-un text oral sau scris (dialog structurat, conversaţie, descriere, discuţie, raport, grafic, prezentare, povestire); - Exerciţii de operare cu fragmente de texte - texte de informare sau literare; - Exerciţii pe perechi şi în grup: dialog, conversaţie (faţă în faţă sau telefonică), interviu, mesaj, scrisoare de răspuns; - Joc de rol, discuţie; - Exerciţii de grup: formulare/ordonare a unor idei/enunţuri; - Exerciţii de construire a unui interviu; - Exerciţii de redactare a unor texte/ scrisori cu paşi daţi; - Exerciţii de luare de notiţe; - Proiecte de grup; - Interacţiune faţă în faţă, în perechi/în grup mic; la distanţă (la telefon, prin scrisori, schimburi de 86 Texte de tipuri diverse (de lungime medie) de informare generală din diverse surse; Înregistrări audio-video din programe de ştiri; Texte literare; Texte adecvate profilului; Adaptări audio/video ale textelor literare (fragmente de filme artistice şi documentare); Dialogul structurat; Conversaţia cotidiană; Schimburi de opinii; Mesaje personale; Scrisori personale; Prezentări de produse, de servicii, pe teme date, rostite la viteză normală; Funcţiile comunicative ale limbii necesare exercitării acestor competenţe: a se prezenta/a-şi prezenta colegii/mediul şi modul de lucru, a angaja/a continua/a încheia un schimb verbal, a da/a cere informaţii practice despre persoane, obiecte, locuri, evenimente, experienţe personale, a descrie persoane, obiecte, locuri, activităţi, experienţe personale, a relata activităţi/evenimente, a face o

88 mesaje); - Interacțiune în faţa unui auditoriu (prezentări); la distanţă: corespondenţă, la telefon; - Contexte: situaţii sociale informale, situaţii familiare, situaţii conflictuale; întâlniri şi contacte profesionale informale; - Schimburi de opinii: argumente în susţinerea unor idei/opinii personale; preferinţe, ipoteze, predicţii; interviuri, faţă în faţă sau telefonic; - Convenţii şi limbaj: formule de iniţiere, întreţinere şi încheiere a unei conversaţii, limbaj nonverbal; întreruperea politicoasă în conversaţie; vocabular adecvat contextului personal şi social; vocabular specific domeniului de specializare; urare/a felicita, a cere/a da/a refuza permisiunea, a exprima o interdicţie, a exprima acordul/ dezacordul, a cere/a da explicaţii, a solicita/a oferi ceva (un obiect/un sprijin/un serviciu etc.) în mod politicos; a da informaţii, a descrie persoane, locuri, obiecte, a solicita şi a exprima puncte de vedere, opinii personale, a exprima stări şi sentimente, a da sfaturi, a face propuneri, a da instrucţiuni, a încuraja pe cineva, a relata desfăşurarea unei activităţi/unui proiect, a sintetiza un mesaj oral, a da/a cere informaţii practice, a interpela pe cineva, a identifica/a descrie locuri, obiecte, persoane, a situa un eveniment în timp, a relata un eveniment/o acţiune/o suită de acţiuni, a face o expunere pe o temă dată, a-şi exprima admiraţia, interesul, mulţumirea, a susţine un punct de vedere, a da instrucţiuni, indicaţii, a solicita repetarea şi reformularea unui mesaj, a formula un raţionament relaţionând cauze-efecte, ipotezeconcluzii, a reda pe scurt (a rezuma) o naraţiune, o conversaţie, a pune în valoare un element al mesajului/a insista, a exprima cantitatea; 8.b. Înţelegerea modului în care mediul social şi cultural (familia, normele sociale, codurile lingvistice, tradiţiile istorice) influenţează ideile şi comportamentele proprii, precum şi pe ale altora; - Exerciţii de identificare; - Exerciţii de discriminare; - Exerciţii de confirmare a înţelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris; - Exerciţii de selectare a ideilor principale dintr-un text (oral sau scris); Teme ale textelor studiate legate de domeniul ocupaţional: - Cunoaşterea unor aspecte semnificative din viaţa profesională (activităţi şi profesiuni); - Proiecte de formare individuală/ profesională; - Aspecte semnificative, preocupări, proiecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional; - Universul profesiilor şi al meseriilor aspecte relevante; 87

89 DISCIPLINA: LIMBA ENGLEZĂ Propunător: Prof. Irina Dorovschi Liceul Traian Vuia Craiova Competenţa orizontală Metode şi tehnici Conţinuturi/Teme şi activităţi propuse 2.c. Formarea capacității de - Redactare de scrisori personale; Relaţii interumane înțelegere (de a înțelege, de a se auto-înțelege) și a-i face pe alții - Prezentări orale; - Descrierea de obiecte, persoane; /interpersonale; Activităţi din viaţa să înțeleagă diferite mesaje în - Povestirea orală/scrisă; cotidiană; situații variate; - Dialogul; - Conversaţia cotidiană; 2.b. Cunoaşterea şi utilizarea eficientă şi corectă a codurilor, a limbajelor şi a convenţiilor aparţinând terminologiei diferitelor domenii ale cunoaşterii; 5.a. Formarea şi exprimarea opţiunii pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată; 1.c. Formarea şi utilizarea unor deprinderi de judecată critică; 8.a. Demonstrarea competenţei de a susţine propriile opţiuni; 8.a. Înțelegerea modului în care mediul social şi cultural (familia, normele sociale, codurile lingvistice, tradiţiile istorice etc.) influenţează ideile şi comportamentele proprii, precum şi pe ale altora; - Jocul de rol; - Exerciţii de citire şi înţelegere a textelor de informare generală; - Exerciţii de confirmare a înţelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris; -Exerciţii de selectare a ideilor principale dintr-un text (oral sau scris); - Proiecte de grup; - Jocul de rol; - Proiecte de grup; - Prezentări orale; - Conversaţia; -Redactare de prezentări orale/scrise; -Interviuri; -Redactarea unor dialoguri, conversaţii; - Exerciţii de înţelegere a unor înregistrări audio-video din prezentări de ştiri radio -TV; - Jocul de rol; - Dezbaterea; - Dialogul; - Jocul de rol; - Exercitii de citire şi înţelegere a textelor de informare generală; - Exerciţii de confirmare a înţelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris; -Exerciţii de selectare a ideilor principale dintr-un text (oral sau scris); - Proiecte de grup; Ţări şi oraşe Călătorii; Aspecte din viaţa contemporană (sociale, literare, tehnice, ecologice); Viaţa personală (alimentaţie, sănătate, educaţie, activităţi de timp liber); Mass-media; Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional; Universul adolescenţei (cultură, arte, sport); Viaţa culturală şi lumea artelor (film, muzică, expoziţii); 88

90 DISCIPLINA: ISTORIE Propunător: Prof. Vădeanu Liviu Liceul Traian Vuia Craiova Competenţa orizontală Metode şi tehnici Conţinuturi/Teme şi activităţi propuse 1.f. Dezvoltarea fluidităţii (a aptitudinii de a activa cu uşurinţă cunoştinţe din memorie într-un mod divergent şi sub forme diverse); 2.a. Formarea şi utilizarea deprinderilor de comunicare socială, verbală şi non-verbală; 3.b. Dezvoltarea unei atitudini pozitive de a manifesta solidaritate în rezolvarea problemelor care afectează comunitatea locală sau naţională; - Simularea (dramatizarea/ jucarea ) unei situații din istorie; - Reţeaua de discuţii; - Tehnici de rezolvare a problemelor prin stimularea creativității: metoda pălăriilor gânditoare, explozia stelară, metoda 6/3/5, metoda Philips 6/6, metoda Frisco, sinectica; - Metode de dezvoltare a gândirii critice: S.I.N.E.L.G., tehnica ciorchinelului; - Utilizarea unor metode activparticipative de comunicare orală (învăţarea prin descoperire, problematizare, joc de rol, dezbatere, brainstorming etc.); - Modelarea; - Comunicare orală în contexte formale sau informale; - Comunicare în grup; - Exerciţii de exprimare a opiniilor; - Studii de caz pe tema respectării/încălcării drepturilor omului; 89 - Descrierea unui context istoric folosind jocul de rol ; - Completarea unei hărți conceptuale cu elemente interdisciplinare; - Elaborarea unui glosar de termeni istorici; - Schimburi de experienţă cu elevi din alte şcoli care au realizat proiecte similare de istorie; - Elaborarea de rebusuri cu termeni istorici; - Extragerea informațiilor esențiale dintr-o sursă istorică; - Realizarea unei axe cronologice, machete, mulaje pe teme istorice; - Sesiuni de comunicări ale elevilor cu rezultatele muncii de cercetare; - Participarea elevilor la emisiuni radio-tv; - Folosirea surselor de informații diverse pentru realizarea unui proiect de grup referitor la imaginea celuilalt; - Mese rotunde/dezbateri cu invitaţi, reprezentanţi din administraţia locală, care dispun de mijloacele necesare susţinerii unor activităţi similare;

91 4. Competența de - Metode de diagnoză: metoda adaptare la situații sociale Turul galeriei ; diferite - Tehnici de luare a deciziilor: metoda Multi-voting ; - Realizarea unor expoziţii în şcoală sau alte instituţii publice, împreună cu cadrele didactice din ariile curriculare Arte şi Tehnologii; 5.g. Dezvoltarea şi promovarea unei atitudini ecologice atât pentru propria persoană cât şi pentru mediul înconjurător; 6.d. Formarea deprinderii de utilizare eficientă a tehnologiilor în mod adecvat şi ecologic atât în scop personal cât şi profesional; 7.a. Dezvoltarea unei metodologii de muncă intelectuală şi a capacităţii de explorare a realităţii înconjurătoare; - Campanii de promovare în şcoală a drepturilor şi responsabilităţilor elevilor; - Metode de explorare a realității: investigația, proiectul; - Utilizarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învăţare: înregistrări audio-video, folosirea reportofoanelor digitale, a camerelor video, descărcarea fişierelor, crearea arhivei audio-video (în echipă pedagogică cu profesorii de TIC, educaţie tehnologică), stocarea, prelucrarea audiovideo, montajul, utilizarea soft, transcrierea, realizarea fişelor de înregistrare în vederea stocării şi arhivării etc.; - Utilizarea unor metode activparticipative de comunicare orală (învăţarea prin descoperire, problematizare, joc de rol, dezbatere, brainstorming etc.); - Valorificarea rezultatelor proiectelor în săptămâna Școala altfel. Să ştii mai multe, să fii mai bun ; - Elaborarea unui proiect tematic prin abordarea unor teme diversificate, precum istoria familiei, a şcolii, a satului/oraşului, modificările arhitectonice sau de peisaj în vederea conştientizării problemelor de ecologie, de conservare a patrimoniului cultural material şi imaterial şi pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii; - Construirea unei sinteze pe baza interviurilor realizate (exersarea folosirii aparatului ştiinţific specific istoriei orale) sub directa îndrumare a profesorilor din aria curriculară Limbă şi comunicare; - Întâlniri-dezbateri cu supravieţuitori ai evenimentelor traumatice din secolul al XXlea; - Editarea unui număr special al revistei şcolii sau a unei cărţi cu interviurile transcrise de elevi (împreună cu cadrele didactice din ariile curriculare Limbă şi comunicare, Consiliere şi orientare, Arte, Tehnologii); - Excursii tematice; 90

92 8.e. Identificarea şi valorizarea - Folosirea observației, a - Efectuarea unei vizite la propriilor resurse acţionale, a dialogului, în înțelegerea Serviciul Județean Dolj al oportunităţilor educaţionale şi organizării unei arhive: fonduri Arhivelor Naționale, urmată de profesionale prin atingerea documentare, dosar de arhivă, elaborarea unui eseu despre alfabet chirilic; valorile documentare obiectivelor de carieră stabilite depozitate la nivel local; în propriul traseu profesional construit. - Activități de îndrumare în carieră desfășurate la invitația cadrelor didactice universitare, cu ocazia Zilei porților deschise în Universitate, pentru stimularea continuării studiilor superioare; - Opțional transdisciplinar pe aria curriculară Om și societate Cariere și educație în istorie; DISCIPLINA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMĂNĂ Propunător: Prof. Dima Julieta Andreea Colegiul,,Ştefan Odobleja Craiova Competenţa orizontală Metode şi tehnici Conţinuturi/Teme şi activităţi propuse 1.b. Elaborarea unor modele de acţiune şi de luare a deciziilor adecvate într-o lume dinamică; Simularea: -realizarea unei ediţii de ştiri televizate prin dramatizare, joc de rol. Brainstorming-ul: -alegerea unei teme care să ofere un cadru cât mai larg şi atractiv pentru însuşirea competenţelor vizate. 91 Tema 1. Proiect: Realizarea unei emisiuni de ştiri televizate. Acţiuni: -crearea unui grup de iniţiativă; -realizarea de interviuri pentru selectarea resursei umane; -constituirea grupului redacţional; -alegerea liderului, a redactorului-şef; -identificarea problemelor de interes general, de actualitate; -împărţirea sarcinilor de lucru în,,redacţie ; -alegerea temei ediţiei; -crearea unei reclame potrivite a ediţiei prin titluri şi sloganuri atractive, potrivite.

93 2.a. Formarea şi utilizarea Metode de comunicare orală: deprinderilor de comunicare -interviul; socială, verbală şi nonverbală; -dezbaterea; -problematizarea. Metode de explorare a realităţii: -proiectul; -vizionarea de filme; -documentarea. Tema 2. Dezbatere: Organizarea unei mese rotunde unde să se dezbată cele mai importante titluri ale ediţiei de ştiri. Acţiuni: -alegerea a 2 sau 3 teme de maximă importanţă; -alegerea unor posibili invitaţi în emisiune din categoriile: specialişti, analişti, persoane cu notorietate socială; -lansarea invitaţiilor şi prezentarea temelor de dezbatere; -realizarea dezbaterii propriu-zise; -formularea concluziilor. 2.b. Cunoaşterea şi utilizarea eficientă şi corectă a codurilor, a limbajelor şi a convenţiilor aparţinând terminologiei diferitelor domenii ale cunoaşterii; 7.b. Dobândirea unei culturi a efortului fizic şi intelectual, ca expresie a dorinţei de realizare personală şi socială; Tehnici de luare a deciziilor: -identificarea ideilor principale; -inventarierea ideilor pro şi contra; -expunerea argumentelor pertinente; -formularea concluziei. Rezolvarea de exerciţii: -corectarea ortografiei şi a punctuaţiei ştirilor redactate; Lectura expresivă: -utilizarea elementelor nonverbale şi paraverbale. Vizita de lucru. Tema 3. Diseminarea şi evaluarea rezultatelor. Acţiuni: -identificarea şi inventarierea problemelor întâmpinate; -analiza S.W.O.T.; -plan de îmbunătăţire şi corectare; -autoevaluare. Tema 4. Practicarea meseriei de jurnalist. Acţiuni: -vizitarea unei redacţii locale de ştiri televizate, TVR 3 Craiova sau Tele,,U ; -înregistrarea video a proiectului de la Tema 1. 92

94 DISCIPLINA: EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ Propunător: Prof. Cercelaru Margareta Şcoala Gimnazială Nicolae Romanescu Craiova Competenţa orizontală Metode şi tehnici Conţinuturi/Teme şi activităţi propuse 2.c. Formarea capacităţii de înţelegere (de a înţelege, de a se auto-înţelege) şi a-i face pe alţii să înţeleagă diferite mesaje în situaţii variate; 2.d. Dezvoltarea capacităţii de a identifica şi distinge informaţia relevantă de cea nerelevantă în diferite domenii ale cunoaşterii; Proiectul metodă complexă utilizată în scopul evaluării modulului Tehnologia informaţíei. În acest caz subiectul sondajului face referire și la conținutul modulului Domenii profesionale, rezultatele sale reprezentând importante și interesante puncte de plecare în orientarea școlară și profesională a elevilor claselor a VIII-a. Realizarea unui sondaj Obiective -valorificarea termenilor de specialitate în comunicare; - utilizarea surselor informaționale și a mijloacelor de procesare în scopul preluării, prelucrării și prezentării informației; - dezvoltarea capacității de cooperare în scopul realizării unei aplicații. Timp de lucru: șase săptămâni Etape de lucru 1. Se stabiliște componența grupelor. Activitatea se desfășoară pe grupe mixte de câte cinci elevi. 2. Se stabilește subiectul sondajului pentru fiecare grupă. Subiectul este ales dintr-o listă redactată de profesor și completată cu propuneri din partea elevilor. Propuneri de subiecte pentru sondaj: a) Orientarea profesională a elevilor clasei a VIII-a b) Preferințele elevilor clasei a VIII-a în ceea ce privesc disciplinele de învățământ c) Modalități de petrecere a timpului liber d) Relații adolescenți părinți e) Relații de prietenie Sondajele se vor realiza pe un eșantion format din elevii clasei a VIII-a 93

95 3. Se stabilesc activitățile de lucru în cadrul fiecărei grupe. 3.a. Participarea la viaţa Fiecare grupă primește o fișă de lucru. Grupele vor urmări socială a clasei, a şcolii şi a planul tematicii consemnat în comunităţii locale din care fac fișa de lucru. parte; Fișa de lucru Grupa nr... Componența grupei... Tematica: Realizarea unui sondaj Timp de lucru: șase săptămâni Planul tematicii: - redactarea chestionarului; - multiplicarea chestionarelor, distribuirea lor la nivelul clasei a VIII-a, colectarea chestionarelor completate; - colectarea şi organizarea datelor; - prelucrarea manuală a datelor; - organizarea raportului care să cuprindă centralizarea și interpretarea rezultatelor. 6.a. Folosirea echipamentelor 4. Se stabilește rolul fiecărui elev în cadrul grupei. informatice în calitatea lor de - acțiuni individuale: formularea instrumente ale comunicării; a cel puțin două întrebări deschise sau închise care să intre în componența chestionarului; colectarea, organizarea, prelucrarea manuală a datelor, organizarea rezultatelor și reprezentarea lor grafică, corespunzător întrebărilor formulate inițial. - acțiuni colective: redactarea chestionarului; multiplicarea, distribuirea, colectarea chestionarelor; centralizarea rezultatelor; redactarea raportului. 7.b. Dobândirea unei culturi a 5. Se alege un reprezentant efortului fizic şi intelectual, ca care să prezinte ideile grupei. expresie a dorinţei de realizare Elevii fiecărei grupe, după personală şi socială; discuții între ei, desemnează un reprezentant al grupei. 6. Se finalizează activitatea desfășurată prin prezentarea unui raport. Fiecare grupă își alege modul de prezentare (planșe, imagini, referat etc.). 94

96 Exemplu de chestionar privind petrecerea timpului liber Titlul sondajului: Cum ne petrecem timpul liber? 1. De cât timp liber dispui zilnic, după pregătirea lecțiilor? (mai mult de 7 ore; 5-7 ore; 3-4 ore; 1-2 ore; nu am timp liber). 2. Cum îțí petreci timpul liber? (citesc; ascult muzică; urmăresc emisiunile la televizor; ajut părinții în gospodărie; în fața calculatorului; fac sport; mă întâlnesc cu prietenii; fac drumeții, plimbări; alte activități). 3. Ce îți place să citești (cărți de știință; cărți istorice; romane de dragoste; romane polițiste; cărți S.F; altele). 4. Ce programe preferi să urmărești la televizor? (știri; divertisment; politică; sport; muzică; filme; altele). 5. Ce gen de muzică îți place să asculți? (manele; dance; house; rap; simfonică; populară; altul). 6. Practici în mod constant un sport? (da; nu; dacă da, care este acesta?). 7. Ai mers vreodată la teatru, în afara cadrului organizat, cu școala? (da, nu). 8. Dar la cinematograf? (da, nu). 9. Care sunt principalele ocupații ale grupului tău de prieteni? (discoteca, petreceri, plimbări, internet - café, altele). 10. Ai o pasiune constantă care îți ocupă timpul liber? Care este aceasta? (da, nu). 95 Capacități care se evaluează în timpul realizării proiectului: (corectitudinea metodelor de lucru; respectarea tuturor etapelor din planul tematicii, corectitudinea calculelor, reprezentarea adecvată a rezultatelor în forme grafice, acuratețea desenelor, calitatea prezentării, interpretarea

97 rezultatelor; generalizarea informaţiilor). Profesorul are rol de evaluator continuu. Se urmărește participarea fiecărui component al grupei cât și folosirea caractersticilor personale ale elevilor: cooperarea, inițiativa, creativitatea, flexibilitatea și deschiderea către idei noi, perseverența). Concluzii Alegerea unor subiecte propuse de elevi, completarea cu sinceritate a chestionarelor, fac ca rezultatele sondajului să ofere o imagine reală a clasei ca grup, a problemelor adolescenței și a modului în care acestea sunt abordate. Prin asumarea diferitelor roluri în cadrul grupului, discuții de abordare a problemelor ce apar pe parcursul desfășurării activității, exprimarea și susținerea propriului punct de vedere în dezbateri dar și prin ascultarea părerilor altora, această activitate dezvoltă și competențe sociale. 96

98 Analiza programelor şcolare din sistemul de învăţământ din Turcia Cadrele didactice din şcolile în care s-au desfăşurat activităţile de job shadowing în Turcia au propus activităţi în cadrul disciplinelor ştiinţe sociale, matematică, muzică, biologie, istorie, consiliere, din perspectiva consilierii şi orientării în carieră a elevilor, pentru clasele a II-a, a III-a, a V-a, a IX-a şi a XII-a, pentru realizarea competenţelor orizontale stabilite în cadrul proiectului: DISCIPLINA: ŞTIINŢE SOCIALE Clasa a II-a 24 Kasım Primary School Competenţa orizontală Metode şi tehnici Conţinuturi/Teme şi activităţi propuse 4.e. Folosirea flexibilităţii în gândire şi comportament, dar şi recunoaşterea propriilor limite; 5.c. Acceptarea şi promovarea unui mediu natural propice vieţii; 8.a. Demonstrarea competenţei de a susţine propriile opţiuni; 8.c. Cunoaşterea şi analiza oportunităţilor oferite de diferite filiere vocaţionale, în funcţie de aptitudinile individuale; 5.b. Formarea şi exprimarea opţiunii pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată; 4.b. Cunoaşterea diverselor roluri sociale şi a implicaţiilor acestora asupra vieţii cotidiene; - Desenul; - Jocul de rol; - Drama; - Jocul de rol; - Activităţi interactive; - Jocul de rol; - Demonstraţia; - Dezbaterea; - Conversaţia; - Ghicitori; - Brainstorming; - Drama; - Jocul de rol; - Conversaţia; - Ghicitori; - Dezbaterea; - Managementul propriei persoane (utilizarea eficientă a timpului şi spaţiului) este folosit pentru dezvoltarea abilităţilor personale. Fiecare elev desenează o imagine a biroului său şi a locului lui în clasă; - Utilizarea eficientă a resurselor (de planificare şi de producere) este destinată să îmbunătăţească gradul de conştientizare a carierei; - Asigurarea securităţii şi a protecţiei (protecţia sănătăţii); - Dezvoltarea abilităţilor de gândire critică; - Protejarea şi dezvoltarea valorilor culturale; 97

99 DISCIPLINA: ŞTIINŢE SOCIALE Clasa a III-a 24 Kasım Primary School Competenţa orizontală Metode şi tehnici Conţinuturi/Teme şi activităţi propuse 5.a. Dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de semeni: toleranţă, responsabilitate, rigoare etc.; 7.b. Dobândirea unei culturi a efortului fizic şi intelectual, ca expresie a dorinţei de realizare personală şi socială; 8.b. Înţelegerea modului în care mediul social şi cultural (familia, normele sociale, codurile lingvistice, tradiţiile istorice etc.) influenţează ideile şi comportamentele proprii, precum şi pe ale altora; 8.c. Cunoaşterea şi analiza oportunităţilor oferite de diferite filiere vocaţionale, în funcţie de aptitudinile individuale; - Desenul; - Jocul de rol; - Exerciţii; - Dezbaterea; - Conversaţia; - Drama; - Jocul de rol; - Activităţi interactive; - Conversaţia; - Grup de lucru; - Studiu individual; - Demonstraţia; - Dezbaterea; - Conversaţia; - Drama; - Jocul de rol; - Simularea; - Am crescut, modificări; - Emoţiile îmi afectează corpul? - Ce s-a schimbat în viaţa familiei mele? - De ce am nevoie pentru a alege acest loc de muncă? 5.c. Acceptarea şi promovarea unui mediu natural propice vieţii; - Povestirea; - Discuţii în grup; - Simularea; - Cum va fi vremea mâine? 98

100 DISCIPLINA: MATEMATICĂ Clasa a V-a 24 Kasım Primary School Competenţa orizontală Metode şi tehnici Conţinuturi/Teme şi activităţi propuse 1.a. Utilizarea, evaluarea şi ameliorarea permanentă a unor strategii proprii pentru rezolvarea de probleme; 1.a. Utilizarea, evaluarea şi ameliorarea permanentă a unor strategii proprii pentru rezolvarea de probleme; 8.c. Cunoaşterea şi analiza oportunităţilor oferite de diferite filiere vocaţionale, în funcţie de aptitudinile individuale; 8.d. Realizarea unor planuri personale de acţiune şi motivarea pentru învăţarea continuă; 1.c. Formarea şi utilizarea unor deprinderi de judecată critică; - Naraţiunea; - Analiza; - Discuţia; - Exemplul; - Aplicaţia; - Conversaţia; - Naraţiunea; - Analiza; - Discuţia; - Conversaţia; - Informaţiile lacunare; - Exemplul; - Aplicaţia; - Rezolvarea problemelor; - Dezbaterea; - Analiza; - Dialogul; - Discuţia; - Exemplul; - Aplicaţia; - Rezolvarea problemelor; - Conversaţia; - Naraţiunea; - Analiza; - Discuţia; - Exemplul; - Aplicaţia; - Rezolvarea problemelor; - Organizarea schematică a datelor; - Simetria; - Competenţa Atatürk la matematică și geometrie, matematicieni de renume din ţara noastră; - Probabilitatea; 99

101 DISCIPLINA: MUZICĂ Clasa a V-a 24 Kasım Primary School Competenţa orizontală Metode şi tehnici Conţinuturi/Teme şi activităţi propuse 3.b. Dezvoltarea unei atitudini pozitive de a manifesta solidaritate în rezolvarea problemelor care afectează comunitatea locală sau naţională; 8.b. Înţelegerea modului în care mediul social şi cultural (familia, normele sociale, codurile lingvistice, tradiţiile istorice etc.) influenţează ideile şi comportamentele proprii, precum şi pe ale altora; - Prelegerea; - Cântând playback; - Interpretarea la instrumente muzicale; - Aplicaţia; - Dialogul; - Prelegerea; - Cântând playback; - Imnul naţional; - Muzicieni celebri și cariera lor; 1.f. Dezvoltarea fluidităţii (a aptitudinii de a activa cu uşurinţă cunoştiinţe din memorie într-un mod divergent şi sub forme diverse); 1.e. Dezvoltarea unei atitudini receptive, necritice, neapreciative generatoare de asociaţii multiple, variate şi soluţii diverse; - Prelegerea; - Cântând playback; - Interpretarea la instrumente muzicale; - Aplicaţia; - Prelegerea; - Cântând playback; - Interpretarea la instrumente muzicale; - Aplicaţia; - Învăț sunete noi, noi partituri muzicale; - Ritmuri diferite în diferite melodii; 100

102 DISCIPLINA: BIOLOGIE Clasa a IX-a Yahya Akel Science High School Competenţa orizontală Metode şi tehnici Conţinuturi/Teme şi activităţi propuse 5.a. Dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de semeni: toleranţă, responsabilitate, rigoare etc.; 7.b. Dobândirea unei culturi a efortului fizic şi intelectual, ca expresie a dorinţei de realizare personală şi socială; 8.b. Înţelegerea modului în care mediul social şi cultural (familia, normele sociale, codurile lingvistice, tradiţiile istorice etc.) influenţează ideile şi comportamentele proprii, precum şi pe ale altora; 8.c. Cunoaşterea şi analiza oportunităţilor oferite de diferite filiere vocaţionale, în funcţie de aptitudinile individuale; 5.c. Acceptarea şi promovarea unui mediu natural propice vieţii; - Discuţia; - Cercetarea-Căutarea; - Desenul; - Jocul de rol; - Lucrul în grup; - Conversaţia; - Dezbaterea; - Discuţia; - Cercetarea-Căutarea; - Naraţiunea; - Dezbaterea; - Exemplul; - Studiul individual; - Demonstraţia; - Dezbaterea; - Conversaţia; - Informaţiile lacunare; - Ghicitori; - Naraţiunea; - Brainstormingul; - Jocul de rol; - Demonstraţia; - Dezbaterea; - Conversaţia; - Ghicitori; - Povestirea; - Naraţiunea; - Brainstormingul; - Jocul de rol; - Demonstraţia; - Dezbaterea; - Conversaţia; - Ghicitori; - Informaţii lacunare; - Caracteristici comune ale vieţuitoarelor; - Caracteristici ale corpului uman; - Viața unui biolog; - Mediul meu; - Probleme actuale ale mediului înconjurător şi ale ființelor umane; 101

103 DISCIPLINA: CONSILIERE Clasa a IX-a Yahya Akel Science High School Competenţa orizontală Metode şi tehnici Conţinuturi/Teme şi activităţi propuse 8.b. Înţelegerea modului în care mediul social şi cultural (familia, normele sociale, codurile lingvistice, tradiţiile istorice etc.) influenţează ideile şi comportamentele proprii, precum şi pe ale altora; - Consilierea de grup; - Sprijinul părinţilor; - Participarea părinților; 5.a. Dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de semeni: toleranţă, responsabilitate, rigoare etc. 8.c. Cunoaşterea şi analiza oportunităţilor oferite de diferite filiere vocaţionale, în funcţie de aptitudinile individuale; 7.a. Dezvoltarea unei metodologii de muncă intelectuală şi a capacităţii de explorare a realităţii înconjurătoare; 7.b. Dobândirea unei culturi a efortului fizic şi intelectual, ca expresie a dorinţei de realizare personală şi socială; - Consilierea individuală; - Consilierea de grup; - Monitorizarea; - Consultanţa; - Consilierea individuală; - Consilierea de grup; - Monitorizarea; - Consultanţa; - Consilierea individuală; - Consilierea de grup; - Monitorizarea; - Consultanţa; - Consilierea şi orientarea şcolară prin intermediul unor studii de planificare, determinare a nevoilor elevilor; - Educația familială; - Introducerea în Sistemul Național de Informații privind locul de muncă; - Lipsa de evaluare continuă a elevilor cu eșec școlar; 102

104 DISCIPLINA: ISTORIE Clasa a IX-a Yahya Akel Science High School Competenţa orizontală Metode şi tehnici Conţinuturi/Teme şi activităţi propuse 1.a. Utilizarea, evaluarea şi ameliorarea permanentă a unor strategii proprii pentru rezolvarea de probleme; 2.a. Formarea şi utilizarea deprinderilor de comunicare socială, verbală şi nonverbală; 3.a. Participarea la viaţa socială a clasei, a şcolii şi a comunităţii locale din care fac parte; înţelegerea şi evaluarea interdependenţelor dintre identitate şi alteritate, dintre local şi naţional, dintre naţional şi global; - Naraţiunea; - Studiul individual; - Rezolvarea de puzzle-uri; - Brainstorming-ul; - Dezbaterea; - Conversaţia; - Ghicitori; - Povestirea; - Naraţiunea; - Studiul individual; - Rezolvarea de puzzle-uri; - Brainstorming-ul; - Dezbaterea; - Conversaţia; - Ghicitori; - Povestirea; - Naraţiunea; - Eseul scris; - Cercetarea; - Referatul; - Discuţia; - Biografia; - Studiul individual; - Dezbaterea; - Rezolvarea unui puzzle istoric; - Benzi de timp; - Amintirea societăţii; 3.a. Participarea la viaţa socială a clasei, a şcolii şi a comunităţii locale din care fac parte; înţelegerea şi evaluarea interdependenţelor dintre identitate şi alteritate, dintre local şi naţional, dintre naţional şi global; - Naraţiunea; - Eseul scris; - Cercetarea; - Referatul; - Discuţia; - Biografia; - Studiul individual; - Dezbaterea; - Evaluarea evenimentelor istorice; 103

105 DISCIPLINA: CONSILIERE Clasa a XII-a Yahya Akel Science High School Competenţa orizontală Metode şi tehnici Conţinuturi/Teme şi activităţi propuse 2.a. Formarea şi utilizarea - Consilierea individuală; - Realizarea în şcoală a deprinderilor de comunicare - Consilierea de grup; activităţilor de orientare, socială, verbală şi nonverbală; - Monitorizarea; referitoare la prezentare şi - Consultanţa; evaluare; 8.b. Înţelegerea modului în care mediul social şi cultural (familia, normele sociale, codurile lingvistice, tradiţiile istorice etc.) influenţează ideile şi comportamentele proprii, precum şi pe ale altora; - Consilierea de grup; - Sprijinul părinţilor; - Participarea părinților; 5.a. Dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de semeni: toleranţă, responsabilitate, rigoare etc. 8.c. Cunoaşterea şi analiza oportunităţilor oferite de diferite filiere vocaţionale, în funcţie de aptitudinile individuale; 7.a. Dezvoltarea unei metodologii de muncă intelectuală şi a capacităţii de explorare a realităţii înconjurătoare; 7.b. Dobândirea unei culturi a efortului fizic şi intelectual, ca expresie a dorinţei de realizare personală şi socială; - Consilierea individuală; - Consilierea de grup; - Monitorizarea; - Consultanţa; - Consilierea individuală; - Consilierea de grup; - Monitorizarea; - Consultanţa; - Consilierea individuală; - Consilierea de grup; - Monitorizarea; - Consultanţa; - Consilierea şi orientarea şcolară prin intermediul unor studii de planificare, determinare a nevoilor elevilor; - Documentele PDR standard utilizate în Consilierea profesorilor; - Educația familială; - Introducerea în Sistemul Național de Informații privind locul de muncă; - Lipsa de evaluare continuă a elevilor cu eșec școlar şi incapacitatea profesorilor, elevilor şi părinţilor de a investiga motivele absenţelor, invitarea lor la şcoală pentru a primi informații pentru a realiza redirecţionările necesare; 104

106 5.3. Modele de proiecte de lecţie privind consilierea în carieră a elevilor PROIECT DE LECŢIE Clasa: a VIII-a Profesor: Mariana Mărculescu Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe Disciplina: Matematică Unitatea de învăţare: Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor Conţinutul învăţării: Probleme în care intervin procente Tipul lecţiei: Exersare de capacităţi Competenţe specifice: 5. Determinarea soluţiilor unor ecuaţii, inecuaţii sau sisteme de ecuaţii; 6. Identificarea unor probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor, inecuaţiilor sau a sistemelor de ecuaţii, rezolvarea acestora şi interpretarea rezultatului obţinut; Obiective operaţionale: Cognitive: - să denumească concepte matematice învăţate anterior: raportul a două mărimi de acelaşi fel, raportul procentual; - să determine un procent dintr-un număr real, să înţeleagă semnificaţia şi proprietăţile raportului procentual şi să le aplice în rezolvarea de probleme; - să efectueze exerciţii de determinare a unui număr când se cunoaşte p% din el; - rezolvarea cu ajutorul rapoartelor şi proporţiilor a unor situaţii problemă şi interpretarea rezultatelor; - demonstrarea capacităţii de a lucra în echipă, respectând opiniile fiecăruia; - dezvoltarea unei metodologii de muncă intelectuală şi a capacităţii de explorare a realităţii înconjurătoare; Afectiv atitudinale: - dezvoltarea unei gândiri deschise şi creative, dezvoltarea iniţiativei, independenţei în gândire şi acţiune pentru a avea disponibilitatea de a aborda sarcini variate; - dezvoltarea spiritului de observaţie; - dezvoltarea spiritului estetic şi critic, a capacităţii de a aprecia rigoarea, ordinea şi eleganţa în rezolvarea unor probleme sau a construirii unei teorii; Psihomotorii: - formarea obişnuinţei de a recurge la concepte şi metode matematice în abordarea unor situaţii cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice; - formarea motivaţiei pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru viaţa socială şi profesională; Strategia didactică: Resurse procedurale: - Explicaţia, conversaţia euristică, demonstraţia, problematizarea, exerciţiul, dialogul, munca individuală. Resurse materiale: - Matematica manual pentru clasa a VIII-a, editura Teora; - Auxiliar la manualele alternative clasa a VIII-a, editura Art; - Fişa de învăţare, fişa de lucru; Forme de organizare: - Grupe de elevi; Forma de evaluare: fişe Durata: 50 minute Locul desfăşurării: sala de clasă 105

107 Bibliografie: Radu Dana, Radu, E., Manual clasa a VIII-a, Ed. Teora, Bucureşti, 2013; Gheorghe I., Dorel L., Matematică clasa a VIII-a, Ed. Paralela 45, Piteşti 2013; Fianu, M., Perianu, M., Clubul Matematicienilor, Ed. Art, Bucureşti, 2013; Programa şcolară Nr.5097/ ; DESFĂŞURAREA LECŢIEI Etape 1.Moment organizatoric/ Pregătirea clasei pentru activitate (5 minute) 2.Reactualizarea cunoştinţelor (5 minute) 3. Discuţie introductivă (2 minute) 4. Anunţarea conţinutului şi a obiectivelor (1 minute) 5. Dirijarea exersării (24 minute) 6. Asigurarea feedbackului (8 minute) 7. Tema pentru acasă/explicaţii pentru continuarea activităţii acasă (5 minute) Descrierea activităţilor Profesorul verifică frecvenţa. Pregătirea cu cele necesare desfăşurării orei. Crearea mediului educaţional propice desfăşurării activităţii. Verificarea efectuării temei pentru acasă. Se actualizează cunoştinţele teoretice referitoare la raportul procentual, calcularea unui procent dintr-un număr, majorări procentuale sau micşorări procentuale. Profesorul prezintă elevilor importanţa calculului unui procent dintr-un număr în viaţa cotidiană şi tipurile de probleme pe care le vor aborda în cadrul lecţiei anexa 1. Profesorul prezintă elevilor obiectivele lecţiei: calculul preţului unui obiect după o scumpire sau o ieftinire cu un procent, calcularea dobânzii unui depozit la o bancă şi calculul procentului cu care s-a ieftinit sau s-a scumpit un produs. Elevii vor rezolva exerciţiile şi problemele din anexa 2. Se distribuie elevilor fişa de lucru (anexa 3), fiecare elev lucrează individual, elevii vor fi ajutaţi la cerere, rezultatele calculelor vor fi verificate împreună, iar problemele nerezolvate de majoritatea elevilor clasei vor fi rezolvate la tablă. Elevii vor primi ca temă exerciţiile 2 şi 3 din manual, pagina 129, exerciţiile 1, 3 şi 5 din Clubul matematicienilor, pagina

108 Conţinut informativ ANEXA 1 PROCENTE - Procentele sunt utilizate în comerţ, statistică matematică, operaţiuni bancare etc. - Ce înseamnă o bluză conţine 40% bumbac şi 60% elastan?, planeta noastră conţine 70% apă?, vinul conţine 4% alcool? 1, se notează 1% (se citeşte 1 la sută sau 1 procent ) = 3% 100 p p%, 100 p Q Se numeşte raport procentual raportul care are numitorul 100. p - raport procentual 100 Transformarea unui raport în raport procentual Ex: % Reprezentarea procentelor în batoane 107

109 Reprezentarea procentelor în diagramă circulară Aflarea a p% dintr-un număr Ex. 1: aflaţi 15% din 200 de kg; ( kg) Ex. 2: Într-o uzină lucrează 1800 muncitori. 60% din ei sunt tineri sub 30 de ani. Câti muncitori tineri (cu vârsta sub 30 de ani) lucrează în uzină? Aflarea unui număr când cunoaştem p% din el Ex. 1: Într-o clasă sunt 10 fete, ceea ce reprezintă 40% din toţi elevii clasei. Câţi elevi sunt în clasă? x 10 x 25 (elevi) Ex. 2: Din 2500 de muncitori ai unei uzine, 500 sunt bărbaţi. Cât la sută reprezintă numărul bărbaţilor din numărul muncitorilor? x x% 20% 100 Creşteri cu x% Ex. 1: Mai mulţi cofetari şi-au luat angajamentul să prepare 600 de prăjituri. Ei au depăşit angajamentul cu 30%. Câte prăjituri au pregătit?

110 Ex. 2: Un produs s-a scumpit cu 20% din preţul pe care l-a avut iniţial, acum el costând 600 de lei. Calculaţi preţul iniţial al produsului. x x 600 x 500 Procente din procente Ex: se ştie că 21% dintr-o cantitate de lapte este smântână, iar 23% dintr-o cantitate de smântână este unt. Să se afle din câte kg de lapte se pot obţine 96,6 kg unt (problemă preluată din manualul de algebră, 1989). 21% l = s 23% s = u 23% 21% l 96,6 l = 2000 (litri lapte) Exemple de utilizarea a procentelor 1. Comisionul din vânzări este suma plătită de angajator reprezentanţilor care lucrează în vânzări (pentru a-i motiva să vândă mai mult). Comisionul este în general 10% din vânzări. 2. Discount ul este o reducere de preţ practicată de multe ori de diferite magazine. 3. Adaosul comercial - diferenţa dintre preţul de vânzare către consumator şi preţul de achiziţionare. 4. Dobânzi bancare - băncile comerciale atrag bani de la clienţii săi prin conturi bancare, depozitele clienţilor reprezentând o sursă majoră de fonduri. ANEXA 2 1. Aflaţi: a) 15% din 10 = b) 10% din 25% din 1200 = 2. Să se scrie raportul numerelor a) 5 şi 16 b) 2,4 şi 6,3 3. Aflaţi cât la sută reprezintă 60 din Aflaţi un număr ştiind că 30% din el este egal cu % din capitalul unei firme, adică 7000 lei, sunt folosiţi pentru transport. Ce capital are firma? 6. Un palton costă 250 lei. Câţi lei va plăti cumpărătorul, dacă la preţul paltonului se adaugă cota TVA de 24%. 109

111 7. După o reducere de 10% un produs costă 99 lei. Care este preţul iniţial al produsului? 8. Teo a depus la bancă suma de 350 euro cu o dobândă de 8% pe an. Ce sumă de bani va scoate Teo de la bancă după un an? 9. Un mobil parcurge o distanţă în 3 zile. În prima zi merge 25% din distanţă, a doua zi 60 % din rest şi i-au rămas pentru a treia zi 162 km. a) Care a fost distanţa totală pe care a parcurs-o? b) Ce distanţă a parcurs a doua zi? c) Ce procent reprezintă distanţa parcursă a doua zi din distanţa totală? ANEXA 3 FIŞĂ DE LUCRU 1. Transformaţi procentele: 40% şi 12,5%. 2. Transformaţi în procente: 5 8 ; ; 2. Aflaţi : a) 15% din 120 = b) 25% din x = 400; 3. Un autoturism avea de parcurs 4000 de km. În prima zi a parcurs 20% din drum, în a doua zi 75% din cât a parcurs în prima zi, iar în a treia zi restul. Să se afle câţi km a parcurs în a treia zi. 4. O bancă acordă o dobândă de 10% anual. Să se afle ce sumă va avea un elev după 3 ani dacă depune 1200 de lei (dobânda se capitalizează). 5. Preţul unui produs este de 250 lei. Să se afle preţul obiectului după o scumpire cu 20% şi după o ieftinire cu 15%. 6. Preţul unui produs după o scumpire de 20% a devenit 2400 lei. Aflaţi preţul iniţial. 7. Un elev a cheltuit în prima zi 20% din suma pe care o avea iar în a doua zi 10% din toată suma. Ştiind că i-au mai rămas 140 lei, aflaţi suma iniţială. 110

112 PROIECT DE LECŢIE Clasele: a VI-a B, a VI-a D Profesori: Daniela Toma, Nadia Şutelcă Aria curriculară: Limbă şi comunicare Disciplina: Limba şi literatura română Unitatea de învăţare: Genul epic. Schiţa Conţinutul învăţării: "Dl.Goe..." de I.L.Caragiale - dramatizare Tipul lecţiei: exersare de capacităţi Obiective de referinţă: 2.1. să realizeze înlănţuirea corectă a ideilor într-un mesaj oral; 2.4. să utilizeze accentul şi intonaţia pentru a evidenţia scopul comunicării; 2.7. să susţină un schimb verbal într-o conversaţie de grup, utilizând corect limba literară şi posibilităţile expresive ale limbii vorbite; 3.2. să sesizeze rolul dialogului în caracterizarea personajelor; Obiective operaţionale: Cognitive: - să evidenţieze rolul expresiv al dialogului; - să solicite şi să ofere o informaţie în mod clar, precis şi politicos; Afective: - să manifeste interes pentru realizarea sarcinilor; - să interiorizeze aceste cunoștinţe integrându-le în deprinderile de exprimare corectă; Psihomotorii: - să reacţioneze complex prin aplicarea modelului (în întregime sau parţial) şi în alte situaţii; Strategia didactică: Resurse procedurale (metode şi tehnici de lucru): - conversaţia; - jocul de rol; - lucrul cu textul; Resurse materiale: - costume de teatru; Forme de organizare: - echipe; Forma de evaluare: - observarea sistematică; - autoevaluarea; Durata: 50 minute Locul desfăşurării: sala de clasă Bibliografie: Ion Luca Caragiale, Momente şi schiţe. D-l Goe, Editura Hyperion, Bucureşti, 2003; 111

113 DESFĂŞURAREA LECŢIEI Etape 1.Moment organizatoric (5 minute) 2.Reactualizarea cunoştinţelor (5 minute) 3. Anunţarea conţinutului şi a obiectivelor (3 minute) 5. Dirijarea exersării (27 minute) 6. Asigurarea feedbackului (5 minute) 7. Tema pentru acasă/explicaţii pentru continuarea activităţii acasă (5 minute) Descrierea activităţilor Pregătirea elevilor pentru derularea piesei de teatru. Se realizează prin discuţii cu elevii. Profesorul prezintă elevilor obiectivele activităţii. Elvii devin actori în piesa de teatru D-l Goe de I.L. Caragiale. Se realizează prin discuţii cu elevii. Citirea altor piese de teatru scrise de I.L. Caragiale. Conţinut informativ Ca să nu mai rămâie repetent şi anul acesta, mam' mare, mamiţica şi tanti Miţa au promis tânărului Goe să-l ducă-n Bucureşti de 10 mai. Puţin ne importă dacă aceste trei dame se hotărăsc a părăsi locul lor spre a veni în Capitală numai de hatârul fiului şi nepoţelului lor. Destul că foarte de dimineaţă, dumnealor, frumos gătite, împreună cu tânărul Goe, aşteaptă cu multă nerăbdare, pe peronul din urbea X, trenul accelerat care trebuie să le ducă la Bucureşti. Adevărul e că, dacă se hotărăşte cineva să asiste la o sărbătoare naţională aşa de importantă, trebuie s-o ia de dimineaţa. Trenul în care se vor sui ajunge în Gara de Nord la opt fără zece a.m. D. Goe este foarte impacient şi, cu un ton de comandă, zice încruntat: - Mam' mare! de ce nu mai vine?... Eu vreau să vie! - Vine, vine acuma, puişorul mamii! răspunde cucoana. Şi sărută pe nepoţel; apoi îi potriveşte pălăria. Tânărul Goe poartă un frumos costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripţia pe pamblică: le Formidable, şi sub pamblică biletul de călătorie înfipt de tanti Miţa, că "aşa ţin bărbaţii biletul". - Vezi ce bine-i şade lui - zice mam' mare - cu costumul de marinel? - Mamiţo, nu ţi-am spus că nu se zice marinel? - Da' cum? - Marinal... - Ei! ziceţi voi cum ştiţi; eu zic cum am apucat. Aşa se zicea pe vremea mea, când a ieşit întâi moda asta la copii - marinel. - Vezi, că sunteţi proaste amândouă? întrerupe tânărul Goe. Nu se zice nici marinal, nici marinel... - Da' cum, procopsitule? întreabă tanti Miţa cu un zâmbet simpatic. - Mariner... - Apoi de! n-a învăţat toata lumea carte ca d-ta! zice mam' mare, şi iar sărută pe nepoţel şi iar îi potriveşte pălăria de mariner. Dar nu e vreme de discuţii filologice: soseşte trenul - şi nu stă mult.trenul este plin... Dar cu multă bunăvoinţă din partea unor tineri politicoşi, cari merg până la o staţie apropiată, se fac locuri pentru dame. Trenul a plecat... Mam'mare îşi face cruce, apoi 112

114 aprinde o ţigară... Goe nu vrea să intre în cupeu; vrea să şadă în coridorul vagonului cu bărbaţii. - Nu!... nu e voie să scoţi capul pe fereastră, mititelule! zice unul dintre tineri lui d. Goe, şi-l trage puţin înapoi. - Ce treabă ai tu, urâtule? zice mititelul smucindu-se. Şi după ce se strâmbă la urâtul, se spânzură iar cu amândouă mânile de vergeaua de alamă şi scoate iar capul. Dar n-apucă să răspunză ceva urâtul, şi mititelul îşi retrage îngrozit capul gol înăuntru şi-ncepe să zbiere. - Mamiţoo! mam' maree! tantii! - Ce e? Ce e? sar cocoanele. - Să oprească! zbiară şi mai tare Goe, bătând din picioare. Mi-a zburat pălăria! Să opreascăăă!!! Tot într-un timp, iacătă conductorul intră să vază cine s-a suit de la staţia din urmă. - Biletele, domnilor! Cocoanele arată biletele dumnealor, explicând d-lui conductor de ce nu poate şi Goe să facă acelaşi lucru: fiindcă biletul era în pamblica pălăriei, şi, dacă a zburat pălăria, fireşte c-a zburat cu pamblică şi cu bilet cu tot. Dar avea bilet... - Parol! chiar eu l-am cumpărat! zice tanti Miţa. Conductorul însă nu înţelege, pretinde bilet; dacă nu, la staţia apropiată, trebuie să-l dea jos pe d. Goe. Aşa scrie regulamentul: dacă un pasager n-are bilet şi nu declară că n-are bilet, i se ia o amendă de 7 lei şi 50 de bani, şi-l dă jos din tren la orice staţie. - Dar noi n-am declaratără? strigă mamiţa. - Ce e vinovat băiatul dacă i-a zburat pălăria? zice mam' mare. - De ce-a scos capul pe fereastră? eu i-am spus să nu scoată capul pe fereastră! zice cu pică urâtul. - Nu-i treaba dumitale! ce te-amesteci d-ta? zice tanti Miţa urâtului... - Uite ce e, cucoană - zice conductorul - trebuie să plătiţi un bilet... - Să mai plătim? n-am plătitără o dată? - Şi pe dasupra un leu şi 25 de bani. - Şi pe dasupra?... - Vezi, dacă nu te-astâmperi? zice mamiţa, şi-l zguduie pe Goe de mână. - Ce faci, soro? eşti nebună? nu ştii ce simţitor e? zice mam' mare. Şi, apucându-l de mâna cealaltă, îl smuceşte de la mamiţa lui, tocmai când trenul, clănţănind din roate, trece la un macaz. Din smucitura lu' mam' mare într-un sens, combinată cu clătinătura vagonului în alt sens, rezultă că Goe îşi pierde un moment centrul de gravitate şi se reazimă în nas de clanţa uşii de la cupeu. Goe începe să urle... în sfârşit, n-au ce să facă. Trebuie să se hotărască a plăti biletul, pe care are să-l taie conductorul din carnetul lui. Păcat însă de pălărie!... Ce-o să facă d. Goe la Bucureşti cu capul gol? şi toate prăvăliile închise!... s-ar întreba oricine, care nu ştie câtă grije are mam' mare şi câtă prevedere. Cum era să plece băiatul numai cu pălăria de paie? Dacă se întâmplă să plouă, ori răcoare? Şi mam' mare scoate din săculeţul ei un beret tot din uniforma canonierii le Formidable. - Te mai doare nasul, puişorule? întreabă mam' mare. - Nu... răspunde Goe. - Să moară mam' mare? - Să moară! - Ad', să-l pupe mam' mare, că trece! Şi-l pupă în vârful nasului; apoi, aşezându-i frumos beretul: - Parcă-i şade mai bine cu beretul!... zice mam' mare scuipându-l să nu-l deoache, apoi îl sărută dulce. - Cu ce nu-i şade lui bine? adaogă tanti Miţa, şi-l scuipă şi dumneaei şi-l sărută. - Lasă-l încolo! că prea e nu ştiu cum!... Auzi d-ta! pălărie nouă şi biletul! zice mamiţa, prefăcânduse foarte supărată. - Să fie el sănătos, să poarte mai bună! zice mam' mare. Dar mamiţa adaogă: - Da' pe mamiţica n-o pupi? - Pe tine nu vreau! zice Goe cu humor. - Aşa? zice mamiţa. Lasă!... şi-şi acopere ochii cu mâinile şi se face că plânge. - Las' că ştiu eu că te prefaci! zice Goe. 113

115 - Ţi-ai găsit pe cine să-nşeli! zice mam' mare. Mamiţa începe să râză; scoate din săculeţ ceva şi zice: - Cine mă pupă... uite!... ciucalată! Mamiţa pupă pe Goe, Goe pe mamiţa şi, luând bucata de ciucalată, iese iar în coridor. - Puişorule, nu mai scoate capul pe fereastră!... E lucru mare, cât e de deştept! zice mam' mare. - E ceva de speriat, parol! adaogă tanti Miţa. Pe când Goe îşi mănâncă afară ciucalata, cocoanele se dau în vorbă de una, de alta... Trenul aleargă acuma de spre Crivina către Periş. - Ia mai vezi ce face băiatul afară, mamiţo! zice mamiţa către mam' mare. Mam' mare se ridică bătrâneşte şi se duce în coridor: - Goe! puişorule! Goe! Goe! Goe nicăieri. - Vai de mine! ţipă cucoana, nu-i băiatul! Unde e băiatul!... s-a prăpădit băiatul! Şi toate cucoanele sar... - A căzut din tren băiatul! Ţaţo, mor! Dar deodată, cu tot zgomotul trenului, se aud bubuituri în uşa compartimentului unde nu intră decât o persoană. - Goe! maică! acolo eşti? - Da! - Aide! zice mam' mare, ieşi odată! ne-ai speriat. - Nu pot! zbiară Goe dinăuntru. - De ce?... te doare la inimă? - Nu! nu pot... - E încuiat! zice mam' mare, vrând să deschidă pe dinafară. - Nu pot deschide! zbiară Goe desperat. - Vai de mine! îi vine rău băiatului înăuntru! în sfârşit, iacătă conductorul cu biletul: primeşte paralele şi liberează pe captiv, pe care toate trei cocoanele îl sărută dulce, ca şi cum l-ar revedea după o îndelungată absenţă. Şi mam' mare se hotărăşte să stea în coridor, pe un geamantan străin, să păzească pe Goe, să nu se mai întâmple ceva puişorului. Puişorul vede o linie de metal în colţul coridorului, care are la capătul de sus o maşină cu mâner. Se suie-n picioare pe geamantan, pune mâna pe mânerul maşinii şi începe să-l tragă. - Şezi binişor, puişorule! să nu strici ceva! zice mam' mare. Trenul îşi urmează drumul de la Periş cătră Buftea cu mare viteză. Dar pe la mijlocul kilometrului 24, deodată s-aude un şuier, apoi semnalul de alarmă, trei fluiere scurte, şi trenul se opreşte pe loc, producând o zguduitură puternică. - Ce e? ce e?... Toţi pasagerii sar înspăimântaţi la ferestre, la uşi, pe scări... - Goe! puişorule! Goe! strigă tanti Miţa şi se repede afară din compartiment. Goe este în coridor... - De ce s-a oprit trenul? - Cineva, nu se ştie din ce vagon, a tras semnalul de alarmă. - Din ce vagon?... - Asta e uşor de constatat; manivela semnalului nu se poate trage decât rupându-se aţa înnodată şi cu nodul plumbuit. Personalul trenului umblă forfota, examinând roatele tamponate cu toată presiunea, aşa de tamponate că-i trebuie vreo zece minute mecanicului să-şi încarce iar pompa de aer comprimat şi să poată urni trenul din loc. În toată vremea asta, conductorii şi şeful trenului aleargă din vagon în vagon şi cercetează aparatele semnalelor de alarmă. Cine poate ghici în ce vagon era ruptă aţa plumbuită şi răsturnată manivela? Ciudat! tocmai în vagonul de unde zburase mai adineauri pălăria marinerului! Cine? cine a tras manivela? Mam' mare doarme în fundul cupeului cu puişorul în braţe. Nu se poate şti cine a tras manivela.trenul se porneşte în sfârşit, şi ajunge în Bucureşti cu o întârziere de câteva minute. Toată lumea coboară. Mam' mare aşază frumuşel beretul lui Goe, îl scuipă pe puişor să nu-l deoache, îl întreabă dacă-l mai doare nasul şi-l sărută dulce. Apoi cocoanele se suie cu puişorul în trăsură şi pornesc în oraş: - La bulivar, birjar! la bulivar... (Ion Luca Caragiale, Momente şi schiţe. D-l Goe) 114

116 PROIECT DE LECŢIE Clasa: a V-a Profesor: Daniela Velicescu Aria curriculară: Limbă şi comunicare Disciplina: Limba engleză Tema activităţii: What Do I Want To Be? Competenţe specifice: Lingvistică: Pentru a utiliza în mod adecvat diferite tipuri de comunicare în situații reale: - Demonstrarea capacităţii de a lucra în echipe, grupuri sau perechi, respectând opinia celuilalt; - Exprimarea voinței în atingerea scopurilor prin diferite moduri/căi; - Dezvoltarea unei atitudini pozitive față de nou şi schimbare în viața socio-economică; Pragmatică: Pentru a planifica și construi o carieră (pentru a construi un set de valori individuale și sociale și a-şi ghida comportamentul și cariera în funcție de ele): - Demonstrarea capacităţii de a-şi susține propriile opțiuni; - Atingerea propriilor obiective în ceea ce privește cariera; Obiective operaţionale: - să recunoască mesajul unui text; - să vorbească despre ei înșiși, despre oamenii și activitățile din jurul lor; - să adreseze întrebări în funcţie de situaţiile de conversaţie alese; Strategia didactică: Resurse procedurale (metode şi tehnici de lucru): - dialogul; - exerciţiul; - conversaţia; - explicaţia; Resurse materiale: - postere; - fişe de lucru; - obiecte reale; Forme de organizare: - frontal; - pe grupe; - pe perechi; Forma de evaluare: rezolvarea de exerciţii Durata: 50 minute Locul desfăşurării: sala de clasă 115

117 DESFĂŞURAREA LECŢIEI Etape 1. Moment organizatoric (5 minute) 2. Reactualizarea cunoştinţelor (5 minute) 3. Anunţarea conţinutului şi a obiectivelor (3 minute) 5. Dirijarea exersării (27 minute) 6. Asigurarea feedbackului (5 minute) 7. Tema pentru acasă/explicaţii pentru continuarea activităţii acasă (5 minute) Descrierea activităţilor Pregătirea materialelor, prezenţa, verificarea temei. Se realizează prin discuţii cu elevii. Profesorul prezintă elevilor obiectivele activităţii. Elvii sunt antrenaţi în activităţi de recunoaştere a mesajului unui text, discuţii despre ei înșiși, despre oamenii și activitățile din jurul lor etc. Adresează elevilor întrebări referitoare la conţinutul lecţiei. Exerciţii. 116

118 PROIECT DE LECŢIE Clasa: a VII-a Profesor: Liana Crăciunoiu-Duță Aria curriculară: Educaţie fizică şi sport Disciplina: Educație fizică Unitatea de învăţare: Deprinderi și calități motrice de bază Conţinutul învăţării/tema activităţii: pregătire tehnică și artistică Tipul lecţiei: formare de deprinderi motrice, dezvoltare de calități fizice Competențe specifice: 5.1. Efectuarea gesturilor motrice cu corectitudine şi expresivitate; 5.2. Conștientizarea și abordarea constantă a ţinutei estetice; Obiective operaţionale: - să tacteze exerciții ritmice indicate de profesor; - să execute corect în ritmul muzicii pașii de dans sportiv; - să prezinte o coregrafie de cha-cha, vals vienez și o structură motrică pe fond muzical individual, în perechi și în formație; - să adopte poziția corectă a corpului, specifică stilului de dans; Strategie didactică: Resurse procedurale (metode şi tehnici de lucru): - prezentarea figurilor; - conversația; - exersarea; - explicația; - demonstrația (individual, pe perechi); Resurse materiale: - CD player; Forme de organizare: - frontal; - pe perechi; Forma de evaluare: continuă; Durata: 50 minute; Locul desfăşurării: sala de sport; Bibliografie: - Năstase, V., D., Initiere în dans sportiv; - Popescu Marioara, Mirajul Dansului; - Stroescu Adina, Gimnastica; - Tudusciuc, I., Gimnastica artistică sportivă; 117

119 DESFĂŞURAREA LECŢIEI Etape 1. Organizarea colectivului de elevi (2 minute) 2. Pregătirea organismului pentru efort (6 minute) 3. Influențarea selectivă a aparatului locomotor (7 minute) 4. Dezvoltarea vitezei de reacție, de execuție (8 minute) 5. Învățarea pasului Zorba-structura motrică (12 minute) 6. Dezvoltarea Rezistenței musculaturii membrelor inferioare (10 minute) 7. Revenirea organismului după efort (3 minute) 8. Aprecieri și recomandări (2 minute) Descrierea activităţilor - adunarea, alinierea și salutul colectivului de elevi; - verificarea prezenței, a echipamentului și a stării de sănătate; - prezentarea temelor lecției; Variante de mers, exerciții din școala alergării și săriturii (mers pe vârfuri, pe călcâie, alergare, joc de glezne, pendularea gambelor înapoi, pas adăugat, pas încrucișat, pas săltat, pas sărit, alergare accelerată). Complex de exerciții de dezvoltare fizică armonioasă pe fond muzical pentru cap-gât, brațe, trunchi, picioare (aplecări, arcuiri, îndoiri, răsuciri, fandări, sărituri). Executarea coregrafiei cha-cha în măsura muzicală 4/4 Time Step (pas în ritm), Close Basic Movement (pas de bază în P.I.), New York (oprire din PDP), Spot Turn to Left and to Right (întoarcere la stânga-dreapta) Hand to Hand (mână în mână). Învățarea pasului Zorba-structura motrică. Executarea coregrafiei vals vienez frontal și pe perechi pe fond muzical ¾. Alergare ușoară, exerciții de relaxare a musculaturii brațelor și picioarelor, exerciții de inspirație/expirație. Se fac aprecieri aspura modului în care elevii au executat pașii specifici tehnicilor abordate, se evidențiază respectarea ritmului, a liniei melodice, precum și a adoptării poziției corporale corespunzatoare corecte atât individual cât și în pereche. 118

120 PROIECT DE LECŢIE Clasa: a X-a B Profesor: Alina Oprea Aria curriculară: Limbă şi comunicare Disciplina: Limba franceză Unitatea de învăţare: Unitatea 8, Le terroir retrouvé Conţinutul învăţării: Le voyage - mode d emploi Tipul lecţiei: lecţie de predare-învăţare Competenţe specifice: - Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare; - Identificarea sensului global al unui mesaj; - Identificarea de informaţii cheie din texte autentice; - Identificarea de detalii din mesaje orale/scrise (autentice); Obiective operaţionale: - dezvoltarea vocabularului turismului şi călătoriilor; - înţelegerea unui reportaj despre turiştii străini veniţi în vizită în Franţa; - competenţa de utilizare adecvată a diferitelor tipuri de comunicare în situaţii reale (să folosească diverse modalităţi de comunicare în situaţii reale); - dezvoltarea capacităţii de a identifica şi distinge informaţia relevantă de cea nerelevantă în diferite domenii ale cunoaşterii; Strategia didactică: Resurse procedurale (metode şi tehnici de lucru): metode şi tehnici de predare-învăţare pentru înţelegerea orală, recunoaşterea intonaţiei, ascultarea repetată a documentului audio, vizualizarea repetată a documentului video, lectura, explicaţia, dialogul, problematizarea, exerciţiul, conversaţia euristică. Resurse materiale: - fişe de lucru; - calculator; - videoproiector; - CD Le nouvel Édito; Forme de organizare: - frontal; - individual; - pe grupe; Forma de evaluare: evaluare formativă (continuă); Durata: 50 minute Locul desfăşurării: sala de festivităţi Bibliografie: Heu, E., Abou-Samra, M., Perrard, M., Pinson, C., Le nouvel édito, B1, Éditions Didier. 119

121 DESFĂŞURAREA LECŢIEI Etape 1.Moment organizatoric/ Pregătirea clasei pentru activitate (2 minute) 2. Captarea atenţiei/ Discuţie introductivă (3 minute) 3. Anunţarea conţinutului şi a obiectivelor (5 minute) 4. Dirijarea învăţării (20 minute) 5. Asigurarea feedbackului (15 minute) Descrierea activităţilor Salutul, prezenţa, pregătirea materialelor, verificarea temei. Profesorul le captează atenţia elevilor printr-o definiţie: Action de se rendre dans un lieu relativement lointain ou étranger; séjour ou périple şi le cere elevilor să găsească cuvântul care se potriveşte cu definiţia de mai sus. Elevii deduc că este vorba despre cuvântul voyage. Profesorul anunţă titlul lecției Le voyage - mode d emploi şi prezintă elevilor competenţele specifice şi operaţionale vizate în cadrul lecţiei: Competenţe specifice: - Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare; - Identificarea sensului global al unui mesaj; - Identificarea de informaţii cheie din texte autentice; - Identificarea de detalii din mesaje orale/scrise (autentice); Obiective operaţionale: - dezvoltarea vocabularului turismului şi călătoriilor; - înţelegerea unui reportaj despre turiştii străini veniţi în vizită în Franţa; - competenţa de utilizare adecvată a diferitelor tipuri de comunicare în situaţii reale (să folosească diverse modalităţi de comunicare în situaţii reale); - dezvoltarea capacităţii de a identifica şi distinge informaţia relevantă de cea nerelevantă în diferite domenii ale cunoaşterii; Profesorul distribuie elevilor o primă fişă de lucru şi explică sensul cuvintelor necunoscute. Cuvintele sunt împărţite pe categorii: voyager, les dépenses, les personnes, les lieux touristiques, les activités, l hébergement, l organisation du séjour, le camping, caractériser un hôtel, les vacances en plein air, le climat. Profesorul le propune elevilor să rezolve exerciţiile 1, 2, 3, 4 şi 5 din fişa de lucru. 1. Completaţi textul cu următoarele cuvinte: voyage orgnisé, réservation, basse saison, agence de voyage, offre de dernière minute, croisière. 2. Iată conţinutul bagajelor a 4 călători. Imaginati-vă destinaţia şi activităţile lor. 3. Ce aţi face în aceste situaţii? Asociaţi fiecare situaţie cu o acţiune. 4. Profesorul utilizează un document audio. Ascultaţi reacţiile clienţilor hotelului şi asociaţi-le cu situaţiile în care au fost formulate. 5. Asociaţi fiecare definiţie cu tipul de climă potrivit. Elevii îşi vor fixa lexicul predat printr-o activitate de înţelegere orală a unui document video. Documentul se numeşte: Les touristes étrangers sont de retour (Turiştii străini se întorc). Profesorul distribuie o fişă de exerciţii cu următoarele cerinţe: - Veţi privi un document video. Veţi avea mai întâi 3 minute pentru 120

122 a citi întrebările de mai jos, apoi veţi privi de două ori înregistarea cu o pauză de 4 minute între cele două vizionări. După cea de-a doua vizionare veţi avea încă 5 minute pentru a completa răspunsurile. (Vous allez regarder un document vidéo. Vous aurez tout d abord 3 minutes pour lire les questions ci-dessous, ensuite vous regarderez deux fois l enregistrement avec une pause de 4 minutes entre les deux visionnages. Après le deuxième visionnage, vous aurez encore 5 minutes pour compléter vos réponses.) Răspundeţi la întrebări bifând răspunsul corect sau completând răspunsul cerut: 1. Care este subiectul abordat în reportaj? Bifaţi răspunsul corect. 2. Priviţi reportajul. Spuneţi dacă informaţiile sunt adevărate sau false. 3. Completaţi textul cu informaţiile care lipsesc: 2009 / 0,5 / 4,1 / 3 4. Asociaţi fiecărui personaj opinia corespunzătoare. După ce elevii răspund, profesorul reia documentul video, varianta subtitrată pentru justificarea răspunsurilor. Solicită elevilor să traducă subtitrarea şi verifică dacă aceştia şi-au însuşit vocabularul predat. (Répondez aux questions en cochant la réponse ou en complétant la réponse demandée: 1. Quel sujet est abordé dans le reportage? Cochez la bonne case. 2. Regardez le reportage. Dites si les informations sont vraies/ fausses. 3. Complétez le texte avec les données qui manquent: 2009 / 0,5 / 4,1 / 3 4. Associez à chaque personnage l opinion qui lui correspond.) 6. Tema pentru acasă/explicaţii pentru continuarea activităţii acasă (5 minute) Profesorul le indică elevilor tema pentru acasă, exerciţiul 6 din fişa de vocabular: expression orale (exprimare orală). - Lucraţi la o agenţie de voiaj şi organizaţi o călătorie pentru o persoană căreia îi plac muzeele, pentru o persoană care vrea să facă sport şi pentru o altă pesoană care vrea să se odihnească la soare. Alegeţi o destinaţie care să le convină tuturor. Precizaţi activiţătile pe care le va putea face fiecare dintre cele 3 persoane menţionate mai sus (Vous travaillez dans une agence de voyage et vous organisez un voyage réunissant une personne qui aime les musées, une autre qui veut faire du sport et la dernière qui a envie de se reposer au soleil. Choisissez une destination qui convienne à tous. Vous indiquerez les activités que chacun pourra faire). Profesorul apreciează activitatea elevilor prin calificative şi note. 121

123 Compréhension orale Conţinut informativ FICHE D EXERCICES Titre du document vidéo: Les touristes étrangers sont de retour Vous allez regarder un document vidéo. Vous aurez tout d abord 3 minutes pour lire les questions ci-dessous, ensuite vous regarderez deux fois l enregistrement avec une pause de 4 minutes entre les deux visionnages. Après le deuxième visionnage, vous aurez encore 5 minutes pour compléter vos réponses. Répondez aux questions en cochant la réponse ou en complétant la réponse demandée: 1. Quel sujet est abordé dans le reportage? Cochez la bonne case. Les vacances des touristes étrangers. Les possibilités d hébergement. Le tourisme dans la région Centre. L embarras du choix entre gîte et hôtel. Les fêtes d hiver. 2. Regardez le reportage. Dites si les informations sont vraies, fausses. 1. La clientèle qui fait vivre le secteur dont il est question est celle européenne. 2. Ce secteur se porte bien. 3. Jean Paul est d origine française. 4. Liliane préfère l hôtel. 5. Marie accueille pour la première fois des Canadiens. Vrai Faux 3. Complétez le texte avec les données qui manquent: 2009 / 0,5 / 4,1 / 3 le nombre de nuitées dans les campings a augmenté de % lorsque les hôtels enregistrent une hausse de seulement % mais après une chute de plus de % en. 4. Associez à chaque personnage l opinion qui lui correspond. Sabrina Melloult Le journaliste Jean- Paul Liliane Marie c est la formule idéale de se retrouver en famille. Les gîtes attirent donc de plus en plus de monde. on veut que les gens se sentent bien. Le principal enseignement c est le retour de la clientèle étrangère. c est convivial et on voit un peu comment les gens vivent. 122

124 Grilă de corectare (GRILLE DE CORRECTION) Titre du document: Les touristes étrangers sont de retour Vous allez regarder un document vidéo. Vous aurez tout d abord 3 minutes pour lire les questions ci-dessous, ensuite vous regarderez deux fois l enregistrement avec une pause de 4 minutes entre les deux visionnages. Après le deuxième visionnage, vous aurez encore 5 minutes pour compléter vos réponses. Répondez aux questions en cochant la réponse ou en complétant la réponse demandée. 1. Quel sujet est abordé dans le reportage? Cochez la bonne case. Les vacances des touristes étrangers. Les possibilités d hébergement. x Le tourisme dans la région Centre. L embarras du choix entre gîte et hôtel. Les fêtes d hiver. 2. Regardez le reportage. Dites si les informations sont vraies, fausses. Vrai Faux 1. La clientèle qui fait vivre le secteur dont il est question est X celle européenne. 2. Ce secteur se porte bien. X 3. Jean Paul est d origine française. X 4. Liliane préfère l hôtel. X 5. Marie accueille pour la première fois des Canadiens. X 3. Complétez le texte avec les données qui manquent: 2009 / 0,5 / 4,1 / 3 le nombre de nuitées dans les campings a augmenté de 4,1% lorsque les hôtels enregistrent une hausse de seulement 0,5% mais après une chute de de plus de 3% en Associez à chaque personnage l opinion qui lui correspond. Sabrina Melloult Le journaliste Jean-Paul Liliane Marie Le principal enseignement c est le retour de la clientèle étrangère. Les gîtes attirent donc de plus en plus de monde. c est la formule idéale de se retrouver en famille. c est convivial et on voit un peu comment les gens vivent. on veut que les gens se sentent bien. 123

125 PROIECT DE LECŢIE Clasa: a XII-a Profesor: Cristiana Popescu Aria curriculară: Tehnologii Disciplina: CDS WEB learning Conţinutul învăţării: Prezentarea de proiecte Modalităţi de explorare a posibilităţilor de carieră carieră în Web design; Tipul lecţiei: verificare şi apreciere Competenţe specifice: Identificarea tehnicilor de programare adecvate rezolvării unei probleme şi aplicarea creativă a acestora. Obiective operaţionale: Cognitive: - să conceapă o interfaţă web (un site) respectând arhitectura, organizarea paginilor, arborescenţa şi navigarea; - să elaboreze un proiect sub forma unui site cu o temă la alegere, în care să-şi prezinte o pasiune sau o carieră pe care ar dori să o urmeze; Afectiv atitudinale: - să conştientizeze impactului social, economic şi moral al informaticii; Psihomotorii: - să utilizeze corect tehnici de calcul; Strategia didactică: Resurse procedurale: - conversaţia; - dezbaterea; - exemplul; - brainstorming-ul; Resurse materiale: - calculator; - editoare text; - browsere; - videoproiector; Forme de organizare: - frontală; - individuală; Forma de evaluare: - sumativă; Durata: 50 minute Locul desfăşurării: laboratorul de informatică; Bibliografie: - Simion, I., Proiectarea paginilor Web, Editura Teora; - Alboaie Lenuţa, Buraga Sabin, Servicii Web-concepte de bază şi implementări, Editura Polirom; - Castro, Elizabeth, HTML pentru World Wide Web, Ghid de învăţare rapidă, Editura Corint, 2003; - Rich Darnel, Totul despre HTML, Editura Teora, 2005; 124

126 DESFĂŞURAREA LECŢIEI Etape 1. Moment organizatoric/ Pregătirea clasei pentru activitate (2 minute) 2. Captarea atenţiei (3 minute) 3. Stabilirea conţinutului tematic ce urmează a fi verificat (2 minute) 4. Dirijarea activităţii de evaluare/verificarea pregătirii elevilor (proiectelor) (28 minute) 5. Explicaţii suplimentare (5 minute) 6. Aprecierea rezultatelor (9 minute) 7. Tema pentru acasă/explicaţii pentru continuarea activităţii acasă (1 minut) Descrierea activităţilor Salutul, prezenţa, pregătirea materialelor. Exerciţiu de energizare. Fiecare elev îşi spune prenumele, o caracteristică care descrie proiectul realizat. Se prezintă tema şi obiectivele activităţii. - Prezentarea de către fiecare elev în parte a proiectului realizat, argumentând tema aleasă şi modul de realizare, precum şi sursele de informare. - Dezbatere: elevii vor fi încurajaţi să-şi exprime ideile, să asculte părerile fiecăruia şi să-şi adreseze întrebări unul altuia legate de proiectul prezentat şi de asemenea să identifice colegii care au calităţile necesare unui dezvoltator web. Se va pune accent pe noţiunile legate de interfaţa cu utilizatorul ca parte importantă a aplicaţiei. Interfaţa trebuie să satisfacă toate cerinţele proiectului. Se va accentua importanţa designului în crearea unei interfeţe. Se prezintă elevilor competenţele şi abilităţile necesare în profesia de web designer. Se vor face aprecieri individuale şi colective asupra activităţii desfăşurate. Elevii vor spune un lucru important şi util pe care l-au reţinut din această activitate. Îmbunătăţirea calităţii proiectului. 125

127 PROIECT DE LECŢIE Clasa: a XI-a Profesor consilier şcolar: Mirela Isuf Aria curriculară: Consiliere şi orientare Disciplina: Consiliere psihopedagogică Conţinutul învăţării: Consilierea carierei - Relaţia dintre carieră şi interesele profesionale Competenţe specifice: Demonstrarea competenţei de a susţine propriile opţiuni; Realizarea unor planuri personale de acţiune şi motivarea pentru învăţarea continuă; Identificarea intereselor profesionale şi a ocupaţiilor care corespund acestora; Obiective operaţionale: Cognitive: - să ierarhizeze propriile interese profesionale; - să sesizeze relaţia dintre profesii şi interese profesionale; Afectiv atitudinale: - să manifeste interes pentru activităţile de consiliere a carierei; Psihomotorii: - să folosească adecvat şi ecologic materialele puse la dispoziţie; Strategia didactică: Resurse procedurale: - conversaţia; - exemplul; - explicaţia; - administrare de chestionare; - distribuirea de materiale informative; Resurse materiale: - coli de hârtie; - instrumente de scris; - flipchart; - chestionar de interese; - foi de răspuns; - fişe de informaţii; Forme de organizare: - frontală; - individuală; Forma de evaluare: continuă-formativă; Durata: 50 minute Locul desfăşurării: Cabinetul şcolar de Asistenţă Psihopedagogică; Bibliografie: Sălăvăstru Dorina, Psihologia educaţiei, Ed. Polirom, Iaşi, Lemeni, M., M. (coordonatori), Consiliere şi orientare ghid de educaţie pentru carieră, Ed. ASCR, Cluj-Napoca,

128 DESFĂŞURAREA LECŢIEI Etape 1.Moment organizatoric/ Pregătirea clasei pentru activitate (2 minute) 2.Exercițiu de energizare (15 minute) 3. Anunţarea temei activităţii, a scopului şi a obiectivelor urmărite (3 minute) 4. Dirijarea activității (20 minute) Descrierea activităţilor Elevii sunt rugaţi să se pregătească pentru începerea activităţii. Elevii primesc coli de hârtie şi instrumente de scris, apoi sunt rugaţi să realizeze un paşaport pentru viitor descriind în câteva cuvinte stilul lor de viaţă actual şi stilul de viaţă pe care şi-l doresc peste 10 ani (în termenii de preferinţe şi/sau respingeri pentru anumite activităţi şcolare şi extraşcolare, posibile profesii, timp liber, situaţie familială etc.). Se anunţă elevii, tema şi scopul activităţii, precizându-se că preferinţele oamenilor pentru anumite domenii de activitate se numesc interese profesionale, că acestea pot fi identificate cu ajutorul chestionarelor de interese, iar în cadrul activităţii vor descoperi care sunt propriile lor interese profesionale. Se administrează elevilor un chestionar de interese, se acordă timpul necesar pentru completarea lor, apoi sunt ajutaţi să descopere cu ajutorul unor fişe de răspuns, propriile ierarhii de interese profesionale. Se descriu cele 6 categorii de interese profesionale, conform teoriei lui Holland şi se dau exemple de profesii ce se încadrează în categoriile de interese profesionale. Se distribuie elevilor fişe de informaţii despre interesele profesionale. Se solicită elevilor să motiveze importanţa relaţiei dintre carieră şi interesele profesionale. 5. Asigurarea feedbackului (7 minute) 6. Tema pentru acasă/explicaţii pentru continuarea activităţii acasă (3 minute) Se fac aprecieri asupra modului de desfăşurare al activităţii şi se solicită elevilor să enunţe un aspect plăcut/neplăcut despre această activitate. Să reflecteze asupra lucrurilor pe care le-au aflat despre interesele lor profesionale şi să discute cu părinţii despre acestea. 127

129 PROIECT DE LECŢIE Clasa: a XI-a Profesor: Carmen Oprea Aria curriculară: Om şi societate Disciplina: Religie Unitatea de învăţare: Concepte liturgice Conţinutul învăţării: Semnificaţia poziţionării icoanelor în biserică; Tipul lecţiei: achiziţionarea de noi cunoştinţe; Competenţe specifice: - Definirea propriilor convingeri în raport cu alte credințe și convingeri; - Utilizarea adecvată a diverselor tipuri de comunicare în situații reale (pentru a folosi diverse mijloace de comunicare în situații reale); - Utilizarea conceptelor religioase în diferite contexte de comunicare; - Dezvoltarea competențelor de a construi/planifica propria carieră (să creeze un set de valori individuale și sociale și să-şi ghideze comportamentul și cariera în funcție de ele); Obiective operaţionale: Cognitive: La sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili: - să descrie pictura în Biserica Ortodoxă; - să argumenteze valoarea spirituală, artistică și pedagogică a picturii religioase; - să identifice elementele specifice ale picturii bizantine; - să stabilească legătura dintre icoane și Evanghelie; Afectiv atitudinale: - să se implice activ în rezolvarea sarcinilor date de către profesor; Psihomotorii: - să utilizeze în mod corespunzător materialele didactice; Strategia didactică: inductivă; Resurse procedurale: - conversația; - rezolvarea problemelor; - explicaţia; - citirea și interpretarea textului biblic; Resurse materiale: - manualul; - fişe de lucru; - flipchart; Forme de organizare: - frontal; - pe perechi; - pe grupuri; Forma de evaluare: - sumativă; Durata: 50 minute Locul desfăşurării: Biserica Mântuleasa, Craiova; Bibliografie: Boghiu, A., S., Chipul Mântuitorului în iconografie, Editura Bizantina, București, 2001; Branişte, E., Liturgica specială, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti,1980; Branişte, E., Liturgica, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1984; Branişte, E., Branişte Ecaterina, Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase, Editura Diecezană, Caransebeş, 2001; 128

130 Muha, C., Religie Auxiliar didactic pentru elevi, clasa a XI-a, Editura Sf. Mina, Iaşi, 2009; *** Biblia sau Sfânta Scriptură, Institutul Biblic şi de Misiune al BOR, Bucureşti, 2001; DESFĂŞURAREA LECŢIEI Etape 1.Moment organizatoric/ Pregătirea clasei pentru activitate (2 minute) 2.Reactualizarea cunoştinţelor (3 minute) 3. Captarea atenţiei/ Discuţie introductivă/ Exerciţii de spargere a gheţii (2 minute) 4. Anunţarea conţinutului şi a obiectivelor (2 minute) 5. Dirijarea învăţării (28 minute) 6. Asigurarea feedbackului (11 minute) 7. Tema pentru acasă/explicaţii pentru continuarea activităţii acasă (2 minute) Descrierea activităţilor Profesorul salută elevii. Spun împreună rugăciunea Tatăl nostru. Profesorul verifică cine este prezent sau absent și organizează elevii. Cu ajutorul întrebărilor, profesorul solicită elevilor să explice cuvântul icoană, pentru a argumenta de ce venerarea icoanelor nu este idolatrie, Sinodul Ecumenic oferind libertatea de a se închina icoanelor. Profesorul solicită elevilor să completeze fişa de lucru 1. Profesorul îi invită pe elevi să vorbească despre Biserica creștină. Profesorul anunță titlul lecție și menționează competențele care vor fi atinse în timpul activităţii. Solicită elevilor să răspundă la întrebări despre icoană ca pictură în biserică. Profesorul prezintă elevilor informații despre iconografie, despre arhitectura și pictura bizantină. El vorbește cu elevii despre părțile bisericii, despre icoanele și picturile existente în fiecare parte, despre obiectele sacre şi ce simbolizează fiecare. Profesorul explică elevilor că pictura religioasă este o revizuire a istoriei mântuirii. Elevii sunt întrebaţi despre importanța picturii bisericii în viața unui creștin ortodox, despre ordinea în care principalele zone ale bisericii (interiorul și exteriorul) au fost pictate. Se aduc completări dacă există neînţelegeri. Profesorul concluzionează referitor la tema discutată subliniind principalele aspecte: Una Sfânta și Apostolească Biserică este Biserica lui Iisus Hristos, pe care El a promis că nu va fi învinsă nici chiar de porțile iadului. Pictura este, de asemenea, numită "Biblia în imagini" sau "Biblia pentru analfabeți". Profesorul face comentarii generale cu privire la activitatea elevilor, menţionând elevii cei mai activi, care au dat cele mai multe și cele mai bune răspunsuri. Solicită elevilor să întocmească un portofoliu care să includă fotografii cu picturi din fiecare parte a bisericii. Elevii și profesorul spun rugăciunea Cuvine-se cu Adevărat. 129

131 PROIECT DE LECŢIE Clasa: pregătitoare D Profesor: Anda Dumitrescu Aria curriculară: Arte și tehnologii Disciplina: Arte vizuale şi Abilităţi practice Unitatea de învăţare: De la pământ la soare Subiectul lecţiei: Încondeierea ouălor Tipul lecţiei: formarea și consolidarea unor competențe de pictură; Competenţe specifice: AVAP 2.2 Exprimarea ideilor şi trăirilor personale, în aplicaţii simple, specifice artelor vizuale; DP 5.1 Dezvoltarea unor atitudini pozitive față de sine și față de semeni: toleranță, responsabilitate, rigoare; MEM 1.5 Efectuarea de adunări repetate/scăderi repetate prin numărare și reprezentări obiectuale în concentrul 0-31; CLR 3.2 Identificarea semnificației unei/unor imagini care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare; Obiective operaţionale: O1 - să utilizeze corect materialele folosite în încondeierea ouălor; O2 - să respecte tradiția populară; O3 - să manifeste atitudini pozitive față de sine și semeni; O5 - să analizeze lucrarea proprie şi lucrările colegilor ţinând cont de criteriile de evaluare precizate în timpul orei; Strategii didactice: metode şi procedee: - exerciţiul; - demonstraţia; - explicaţia; - conversaţia; - problematizarea; mijloace de învăţământ: puzzle cu iepuraș, ouă, pensule, acuarele, fond muzical; forme de organizare: - frontală; - pe grupe; - individuală; Evaluare: observare sistematică, aprecieri verbale, analiza produselor activităţii. Durata: 30 minute Locul desfășurării: sala de clasă Bibliografie: - Cerghit, I., Metode de învățămȃnt, Ed. Polirom, Iași, 2006; - MECTS - Programa şcolară pentru disciplina Arte vizuale şi Abilităţi practice aprobată prin ordin al ministrului Nr. 3418/ ;

132 DESFĂŞURAREA LECŢIEI Etape 1. Moment organizatoric (2 minute) 2. Captarea atenţiei (2 minute) Descrierea activităţilor Se asigură condiţiile necesare pentru buna desfăşurare a lecţiei. Se adresează întrebări despre Sf. Paște. Se prezintă piese de puzzle pe spatele cărora sunt scrise exerciții de CLR și MEM. După rezolvarea corectă a acestora se descoperă imaginea iepurașului de Paște. 3. Anunţarea conținutului şi a obiectivelor (2 minute) 4. Dirijarea învățării (20 minute) 5. Analiza, aprecierea şi evaluarea lucrărilor (2 minute) 6. Încheierea activităţii (2 minute) Se anunță tema lecției și se enumeră obiectivele într-o formă accesibilă elevilor. Se prezintă modelul, după care se discută despre materialele pregătite. Se încondeiază ouăle ținându-se cont de indicațiile date. Se solicită elevilor să efectueze o evaluare obiectivă a lucrărilor. Se cer argumente pentru aprecierile făcute de elevi. Se face o apreciere generală a activităţii. 131

133 PROIECT DE LECŢIE Clasa: I C Profesor: Elena Alexie Aria curriculară: Consiliere şi orientare Disciplina: Dezvoltare personală Unitatea de învăţare: Meserii şi meseriaşi Conţinutul învăţării: Meseria-brăţară de aur Tipul lecţiei: exersare de capacităţi Competenţe specifice/obiective de referinţă: - Competenţa de adaptare la situaţii sociale diferite; - Competenţa de investigare şi valorizare/valorificare a propriei experienţe; Obiective operaţionale: Cognitive: - să denumească meseriile pe baza unei imagini; - să formeze piramida meseriilor, în funcţie de criteriile date; - să asocieze imaginea care sugerează o meserie cu imaginea uneltelor necesare în desfăşurarea ei; - să identifice pe baza unei ghicitori meseria/unealta indicată; - să precizeze produsele sau uneltele specifice unei anumite meserii; - să prezinte sugestiv o meserie folosind limbajul non-verbal (mima); - să asambleze piese de puzzle pentru a obţine imaginea unei profesii; - să descrie meseriile prezentate pe ruleta meseriilor; Afectiv atitudinale: - să colaboreze în rezolvarea sarcinilor; - să manifeste spirit de competiţie; Psihomotorii: - să mânuiască materialul intuitiv; - să realizeze un puzzle din piesele primite; Strategia didactică: Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, lucrul pe grupe, turul galeriei, ciorchinele; Resurse materiale: jetoane cu imagini reprezentând meserii, ghicitori despre meserii, fişe de lucru, carioci, piese pentru puzzle, laptop, videoproiector, roata meseriilor, maşina timpului, postit-uri, plicuri cu scrisori; Forme de organizare: frontală, pe grupuri, individual; Forme de evaluare: observarea sistematică, aprecieri verbale, evaluare reciprocă, stimulente; Durata: 45 minute Locul desfăşurării: sala de clasă Bibliografie: 1. Cosma, T., Ora de dirigenţie în gimnaziu, Ed. Plumb, Bacău, 1994; 2. Lemeni, G., Porumb, M., Consiliere şi orientare. Activităţi pentru clasele V-VIII, Editura ASCR, Cluj, 2011; 3. Puia, M., Comşa, F.,M., Îndrumar de dirigenţie, Editura Niculescu, Bucureşti,

134 DESFĂŞURAREA LECŢIEI Etape 1. Moment organizatoric/pregătirea clasei pentru activitate (1 minut) 2. Reactualizarea cunoştinţelor (6 minute) 3. Discuţie introductivă (pregătitoare)/captarea atenţiei (2 minute) 4. Anunţarea conţinutului şi a obiectivelor (1 minut) 5. Dirijarea exersării (30 minute) Descrierea activităţilor Se amenajează spaţiul educaţional. Se pregăteşte materialul didactic. Copiii se împart, după preferinţe şi aptitudini, în opt echipe, formate din câte patru elevi: echipa croitorilor, echipa agricultorilor, echipa doctorilor, echipa constructorilor, echipa pompierilor, echipa judecătorilor, echipa bucătarilor, echipa poliţiştilor. Învăţătoarea propune copiilor să descopere, una câte una, imaginile de pe ruleta meseriilor. Imaginile ilustrate pe roată reprezintă meserii. Copiii vor învârti ruleta şi vor spune ce ştiu despre meseriile aflate pe ea. Se prezentă în PPT materialul care conţine poezia Ce miros au meseriile de Gianni Rodari. Elevii vor identifica meseriile sugerate de imagini şi versuri. Învăţătoarea invită copiii să călătorească cu MAŞINA TIMPULUI, care îi teleportează peste 20 de ani. Roata vremii se-nvârteşte Fiecare se gândeşte Şi va spune la plecare Ce va fi când va fi mare! La uşă bate poştaşul care aduce mai multe scrisori pentru copiii din clasa I C, care sunt numerotate, având mesaje diferite, reprezentând calităţile pe care trebuie să le avem în practicarea oricărei meserii, pentru a avea satisfacţie profesională şi financiară: 1. Meserii 2. Pricepere 3. Hărnicie 4. Îndemânare 5. Răsplată. Le înmânează învăţătoarei, iar aceasta deschide primul plic, pe care scrie cuvântul Meserii, citind elevilor conţinutul: Dragi copii, am aflat că în şcoala voastră învaţă elevi foarte buni şi voi vreţi să aflaţi cât mai multe informaţii despre meserii, pentru a vă alege şi voi una. Pentru aceasta, vă propun un joc care se numeşte Meseriabrăţară de aur. V-am pregătit nişte sarcini surpriză foarte interesante. Fiecare plic cuprinde sarcini create de câte un profesor de la şcoala iepuraşilor. Câştigătorii vor avea parte de recompense-surpriză. Semnează Profesorii de la cea mai bună şcoală de iepuraşi din lume. Astăzi vom accepta provocarea şi vom participa la un concurs interesant. Deschizând plicurile în ordinea în care sunt numerotate, veţi rezolva sarcinile concursului aplicând ceea ce ştiţi despre meserii şi învăţând de la colegii voştri multe lucruri noi despre acestea. Se prezintă regulile şi sarcinile jocului: întrecere între cele opt echipe. Câştigă echipa cu cele mai multe recompense/ouă (simbol pentru sărbătoarea Paştelui, care se apropie). a) Învăţătoarea deschide următorul plic notat Pricepere şi citeşte: Eu am fost ales să vă dau prima sarcină, aşa că voi încerca să nu fie prea grea, pentru a putea să deschideţi şi plicul următor. Vă propun să completaţi următorul ciorchine cu tema Meserii. Mult succes! Semnează Rilă-Iepurilă, cel mai bun profesor de limba română. 133

135 Se citesc prezentările meseriilor. Câte doi reprezentanţi ai fiecărei echipe, după consultarea cu membrii echipajului, vin în faţa clasei: unul fixează imaginea corespunzătoare la tablă, iar celălalt prezintă meseria cu ajutorul limbajului non-verbal (mimă). Fiecare sarcină rezolvată corect va primi un punct/ou pe panoul de scor. b) Se deschide următorul plic - Hărnicie şi se citeşte copiilor scrisoarea: Dragi copii, sunt sigur că Rilă-Iepurilă v-a dat sarcini uşoare pentru că aşa face el de obicei. Ei bine, eu nu sunt chiar aşa de drăguţ şi vreau să vă încurc. Doamna învăţătoare vă va explica ce trebuie să faceţi. Semnează Iepuraşul ţup-ţup, cel mai bun profesor de matematică. Cu ajutorul ghicitorilor, elevii vor alcătui Piramida meseriilor, observând criteriul după care a fost alcătuită piramida: - meserii care oferă servicii oamenilor; - meserii care asigură hrana oamenilor; - meserii care asigură educaţia oamenilor; - meserii care asigură asistenţa medicală. Se punctează răspunsurile corecte. c) Se deschide următorul plic - Îndemânare, prezentând copiilor conţinutul: Dragi copii, dacă aţi deschis şi plicul acesta, înseamnă că aţi rezolvat cu succes toate sarcinile propuse de colegii mei. Felicitări! Acum va trebui să realizaţi un puzzle pentru a descoperi meserii cunoscute şi îndrăgite de voi. De asemenea, va trebui să realizaţi corespondenţa între meseriaş şi uneltele pe care acesta le foloseşte şi să coloraţi imaginile. Semnează Iepurică, cel mai bun profesor de arte vizuale şi abilităţi practice. 6. Asigurarea feedbackului (4 minute) 7. Tema pentru acasă/explicaţii pentru continuarea activităţii acasă (1 minut) În timp ce lucrează în echipă, elevii audiază şi interpretează cântece despre meserii ( Bună-dimineaţa - Grupul ROGVAIV, Sunt atâtea meserii îndrăgite de copii, Ce miros au meseriile, Cântecul meseriilor, Mişcă vântul frunzele etc.) Se analizează lucrările elevilor şi se acordă corespunzător punctele/ouăle. Pe un post it, fiecare copil răspunde la întrebarea adresată la începutul orei de MAŞINA TIMPULUI, notând numele şi meseria pe care vrea să o aibă când va fi mare. Se fixează pe tablă pentru a fi cunoscute şi discutate prin intermediul Turului galeriei. Ca temă pentru acasă, elevii au de realizat ARBORELE PROFESIONAL AL FAMILIEI, precizând pentru fiecare membru al familiei profesia/ocupaţia pe care a avut-o sau o are în prezent. Trebuie să identifice dacă profesia pe care a scris-o pe post it se regăseşte la vreunul din membrii familiei. Se fac aprecieri generale şi se stabileşte punctajul fiecărei echipe. d) Doamna învăţătoare deschide ultimul plic - Răsplata, care va dezvălui recompensa-surpriză pregătită pentru ei. Directorul de la şcoala iepuraşilor premiază toţi elevii cu diplome şi medalii de AUR, deoarece Meseria e brăţară de AUR şi urează tuturor Paşte fericit! 134

136 Conţinut informativ ANEXA 1 PUZZLE 135

137 136

138 ANEXA 2 PIRAMIDA MESERIILOR RULETA MESERIILOR 137

139 ANEXA 3 CIORCHINELE 138

140 ANEXA 4 Uneşte uneltele cu meseriaşii care le folosesc şi colorează imaginile! 139

141 ANEXA 5 PIRAMIDA MESERIILOR 140

142 ANEXA 6 Sunt atâtea meserii, îndrăgite de copii Refren: Sunt atâtea meserii, îndrăgite de copii, Vrem să fim mai curând mari, Să fim harnici făurari. Nicio muncă, nicio muncă, nicio muncă nu e grea, Dacă vesel şti lucra. Noi visăm, noi visăm, noi visăm să creştem mari, Să fim meşteri făurari. E strungar tăticul meu, Vreau să fiu strungar şi eu, Să fac piese lucitoare, De maşini şi de tractoare. Iată-mă, pe câmp pornesc, Pân s-arată soarele, Cu tractorul românesc, Voi brăzda ogoarele. Refren... Tare-s vesel şi ghiduş, Însă ştiu să fac şi eu, Mobilă pentru păpuşi, Sunt tâmplar ca tatăl meu. Eu constructor mă visez, Noi oraşe-ntemeiez, Cu şcoli mari şi grădiniţe, Pentru voi, băieţi, fetiţe! Refren... Eu din munte scot voios Minereul preţios, Şi cu drag, minerii-mi spun: Frăţioare, noroc bun! Alb halat peste rochiţă, Eu sunt astăzi doctoriţă, Într-un ceas te scol voios, Odihnit şi sănătos. Refren... Albă-i pâinea şi gustoasă, Că-i din grâu de Bărăgan, Iese rumenă, pufoasă, Că-i făcută de brutar. Ciocolată ştiu să fac, Prăjituri şi cozonac, Pentru voi, iubiţi copii, Cofetar vestit voi fi. Refren... Tare aş vrea şi eu să cos, Însă acul e... ţepos, Uite-mi pun şi degetar, Însă totul e-n zadar. Draga mea prietenă, Acul nu-i greu, crede-mă, Ţine-l frumuşel aşa Şi-mpreună vom broda. Refren

143 PROIECT DE LECŢIE Clasa: I B Profesor: Ciupitu Turceanu Eugenia Magdalena Aria curriculară: Consiliere şi orientare Disciplina: Dezvoltare personală Unitatea de învăţare: Să învăţăm în orice împrejurare! Conţinutul învăţării: Meserii Tipul lecţiei: Recapitulare, sistematizare Competenţe specifice/obiective de referinţă: Competenţa de integrare a valorilor comunitare (să înţeleagă sensul apartenenţei la diverse tipuri de grupuri şi comunităţi): - participarea la viaţa socială a clasei, a şcolii şi a comunităţii locale din care fac parte; - înţelegerea şi evaluarea interdependenţelor dintre identitate şi alteritate, dintre local şi naţional, dintre naţional şi global; Competenţa de adaptare la situaţii sociale diferite (să demonstreze capacitatea de adaptare la situaţii diferite): - cunoaşterea diverselor roluri sociale şi a implicaţiilor acestora asupra vieţii cotidiene; - demonstrarea capacităţii de a lucra în echipă, respectând opiniile fiecăruia; Obiective operaţionale: Cognitive: - să recunoască meseriile pe baza unor enunţuri; - să identifice pe baza unor ghicitori meseria indicată; - să argumenteze de ce fiecare om trebuie să se pregătească pentru o meserie; - să prezinte motivaţia personală cu privire la meseria preferată; Afectiv atitudinale: - să comunice verbal cu colegii; - să participe cu interes şi plăcere la activitate; Psihomotorii: - să-şi reprime tendinţa de efectuare a unor acţiuni inutile în timpul activităţii; - să se deplaseze în spaţiul clasei pentru a soluţiona sarcinile primite; - să adopte o poziţie corectă a corpului în timpul scrisului şi pe tot parcursul orei; Strategia didactică: Resurse procedurale: - De comunicare: conversaţia, brainstorming individual şi de grup, observaţia, explicaţia, problematizarea; - Activ-participative: ciorchinele; - De acţiune: exerciţiul, munca independentă; - De evaluare: aprecierea verbală, fişe de lucru, autoevaluarea; Resurse materiale: - imagini reprezentând diferite meserii, fişe de lucru, ghicitori, planşe; Forme de organizare: - frontală, individuală şi pe echipe; Forma de evaluare: probe orale, observarea sistematică, autoevaluarea, fişe de evaluare; Durata: 45 minute Locul desfăşurării: sala de clasă Bibliografie: Breben, S.,,,Metode interactive de grup, Editura Arves, 2002; Breben, S.,,,Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura Reprograf, Craiova, 2004; 142

144 DESFĂŞURAREA LECŢIEI Etape 1. Moment organizatoric/pregătirea clasei pentru activitate (3 minute) 2. Precizarea materiei supusă recapitulării (2 minute) 3. Anunţarea conţinutului şi a obiectivelor (2 minute) 4. Recapitularea conţinuturilor (28 minute) Descrierea activităţilor Asigur climatul psihopedagogic adecvat pentru buna desfăşurare a activităţii. Pregătesc materialele necesare. Dezvoltare personală. Anunţ tema şi obiectivele pe înţelesul elevilor. Se repetă şi aprofundează cunoştinţele referitoare la diferite meserii.,,- Orice profesie e bună dacă îţi place. - Ce înțelegem prin cuvântul meserie? - Haideţi să stabilim de unde pornim pentru a avea o meserie. - De ce veniţi voi la şcoală? - La ce ne foloseşte ce învăţăm la şcoală? - Numai dacă mergem la şcoală putem avea o meserie. Ca să practicăm o meserie trebuie să lucrăm cu anumite materiale, unelte, instrumente. - De ce fiecare om trebuie să se pregătească pentru o meserie? - Voi ce meserii cunoaşteţi? Se va recita poezia,,ce miros au meseriile de Gianni Rodari. Elevii, costumaţi corespunzător şi având asupra lor câte un obiect ilustrativ, vor spune pe rând ghicitori despre meserii. După ce vor primi răspunsul corect, vor afişa un desen colorat de ei care va confirma răspunsul dat. 5. Explicaţii suplimentare (2 minute) 6. Asigurarea feedbackului (8 minute) Le voi spune elevilor să amplaseze clădirile din carton realizate în ora de,,arte vizuale şi abilităţi practice pe bucata de polistiren. Realizarea machetei,,oraşul meu prin poziţionarea clădirilor unde oamenii îşi pot desfăşura activităţile cotidiene. 143

145 PROIECT DE LECŢIE Clasa: pregătitoare C Profesor: Stanciu Ileana Aria curriculară: Arte si tehnologii Disciplina: Arte vizuale şi Abilităţi practice Unitatea de învăţare: Cum se fabrică? Tema activităţii: Macheta Tipul lecţiei: formare de priceperi şi deprinderi Competenţe specifice: AVAP 2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale, în aplicaţii simple, specifice artelor vizuale; MEM 3.1. Descrierea unor fenomene/ procese/ structuri repetitive simple din mediul apropiat, în scopul descoperirii unor regularităţi; CLR 1.2. Identificarea unor informatii variate dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi rar; DP 4.1. Folosirea unei varietăţi de limbaje şi de instrumente pentru a transmite idei, experienţe şi sentimente; Obiective operaţionale: O1 - să îmbine corect piesele pentru a realiza formele; O2 - să lipească corect piesele; O4 - să colaboreze cu colegii în realizarea lucrării colective; O5 - să analizeze lucrarea proprie şi lucrările colegilor ţinând cont de criteriile de evaluare precizate în timpul orei; Strategia didactică: Resurse procedurale (metode şi tehnici de lucru): - exerciţiul; - demonstraţia; - explicaţia; - conversaţia; Resurse materiale: - piese minuscule de lemn, fond muzical, aracet, cepuri, pensule, lucrare model; Forme de organizare: - frontală; - pe grupe; - individuală; Forme de evaluare: observare sistematică, aprecieri verbale, analiza produselor activităţii; Durata: 30 minute Locul desfăşurării: sala de clasă Bibliografie: - Cerghit, I., Metode de învăţământ, Ed. Polirom, Iaşi, 2006; - MECTS - Programa şcolară pentru disciplina Arte vizuale şi Abilităţi practice aprobată prin ordin al ministrului Nr. 3418/ ;

146 DESFĂŞURAREA LECŢIEI Etape 1. Moment organizatoric/ Pregătirea clasei pentru activitate (1 minut) 2. Captarea atenţiei/discuţie introductivă/exerciţii de spargere a gheţii (4 minute) 3. Anunţarea conţinutului şi a obiectivelor (2 minute) Descrierea activităţilor Se asigură condiţiile necesare pentru buna desfăşurare a lecţiei. Se citesc ghicitori despre meserii. Se prezintă invitatul surpriză. Se fac exerciţii de spargere a gheţii. Se anunţă conţinutul şi se enumeră obiectivele într-o manieră accesibilă elevilor. 4. Dirijarea învăţării (18 minute) 5. Analiza, aprecierea şi evaluarea lucrărilor (4 minute) 6. Încheierea activităţii (1 minut) Se prezintă materialele de lucru, clasa fiind împărţită pe grupe. Se explică modul de lucru. Se realizează macheta sub îndrumarea cadrului didactic şi al invitatului surpriză. Se solicită elevilor să efectueze o evaluare obiectivă a lucrărilor. Se cer argumente pentru aprecierile făcute de elevi. Se face aprecierea generală a activităţii. 145

147 PROIECT DE ACTIVITATE Clasa: I Profesor: Alina Stănculescu Aria curriculară: Consiliere şi orientare Disciplina: Consiliere psihopedagogică Unitatea de învăţare: Explorarea carierei Conţinutul învăţării/tema activităţii: Despre meserii Obiectivul fundamental: - Dobândirea abilităţilor de explorare şi planificare a carierei; Obiective operaţionale: - să recunoască o meserie după obiectele folosite şi după imagini; - să coreleze activităţile specifice unei meserii cu meseria respectivă; - să argumenteze de ce i-ar plăcea să facă o anume meserie atunci când va fi mare; - să conştientizeze faptul că fiecare om trebuie să se pregătească pentru o meserie; Strategia didactică: Resurse procedurale (metode şi tehnici de lucru): - De comunicare: conversaţia, brainstorming individual şi de grup; - Activ-participative: ciorchinele; - De acţiune: exerciţiul; - De evaluare: aprecierea verbală, autoevaluarea; Resurse materiale: - imagini pe calculator; - fişe de lucru; - jetoane cu imagini; Forme de organizare: - frontal; - independent; - în grupe de elevi; Durata: 30 minute Locul desfăşurării: Cabinetul Şcolar de Asistenţă Psihopedagogică Bibliografie: Băban A., Consiliere educaţională Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi consiliere, S.C. PSINET SRL, Cluj-Napoca, 2003; Ionescu M., Instrucţie şi educaţie, Ed. Vasile Goldiş, Arad, 2007; Jigău M., Consilierea carierei, Ed. Sigma, Bucureşti, 2001; Tomşa, Gh., Consilierea şi orientarea în şcoală, Ed. Credis, Bucureşti, 2001; DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII Etape 1. Moment organizatoric (2 minute) 2. Captarea atenţiei (3 minute) 2. Anunţarea conţinutului şi a obiectivelor (5 minute) Descrierea activităţilor Se prezintă grupele de elevi (formate prin numărarea elevilor) şi se aleg numele echipelor. Joc: Să vedem dacă ştim cine... (Anexa 1) Se prezintă jocul şi se face instructajul. Se anunţă tema şi obiectivele. 146

148 3. Desfăşurarea activităţii (10 minute) 4. Obţinerea performanţei (10 minute) 1. Descoperă locul potrivit imaginii Ciorchinele - corelarea activităţii cu meseria corespunzătoare (Anexa 2). Sunt anunţate sarcinile de lucru. Citeşte, pe rând fiecare activitate înscrisă în bulele ciorchinelui. Cer elevilor să completeze cu jetoane pe posterul cu ciorchinele pregătit în prealabil după ce imaginea a fost aleasă de elevi. 2. Exerciţiu de scriere liberă Clasamentul meseriilor preferate. - Profesorul explică sarcina de lucru (Anexa 3); - Se ascultă câte 2 argumente de la fiecare echipă; Meseria părinţilor mei Creionul vorbitor elevii aşezaţi în cerc spun ce meserii au părinţii lor. Cei care nu ştiu trec creionul la următorul. Sinteza jocului: Este bine ca fiecare om să se pregătească pentru o meserie care îl va ajuta să ducă o viaţă decentă. Redarea stării emoţionale la finalul activităţii (Anexa 4). Anexa 1 Conţinut informativ Joc: Să vedem dacă ştim cine...? (Imaginile vor fi prezentate pe calculator sau jetoane mari) conduce? stinge? foloseşte? pilotează? foloseşte? 147

149 Anexa 2 Clasamentul meseriilor preferate LOCUL I: De ce? LOCUL al II- lea De ce? LOCUL al III- lea De ce? 148

150 Anexa 3 Cum te simţi? 149

151 PROIECT DE LECŢIE Clasa: a III -a C Profesor: Mariana Mirea Aria curriculară: Limbă şi comunicare Disciplina: Limba şi literatura română Conţinutul învăţării: Procesul meseriilor - scenetă Tipul lecţiei: Achiziţii de noi cunoştinţe Competenţe specifice/obiective de referinţă: Obiective operaţionale: - Competenţa de adaptare la situaţii sociale diferite; - Competenţa de investigare şi valorizare/valorificare a propriei experienţe; Cognitive: - să înţeleagă importanţa meseriilor în viaţa omului; - să explice paşii operaţionali ai obţinerii unor produse finite; - să redea corect replicile scenetei; Afectiv atitudinale: - să manifeste atitudini pozitive faţă de muncă; Psihomotorii: - să mimeze acţiuni simple ale personajelor scenetei; Strategia didactică: euristică, deductivă Resurse procedurale (metode şi tehnici de lucru): - explicaţia; - jocul de rol; Resurse materiale: - decorul scenetei; - vestimentaţie adecvată rolurilor (medic, avocat, judecător, poliţist, cultivator, fierar); Forme de organizare: - pe grupe; - frontal; Forma de evaluare: - continuă, prin observarea comportamentului elevilor; - sumativă, prin motivarea personală a preferinţelor pentru o meserie; Durata: 45 minute Locul desfăşurării: sala de clasă Bibliografie: Cerghit, I., Radu, I.T., Popescu, E., Vlăsceanu, L., Didactica-Manual pentru clasa a X-a şcoli normale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

152 DESFĂŞURAREA LECŢIEI Etape 1. Moment organizatoric/pregătirea clasei pentru activitate (2 minute) 2. Verificarea temei (3 minute) 3. Reactualizarea cunoştinţelor (5 minute) 4. Captarea atenţiei/discuţie introductivă (5 minute) 5. Anunţarea conţinutului şi a obiectivelor (2 minute) 6. Dirijarea învăţării (17 minute) 7. Asigurarea feedbackului (10 minute) 8. Tema pentru acasă/explicaţii pentru continuarea activităţii acasă (1 minut) Descrierea activităţilor Elevii se pregătesc pentru lecţie, inclusiv recuzita pentru scenetă. Se verifică tema pentru acasă de către învăţător. Pornind de la textul "Domnu' Trandafir" scris de Mihail Sadoveanu, elevii sunt îndrumaţi să reflecteze asupra frumuseţii meseriei de învăţător. Elevii ascultă câteva proverbe şi ghicitori despre meserii spuse de învăţătoare. Elevilor li se anunţă titlul activităţii şi obiectivele. Prezentarea scenetei "Procesul meseriilor. Elevii completează fişe în care motivează preferinţa pentru o meserie "Ïmi doresc să devin pentru că ", "Mă simt atras de profesia părinţilor mei pentru că..." "- Realizaţi un text de maxim o pagină în care să prezentaţi o meserie îndrăgită de voi." 151

153 PROIECT DE LECŢIE Clasa: Pregătitoare A Profesor: Aida Stoian Aria curriculară: Limbă şi comunicare Disciplina:Comunicare în limba română Arte vizuale şi abilităţi practice Matematică şi explorarea mediului Unitatea de învăţare/capitolul: Cum se fabrică? Conţinutul învăţării/tema activităţii: Meserii Tipul lecţiei: integrată Competenţe specifice/obiective de referinţă: - Competenţa de adaptare la situaţii sociale diferite; - Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare; - Utilizarea numerelor în calcule elementare simple; - Realizarea de creaţii funcţionale folosind materiale şi tehnici elementare simple; Obiective operaţionale: - să cunoască diverse roluri sociale şi implicaţiile acestora asupra vieţii cotidiene; - să demonstreze capacitatea de a lucra în echipă, respectând opiniile fiecăruia; - să ilustreze prin desen produsele obţinute de brutar, tipograf şi tâmplar; - să identifice cifra corespunzătoare numărului de produse ilustrate; - să prezinte povestea bobului de grâu, a hârtiei şi a lemnului; - să realizeze, pe grupe, pâine, o cărticică şi păpuşi din linguri de lemn; Strategia didactică: Resurse procedurale (metode şi tehnici de lucru): - observaţia; - expunerea (explicaţia); - conversaţia; - demonstraţia; - exerciţiul; - problematizarea; - jocul; Resurse materiale: - coli, creioane colorate, linguri din lemn, etamină, şnur-tricolor, aţe, fire de lână, făină, apă, drojdie, sare, vase, fotografii ale activităţilor anterioare, dosare; Forme de organizare: - frontal; - pe grupe eterogene; Forma de evaluare: proiectul Durata: 45 minute Locul desfăşurării: sala de clasă Bibliografie: Ana, A., Cioflica, S., M., Proiecte tematice orientative, Editura Tehnoart, Petroşani, 2007; Dan, S. et all., Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Mirton, Timişoara, 2005; Curriculum pentru învăţământul primar, M.E.C.T.S., 2012; 152

154 DESFĂŞURAREA LECŢIEI Etape 1. Moment organizatoric/pregătirea clasei pentru activitate (1 minut) 2. Reactualizarea cunoştinţelor (5 minute) 3. Captarea atenţiei/discuţie introductivă/exerciţii de spargere a gheţii (pregătitoare) (4 minute) 4. Anunţarea conţinutului şi a obiectivelor (5 minute) 5. Dirijarea învăţării (15 minute) 6. Asigurarea feedbackului (15 minute) Descrierea activităţilor Pregătim materialele de lucru pentru cele trei grupe stabilite anterior: brutarii, tâmplarii şi tipografii. Discuţii libere despre meseriile pe care le îndrăgesc şi importanţa lor pentru oameni. Câte un elev din fiecare grupă va spune povestea bobului de grâu, a hârtiei şi a lemnului. Dragi părinţi, vă anunţăm Că am dori şi noi s-aflăm Câte-n lună şi în soare Despre muncă şi a ei valoare. Citirea poeziei: SCRISOARE DE INTENŢIE O vorbă am auzit: Că deşi are miros, Orice muncă-i cu folos. Bunul este preţuit Prezint elevilor saricinile de lucru şi obiectivele lecţiei. Atunci când este muncit. Orice lucru ar putea Să ne-ajute cu ceva Tema să o lămurim, Bucuroşi noi îl primim În echipă să lucrăm, Valoarea să i-o dublăm. Elevii vor desena produse corespunzătoare celor trei meserii, vor scrie denumirea lor cu litere de tipar, vor număra produsele identificând cifra corespunzătoare. Fiecare va dărui câte un produs realizat de ei: brutarii-pâine, tipografiicărţi, iar tâmplarii păpuşi din linguri de lemn. Activităţi de comunicare: Copiii se aşează în două cercuri concentrice, se cântă Dacă vesel se trăieşte iar la un semal al învăţătoarei trebuie să se oprească şi să comunice colegului cu care s-a întâlnit ce i-a plăcut mai mult în activitatea derulată. Se repetă de trei ori. 153

155 PROIECT DE LECŢIE Clasa: a X-a A Profesor: Irina Dorovschi Aria curriculară: Limbă şi comunicare Disciplina: Limba engleză Unitatea de învăţare: Make yourself at home Conţinutul învăţării: Writing semi- formal s Tipul lecţiei: Lecţie de predare - învăţare Competenţe specifice: - Redactarea unor texte funcționale; - Adaptarea formei mesajului la situaţia de comunicare în funcţie de stilul semi-formal; - Dezvoltarea abilităţilor de producere de mesaje scrise; - Identificarea de detalii din mesaje scrise; Obiective operaţionale: - Recapitularea şi învăţarea de noi reguli de scriere a urilor în limba engleză; - Scrierea de uri semi - formale; - Formarea şi utilizarea deprinderilor de comunicare socială, verbală şi non-verbală; - Cunoaşterea şi utilizarea eficientă şi corectă a codurilor, a limbajelor şi a convenţiilor aparţinând terminologiei diferitelor domenii ale cunoaşterii; Strategia didactică: Resurse procedurale: metode şi tehnici de predare-învăţare pentru producerea de mesaje scrise, lectura, explicaţia, dialogul; Resurse materiale: - manualul; - tabla; - fişe de lucru; Forme de organizare: - frontal; - individual; - în perechi şi pe grupe; Forma de evaluare: evaluare formativă (continuă); Durata: 50 minute Locul desfăşurării: sala de clasă Bibliografie: DESFĂŞURAREA LECŢIEI Etape 1. Moment organizatoric/pregătirea clasei pentru activitate (2 minute) 2. Reactualizarea cunoştinţelor (3 minute) 3. Captarea atenţiei/discuţie Descrierea activităţilor Salutul, prezenţa, pregătirea materialelor. Unul dintre elevi citeşte soluţia la exercitiul pe care l-au avut ca temă. Ceilalţi elevi sunt rugaţi să îşi corecteze tema în timp ce ea/el citeşte. Profesorul captează atenţia elevilor întrebându-i care sunt cei mai importanţi factori pentru ei în alegerea unei destinaţii de vacanţă. Apoi, 154

156 introductivă elevii sunt întrebaţi de unde culeg, de obicei, informaţii despre o (5 minute) destinaţie turistică (ghiduri, internet, recomandări de la prieteni etc.). 4. Anunţarea conţinutului şi a obiectivelor (5 minute) 5. Dirijarea învăţării (30 minute) Profesorul anunţă că în această lecţie vor da un unui birou de informare turistică dintr-un oraş la alegere pentru a obţine informaţii despre acel loc şi prezintă elevilor competenţele specifice şi operaţionale vizate în cadrul lecţiei: Competenţe specifice: - Redactarea unor texte funcționale; - Adaptarea formei mesajului la situaţia de comunicare în funcţie de stilul semi-formal; - Dezvoltarea abilităţilor de producere de mesaje scrise; - Identificarea de detalii din mesaje scrise; Obiective operaţionale: - Recapitularea şi învăţarea de noi reguli de scriere a urilor în limba engleză; - Scrierea de uri semi-formale; - Formarea şi utilizarea deprinderilor de comunicare socială, verbală şi non-verbală; - Cunoaşterea şi utilizarea eficientă şi corectă a codurilor, a limbajelor şi a convenţiilor aparţinând terminologiei diferitelor domenii ale cunoaşterii; Profesorul anunţă elevii că înainte să scrie urile, împreună vor recapitula şi vor descoperi reguli de scriere a urilor formale, informale şi semiformale. Elevii sunt întrebaţi ce stil ar folosi dacă ar trebui să scrie o scrisoare unui posibil angajator (formal), unui prieten apropiat (informal) sau un unei agenţii de turism (semiformal). Profesorul le dă elevilor fişe de lucru cu fragmente din 3 texte diferite. Aceştia sunt rugaţi să pună fragmentele în ordine şi să le grupeze într-o scrisoare formală, un semi-formal și unul informal. Apoi profesorul explică elevilor că stilul asupra căruia se vor opri este cel semiformal, foarte des folosit în scrierea -urilor. În această etapă a lecţiei profesorul dă elevilor 2 fişe de lucru ce conţin 2 -uri (unul corect şi altul cu o serie de greşeli). Comparând cele 2 -uri, împreună vor descoperi regulile de scriere ale unui astfel de . În perechi, elevii sunt rugaţi să scrie un către biroul de informare turistică şi să-l citească după ce l-au terminat. 6. Asigurarea feedbackului (3 minute) 7. Tema pentru acasă/explicaţii pentru continuarea activităţii acasă (2 minute) Se fac aprecieri asupra modului de desfășurare al activității; profesorul corectează cele mai frecvente şi serioase greşeli. Elevii sunt rugaţi să îşi imagineze că sunt angajaţi la centrul de informare tursitică şi să formuleze răspuns pentru ul scris de o altă pereche. 155

157 Anexa 1 Conţinut informativ Worksheet 1 Formal letter, to be cut up into strips Dear Mr Jones, I am writing to enquire about your language courses in the summer. I am a university student studying to become a translator I would like to know whether your school offers courses specifically for university level students as I would like to study techniques for essay writing in English. Could you also tell me how many hours of lessons there are per week? With regards to accommodation, do you only provide homestay-style lodgings or are there any other possible alternatives? I feel I wouldprefer to stay in shared accommodation with self-catering facilities Finally, I was wondering if any extra-curricular activities such as lectures or excursions are offered at your school. If so, are these included in the price, or at an additional cost? I would be grateful for any information you can give me and I look forward to hearing from you soon Yours sincerely, Jaana Nikkinen

158 Anexa 2 Worksheet 2a Semi-formal . To be cut up into strips Subject: Information about summer courses Dear Mr Jones, I m a university student from Finland and I m writing to get some information about your language courses this summer. I ve got a few questions: Do you do a course for university students, which helps them with their essay writing skills? How many hours a week are the courses? What sort of accommodation do you offer? What after-school activities are there? Do you do any trips to other towns in the UK? I m hoping to come over in June, so if you can get back to me as soon as possible, it would be great. Thanks for your help Best regards, Jaana Nikkinen

159 Anexa 3 Model good . Worksheet 2b Dear Mr Jones, I m a university student from Finland and I m writing to get some information about your language courses this summer. I ve got a few questions: 1. Do you do a course for university students, which helps them with their essay writing skills? 2. How many hours a week are the courses? 3. What sort of accommodation do you offer? 4. What after-school activities are there? 5. Do you do any trips to other towns in the UK? I m hoping to come over in June, so if you can get back to me as soon as possible, it would be great. Thanks for your help. Best regards, Jaana Nikkinen Anexa 4 Worksheet 3 Informal . To be cut up into strips Subject: Dani is back in Bournemouth Hi Jack, Remember me, Dani from last summer? How could u forget, we had such a good laugh every weekend, didn t we? How s it going? Anyway, just writing to let u know that I m coming back! I m gonna be working in a hotel in Bournemouth from June till September. Brilliant, eh? Actually, there was something else* Do u reckon it would be possible to have my old homestay family? We got on so well, and the mum was a fantastic cook! Dunno if it s possible, but just thought I d ask Would be great to catch up sometime, so gimme a bell*i ve still got the same SIM, so my number s the same: Cheers, mate! Dani

160 Anexa 5 Worksheet 4 Bad . Subject: Hello! Hi Jack!!! My name s Jaana and I M FROM FINLAND!!! I bet you haven t had students from here B4 ;) ;-) That s probably coz we re so amazing at languages, that we don t need any xtra help? except me I need all the help I can get!! FYI: the problem really started when I was in primary school, and my parents, who had been arguing non-stop since I was a little baby, got divorced and decided that I should be adopted as they couldn t decide who should have custody of me. If I had been in their situation, I think I probably wouldn t have known either!! Anyway, this was all a bit traumatic, so all my school subjects suffered, especially English. HAHAHAAA ONLY JOKING!!!! :-) (Actually, don t tell anyone, but I m actually quite a good student? but if anyone found out, my reputation would be ruined, so shhhhhh!) BTW do u do courses for uni students? How many lessons/week? Is there any extra stuff after school, SO I CAN MEET SOME COOL PEOPLE? How about trips? Give me all the info you can, man. Jaana (although all my mates call me Jakki!!) 159

161 Clasa: a XI-a Profesor: Dilek Yiğit Nacar Aria Curriculară: Vocational subjects Disciplina: Dezvoltarea și instruirea copilului Unitatea de învățare /Capitolul: 6/ 2 Titlul lecției: Jucării educaționale Tipul lecției: Consolidarea competențelor PROIECT DE LECŢIE Competențe specifice: - Recunoașterea, crearea și confecționarea de jucării educaționale; - Înțelegerea importanței jucăriilor la copii; Obiective operaționale: - să recunoască jucăriile educaționale adecvate; - să fie capabil să urmărească etapele confecționării jucăriilor educaționale; - să identifice criteriile necesare în confecționarea jucăriilor educaționale; - să identifice caracteristicile de bază în confecționarea jucăriilor educaționale; - să confecționeze jucării educaționale pentru copii; Strategia didactică: Metode și tehnici: - conversația; - dialogul; - demonstrația; - observația; - experimentul; Mijloace: - manuale; - computere; - proiectoare; - fotografii; - postere; - obiecte de artizanat; - broșuri; - reviste; - retroproiectoare; - CD-uri, VCD-uri; - televizoare; Forme de organizare: - grupe de 3 elevi; Evaluarea: Chestionar aplicat la sfârșitul lecției și confecționarea unei jucării educaționale; Durată: 120 minute; Locația: Sala de clasă și atelierul; 160

162 DESFĂȘURAREA LECȚIEI Etape 1. Moment organizatoric/pregătirea clasei pentru activitate (15 minute) 2. Reactualizarea cunoștințelor dobândite anterior (15 minute) 3. Captarea atenției (10 minute) 4. Anunțarea obiectivelor (20 minute) 5.Dirijarea învățării (40 minute) Descrierea activităților Profesorul oferă informații despre jucăriile educaționale. Profesorul arată câteva imagini cu etapele confecționării jucăriilor educaționale. Profesorul prezintă câteva jucării și oferă informații despre ele. Profesorul anunță cuprinsul lecției și obiectivele. Elevii vor crea și fabrica o jucărie educațională. Scopul educațional al jucăriei este învățarea copiilor prin joc, menținându-le astfel interesul și bucuria. Se adresează copiilor între 1-3 ani. Ajută la dezvoltarea abilităților de coordonare oculo-motorie. Jucăria educațională va trebui să fie accesibilă, colorată și să i se acorde importanța cuvenită pentru a-și atinge scopul educațional. Jucăria educațională va trebui să poată fi folosită în siguranță în mod special de copiii mai mici. Părinții trebuie să aibă certitudinea că jucăria/jocul va capta atenția copiilor și îi va ajuta să învețe. 6. Feed-back (10 minute) 7. Tema pentru acasă/ Explicarea temei (10 minute) Profesorul vorbește iar despre etapele confecționării și prezintă jucăria celorlalți elevi. La sfârșit evaluează elevii în mod oral și oferă feedback. Profesorul dă ca temă scrierea unui rezumat despre experimentul realizat. 161

163 PROIECT DE LECŢIE Clasa: a X-a Profesor: Hayri Derya USLU Aria curriculară: Limbă și comunicare Disciplina: Limba engleză Tema lecției: Modul gerunziu și modul infinitiv Unitatea de învățare /Capitolul: 8 Titlul lecției: Contextul în care este folosit modul gerunziu Tipul lecției: Consolidare Competențe specifice: - Folosirea gerunziului în contextul adecvat; - Folosirea prepozițiilor corespunzătoare gerunziului; Obiective operaționale: - să identifice verbele la modul gerunziu în construcțiile gramaticale; - să identifice funcțiile gerunziului și locuțiunile verbale la modul gerunziu; - să le folosească în mod corect; - să utilizeze modul gerunziu în comunicarea scrisă și orală; - să identifice aceste structuri atât în activitățile de ascultare cât și de citire; Strategia didactică: Metode și tehnici: - jocul de rol; - explicația; - exercițiu de formare a modului gerunziu; - exercițiu de transformare; - propoziții lacunare; - dialog; - exerciții de ordonare a cuvintelor; - interviul; - dictarea; - exercițiul de compunere a cuvintelor; - exercițiul de înlocuire a cuvintelor; - citirea în șoaptă; - citirea cu voce tare; Mijloace: - manualul; - caietul de activități; - materiale suplimentare; - tabla; - obiecte din clasă; Forme de organizare: - grupe de 4 elevi; Evaluare: fișe de evaluare Durată: 80 minute Locația: sala de clasă 162

164 DESFĂȘURAREA LECȚIEI Etape 1. Moment organizatoric/ Pregătirea clasei pentru activitate (10 minute) 2. Reactualizarea cunoștințelor dobândite anterior (15 minute) Descrierea activităţilor Profesorul va saluta elevii, apoi le va pune întrebări în legătură cu materia din săptămâna anterioară. Profesorul va identifica materia și va pune câteva întrebări utilizând expresii precum folosim câteva verbe mai importante atunci când vrem să vorbim despre activități : Îmi place. Predarea folosirii modului gerunziu ca și obiect va fi dat în exemple. Profesorul le va da elevilor să asculte un dialog și apoi să completeze spațiile libere dintr-un text. 3. Captarea atenției (15 minute) 4. Anunțarea obiectivelor (5 minute) 5. Dirijarea învățării (20 minute) Profesorul îi va lăsa pe elevi să alcătuiască propoziții despre activitățile lor preferate, pe care obișnuiesc să le facă în timpul liber. Profesorul va anunța ce va face în două lecții și obiectivele lecției respective. Profesorul va citi textul Chess o dată, paragraf cu paragraf, apoi îi va lăsa pe elevi să-l citească cu voce tare și să corecteze greșelile din text. Dacă elevii au greșeli de pronunție, profesorul le va corecta la sfârșit. În a patra lecție elevii vor asculta un CD apoi vor trebui să completeze spațiile goale din suportul de text și să răspundă la întrebările despre dialogurile pe care le-au ascultat. La sfârșit elevii vor pronunța sunete cu a. 6. Feed-back (10 minute) Elevii vor trebui sa facă exerciții cu adevărat/fals, să învețe cuvintele noi și să corecteze greșelile dintr-un text scurt din manualul lor. Profesorul face un rezumat al lecției și va adresa întrebări elevilor. 7. Tema pentru acasă/ Explicarea temei (5 minute) Profesorul le dă elevilor fișe de lucru. 163

165 PROIECT DE LECŢIE Clasa: a IX-a Profesor: Tülin Köse Aria curriculară: Istorie Disciplina: Istoria Islamului Unitatea de învățare /Capitolul: 4/ 2 Titlul lecției: Civilizația islamică Competențe specifice: - Învățarea caracteristicilor civilizațiilor islamice; - Compararea civilizațiilor islamice cu alte civilizații; Obiective operaționale: - să fie toleranți cu celelalte culturi și religii; - să argumenteze contribuția pe care aceste civilizații au avut-o asupra umanității; - să aprecieze corect evenimentele după perioada în care s-au produs; - să compare diferite culturi și religii; Strategia didactică: Metode și tehnici: - prezentarea; - dialogul; - conversația; - rezumarea; Mijloace: manualul, cărți cu teste, hărți; Forme de organizare: - grupe de 5 elevi; Evaluare: fișe de evaluare Durată: 80 minute Locația: sala de clasă DESFĂȘURAREA LECȚIEI Etape 1. Moment organizatoric/ Pregătirea clasei pentru activitate (15minute) 2. Reactualizarea cunoștințelor dobândite anterior (10 minute) 3. Captarea atenției (10 minute) 4. Anunțarea obiectivelor (5 minute) 5. Dirijarea învățării (10 minute) 6. Feed-back (20 minute) 7. Tema pentru acasă/ Explicarea temei (10 minute) 164 Descrierea activităţilor Profesorul scrie cuprinsul pe tablă și prezintă elevilor importanța fiecărui titlu. Explică terminologia specifică subiectului. Profesorul face un rezumat al fiecărui titlu scris pe tablă. Profesorul anunță obiectivele lecției și părțile semnificative ale acesteia. Elevii discută titlurile cu celelalte grupuri. După discuție, elevii adresează întrebări profesorului în legătură cu neclaritățile pe care le au. Profesorul dă tema în legătură cu titlurile discutate și le cere elevilor să studieze harta acasă.

166 PROIECT DE LECŢIE Clasa: a XI-a Profesor: Ava DABAKOĞLU Aria curriculară: Tehnologia alimentației și nutriției Disciplina: Analiza chimică de bază în alimentație Unitatea de învățare /Capitolul: 7/3 Titlul lecției: Analiza volumetrică în alimentație Tipul lecției: Determinarea acidității totale în alimentație Obiective specifice: Să calculeze aciditatea totală; Controlul alimentației în aciditate si alcalinitate; Obiective operaționale: - să argumenteze semnificația acidității totale; - să identifice aciditatea și alcalinitatea; - să calculeze aciditatea totală în alimentație; Strategia didactică: Metode și tehnici: - conversația; - dialogul; - demonstrația; - observația; - experimentul; Mijloace: - cântar; - balon; - pâlnie; - biuretă; - balon gradat; - pipetă; Forme de organizare: grupe de 5 elevi; Evaluare: fișe de evaluare Durata: 80 minute Locația: laborator DESFĂȘURAREA LECȚIEI Etape 1. Moment organizatoric (10 minute) 2. Reactualizarea cunoștințelor dobândite anterior (10 minute) 3. Captarea atenției (10 minute) Descrierea activităţilor Profesorul adresează întrebări elevilor despre semnificația și importanța acidității în alimentație. Profesorul adresează întrebări despre metoda de calcul a acidității totale, care a fost predată în lecția anterioară. Produsele alimentare, în prezența indicatorului de normalitate - fenolftaleină se calculează prin dozarea volumetrică a acidității totale a unei anumite baze și profitând de cantitatea consumată a soluției de bază. Profesorul rezumă titlurile. 165

167 4. Anunțarea Profesorul explică obiectivele lecției și părțile mai importante. obiectivelor (10 minute) 5. Dirijarea învățării (25 minute) 6. Feed-back (10 minute) 7. Tema pentru acasă/ Explicarea temei (5 minute) Profesorul prezintă detalii despre substanțele chimice folosite, etapele procesului și metoda de calcul a rezultatelor apoi arată pașii experimentului. Elevii realizează experimentul în timp ce profesorul îi ghidează, iar la sfârșit acesta îi evaluează în mod oral și le oferă feed-back. Profesorul le dă elevilor ca temă, realizarea unui rezumat al experimentului efectuat. 166

168 PROIECT DE LECŢIE Clasa: a XI-a Profesor: Hasan ATABEY Aria curriculară: Științe Subiect: Acizi și baze Unitatea de învățare /Capitol: 3 / 2 Disciplina: Chimie Tipul lecției: Formare de priceperi și deprinderi Competenţe specifice: În această lecție, elevii vor învăța caracteristicile acizilor și bazelor, dar și valorile ascociate ale phului. Elevii vor efectua experimente care arată indicatorii de culoare pentru diferitele valori ale phului. Obiective operaționale: să utilizeze date specifice pentru a putea prezice dacă substanțele comune de uz casnic sunt acizi sau baze; să determine ph-ul substanțelor; să descrie rezultatele investigațiilor și caracteristicile fiecărei substanțe; Strategia didactică: Resurse procedurale (metode şi tehnici de lucru): - conversația; - dialogul; - demonstrația; - observația; - experimentul; Resurse materiale: - prezentări PowerPoint despre acizi; - materiale de laborator; - echipament de protecție; - manualul de chimie; - proiector LCD; - tablă interactivă; Forme de organizare: - pe grupe; Forma de evaluare: evaluare formativă (continuă); Durata: 40 minute Locul desfăşurării: laborator DESFĂȘURAREA LECȚIEI Etape 1. Moment organizatoric (2 minute) 2. Reactualizarea cunoștințelor dobândite anterior (5 minute) Descrierea activităţilor Profesorul pregătește materialele necesare activității în laborator înainte de sosirea elevilor. Elevii ar trebui să aibă cunoștințe solide în ceea ce privește tabelul periodic, inclusiv localizarea metalelor, nemetalelor și ionii formați de fiecare. Elevilor trebuie să le fie reamintite măsurile de protecție în laboratorul de chimie. Pe parcursul prezentării PowerPoint, elevii își iau notițe, pun întrebări etc. 167

169 3. Captarea atenției (3 minute) Introducerea experimentului de laborator Scopul experimentului este să creeze scara standard a indicatorului de ph. Fiecare nivel de ph va fi indicat printr-o culoare specifică. Această scară va fi ulterior utilizată pentru a măsura ph-ul diferitelor produse de uz casnic. 4. Anunțarea obiectivelor (2 minute) 5. Dirijarea învățării (20 minute) 6. Feed-back (5 minute) 7. Tema pentru acasă/ Explicarea temei (3 minute) Profesorul explică obiectivele lecției. Explică etapele de desfășurare ale experimentului pentru a se asigura că elevii sunt familiarizați cu tehnicile folosite. Recapitularea măsurilor de protecție din laboratorul de chimie. Activitatea experimentală - elevii vor fi organizați pe grupe eterogene formate din 4-5 elevi. Elevii cu competențe mai ridicate pot efectua experimentul, iar cei cu competențe mai scăzute pot înregistra rezultatele obținute. Se asigură că materialele de laborator au fost utilizate adecvat (curățate și puse la locul lor la finalizarea experimentului). Elevii care au nevoie de informații suplimentare/ajutor pot fi îndrumați să utilizeze site-urile cu informații despre ph. CONȚINUT INFORMATIV Vocabular: Definiția acidului: O substanță care poate ceda ioni de hidrogen. Context: Sucul de lămâie și alți acizi au de obicei un test de aciditate; înțeapă când interacționează cu altceva și reacționează puternic atunci când sunt combinate cu metale. Definiția bazei: O substanță care poate accepta ioni de hidrogen. Context: Săpunul și alte baze au un gust amărui, sunt alunescoase la atingere și nu reacționează când sunt combinate cu alte metale. Definiția indicatorului: Un material care are proprietatea de a-și schimba culoarea în prezența unui acid sau a unei baze. Context: Hârtia de turnesol este un indicator; își schimbă culoarea din albastru în roșu în prezența unui acid și din roșu în albastru în prezența unei baze. Definiția reacției de neutralizare: Reacția chimică dintre un acid și o bază în urma căreia ambele substanțe își pierd proprietățile distinctive. Context: O subsanță care de obicei rezultă dintr-o reacție de neutralizare este o sare, un exemplu de compus ionic. Definiția ph-ului: O scară care măsoară concentrația de ioni de hidrogen dintr-o soluție. Context: În general, acizii au ph sub 7; bazele îl au peste 7; soluțiile neutre au un ph de

170 CAP. VI. PROIECTE EXTRACURRICULARE PENTRU CONSILIEREA ȘI ORIENTAREA ELEVILOR ÎN CARIERĂ 1. Titlul proiectului JOB CLUB - Cariera se construieşte în şcoală 13 Propunător: Mariana Mirea Şcoala Gimnazială Traian, Craiova 2. Rezumatul proiectului (include elementele de proiect şi rezultatele) Proiectul a fost generat de slaba implicare a actorilor educaţionali în consilierea și educarea elevilor. Pornind de la acest context, proiectul a fost gândit ca o alternativă de formare şi dezvoltare a abilităţilor de promovare şi marketing personal. În cadrul proiectului se va implica în activităţile de formare și consiliere, atât resursa umană a şcolii, cât și cea comunitară, urmărindu-se realizarea unor parteneriate educaţionale funcţionale pe axa şcoală comunitate. Programul va oferi posibilitatea elevilor de a se familiariza cu elemente de promovare şi marketing personal, instrumente de dezvoltare și planificare a carierei, pe care le pot materializa în procesul de căutare activă a unui loc de muncă CV, scrisoare de intenţie, portale de căutare etc. Ulterior activităţilor de formare, elevii vor fi implicaţi efectiv în elaborarea ofertei educaţionale a şcolii, pe care o vor prezenta interactiv în cadrul târgului judeţean de ofertă educaţională. Cu această ocazie vor experimenta abilităţi organizatorice, de lucru în echipă, rezolvare de probleme, comunicare eficientă, managementul riscurilor și al timpului etc. Componenta de evaluare a proiectului are rolul de a eficientiza procesul de învăţare şi totodată de a facilita elevilor familiarizarea cu standardele de calitate implicate în scrierea şi managementul proiectelor. 3. Justificarea proiectului Nevoia proiectului: grad scăzut de participare a tuturor actorilor educaţionali la educarea carierei elevului. Slaba capacitate a şcolii de a furniza servicii de consiliere și educare a carierei, care să permită absolvenţilor integrarea eficientă pe piaţa muncii. Lipsa unei corelaţii între oferta educaţională şi piaţa muncii generează dificultăţi majore în găsirea unui loc de muncă, cu atât mai mult cu cât elevul părăseşte sistemul educaţional fără a avea dezvoltate competenţele de marketing personal, competenţe ce ar trebui dezvoltate prin activităţi cuprinse în oferta educaţională a şcolii. Relaţia şcolii cu comunitatea este mai mult una formală, neexistând materializări concrete ale numeroaselor protocoale încheiate cu diverse instituţii şi entităţi juridice din mediul busines și ONG. Atragerea resurselor comunitare în serviciile de consiliere și educare a carierei elevilor este un obiectiv prioritar, ce poate fi atins prin implicarea în proiecte şi programe educaţionale. Absolvenţii de succes ai şcolii pot fi utilizaţi de asemenea ca resursă, participând la întâlniri cu elevii, prezentându-şi experienţa și traseul profesional. 13 Material elaborat în cadrul proiectului POSDRU/87/1.3/S/62350 Model de consiliere centrat pe Consilierea şi Educarea Carierei Elevilor beneficiar: Casa Corpului Didactic Mehedinţi. 169

171 4. Scopul Creşterea gradului de participare a şcolii, familiei și comunităţii locale la consilierea și educarea carierei elevilor, de implicare activă a elevilor în activități de planificare și dezvoltare a propriei cariere şi marketing personal. 5. Obiective specifice (paşi definiţi în atingerea scopului); SMART (Specific/Specific; Measurable/Măsurabil; Achievable/Tangibil, Realizabil; Realistic/Realist; Timebound/Încadrat în timp). O1 - să dezvoltăm capacitatea a 50% din elevii școlii de a-şi identifica nevoile, aptitudinile şi aspiraţiile profesionale în cadrul unui program complex de consiliere a carierei care implică resurse educaţionale din şcoală și comunitate O2 - să dezvoltăm la 25% din elevii școlii deprinderi de utilizare a tehnicilor şi metodelor de informare despre oferta pieţii muncii și de aplicare pentru un loc de muncă în cadrul programului job-club. O3 - să implicăm 15 elevi în dezvoltarea și organizarea ofertei educaționale a școlii. 6. Grupuri ţintă/beneficiari (cei implicaţi direct şi indirect, cei pentru care se fac cheltuielile). Grupul/grupurile ţíntă elevii Beneficiari 50 % din elevii şcolii implicaţi în activităţi de formare; 25% din elevii şcolii implicaţi în programul Job- Club; Minim 10 părinţi sau reprezentanţi din mediul bussines şi ONG, 10 cadre didactice. 7. Graficul activităţilor (tot ceea ce facem pentru a obţine rezultatele scontate, pentru a atinge obiectivele). Nr. Denumire Perioada de Modalitate de implementare Resurse alocate activ. activitate desfășurare A1 Managementul activităţii Septembrie Octombrie A2 Program de consiliere a carierei 1.1. pregătirea proiectului: selectare echipă, stabilire locaţie de lucru, stabilire resurse necesare, realizare instrumente de lucru etc.; 1.2. formarea echipei de proiect training de formare; 1.3. înscriere participanţi: elevi, părinţi, cadre didactice, reprezentanţi din comunitate, companii, ONG, firme, instituţii; 1.4. stabilirea protocoalelor de parteneriat cu APL, firme, ONG, instituţii; Ianuarie-Mai 2.1. autocunoaştere identificarea şi evaluarea abilităţilor personale instrumente standardizate de testare a aptitudinilor și intereselor profesionale; 2.2. evaluare aptitudinală şi 170 Echipa de proiect - coordonator proiect, asistent de proiect, prof. diriginţi, prof. consilier, reprezentanţi ai comunităţii. Materiale consumabile. Prof. consilier, prof. diriginţi. CSAP locaţie şi dotare. Instrumente de testare. Materiale

172 vocaţională, prin consiliere consumabile. individuală; 2.3. planificarea dezvoltării personale și a carierei SWOT, plan de dezvoltare a carierei; A3 A4 A5 Program jobclub Târg de ofertă educaţională Diseminare/ promovare Ianuarie-Mai Martie-Mai Permanent 3.1. program de dezvoltare personală şi profesională: comunicare, lucru în echipă, luarea deciziilor, tehnici de negociere, tehnici de informare; 3.2. program de marketing personal: redactare CV, scrisoare de intenţie, informare asupra pieţei muncii, pregătire pentru interviu, simularea unui interviu; 3.3. accesarea diverselor surse de informare asupra profesiei visate (job seeking) târg de joburi, mass-media, utilizarea portarelor de căutare a unui loc de muncă; 3.4. activităţi de educaţie nonformală pe teme de voluntariat, dezvoltare și marketing personal; 3.5. întâlniri formale şi informale cu foşti absolvenţi de succes, care îşi prezintă traseul profesional; 4.1. formarea echipei de lucru, stabilirea sarcinilor în cadrul echipei; 4.2. realizarea unei analize participative a punctelor tari ale procesului instructiv-educativ elevi, cadre didactice, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii etc dezvoltarea ofertei educaţionale a şcolii materiale de promovare, modul de organizare al standului participarea la târgul de ofertă educaţională; prezentarea interactivă a ofertei în cadrul târgului; 5.1. promovarea proiectului și a rezultatelor acestuia la nivelul şcolii şi al comunităţii campanii de informare, materiale promoţionale etc prezentarea experienţei acumulate pe parcursul stagiului de practică prezentări ale Prof. consilier, prof. diriginţi. Reprezentanţi ai comunităţii locale APL, AJOFM, mediul business, părinţi, foşti absolvenţi de succes etc. CSAP locaţie și dotare. Materiale consumabile. Coordonator de proiect. Echipa de lucru elevi, cadre didactice, reprezentanţi ai comunităţii. Materiale promoţionale şi consumabile. Oferta educaţională. IT. Echipa de proiect, reprezentanţii comunităţii locale, elevii participanţi în program. Materiale promoţionale pliante, fluturaşi, 171

173 elevilor/părinţilor/reprezentanţilor afişe, produse companiilor; media etc. A6 Monitorizare Permanent Respectarea calendarului de Coordonatorul de activităţi, implicarea tinerilor, proiect. gradul de satisfacere al participanţilor, relaţia cu partenerii; A7 Evaluare Intermediare, după fiecare activitate. Evaluarea atingerii obiectivelor şi a indicatorilor propuşi în cadrul proiectului. Echipa de proiect. 8. Rezultate, impact, indicatori Rezultatele proiectului (outputs) beneficii/ceea ce se obţine prin eliminarea sau diminuarea problemei. Obiective specifice ale proiectului Să dezvoltăm capacitatea a 50% din elevii școlii de a-şi identifica nevoile, aptitudinile şi aspiraţiile profesionale în cadrul unui program complex de consiliere a carierei care implică resurse educaţionale din şcoală și comunitate. Să dezvoltăm la 25% din elevii școlii deprinderi de utilizare a tehnicilor şi metodelor de informare despre oferta pieţii muncii și de aplicare pentru un loc de muncă în cadrul programului job-club. Să implicăm 15 elevi în dezvoltarea și organizarea ofertei educaţionale a şcolii. Rezultate cantitative şi calitative Planuri de dezvoltare personală Rapoarte de evaluare aptitudinalvocaţională Parteneriate educaţionale cu resurse comunitare Sesiuni de formare Instrumente de marketing personal Interviuri de angajare simulate Resurse educaţionale comunitare implicate în programul JOB CLUB Întâlniri de lucru pe oferta educaţională Oferta educaţională a şcolii Târg de ofertă educaţională Denumire indicator Procent de elevi care redactează planul de dezvoltare profesională Procent de elevi orientaţi şcolar/profesional Nr. de resurse educaţionale din comunitate care participă la activităţile de orientare în carieră Nr. sesiuni de formare organizate Procent de elevi care îşi redactează instrumente de prezentare personală Procent de elevi care participă la un interviu de angajare simulat Nr. de resurse educaţionale din comunitate implicate în activităţi Valoare indicator 40% 50% 10 % 10 % 25% 25% 5 % Nr. de întâlniri de lucru 10 % Nr. de oferte educaţionale 1 % Nr. sesiuni de prezentare a ofertei educaţionale 1 % 172

174 Impactul proiectului (outcomes) Creşte capacitatea şcolii ca instituţie de a furniza servicii de consiliere și educare a carierei, de a implica activ elevii în planificarea şi dezvoltarea propriei cariere. Prin dezvoltarea competenţelor de comunicare, lucru în echipă, luarea deciziilor, tehnici de negociere, tehnici de informare furnizate în cadrul programului job-club, elevii îşi formează o viziune de ansamblu asupra viitoarei cariere, care să le permită urmarea unui traseu educaţional selectiv, în acord cu aceasta. Şcoala, ca instituţie, îşi îmbunătăţeşte imaginea la nivelul comunităţii și reuşeşte să atragă cât mai multe resurse comunitare, atât umane, cât și materiale, pe care le utilizează în vederea eficientizării serviciilor de consiliere și educare a carierei elevilor. Prin implicarea activă în acţiunile de dezvoltare a ofertei educaţionale elevii îşi dezvoltă competenţele de promovare şi marketing personal, competenţe pe care le vor utiliza ulterior pentru urmarea unui traseu educaţional care să le permită activarea pe piaţa muncii. 9. Evaluare (măsurarea şi compararea performanţelor cu standardele stabilite, emiterea de judecăţi privind progresul înregistrat în atingerea obiectivelor, ce şi mai ales cum vom pune în evidenţă aceste aspecte). Ce se evaluează: Atingerea obiectivelor Metode şi instrumente de evaluare: Întâlnire de evaluare, discuţii facilitate Cine evaluează: Coordonator proiect Folosirea eficientă a resurselor Întâlniri de lucru Asistent proiect Respectarea termenelor de desfăşurare a activităţilor Derularea fiecărei activităţi Implicarea activă a partenerilor în toate etapele proiectului Relaţia cu partenerii Implicarea elevilor și cadrelor didactice în derularea activităților Promovarea proiectului și calitatea materialelor de promovare Impactul proiectului la nivelul şcolii şi comunităţii Întâlnire de evaluare, discuţii facilitate Discuţii directe, observaţii, chestionare de evaluare Întâlniri de lucru Întâlnire de evaluare, discuţii facilitate Întâlniri de lucru Întâlniri de lucru, chestionare, jurnalul proiectului Întâlnire de evaluare, discuţii facilitate, chestionare, jurnalul de proiect Coordonator proiect Coordonatori de activități Asistent proiect Coordonatori de activități Participanţi la curs Beneficiari ai activităţilor practice Asistent proiect Coordonator proiect Asistent proiect Coordonatori de activități Asistent proiect Coordonator proiect 173

175 1. Titlul proiectului O zi la un loc de muncă Propunător: Laviniu Aurelian Bădulescu Colegiul Naţional Elena Cuza Craiova 2. Rezumatul proiectului (include elementele de proiect şi rezultatele) Prezentul proiect dezvoltat pe baza proiectului internaţional de educaţie pentru orientare în carieră: Job Shadow Day, al organizaţiei Junior Achievements România, încearcă să acopere nevoia elevilor, care finalizează ciclul liceal şi se înscriu la facultate urmând în paralel - sau succesiv - să se angajeze la un loc de muncă, de a poseda o imagine reală a comunităţii de afaceri şi a locurilor de muncă, de a fi ajutaţi să-şi identifice interesele şi aptitudinile personale şi modul în care pot să şi le valorifice pe piaţa muncii. În cadrul proiectului propunem o modalitate prin care elevii claselor mari de liceu să se acomodeze cu viaţa la un loc de muncă, printr-o serie de activităţi precum alegerea unui loc de muncă conform personalităţii şi aspiraţiilor proprii, implicarea efectivă la activităţile presupuse de un loc de muncă, redactarea unor testimoniale, participarea la discuţii cu ceilalţi colegi despre activităţile derulate. 3. Justificarea proiectului Elevii care finalizează ciclul liceal se înscriu la facultate pe bază de dosar sau mai rar, pe baza unui examen. De multe ori alegerea nu este în concordanţă cu aptitudinile absolvenţilor de liceu sau cu aspiraţiile acestora. O alegere în necunoştinţă de cauză poate duce la alegerea unei cariere necorespunzătoare cu personalitatea tânărului şi, în acelaşi timp, nu putem aştepta ca la finalizarea studiilor universitare să apară, doar pe baza pregătirii dobândite pe băncile şcolii, experienţa profesională şi abilităţile necesare unei cariere de succes. La nivel emoţional, trecerea tinerilor din şcoală direct la un loc de muncă presupune un şoc generat de dinamica pieţei de muncă, de mediul de afaceri. Există o diferenţă foarte mare între ceea ce se cere pe piaţa muncii şi cerinţele din sistemul de învăţământ care furnizează puţină experienţă practică pentru un viitor loc de muncă, lipsind complet asumarea responsabilităţilor pe care le presupune acesta. Această discrepanţă poate conduce la eşec profesional dacă absolventul sistemului de învăţământ nu este pregătit pentru noul stil de lucru. 4. Scopul Creşterea gradului de adaptare a absolvenţilor sistemului de învăţământ la specificul unui viitor loc de muncă prin implicare efectivă a elevilor în realitatea economiei de piaţă şi experimentarea cerinţelor formale şi informale ale acesteia. 5. Obiective (paşi definiţi în atingerea scopului) SMART 1. Să facilităm accesul tuturor elevilor clasei a XI-a F din Colegiul Naţional Elena Cuza la informaţii despre consilierea şi educarea carierei. 2. Să implicăm 50% din elevii clasei a XI-a F din Colegiul Naţional Elena Cuza în acţiuni de participare efectivă la activităţile presupuse de un loc de muncă. 3. Să pregătim 50% din elevii clasei a XI-a F din Colegiul Naţional Elena Cuza pentru experienţele pe care le presupune un loc de muncă. 6. Grupuri ţintă/beneficiari (cei implicaţi direct şi indirect, cei pentru care se fac cheltuielile) Elevii care urmează să finalizeze ciclul liceal. Grupul/grupurile ţintă 174

176 Beneficiari 50% din elevii clasei a XI-a F din Colegiul Naţional Elena Cuza care participă activ la activităţile de la un loc de muncă. 100% din elevii clasei a XI-a F din Colegiul Naţional Elena Cuza care beneficiază de diseminare. 7. Activităţi (mijloace, metode, ceea ce facem pentru a obţine rezultatele scontate, a atinge obiectivele) Nr. Denumire Perioada de activ. activitate desfăşurare Modalitate de implementare Resurse alocate A1 Pregătirea 1-10 Pregătirea proiectului. Coordonator proiect: proiectului februarie Informarea pe baza materialelor primite profesorul diriginte de la JA. de la clasa a XI-a F A2 Contactarea Discuţii cu părinţii elevilor şi cu Resurse umane partenerilor februarie parteneri potenţiali din mediul potenţiali din economic din oraşul Craiova care se mediul economic arată disponibili pentru participarea în proiect. A3 Consultarea Discuţii cu elevii asupra obiectivelor şi Coordonator proiect elevilor şi februarie activităţilor proiectului. selectarea Prezentarea la nivelul întregii clase a Materiale primite de celor interesaţi XI-a F a informaţiilor despre consilierea la JA şi consumabile şi educarea carierei. Consultarea elevilor şi selectarea celor interesaţi pentru a participa la experienţa unei zi la un loc de muncă A4 Experienţa zilei la un loc de muncă ales de ei martie Elevii selectaţi petrec câteva ore la un loc de muncă fiind asistaţi de un angajat al acelei instituţii/firme, având posibilitatea să cunoască şi să experimenteze diferite activităţi, să înţeleagă îndatoririle şi responsabilităţile de la un anumit loc de muncă precum şi specificul activităţilor din instituţia/firma respectivă şi să cunoască angajaţii de acolo. Elevii îşi notează anumite aspecte pe care le consideră mai importante şi pot face fotografii pentru redactarea ulterioară a testimonialelor. Coordonator proiect Parteneri de la diverse firme/ instituţii Materiale consumabile Cameră foto 175

177 Nr. Denumire Perioada de activ. activitate desfăşurare Modalitate de implementare Resurse alocate A5 Redactarea martie Elevii redactează testimonialele şi le Coordonator proiect testimonialelor prezintă spre verificare profesorului Materiale coordonator de proiect. A6 Diseminarea martie Elevii participanţi efectiv la activităţile legate de un loc de muncă, prezintă unii în faţa celorlalţi precum şi în faţa întregii clase testimonialele lor şi impresiile dobândite în urma experienţelor lor. Se formează grupuri de discuţii ale participanţilor efectivi la acţiune şi ai colegilor lor moderate de diriginte. A7 Evaluarea proiectului 1-10 aprilie Coordonatorul de proiect are o întâlnire la finalul activităţilor cu consilierul educativ şi psihologul şcolii, cu toţi profesorii diriginţi de la clasele a XI-a şi a XII-a de liceu pentru a realiza o analiză internă. consumabile Coordonator proiect Elevi participanţi efectivi Testimoniale Fotografii Materiale consumabile Profesorul consilier educativ Coordonator proiect Psihologul şcolii Profesorii diriginţi de la clasele a XI-a şi a XII-a 8. Rezultate, impact, indicatori Rezultatele proiectului (outputs) beneficii/ceea ce se obţine prin eliminarea sau diminuarea problemei Obiective specifice ale proiectului O1. Să facilităm accesul tuturor elevilor clasei a XI-a F din Colegiul Naţional Elena Cuza la informaţii despre consilierea şi educarea carierei. O2. Să implicăm 50% din elevii clasei a XI-a F din Colegiul Naţional Elena Cuza în acţiuni de participare efectivă la activităţile presupuse de un loc de muncă. Rezultate cantitative şi calitative 100% din elevii clasei a XI-a F din Colegiul Naţional Elena Cuza au fost informaţi privind educarea carierei. Diseminarea informaţiilor prin elevii care au experimentat o zi la un loc de muncă către restul elevilor din clasa lor. 50% din elevii din clasa a XI-a F din Colegiul Naţional Elena Cuza au fost implicaţi în activităţi ce presupun un loc de muncă real. Denumire indicator Procent de elevi informaţi despre educarea carierei. Procent de elevi care experimentează viaţa la un loc de muncă. Valoare indicator 100% 50% 176

178 Obiective specifice ale Denumire indicator Valoare proiectului indicator Rezultate cantitative şi calitative O3. Să pregătim 50% din elevii clasei a XI-a F din Colegiul Naţional Elena Cuza pentru experienţele pe care le presupune un loc de muncă. 50% din elevii clasei a XI-a F din Colegiul Naţional Elena Cuza cu abilităţi de socializare şi comunicare dezvoltate pentru experienţele pe care le presupune un loc de muncă. Procent de elevi din clasă cu abilităţi dezvoltate pentru experienţele pe care le presupune un loc de muncă. 50% Rezultat/ Denumire rezultat Elevi implicaţi în campaniile de informare Elevi implicaţi în schimbul de experienţă Profesori diriginţi informaţi Sesiuni pentru diseminarea rezultatelor Testimoniale Rezultate calitative Denumire indicator Procent elevi implicaţi în campaniile de informare Procent elevi implicaţi în schimbul de experienţă Nr. profesori Nr. sesiuni de diseminare Nr. testimoniale Nivel de înţelegere a responsabilităţilor presupuse de un loc de muncă Grad de adaptare la activităţile de la locul de muncă Nivel de satisfacţie al elevilor clasei a XI-a F privind experimentarea unei zile la un loc de muncă 177 Standard (măsura stabilită a fi atinsă) 95 % din elevii din clasa a XI-a F 50 % din elevii din clasa a XI-a F toţii diriginţii claselor a XI-a şi a XII-a 1 sesiune 15 testimoniale Nivel peste medie Grad mediu de adaptare Nivel ridicat

179 Standard Rezultat/ Denumire rezultat Denumire indicator (măsura stabilită a fi atinsă) Nivel al implicării elevilor în diseminarea informaţiilor în clasă Nivel de implicare în redactarea testimonialelor Nivel ridicat Nivel ridicat Impactul proiectului (outcomes) Ca urmare a derulării proiectului, elevii din anii terminali vor face o alegere informată în privinţa carierei, vor fi mai bine adaptaţi cerinţelor pieţei muncii. Pe lângă solicitările formale ale unui loc de muncă aceştia se vor familiariza cu viaţa informală, cu relaţionarea cu ceilalţi angajaţi şi cu asumarea conştientă a deciziilor. Şcoala îşi va dezvolta capacitatea de a îndruma elevii către o carieră adecvată personalităţii lor oferindu-le şi posibilitatea de a se implica activ în lumea reală a economiei de piaţă. 9. Evaluare (măsurarea şi compararea performanţelor cu standardele stabilite, emiterea de judecăţi privind progresul înregistrat în atingerea obiectivelor, ce şi mai ales cum vom pune în evidenţă aceste aspecte). Ce se evaluează: Realizarea activităţilor planificate Atingerea obiectivelor proiectului Impactul proiectului asupra şcolii şi comunităţii Metode şi instrumente de evaluare: Întâlnirile de lucru, testimonialele Întâlniri de lucru, raport de activitate Discuţii cu conducerea instituţiei şi consilierul educativ Realizarea unui studiu de impact Întâlniri cu elevii, părinţii şi membrii comunităţii Cine evaluează: Coordonatorul proiectului Conducerea instituţiei Consilierul educativ Conducerea instituţiei Consilierul educativ 178

180 1. Titlul proiectului Clubul antreprenorial cheia succesului în turism Rezumatul proiectului (include elementele de proiect şi rezultatele) Scopul acestui proiect este să dezvolte competenţele antreprenoriale ale tinerilor în serviciile turistice în vederea implicării active în viaţa comunităţii locale. Proiectul va debuta cu selectarea a elevi, cu vârste între ani, în vederea includerii într-un club antreprenorial pe parcursul unui an şcolar. Elevii selectaţi, cât şi cadrele didactice doritoare, vor beneficia de un curs de formare care va aborda problematica educaţiei antreprenoriale pe parcursul a 40 de ore. În acelaşi timp, grupul ţintă va intra în legătură cu reprezenţanţi ai comunităţii locale, cu expertiză în domeniul turismului şi afacerilor, în vederea desfăşurării de activităţi educaţionale specifice turismului. În cadrul clubului antreprenorial îşi vor face simţită prezenţa 3-6 pensiuni turistice din localitate, prin reprezentanţii legali. În cadrul acestor pensiuni, grupuri de 3-5 elevi îşi vor desfăşura activitatea practică ca angajat al unei pensiuni, manager pentru o zi al pensiunii respective şi, în acelaşi timp, vor întocmi un plan de afaceri, fie al unei pensiuni virtuale, fie al pensiunii alese pentru practică. După o cunoaştere amănunţită a vieţii într-o pensiune, grupul ţintă va realiza materiale promoţionale pentru promovarea propriei pensiuni, iar cu sprijinul comunităţii locale, va fi realizat ghidul pensiunilor din zona turistică respectivă. Impresiile din parcursul proiectului, cât şi din activităţile derulate în cadrul clubului antreprenorial, vor fi creionate în ziarul/revista şcolii. Roadele Clubului antreprenorial vor fi culese la Târgul antreprenorial când laurii vor fi primiţi de aceia care au reuşit să-şi pună în valoare experienţa acumulată pe parcursul practicii desfăşurată în pensiuni (cel mai viabil plan de afaceri, cele mai atractive materiale promoționale, sit-ul pensiunii). Originalitatea materialelor va fi evaluată de un juriu competent, incluzând reprezentanţi ai autorităţilor locale şi persoane care deţin deja afaceri de turism în zonă. În cadrul clubului antreprenorial, cu sprijinul autorităţilor locale, se va edita Ghidul pensiunilor turistice din zonă, acesta fiind prezentat la Târgul antreprenorial ca o cale de promovare a zonei geografice şi turistice din localitate. Proiectul Clubul antreprenorial cheia succesului în turism va fi mediatizat prin articole de presă, afişe şi pliante. De asemenea, proiectul va fi monitorizat de 2 membri ai echipei de proiect care vor întocmi o agendă a evenimentelor şi care vor observa în ce măsură acţiunile proiectului se realizează conform planificării iniţiale. 3. Justificarea proiectului Competențele antreprenoriale ale elevilor, cu vârste cuprinse între ani, sunt slab dezvoltate în vederea luării de decizii individuale privind cariera. Elevii se implică activ în viaţa comunității locale într-o foarte mică măsură şi nu exploatează la maxim serviciile turistice din zonă pentru a învăţa legat de meseriile din turism şi a putea reveni în domeniu după finalizarea studiilor. Proiectul CLUBUL ANTREPRENORIAL CHEIA SUCCESULUI ÎN TURISM urmăreşte să le dezvolte interesul pentru a-şi promova ideile, pentru a-şi alege, pe viitor, jobul preferat petntru cei cu interese şi înclinaţii în domeniul turismului. De asemenea, pentru a-i pregăti pentru viitor, încercăm, prin metode non-formale, să le dezvoltăm spiritul pentru educaţia antreprenorială, să-i responsabilizăm astfel încât să fie hotărâţi asupra meseriei pe care o vor practica mai târziu. Antreprenoriatul este o formă contemporană de implicare a tinerilor în viaţa comunităţii şi de 14 Material elaborat în cadrul proiectului POSDRU/87/1.3/S/62350 Model de consiliere centrat pe Consilierea şi Educarea Carierei Elevilor beneficiar: Casa Corpului Didactic Mehedinţi. 179

181 participare a acestora la luarea deciziilor. Dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale ale tinerilor are efecte pozitive atât asupra independenţei financiare şi de creştere a calităţii vieţii tinerilor, cât şi asupra creşterii economice a comunităţilor locale. 4. Scopul Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale ale elevilor în serviciile turistice în vederea implicării active în viaţa comunităţii locale şi sprijinirii luării deciziilor individuale privind cariera, în concordanţă cu realitatea socio-economică locală. 5. Obiective specifice (paşi definiţi în atingerea scopului); SMART (Specific/Specific; Measurable/Măsurabil; Achievable/Tangibil, Realizabil; Realistic/Realist; Timebound/Încadrat în timp). O1 să includem elevi, cu vârste între ani, în cadrul clubului de dezvoltare a competenţelor antreprenoriale, pe parcursul unui an şcolar; O2 să implicăm 3-6 unităţi de turism în activităţile didactice specifice domeniului turismului în cadrul unui parteneriat şcoală - unitate de turism; O3 - să implicăm 5-10 reprezentanţi ai comunităţii locale, cu experienţă în domeniul turismului şi afacerilor, în activităţile educaţionale ale programului de educaţie antreprenorială. 6. Grupuri ţintă/beneficiari (cei implicaţi direct şi indirect, cei pentru care se fac cheltuielile). Grupul/grupurile ţíntă elevi; cadre didactice Beneficiari elevi; cadre didactice elevi; 5-10 reprezentanţi ai comunităţii locale; personalul administrativ al celor 3-6 unităţi de turism; părinţi; 7. Graficul activităţilor (tot ceea ce facem pentru a obţine rezultatele scontate, pentru a atinge obiectivele). Nr. Denumire Perioada de Modalitate de implementare Resurse alocate activ. activitate desfășurare A1 Pregătirea proiectului Septembrie - campanie de informare în şcolile pilot privind crearea clubului antreprenorial pentru dezvoltarea turismului local; - anunţarea primei întâlniri pentru toţi cei interesaţi, reprezentanţi unitate şcolară, comunitate locală, manageri unităţi turistice locale; - constituirea echipei de implementare a proiectului de la nivelul fiecărei şcoli pilot (directorul/directorul adjunct, consilierul şcolar, 1-2 cadre didactice, elevi cu vârste între ani); - stabilirea criteriilor de selecţie a elevilor; - selecţia elevilor pe baza unei fişe de înscriere şi a unui interviu; pliante de promovare; - sala de şedinţe; - cabinet de consiliere; spaţiul clubului antreprenorial; - echipa de implementare de la nivelul şcolii pilot; - fişa de înscriere;

182 A2 Informare Octombrie - cei elevi selectaţi vor - grup selectat; privind mediul efectua o cercetare la nivelul - pensiuni turistice; de afaceri comunităţii privind mediul de - consumabile; local afaceri local (număr pensiuni turistice, nominalizarea patronilor Încheierea de pensiuni turistice, numărul parteneriatului caselor proprietate personală şcoală - care oferă servicii de turism); pensiune - fiecare şcoală pilot va încheia câte un parteneriat cu fiecare din cele 3-6 pensiuni turistice; - cele 3-6 pensiuni turistice se vor implica activ în derularea activităţilor didactice specifice domeniului turismului; A3 Curs de formare Educaţie antreprenoria lă 40 ore a) desfăşurarea formării grupului ţintă b) organizarea de întâlniri directe cu experţii locali în domeniul afacerilor şi turismului octombrie şi noiembrie - cursul de formare pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale se va derula pe parcusul a două luni, totalizând un număr de 40 ore; reprezentanţi ai comunităţii locale, manageri de pensiuni, vor fi invitaţi la întâlniri directe cu grupul ţintă pentru a împărtăşi din experienţa proprie în domeniul afacerilor şi al turismului; - formator în educaţie antreprenorială; - reprezentanţi ai comunităţii locale; - manageri de pensiuni; - cadre didactice; - elevi; - suport curs; - spaţiu alocat desfăşurării cursului; - consumabile; A4 Practica la pensiune Realizarea de materiale promoţionale pentru o pensiune (pliante, lista de meniu, meniul zilei, site-ul/ turul virtual) Activitate practică: a) O zi angajat în turism b) Manager de pensiune pentru o zi c) Realizarea decembrie decembrieianuarie februarie martie - mai martie - mai - elevii vor vizita pensiunile/ unităţile hoteliere din zonă, aflate în parteneriat cu şcoala; - fiecare grup de 3-5 elevi îşi va alege o pensiune în care îşi va desfăşura activitatea practică; - fiecare elev va fi angajat pentru o zi într-o pensiune turistică, cu responsabilităţi clare pentru activitatea pe care o va desfăşura (administrator, recepţioner, ospătar, ajutor de bucătar etc.); elevii vor analiza cazuri concrete privind activitatea unui manager de pensiune/unitate hotelieră, iar la întâlnire vor participa manageri de hoteluri, moteluri şi pensiuni turistice; - pe parcursul a cel mult 15 zile, fiecare elev va manageria una -resurse umane (elevi, cadre didactie, profesor I.T., manager pensiuni, personal pensiuni turistice); -consumabile; - spaţiu alocat desfăşurării practicii pensiuni turistice; - cabinetul de informatică; 181

183 de materiale din pensiunile partenere, iar ca promoţionale finalitate a zilei va prezenta propriei bugetul pensiunii pentru ziua pensiuni, cât şi respectivă; publicarea - elevii vor vizita localitatea şi site-utului împrejurimile în vederea /turului virtual descoperirii zonelor istorice şi al acesteia turistice locale (vizitarea localităţii d) Realizarea şi a împrejurimilor, intervievarea planului de localnicilor, biografii, legende, afaceri al unei povestiri populare); pensiuni - fiecare grup va stabili virtuale sau localizarea, tarifele serviciilor adaptate la oferite, o galerie foto, atracţiile pensiunile în turistice din zonă şi va întocmi care s-a materiale promoționale pentru desfăşurat fiecare pensiune din localitate. practica - fiecare grup de 3-5 elevi va realiza planul de afaceri al pensiunii în care şi-a desfăşurat practica sau al unei pensiuni virtuale. A5 Şcoala centru de informare turistică - publicarea unor articole despre activităţile derulate în cadrul Clubului antreprenorial - Ghidul pensiunilor locale octombrie mai martie - mai - elevii vor publica în revista şcolii articole despre cele mai reprezentative activităţi derulate în cadrul Clubului antreprenorial, rezultatele obţinute şi impresii personale; - Echipa de implementare a proiectului la nivelul şcolii împreună cu autorităţile locale şi patronii de pensiuni vor colabora în vederea redactării unui ghid turistic, în care să fie prezentată zona geografică, turistică şi caracterizarea fiecărei pensiuni din localitate; - resurse umane (elevi, cadre didactie, profesor I.T., reprezentanţi ai autorităţilor locale); - consumabile; - spaţiu alocat redactării ghidului pensiunilor locale; A6 Târgul Clubului antreprenorial iunie - Echipa de implementare a proiectului la nivelul şcolii, împreună cu primarul comunei şi cu patronii pensiunilor turistice partenere vor organiza un târg de prezentare a rezultatelor obţinute în Clubul antreprenorial: pliante, afişe, liste de meniuri, site-ul fiecărei pensiuni turistice, ghidul pensiunilor locale, produse de artizanat şi gastronomie; - Fiecare pensiune parteneră îşi va prezenta propriul site de publicitate, dacă există; - Primăria va premia cel mai - resurse umane; - materiale promoţionale; - ghidul pensiunilor turistice; -spaţiu alocat desfăşurării Târgului antreprenorial. 182

184 reprezentativ site al unei pensiuni turistice din zonă, site întocmit de un elev, iar pensiunea respectivă îşi va promova serviciile turistice prin site-ul respectiv. A7 Evaluare Intermediare, după fiecare activitate. Evaluarea atingerii obiectivelor şi a indicatorilor propuşi în cadrul proiectului. Echipa de proiect. 8. Rezultate, impact, indicatori Rezultatele proiectului (outputs) beneficii/ceea ce se obţine prin eliminarea sau diminuarea problemei. Obiective specifice ale proiectului Să dezvoltăm capacitatea a 50% din elevii şcolii de a-şi identifica nevoile, aptitudinile şi aspiraţiile profesionale în cadrul unui program complex de consiliere a carierei care implică resurse educaţionale din şcoală şi comunitate. Rezultate cantitative şi calitative Planuri de dezvoltare personală Rapoarte de evaluare aptitudinalvocaţională Parteneriate educaţionale cu resurse comunitare Denumire indicator Procent de elevi care redactează planul de dezvoltare profesională Procent de elevi orientaţi şcolar/profesional Nr. de resurse educaţionale din comunitate care participă la activităţile de orientare în carieră Valoare indicator 40 % 50 % 10 % Să dezvoltăm la 25% din elevii şcolii deprinderi de utilizare a tehnicilor şi metodelor de informare despre oferta pieţii muncii şi de aplicare pentru un loc de muncă în cadrul programului job-club. Sesiuni de formare Instrumente de marketing personal Interviuri de angajare simulate Resurse educaţionale comunitare implicate în programul JOB CLUB Nr. sesiuni de formare organizate Procent de elevi care îşi redactează instrumente de prezentare personală Procent de elevi care participă la un interviu de angajare simulat Nr. de resurse educaţionale din comunitate implicate în activităţi 10 % 25 % 25 % 5 % Să implicăm 15 elevi în dezvoltarea şi organizarea ofertei educaţionale a şcolii. Întâlniri de lucru pe oferta educaţională Oferta educaţională a şcolii Târg de ofertă educaţională 183 Nr. de întâlniri de lucru 10 % Nr. de oferte educaţionale 1 % Nr. sesiuni de prezentare a ofertei educaţionale. 1 %

185 Impactul proiectului (outcomes) Creşte capacitatea şcolii ca instituţie de a furniza servicii de consiliere şi educare a carierei, de a implica activ elevii în planificarea şi dezvoltarea propriei cariere. Prin dezvoltarea competenţelor de comunicare, lucru în echipă, luarea deciziilor, tehnici de negociere, tehnici de informare furnizate în cadrul programului job-club, elevii îşi formează o viziune de ansamblu asupra viitoarei cariere, care să le permită urmarea unui traseu educaţional selectiv, în acord cu aceasta. Şcoala, ca instituţie, îşi îmbunătăţeşte imaginea la nivelul comunităţii şi reuşeşte să atragă cât mai multe resurse comunitare, atât umane, cât şi materiale, pe care le utilizează în vederea eficientizării serviciilor de consiliere şi educare a carierei elevilor. Prin implicarea activă în acţiunile de dezvoltare a ofertei educaţionale elevii îşi dezvoltă competenţele de promovare şi marketing personal, competenţe pe care le vor utiliza ulterior pentru urmarea unui traseu educaţional care să le permită activarea pe piaţa muncii. 9. Evaluare (măsurarea şi compararea performanţelor cu standardele stabilite, emiterea de judecăţi privind progresul înregistrat în atingerea obiectivelor, ce şi mai ales cum vom pune în evidenţă aceste aspecte). Ce se evaluează: Atingerea obiectivelor Metode şi instrumente de evaluare: Întâlnire de evaluare, discuţii facilitate Cine evaluează: Coordonator proiect Folosirea eficientă a resurselor Întâlniri de lucru Asistent proiect Respectarea termenelor de desfăşurare a activităţilor Derularea fiecărei activităţi Implicarea activă a partenerilor în toate etapele proiectului Relaţia cu partenerii Implicarea elevilor şi cadrelor didactice în derularea activităţilor Promovarea proiectului şi calitatea materialelor de promovare Impactul proiectului la nivelul şcolii şi comunităţii Întâlnire de evaluare, discuţii facilitate Discuţii directe, observaţii, chestionare de evaluare Întâlniri de lucru Întâlnire de evaluare, discuţii facilitate Întâlniri de lucru Întâlniri de lucru, chestionare, jurnalul proiectului Întâlnire de evaluare, discuţii facilitate, chestionare, jurnalul de proiect Coordonator proiect Coordonatori de activităţi Asistent proiect Coordonatori de activităţi Participanţi la curs Beneficiari ai activităţilor practice Asistent proiect Coordonator proiect Asistent proiect Coordonatori de activităţi Asistent proiect Coordonator proiect 184

186 1. Titlul proiectului Club de voluntariat Rezumatul proiectului (include elementele de proiect şi rezultatele) Pornind de la realităţile mediului educaţional cu referire la voluntariat, proiectul îşi propune să dezvolte competenţele sociale şi civice ale benficiarilor, valorificând în acelaşi timp valenţele formativ-profesionale ale acestui fenomen. Activităţile de informare cu privire la voluntariat şi beneficiile acestuia, vor fi conexate cu sesiuni de formare în managementul voluntarilor, în urma cărora beneficiarii, pe lângă competenţele specifice, îşi vor dezvolta şi abilităţile de promovare şi marketing personal. Campaniile de promovare a voluntariatului propuse de proiect vor atrage atenţia asupra acţiunilor de voluntariat, asupra beneficiilor şi implicaţiilor acestui fenomen. Acţiunile specifice de voluntariat, ca rezultat al proiectului, vor pozitiva imaginea şcolii la nivelul comunităţii şi îi vor consolida relaţiile cu ceilalţi parteneri sociali. Clubul de voluntariat va fi cadrul în care beneficiarii vor putea experimenta practic, prin proiecte şi programe specifice, acţiuni de voluntariat în domenii variate de activitate. Prin intermediul acestor acţiuni, beneficiarii au posibilitatea să se familiarizeze cu metde de educaţie nonformală, cu diverse medii profesionale, cu regulamente şi proceduri. Activităţile conexe de evaluare şi monitorizare vor permite, pe lângă funcţionalitatea strict legată de proiect, dezvoltarea abilităţilor de încadrare în termene, autoevaluare şi planificare, comunicare intrepersonală şi instituţională etc. 3. Justificarea proiectului Nevoia proiectului a fost generată de slaba cunoaştere şi implicare a actorilor educaţionali în activităţi de voluntariat. La nivelul comunităţii, şi implicit al şcolii, activităţile de voluntariat sunt extrem de reduse. Mai mult, cunoştinţele actorilor implicaţi în procesul educativ elevi, părinţi, cadre didactice, reprezentanţi ai comunităţii locale, sunt fie lacunare şi limitate, fie distorsionate, fapt relevat de un recent studiu sociometric realizat în mediul educaţional de către Asociaţia Română de Consiliere şi Sprijin, pe un eşantion reprezentativ la nivelul judeţului, de elevi, cadre didactice, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii locale, în cadrul Programului VOLSEV 2011 al Centrului de Tineret ARCS. Ca şi mediu instituţional, şcoala, în prezent nu crează cadrul propice dezvoltării culturii voluntariatului, atât cu implicaţii în dezvoltarea personală a beneficiarului, cât şi ca metodă eficientă de consiliere şi educare profesională. Latura nonfinanciară a voluntariatului primează încă în mentalul colectiv, fapt ce împiedică percepţia reală a beneficiilor şi potenţialului acestui fenomen. În acest cadru, un astfel de proiect, cu acţiuni susţinute de informare, sensibilizare şi implicare a actorilor educaţionali în acţiuni de voluntariat, este mai mult decât oportun. Totodată, prin acţiuni de voluntariat se poate consolida relaţia instituţională dintre diversele medii prezente la nivelul comunităţii educaţional, ONG, business, administrativ etc. 4. Scopul Dezvoltarea competenţelor civice şi sociale ale actorilor educaţionali (cadre didactice, părinţi şi elevi) valorificând voluntariatul la nivelul şcolii şi comunităţii. 15 Material elaborat în cadrul proiectului POSDRU/87/1.3/S/62350 Model de consiliere centrat pe Consilierea şi Educarea Carierei Elevilor beneficiar: Casa Corpului Didactic Mehedinţi. 185

187 5. Obiective specifice (paşi definiţi în atingerea scopului); SMART (Specific/Specific; Measurable/Măsurabil; Achievable/Tangibil, Realizabil; Realistic/Realist; Timebound/Încadrat în timp). O1 - să formăm în domeniul managementului voluntarilor 5 cadre didactice, 5 părinţi şi 10 elevi din CE; O2 să înfiinţăm un club comunitar de voluntariat cu o ofertă de servicii de dezvoltare personală şi profesională; O3 să implementăm în cadrul clubului de voluntariat un portofoliu de proiecte de educare a competenţelor civice şi sociale ale actorilor educaţionali; 6. Grupuri ţintă/beneficiari (cei implicaţi direct şi indirect, cei pentru care se fac cheltuielile). Grupul/grupurile ţíntă - actori educaţionali (cadre didactice, părinţi şi elevi); Beneficiari Direcţi: 5 cadre didactice, 5 părinţi şi 10 elevi din CE; Indirecţi: elevii din şcoală, cadrele didactice, comunitatea; 7. Graficul activităţilor (tot ceea ce facem pentru a obţine rezultatele scontate, pentru a atinge obiectivele). Nr. Denumire Perioada de Modalitate de implementare Resurse alocate activ. activitate desfășurare A1 Managementul proiectului Sept. S1, S2 Permanent Trimestrial Trimestrial 1.1. pregătire: selectare echipă, stabilire locaţie de lucru, stabilire resurse necesare, realizare instrumente de lucru etc.; 1.2. întâlniri de lucru: reactualizare scop şi obiective proiect; asumare activităţi, sarcini şi responsabilităţi; sesiuni de analiză a activităţilor derulate şi planificarea activităţilor viitoare etc.; 1.3. informare la nivelul şcolii şi al comunităţii despre proiect; 1.4. promovarea proiectului la nivelul şcolii şi comunităţii: materiale promoţionale, apariţii mass-media, informări în cadrul CP; CA, CE etc. Consilier educativ Cadre didactice echipa de proiect Materiale consumabile Videoproiector Laptop Materiale promoţionale A2 Program de formare în MV Oct. S1 Oct. S2, S3 Oct. S selecţie participanţi: scrisoare de motivare 2.2. pregătirea cursului: dezvoltarea materialelor pentru curs (design, suport de curs, fişe de activităţi etc.) şi identificarea şi aigurarea resurselor; 2.3. livrarea cursului de MV: susţinerea sesiunilor de formare, Echipa de proiect Formatori Materiale consumabile Videoproiector Laptop 186

188 feed-back-ul participanţilor şi al trainerilor, evaluarea programului; A3 Club de voluntariat Oct. S1, S2 Oct. S3, S4 Noi. Decembrieiunie 3.1. înfiinţarea clubului: stabilirea locaţiei, procurarea resurselor necesare funcţionării clubului; 3.2. elaborarea instrumentelor de lucru: regulament, contract voluntariat, fişă de evaluare a activităţi de voluntar, bază de date voluntari, evidenţa lunară a activităţiilor de voluntariat etc.; 3.3. elaborarea ofertei de servicii: cursuri de educaţie non-formală, consilierea şi educarea carierei, mentoring etc realizarea portofoliului de proiecte: identificare de nevoi care pot fi rezolvate de voluntari la nivelul şcolii şi comunităţii; iniţiere, planificare şi derulare de proiecte de voluntariat la nivelul şcolii şi comunităţii; de ex: ecologie, promovarea zonei, a şcolii, a comunităţii, animaţie stradală etc. Consilier educativ Echipa de proiect Resurse necesare funcţionării clubului Materiale consumabile Videoproiector Laptop Materiale promoţionale A4 Monitorizare Permanent Se vor colecta informaţii despre minim următoarele aspecte: - respectarea calendarului de activităţi; - implicarea elevilor în activităţi; Asistent de proiect Materiale consumabile A5 Evaluarea Lunar Semestrial Gradul de satisfacţie al participanţilor. Se vor realiza evaluări intermediare după finalizarea fiecărei activităţi - şi evaluare finală la finalizarea proiectului. Evaluările vor avea rolul de a arăta gradul de atingere al obiectivelor, rezultatele concrete ale proiectului, implicarea elevilor în cât mai multe aspecte ale proiectului, respectarea sarcinilor asumate, imaginea proiectului în comunitate, relaţionarea cu partenerii, puncte tari şi aspecte de îmbunătăţit. Pe parcursul derulării proiectului vor fi realizate întâlniri de analiză şi evaluare pentru a creşte eficienţa 187 Coordonator proiect Echipa de proiect Materiale consumabile Videoproiector Laptop

189 activităţiilor următoare, dar şi pentru a adapta activităţile la specificul grupului. 8. Rezultate, impact, indicatori Rezultatele proiectului (outputs) beneficii/ceea ce se obţine prin eliminarea sau diminuarea problemei. Obiective Rezultate Indicatori O1 Număr elevi, părinţi, profesori cu competenţe formate în domeniul MV; Minim 5 părinţi Minim 5 profesori Minim 10 elevi O2 O3 Club de voluntariat cu ofertă de servicii adecvată nevoilor beneficiarilor; Gradul de satisfacţie al beneficiarilor clubului de voluntariat; Portofoliu de proiecte de educare a competenţelor civice şi sociale ale actorilor educaţionali; Minim 5 servicii Mare/foarte mare Minim 2 proiecte/semestru Rezultat/ Denumire rezultat Denumire indicator Standard (măsura stabilită a fi atinsă) Curs de MV livrat; Club de voluntariat înfiinţat; Oferta de servicii; Portofoliu de proiecte; Minim 50 Nr. scrisori de motivație pentru participare la curs Nr. participanţi la curs Nr. ore de formare livrate Documente de funcționare: regulament, contract voluntariat, fişă de evaluare a activităţi de voluntar, bază de date voluntari, evidenţa lunară a activităţiilor de voluntariat; Nr. întâlniri voluntari/lună Nr. de servicii din ofertă Nr. ore de voluntariat Nr. de teme în ofertă Nr. proiecte iniţiate Nr. proiecte derulate cu implicarea comunităţii 188 Minim 20 Minim 40 Aprobate de CA Minim 2/lună Minim 5 Minim 20/lună Minim 10 Minim 2/semestru Minim 1/semestru Impactul proiectului (outcomes) Voluntariatul este o expresie esenţială a participării civice şi a democraţei ce pune în practică valori europene precum solidaritatea şi anti-discriminarea. Volutariatul va oferi partenerilor educaţionali implicaţi în proiect resursele necesare pentru o bună dezvoltare personală şi profesională: managementul timpului, managementul proiectelor, aptitudini organizatorice, stabilirea şi atingerea ţintelor. Mai mult, ca voluntari implicaţii în activităţile proiectului, vor avea ocazia să interacţioneze cu persoane din medii diferite, putându-şi dezvolta nu doar competenţe sociale, empatie şi toleranţă, dar vor avea, de asemenea, posibilitatea de a învăţa într-un mediu nonformal.

190 9. Evaluare (măsurarea şi compararea performanţelor cu standardele stabilite, emiterea de judecăţi privind progresul înregistrat în atingerea obiectivelor, ce şi mai ales cum vom pune în evidenţă aceste aspecte). Ce se evaluează: Realizarea activităţilor planificate Atingerea obiectivelor proiectului Impactul proiectului asupra şcolii şi comunităţii. Metode şi instrumente de evaluare: Întâlnirile de lucru, rapoartele de activitate Întâlniri de lucru, raport de activitate semestrial Şedinţele CA şi CP ale Instituţiei Realizarea unui studiu de impact Întâlniri cu elevii, părinţii şi membrii comunităţii Cine evaluează: Coordonatorul de departamente Coordonatorul Proiectului Conducerea Instituţiei CA, CP 189

191 1. Titlul proiectului Şcoala părinţilor Rezumatul proiectului (include elementele de proiect şi rezultatele) Proiectul pleacă de la nevoia generată de slaba implicare a părinților în viața școlii, precum și de capacitatea scăzută de înţelegere a nevoilor specifice ale propriilor copii în ceea ce priveşte planificarea şi dezvoltarea carierei. Proiectul îşi propune creșterea implicării active a părinților în viața școlii prin intermediul unor activități de informare şi educare, cu privire la cariera elevilor, în funcție de interesele profesionale ale acestora, de interesele parentale şi realitatea existentă pe piața muncii. Totodată, în cadrul proiectului se vor desfăşura activități de dezvoltare a competențelor de învățare, de comunicare și interrelaționare, de identificarea a nevoilor și intereselor propriilor copii în ceea ce priveşte dezvoltarea şi planificarea carierei, dar și de dezvoltare personală a părinților. În acest sens vor fi organizate seminarii, sesiuni de informare, părinții vor fi implicați în elaborarea unor planuri de dezvoltare a carierei elevului, în dezvoltarea unor programe de învățare pentru proprii copii, care valorifică oportunitățile comunității locale, vor colabora cu cadrele didactice din școală, vor gândi și vor lucra în cooperare părinte-copil în beneficiul amândurora. 3. Justificarea proiectului Nevoia proiectului slaba implicare a părinților în viața școlii în general şi în planificarea și dezvoltarea carierei propriilor copii, în special. Îmbunătățirea relației şcoală-familie-comunitate este un obiectiv prioritar la nivelul învățământului românesc. În condițiile în care școala reprezintă pionul principal al educației tinerei generații, dar nu suficient, educaţia de tip familial devine necesară cu atât mai mult cu cât bazele formării personalității se pun în mediul familial. Familia se poate constitui într-un factor de risc sau în unul de protecție în funcție de abilitățile pe care le dezvoltă, climatul educațional şi afectiv existent la nivel familial. Acordul familiei cu școala înseamnă găsirea în comun a unei soluții care să corespundă atât intereselor copilului şi familiei cât și școlii şi societății. Modul în care sunt prezentate, comentate, argumentate informațiile de către părinți, influențează opiniile și atitudinile copiilor. Sarcina părinților nu este aceea de a alege ei în locul copiilor, ci de a-i pregăti pe copii să aleagă cu seriozitate ei înşişi. Pentru aceasta, părinții vor fi învățați să comunice cu proprii copii, să identifice oportunitățile de învățare din comunitate și să le coreleze cu interesele acestora. Școala dispune de resurse umane și materiale care sunt interesate, și au ca responsabilitate creșterea gradului de implicare al părinților în viața școlii, respectiv în consilierea și educarea carierei elevilor. 4. Scopul Creșterea gradului de implicare a părinților în educarea carierei copiilor în parteneriat cu școala. 5. Obiective specifice (paşi definiţi în atingerea scopului); SMART (Specific/Specific; Measurable/Măsurabil; Achievable/Tangibil, Realizabil; Realistic/Realist; Timebound/Încadrat în timp). O1 să dezvoltăm cunoştințe și deprinderi de identificare a nevoilor de dezvoltare personală și profesională ale propriilor copii și a intereselor parentale (la minim 50% din părinții școlii); O2 - să dezvoltăm capacitatea (la minim 50%) părinților de a realiza împreună cu propriul copil 16 Material elaborat în cadrul proiectului POSDRU/87/1.3/S/62350 Model de consiliere centrat pe Consilierea şi Educarea Carierei Elevilor beneficiar: Casa Corpului Didactic Mehedinţi. 190

192 planul de dezvoltare a carierei elevului; O3 să implicăm 30 de părinți în cadrul unui club al părinților, în parteneriat cu alţi actori educaționali; 6. Grupuri ţintă/beneficiari (cei implicaţi direct şi indirect, cei pentru care se fac cheltuielile). Grupul/grupurile ţíntă Părinții din școală Beneficiari 50% părinții școlii Elevi, părinți, profesori, comunitatea locală 7. Graficul activităţilor (tot ceea ce facem pentru a obţine rezultatele scontate, pentru a atinge obiectivele). Nr. Denumire Perioada de Modalitate de implementare Resurse alocate activ. activitate desfășurare A1 Pregătirea proiectului Septembrie octombrie - Formarea echipei - Planul de lucru - Popularizarea proiectului - Înscrierea părinților în program (fără selecţie, doar pe bază de manifestare de interes); Umane, consumabile, echipamente, sală A2 A3 Educarea părinților Dezvoltarea planului carierei elevului - Consiliere de grup/suport - Consiliere individuală Octombriedecembrie Ianuariefebruarie 1. seminarii de clarificare de concepte cheie: carieră, orientare profesională, rolul familiei, dezvoltare personală continuă etc. 2. sesiuni de formare psihologia vârstelor, comunicare, negociere, management conflict, cunoaşterea competenţelor cheie etc. 3. fondarea unei rețele de ajutor interfamilial - schimb de informaţii, opinii și experienţă între părinți facilitat de consilierul şcolar. 1. constituire de grupuri suport în funcție de interesele profesionale ale elevilor și interesele parentale: sesiune de informare privind planul de dezvoltare a carierei și realizarea PDC structura, rol, mod de realizare. 2. informarea părinţilor despre progresele făcute de copiii lor, despre achizițiile și dificultățile copilului stabilirea unei strategii de lucru/intervenţie împreună cu părintele. 3. cooperarea cadrelor didactice cu părinţii pentru identificarea dorinţelor, aşteptărilor, pasiunilor, opţiunilor copiilor etc. 4. redactarea în echipa părinte- Umane (consilier şcolar, părinţi) consumabile, echipamente, sală Umane, consumabile, echipamente, sală 191

193 elev a planului de dezvoltare a carierei. 5. participarea părinţilor la luarea de decizii privind viața școlară a elevului: orarul, pregătiri şi programe suplimentare, CDS, programe și proiecte extraşcolare etc.). A4 Elaborarea programelor de învățare pentru elevi (ţinând cont de planul de dezvoltare a carierei) Martie-iunie 1. identificarea oportunităţilor de învățare din comunitate corelate cu planul de dezvoltare a carierei elaborat 2. parteneriate cu resurse educaţionale din comunitate ONG, firme, instituţii, mediul business etc. 3. planul de activități de învățare centrat pe dezvoltarea competenţelor cheie europene/competenţelor identificate pe parcursul elaborării planului carierei: - Ziua părinților și copilului activități comune părinte-copil derulate de școală; - Ziua meseriilor prezentarea meseriei părinților în fața elevilor; - O zi elev, o zi părinte schimb de roluri; - elaborarea unui set de jocuri de familie centrate pe învățarea unor meserii; - vizitarea unor locuri de muncă ale părinților; - întâlniri cu reprezentanți APL, CL, IPJ etc. A5 Monitorizare Permanent Se vor colecta informaţii despre minim următoarele aspecte: - Respectarea calendarului de activități; - Implicarea elevilor în activități; Umane, consumabile, echipamente, sală Umane, consumabile, echipamente, Sala A6 Diseminare/ Promovare Permanent Gradul de satisfacție al participanților; Promovarea proiectului și a rezultatelor acestuia la nivelul şcolii şi al comunității: campanii de informare, distribuire de materiale promoționale, anunțuri în mass-media etc. Echipa de proiect A7 Evaluare Periodic Se vor realiza evaluări intermediare după finalizarea fiecarei activități - și evaluare Coordonator de proiect, coordonatori 192

194 finală la finalizarea proiectului. activități Evaluările vor avea rolul de a arăta gradul de atingere al obiectivelor, rezultatele concrete ale proiectului, implicarea elevilor în cât mai multe aspecte ale proiectului, respectarea sarcinilor asumate, imaginea proiectului în comunitate, relaționarea cu partenerii, puncte tari și aspecte de îmbunătățit. Pe parcursul derulării proiectului vor fi realizate întâlniri de analiză și evaluare pentru a creşte eficiența activităților următoare, dar și pentru a adapta activitățile la specificul grupului. 8. Rezultate, impact, indicatori Rezultatele proiectului (outputs) beneficii/ceea ce se obţine prin eliminarea sau diminuarea problemei. Obiective Rezultate Indicatori O1-50% din părinți implicaţi în seminarii de clarificare de concepte cheie; Procent de acorduri participare. - 50% din părinți participanți la sesiuni de Procent de participanți la formare; seminarii de clarificare de - 1 rețea de suport interfamilial cu mai multe concepte cheie. subgrupe constituite pe interesul elevului și cel parental; Nr. reţele de suport. O2 O3 - minim 50% din părinți informaţi asupra progreselor, achizițiilor şi dificultăților copilului; - minim 50% din părinți participă la luarea de decizii privind viața școlară a elevului; - minim 5 oportunități de învățare identificate în comunitate; Procent de părinți informați asupra progresului elevului. Procent părinți participanți la decizii privind viața școlară. Nr. oportunități de învățare. Rezultat/ Denumire rezultat Denumire indicator Standard Rezultate cantitative Participanți la seminarii Sesiuni de formare Grupuri de lucru Părinți informaţi asupra progresului elevului Părinți participanţi la decizii privind viața școlară Planuri de dezvoltare realizate de părinți și elevi Oportunități de învățare Activități de învățare derulate Parteneriate cu comunitatea Procent de participanți la seminarii de clarificare de concepte cheie Nr. sesiuni de formare Nr. de gupuri de lucru Procent de părinți informaţi asupra progresului elevului Procent părinți participanţi la decizii privind viața școlară Nr. planuri de dezvoltare realizate de părinți și elevi Nr. oportunități de învățare Nr. activități de învățare 50% % 50%

195 locală derulate Nr. parteneriate cu 5 comunitatea locală Rezultate calitative Gradul de satisfacție al b/fb Satisfacția resurselor resurselor educaţionale educaționale implicate Aplicabilitate activități Nivel de aplicabilitate al b/fb Aprecierea elevilor beneficiari activităților propuse ai activităților derulate Aprecierea elevilor beneficiari b/fb Calitatea cursurilor livrate ai activităților derulate Calitatea cursurilor livrate b/fb Impactul proiectului (outcomes) Impactul proiectului asupra grupului țintă: realizarea unei apropieri între grupurile țintă vizate de proiect și școală, creșterea în forțele proprii a elevilor implicaţi în proiect, un impact pozitiv privind perspectiva asupra inserției profesionale și a unui standard de viață decent, schimbarea perspectivei părinților asupra rolului pe care îl are școala în educația copiilor. Pe baza experienței acumulate se vor îmbunătăți strategiile viitoare de abordare a problemelor privind consilierea și educarea carierei elevilor. Rezultatele finale ale proiectului vor constitui exemple de bună practică ce vor putea fi extinse. 9. Evaluare (măsurarea şi compararea performanţelor cu standardele stabilite, emiterea de judecăţi privind progresul înregistrat în atingerea obiectivelor, ce şi mai ales cum vom pune în evidenţă aceste aspecte). Ce se evaluează: Metode şi instrumente de evaluare: Atingerea obiectivelor Întâlnire de evaluare, discuții facilitate Folosirea eficientă a resurselor Întâlniri de lucru Respectarea termenelor de Întâlnire de evaluare, discuții desfăşurare a activităților facilitate Derularea fiecărei activități Discuții directe, observații, chestionare de evaluare Implicarea activă a partenerilor în toate etapele proiectului Implicarea elevilor şi cadrelor didactice în derularea activităților Impactul proiectului la nivelul școlii şi comunității Întâlniri de lucru Întâlniri de lucru Întâlnire de evaluare, discuții facilitate, chestionare, jurnalul de proiect Cine evaluează: Coordonator proiect Asistent proiect Coordonator proiect Coordonatori de activități Asistent proiect Coordonatorii activității Participanţi curs Beneficiari ai activităților practice Asistent proiect Asistent proiect Coordonatorii activității Coordonator proiect 194

196 1. Titlul proiectului Paşi spre viitor Rezumatul proiectului (include elementele de proiect şi rezultatele) Scopul acestui proiect este să ofere elevilor din anii terminali informații utile cu privire la viața universitară și de a le facilita înscrierea la universitate. Proiectul va debuta cu selectarea a 10 elevi de clasa a XII-a ce vor participa la vizite de documentare la diverse universități, cu care se vor încheia parteneriate. În acelaşi timp, grupul ţintă va intra în legătură cu reprezenţanţi ai universităților și asociaţiilor studențești, în vederea desfăşurării activităţilor proiectului. După o informare amănunţită privind viața universitară, grupul ţintă va realiza ghidul Pași spre viitor. Impresiile de pe parcursul proiectului, cât și din activităţile derulate vor fi creionate în ziarul/revista școlii. Proiectul Pași spre viitor va fi mediatizat prin articole de presă, afișe și pliante. De asemenea, proiectul va fi monitorizat de 2 membri ai echipei de proiect care vor întocmi o agendă a evenimentelor și care vor observa în ce măsură acțiunile proiectului se realizează conform planificării inițiale. 3. Justificarea proiectului Proiectul Pași spre viitor urmărește să prezinte elevilor o privire de ansamblu a ceea ce reprezintă viața universitară (oferte educaționale ale universităților, asociaţii studențești, viața studențească), pașii ce trebuiesc urmați pentru a deveni student și răspunde nevoii elevilor de a se orienta mai bine la înscrierea pentru universitate și în primele luni de studenție. De asemenea, proiectul răspunde unei necesități de colaborare și parteneriat între licee și universități, pentru a facilita tranziția elevilor de la viața de liceu la cea de student cu referire mai ales la elevii care nu locuiesc în centrele universitare. 4. Scopul Creșterea capacității elevilor de clasa a XII-a de a se informa cu privire la mediul universitar și modul de organizare a vieții universitare. 5. Obiective specifice (paşi definiţi în atingerea scopului); SMART (Specific/Specific; Measurable/Măsurabil; Achievable/Tangibil, Realizabil; Realistic/Realist; Timebound/Încadrat în timp). O1. să implicăm un număr de 10 elevi în culegerea de informații despre mediul universitar: modalitate de înscriere, modalitate de obținere a unui loc în cămin (cazare), organizarea Universității pe facultăți, viața studențească, biblioteci, organizații studențești, cursuri și seminarii, structuri administrative ale Universității; O2. să informăm minim 90% din elevii din anii terminali din școală cu privire la organizarea mediului universitar; O3. să corelăm activitățile de informare ale celor 10 elevi cu competențele lor profesionale și planurile în carieră (obiectiv orizontal al proiectului); 6. Grupuri ţintă /Beneficiari (cei implicaţi direct şi indirect, cei pentru care se fac cheltuielile) Grupul/grupurile ţíntă Beneficiari elevii de clasa a XII-a din Instituție Direcți: 10 elevi de clasa a XII-a vor fi implicați în culegerea de informații; 80% din elevii de clasa a 17 Material elaborat în cadrul proiectului POSDRU/87/1.3/S/62350 Model de consiliere centrat pe Consilierea şi Educarea Carierei Elevilor beneficiar: Casa Corpului Didactic Mehedinţi. 195

197 XII-a din Instituție vor primi informații despre mediul universitar; Indirecţi: părinții elevilor de clasa a XII-a 7. Graficul activităţilor (tot ceea ce facem pentru a obţine rezultatele scontate, pentru a atinge obiectivele) Nr. activ. A1 A2 A3 Denumire activitate Pregătirea proiectului -selectarea și încheierea de protocoale cu universitățile -stabilirea planului de vizită -selectarea în funcție de planurile de carieră și pregătirea elevilor -identificarea resurselor Vizita la universități -realizarea planului de vizită -realizarea unui plan personal de învățare pentru fiecare elev participant -vizitarea universităților selectate -culegerea de informații Realizarea ghidului -prezentarea informațiilor culese -centralizarea datelor colectate -redactarea Perioada de desfășurare Martie Modalitate de implementare - campanie de informare în şcolile pilot; - anunţarea primei întâlniri pentru toţi cei interesaţi; - constituirea echipei de implementare a proiectului de la nivelul fiecărei şcoli pilot (coordonator proiect, consilierul școlar, 1-2 cadre didactice, 10 elevi) -stabilirea criteriilor de selecţie a elevilor (trebuie ținut cont de planul în carieră a elevilor implicați); - selecţia elevilor pe baza unei fişe de înscriere şi a unui interviu; - încheierea unui parteneriat cu 2-3 universități pentru a se implica cu RESURSE (minim cazare) în derularea activităţilor proiectului; 2-6 aprilie Întâlnire de lucru pentru realizarea unui plan al vizitelor cu atribuirea de sarcini pentru fiecare participant (sarcinile vor avea în vedere dezvoltarea unor competențe specifice ale elevilor). Realizarea unui plan personal de învățare pentru fiecare elev implicat (conținuturi și competențe). Realizarea vizitelor la Universități și culegerea informațiilor - aplicarea planului de învățare personală aprilie - Echipa de implementare a proiectului la nivelul şcolii împreună cu reprezentanţi ai universităților vor colabora în vederea redactării ghidului Resurse alocate Echipa de management, Consilierul școlar, Spaţiu pentru întâlniri, Consumabile, Documente instituționale și informații Universități Echipa de management, Elevii selectați Consumabile Buget pentru deplasare Spații de cazare Echipa de management Elevii selectați Consumabile 196

198 A6 A4 A5 ghidului Distribuirea ghidului Dezbaterea și participarea la orele de consiliere -prezentarea ghidului de consiliere Evaluarea proiectului -întâlnire de evaluare cu cei 10 elevi -chestionar -vor fi analizate atât aspectele pozitive cât și cele negative aprilie Distribuirea ghidului în minim 4 exemplare pentru fiecare clasă a XII-a 7-11 mai Elevii, împreună cu consilierul școlar sau membrii echipei de managemnt vor participa la dezbateri organizate în cadrul orelor de dirigenție pentru a prezenta rezultatele vizitei mai Analiza asupra realizării planurilor de activități și a planurilor personale de învățare Aplicarea unui chestionar de satisfacție pentru elevii implicați Echipa de management Elevii selectați Consumabile Echipa de management Elevii selectați Echipa de management Elevii selectați Consumabile 8. Rezultate, impact, indicatori Rezultatele proiectului (outputs) beneficii/ceea ce se obţine prin eliminarea sau diminuarea problemei Obiective Rezultate Indicatori O1. - elevi implicați în culegerea de informații - numărul zilelor de schimb de experiență la universitate O2. - numărul elevilor informaţi 90% care au acces la publicație și/sau participă la orele de dirigenție O3. - articole dezvoltate minim 4 broșuri/clasă Denumire rezultat Denumire indicator Standard - număr de elevi participanți 10 - număr universități vizitate 2-3 (dacă este cazul) - număr articole scrise - număr de ore de consiliere - număr de ore de dezbatere - broșuri distribuite Participanți la activități Universități vizitate Articole scrise de elevi Ore de dirigenție Ore/întâlniri de dezbatere Rezultate calitative -aprecierea elevilor privind acțiunea -aprecierea elevilor privind informațiile obținute minim15 minim 5-10 (nr. clase) minim 5 bună/foarte bună bună/foarte bună 197

199 Impactul proiectului (outcomes) Impactul proiectului asupra grupului țintă: realizarea unei apropieri între grupurile țintă vizate de proiect și școală, creșterea în forțele proprii a elevilor implicaţi în proiect, un impact pozitiv privind perspectiva asupra inserției profesionale și a unui standard de viață decent, schimbarea perspectivei părinților asupra rolului pe care îl are școala în educația copiilor. Pe baza experienței acumulate se vor îmbunătăți strategiile viitoare de abordare a problemelor privind consilierea și educarea carierei elevilor. Rezultatele finale ale proiectului, atât urmare a intervențiilor educaționale sau a intervențiilor materiale, vor constitui exemple de bună practică ce vor putea fi extinse. 9. Evaluare (măsurarea şi compararea performanţelor cu standardele stabilite, emiterea de judecăţi privind progresul înregistrat în atingerea obiectivelor, ce şi mai ales cum vom pune în evidenţă aceste aspecte). Ce se evaluează: Metode şi instrumente de evaluare: Atingerea obiectivelor Întâlnire de evaluare, discuții facilitate Folosirea eficientă a resurselor Întâlniri de lucru Respectarea termenelor de Întâlnire de evaluare, discuții desfăşurare a activităților facilitate Derularea fiecărei activități Discuții directe, observații, chestionare de evaluare Implicarea activă a partenerilor în toate etapele proiectului Implicarea elevilor şi cadrelor didactice în derularea activităților Impactul proiectului la nivelul școlii şi comunității Întâlniri de lucru Întâlniri de lucru Întâlnire de evaluare, discuții facilitate, chestionare, jurnalul de proiect Cine evaluează: Coordonator proiect Asistent proiect Coordonator proiect Coordonatori de activități Asistent proiect Coordonatorii activității Participanţi curs Beneficiari ai activităților practice Asistent proiect Asistent proiect Coordonatorii activității Coordonator proiect 198

200 1. Titlul proiectului Ateliere de educație nonformală ofertă de servicii de consiliere și educare a carierei Rezumatul proiectului (include elementele de proiect şi rezultatele) Prin proiect abordăm nevoia de a lărgi paleta serviciilor de consiliere și educare a carierei elevilor oferite de școală și resurse educaționale din comunitate pentru care ne propunem ca instrument de intervenție Atelierele de educație nonformală ca o ofertă de servicii de identificare a nevoilor de dezvoltare personală și profesională a elevilor, de consiliere și educare a carierei acestora valorificând nu numai resursele din cadrul școlii, ci și alte resurse educaționale din comunitate. Activitățile ce se vor derula în cadrul Atelierelor de educație nonformală propun inițierea și/sau consolidarea parteneriatului educațional elev-școală-comunitate, facilitând accesul elevului la oportunitățile de învățare din comunitate și oferind factorilor interesați de viața școlii posibilitatea de a se implica activ în educarea carierei viitorilor cetățeni ai comunității în care își desfășoară școala activitatea. Modelul Ateliere de educație nonformală pune accentul pe dezvoltarea competențelor cheie ale elevilor (competențe civice și sociale, competența de a învăța, competențe de comunicare și interrelaționare etc.), dar în același timp deschide școala spre comunitate și implică resursele educaționale în viața școlii, contribuind astfel la creșterea numărului de servicii de consiliere și educare a carierei elevilor oferite de data aceasta de o școală comunitară. 3. Justificarea proiectului Proiectul pleacă de la nevoia de servicii de consiliere și educare a carierei identificată în rândul elevilor din învățământul obligatoriu. Această nevoie afectează aproximativ 90% din elevi, mai ales pe cei din ciclul liceal, doar o mică parte dintre aceștia reușind să-și satisfacă această nevoie apelând la ajutorul consilierilor școlari. Unitățile de învățământ se concentrează pe instrucție, uitând că pot oferi pe lângă informațiile necesare orientării în cariera din cadrul orelor de dirigenție și servicii de consiliere și orientare în carieră, dar și în cadrul organizat pentru dezvoltarea competențelor de bază necesare includerii pe piața muncii a elevilor. Conform LEN nr. 1/2011 art. 351 Statul asigură accesul gratuit la servicii de consiliere și orientare în carieră tuturor elevilor, studenților și persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, iar art. 352 prevede o serie de activități pe care trebuie să le desfășoare instituțiile de învățământ în vederea consilierii și orientării în carieră: informări cu privire la carieră, informații despre piața muncii, se formează abilități de a face alegeri privind educația, formarea, munca și viața în general, oportunități de a experimenta diverse roluri din viața comunității sau din viața profesională, instrumente pentru planificarea carierei. Pentru realizarea scopului, obiectivelor și activităților propuse vom valorifica resursele umane existente la nivel de școală consilier școlar, profesori diriginți, formatori, mentori, dar și resursele educaționale ale comunității locale: părinți, reprezentanți APL, AJPFM, IPJ, ISJ, mediul business, mediul ONG etc. Ne-am propus să derulăm acest proiect întrucât considerăm consilierea și orientarea profesională servicii menite să completeze cunoștințele și competențele dobândite de elevi pe parcursul studiilor de specialitate și să-i asiste pe aceștia în planificarea timpurie a carierei și în inserția cu șanse crescute pe piața muncii. 18 Material elaborat în cadrul proiectului POSDRU/87/1.3/S/62350 Model de consiliere centrat pe Consilierea şi Educarea Carierei Elevilor beneficiar: Casa Corpului Didactic Mehedinţi. 199

201 4. Scopul Creșterea ponderii serviciilor de consiliere și educare a carierei elevilor oferite de școală și resurse educaționale din comunitate pe perioada vacanței de vară. 5. Obiective specifice (paşi definiţi în atingerea scopului); SMART (Specific/Specific; Measurable/Măsurabil; Achievable/Tangibil, Realizabil; Realistic/Realist; Timebound/Încadrat în timp). O1 să identificăm nevoile de dezvoltare personală și profesională la 80% elevi (în cadrul orelor de consiliere) corelate cu evoluția viitoarei piețe a muncii; O2 să dezvoltăm un pachet de servicii de consiliere și educare a carierei elevilor corelat cu prognoza evoluției ofertei de muncă la nivel local; O3 să derulăm în parteneriat cu resursele educaționale din comunitate 3 ateliere tematice de consiliere și educare a carierei elevilor; 6. Grupuri ţintă/beneficiari (cei implicaţi direct şi indirect, cei pentru care se fac cheltuielile). Grupul/grupurile ţíntă Elevii Beneficiari Direcți: 80% din elevi Indirecți: cadrele didactice, părinții, comunitatea 7. Graficul activităţilor (tot ceea ce facem pentru a obţine rezultatele scontate, pentru a atinge obiectivele). Nr. Denumire Perioada de Modalitate de implementare Resurse alocate activ. activitate desfășurare A1 Pregătirea proiectului Semestrul II ianuarie A2 A3 A4 Program de consiliere a carierei Elaborare pachet servicii Semestrul II februarie - iunie Semestrul II martie - mai iulie 1.1.Formarea echipei de proiect 1.2.Stabilire roluri și responsabilități 1.3.Stabilire parteneriate cu părinții 1.4.Redactare plan de lucru fișa Gantt 1.5. Întâlniri de analiză și planificare a activităților 2.1. Autocunoaștere identificarea și evaluarea eficienței abilităților personale baterii de teste 2.2. Evaluare aptitudinală și vocațională 2.3. Sesiuni de informare privind evoluția pieței muncii: întâlniri cu reprezentanți ai APL, AJOFM, mediul business etc Planificarea dezvoltării personale și a carierei 4.1. Formarea grupului de lucru 4.2. Documentare asupra exemplelor de bună practică din alte școli/alte comunități 200 Coordonator programe și proiecte Resurse materiale și informatice Echipa de proiect Echipa de proiect Consilier școlar Profesori diriginți Reprezentanți CJRAE, APL, AJOFM etc. Reprezentanți ai partenerilor Resurse materiale și informatice Echipa de proiect Consilier scolar Reprezentați ai partenerilor

202 A5 A Realizare pachet de servicii: Resurse materiale cursuri de autocunoaștere, și informatice dezvoltare personală și profesională (comunicare, interrelaționare, luarea deciziilor, negociere și conflict, leadership) etc Consultare cu partenerii educaționali asupra pachetului de servicii elaborat Organizarea atelierelor tematice Diseminare/ promovare iulie - august Permanent 5.1. Constituirea echipelor de lucru desemnarea coordonatorilor atelierelor 5.2. Identificarea resurselor umane, materiale, financiare, informatice necesare derulării atelierelor 5.3. Desfășurarea atelierelor tematice, de exemplu: comunicare, negociere, decizie, lucru în echipă, cursuri IT, curs intensiv de limbă modernă etc Colectarea feed-back-ului de la parteneri și beneficiari 5.5. Realizarea studiilor de caz de către coordonatorii atelierelor Promovarea proiectului și a rezultatelor acestuia la nivelul școlii și al comunității: campanii de informare, distribuire de materiale promoționale, anunțuri în mass-media etc. A7 Monitorizare Permanent Respectarea calendarului de activităţi, implicarea tinerilor, gradul de satisfacere al participanţilor, relaţia cu partenerii, redactarea jurnalului de proiect, a raportului de monitorizare etc. A8 Evaluare Se vor realiza evaluări intermediare după finalizarea fiecărei activități - și evaluare finală, la finalizarea proiectului. Evaluările vor avea rolul de a arăta gradul de atingere al obiectivelor, rezultatele concrete ale proiectului, implicarea elevilor în cât mai multe aspecte ale proiectului, respectarea sarcinilor asumate, imaginea proiectului în comunitate, relaţionarea cu partenerii, puncte tari și aspecte de îmbunătăţit. Pe parcursul derulării proiectului vor fi 201 Echipa de proiect Consilier școlar Profesori/traineri/ formatori/mentori Reprezentați ai partenerilor Resurse materiale și informatice Echipa de proiect Responsabilul cu promovarea Echipa de proiect Responsabil monitorizare Coordonator de proiect Asistent de proiect Coordonatori de activități

203 realizate întâlniri de analiză și evaluare pentru a creşte eficienţa activităţiilor următoare, dar și pentru a adapta activitățile la specificul grupului. 8. Rezultate, impact, indicatori Rezultatele proiectului (outputs) beneficii/ceea ce se obţine prin eliminarea sau diminuarea problemei. Obiective Rezultate Indicatori O1 80% din elevii consiliați și-au identificat nevoile de dezvoltare personală și profesională O2 1 studiu privind nevoia de formare a elevilor corelată cu interesele parentale și nevoile comunității locale 1 pachet de servicii de consiliere și educare a carierei O3 3 ateliere tematice derulate comunicare, lucru în echipă, negociere și conflict, luarea deciziilor, leadership, curs IT, curs de limbi moderne, curs antreprenorial etc. Procent elevi consiliați Nr. studii nevoi de dezvoltare Nr. pachet servicii Nr. ateliere tematice derulate Nr. cursuri derulate/atelier Rezultat/ Denumire rezultat Denumire indicator Standard (măsura stabilită a fi atinsă) Rezultate cantitative Plan de dezvoltare a carierei Sesiuni de informare Studii de nevoi de formare Pachet de servicii Resurse comunitare 60% Ateliere tematice Cursuri livrate Studii de caz Rezultate calitative Satisfacția resurselor educaționale Satisfacția elevilor Aplicabilitatea activităților Studii de caz Ateliere derulate Procent elevi cu planuri de dezvoltare a carierei Nr. sesiuni de informare Nr. studii nevoi de dezvoltare Nr. pachet servicii Nr. resurse educaționale din comunitate implicate Nr. ateliere tematice derulate Nr. cursuri derulate/atelier Nr. studii de caz Gradul de satisfacţie al resurselor educaționale implicate Gradul de satisfacţie al elevilor Nivel de aplicabilitate al activităților propuse Calitatea studiilor de caz elaborate Calitatea atelierelor/cursurilor livrate b/fb b/fb b/fb b/fb b/fb 202

204 Impactul proiectului (outcomes) Elevii implicați direct în activități, precum și părinții și resursele educaționale din comunitate implicate în proiect își vor dezvolta competențe generale necesare viitoarei integrări socioprofesionale: comunicare, luarea deciziilor, leadership, lucru în echipă, autocunoaștere și evaluare etc. Acești elevi își îmbunătățesc rezultatele școlare, își dezvoltă o viziune privind propria carieră, pot decide privind propriul traseu educațional și profesional ca urmare a dezvoltării capacității de decizie profesională informată. Se îmbunătățesc imaginea școlii în comunitate și se dezvoltă și îmbogățește parteneriatul școalăcomunitate prin implicarea comunității în tot mai multe activități derulate de școală și prin valorizarea potențialului educativ al comunității. 9. Evaluare (măsurarea şi compararea performanţelor cu standardele stabilite, emiterea de judecăţi privind progresul înregistrat în atingerea obiectivelor, ce şi mai ales cum vom pune în evidenţă aceste aspecte). Ce se evaluează: Metode şi instrumente de Cine evaluează: evaluare: Atingerea obiectivelor Întâlnire de evaluare, discuţii Coordonator proiect facilitate Folosirea eficientă a resurselor Întâlniri de lucru Asistent proiect Respectarea termenelor de desfăşurare a activităţilor Întâlnire de evaluare, discuţii facilitate Coordonator proiect Coordonatori de activități Implicarea activă a partenerilor în Întâlniri de lucru Asistent proiect toate etapele proiectului Implicarea elevilor și cadrelor didactice în derularea activităților Întâlniri de lucru Asistent proiect Coordonatori de activități Promovarea proiectului și calitatea Întâlniri de lucru, chestionare, Asistent proiect materialelor de promovare jurnalul proiectului Impactul proiectului la nivelul școlii și comunității Întâlnire de evaluare, discuţii facilitate, chestionare, jurnalul de proiect Coordonator proiect 203

205 1. Titlul proiectului Părinții noștri sunt modelele noastre Rezumatul proiectului (include elementele de proiect şi rezultatele) O dată pe săptămână, după ore, elevii au o oră de consiliere şi orientare în cadrul şcolii. Pe parcursul acelei ore cinci părinţi cu job-uri diferite sunt invitaţi pentru a le vorbi elevilor despre profesia lor. După sesiunea introductivă urmează întrebări şi răspunsuri astfel încât elevii pot intra în discuţie cu părinţii de a căror profesie sunt interesaţi. În general nu toate profesiile sunt acoperite. Prin urmare, profesionişti ai altor instituţii sunt invitaţi să ni se alăture în acest program pentru a ghida elevii. În urma acestor întrevederi, elevii au şansa să se întâlnească personal cu părinţii şi astfel întrebările lor despre o anumită carieră îşi găsesc răspuns. 3. Justificarea proiectului * Stabilirea zilei şi a orei activităţii; * Stabilirea listei de părinţi şi împărţirea pe grupe; * Stabilirea întâlnirilor cu părinţii în funcţie de programul acestora; * Elaborarea unui chestionar pentru a măsura cunoştinţele şi nevoile actuale ale elevilor privind profesia; * Diseminarea rezultatelor chestionarului cu părinţii luând în considerare profesiile acestora; * Pregătirea părinţilor în funcţie de aceste rezultate; * Sesiune de lucru; * Un ultim chestionar pentru a măsura cunoștințele elevilor după sesiunea de lucru; * Evaluarea rezultatelor; 4. Scopul * Obiectivul acestei activităţi este să ofere informaţii din viaţa reală; * Accesarea cu uşurinţă a informaţiei; * Familiarizarea cu specificul unei profesii; * Oferirea oportunităţii de a obţine informaţii direct din situaţii de viaţă reale; * Obţinerea de informaţii detaliate despre: - parcursul educaţional pentru fiecare profesie; - oportunităţi financiare; - condiţiile de muncă; - dificultăţi întâlnite în fiecare profesie; 5. Obiective specifice (paşi definiţi în atingerea scopului); SMART (Specific/Specific; Measurable/Măsurabil; Achievable/Tangibil, Realizabil; Realistic/Realist; Timebound/Încadrat în timp). 1- Să ajutăm elevii să îşi aleagă şi să se îndrepte către o carieră optimă, bazată pe abilităţile lor, pe ceea ce îşi doresc precum şi pe oportunităţile existente. 2- Să îndrumăm tinerii în asumarea unor decizii corecte şi realiste privind oportunităţile pe care le au referitoare la parcursul educaţional şi vocaţional în vederea construirii unei cariere de succes. 3- Să creştem nivelul de conştientizare a importanţei orei de Consiliere şi Orientare. 4- Să îi ajutăm pe elevi să ia decizii în cunoştinţă de cauză privind job-ul pe care îl vor avea în viitor şi să fie capabili să ia decizii în consecinţă. 19 Proiect implementat în școlile din provincia Mersin - Turcia. 204

206 5- Să-i ajutăm pe elevi să înţeleagă şi să dezvolte abilităţile necesare pentru indiferent de drumul pe care vor alege să meargă în viaţă din punct de vedere profesional. 6- Să le furnizăm elevilor informaţii diverse despre cum să-şi aleagă în mod inteligent o carieră şi să fie capabili să ia deciziile cele mai bune în situaţii problematice din punct de vedere al carierei. 6. Grupuri ţintă/beneficiari (cei implicaţi direct şi indirect, cei pentru care se fac cheltuielile). Elevii claselor a XI-a şi a XII-a sunt implicaţi direct. 7. Graficul activităţilor (tot ceea ce facem pentru a obţine rezultatele scontate, pentru a atinge obiectivele). Obiective specifice 1- Să ajutăm elevii să îşi aleagă şi să se îndrepte către o carieră optimă, bazată pe abilităţile lor, pe ceea ce îşi doresc precum şi pe oportunităţile existente. 2- Să creştem nivelul de conştientizare a importanţei orei de Consiliere şi Orientare. 3- Să îi ajutăm pe elevi să ia decizii în cunoştinţă de cauză privind job-ul pe care îl vor avea în viitor şi să fie capabili să ia decizii în consecinţă. Activitate (cod şi denumire) A.1.1 Întâlniri cu părinţii, sesiuni de întrebări şi răspunsuri A.1.2 Oferirea oportunităţii de a obţine informaţii direct din situaţii de viaţă reale A.1.3 Dificultăţi întâlnite în fiecare profesie Abordare Muncă individuală sub îndrumare Discuţii de grup Discuţii în clasă Muncă sub îndrumare Muncă în grup PowerPoint, teme de cercetare în grup Durată/ Perioadă Resurse umane 15 Părinţi cu diferite profesii 15 Profesori Părinţi Elevi 15 Profesori Părinţi Elevi Resurse materiale Obiectele din clasă Prezentări PowerPoint Uniforme Obiectele din clasă Prezentări PowerPoint Uniforme Obiectele din clasă Prezentări PowerPoint Uniforme Rezultate Elevii vor fi capabili să facă un rezumat al propriilor interese profesionale. Să îşi descrie opţiunile profesionale personale bazate pe experienţa curentă şi pe date statistice. Să fie capabili să îşi folosească cunoştinţele pentru a-şi face meseria eficient. 205

207 8. Rezultate, impact, indicatori Rezultatele proiectului (outputs) beneficii/ceea ce se obţine prin eliminarea sau diminuarea problemei. Obiective specifice 1- Să ajutăm elevii să îşi aleagă şi să se îndrepte către o carieră optimă, bazată pe abilităţile lor, pe ceea ce îşi doresc precum şi pe oportunităţile existente. 2- Să creştem nivelul de conştientizare a importanţei orei de Consiliere şi Orientare. 3- Să îi ajutăm pe elevi să ia decizii în cunoştinţă de cauză privind job-ul pe care îl vor avea în viitor şi să fie capabili să ia decizii în consecinţă. Rezultate cantitative şi calitative Elevii vor fi capabili să facă un rezumat al propriilor interese profesionale. Să îşi descrie opţiunile profesionale personale bazate pe experienţa curentă şi pe date statistice. Să fie capabili să îşi folosească cunoştinţele pentru a-şi face meseria eficient. Denumirea indicatorului Descrierea unei profesii în detaliu. Oportunităţi financiare Observarea unei profesii în prezent (ex.: practică) Valoarea indicatorului Compararea propriilor nevoi şi interese cu ceea ce oferă o profesie anume. Compararea aşteptărilor financiare cu ceea ce oferă o profesie anume. Contribuţia de a fi informat privind cunoştinţele practice despre o profesie. Impactul proiectului (outcomes) În urma sesiunilor de lucru cu profesionişti la clasă, precum şi cu părinţi şi profesori, elevii vor fi capabili să obţină informaţii practice despre fiecare profesie incluzând dificultăţile implicite, oportunităţile financiare, avantaje şi dezavantaje, mediul de afaceri. 9. Evaluare (măsurarea şi compararea performanţelor cu standardele stabilite, emiterea de judecăţi privind progresul înregistrat în atingerea obiectivelor, ce şi mai ales cum vom pune în evidenţă aceste aspecte). Ce se evaluează: Implementarea activităţilor planificate Îndeplinirea obiectivelor proiectului Impactul proiectului la nivelul şcolii şi al comunităţii Metode şi instrumente de evaluare: Prezentare, întrebări şi răspunsuri Chestionar Chestionar Cine evaluează: Părinţi, profesori Profesori Serviciile de consiliere şi orientare 206

208 1. Titlul proiectului Vizite la şcolile vocaţionale pentru elevii de clasa a VIII-a Rezumatul proiectului (include elementele de proiect şi rezultatele) Prin această activitate elevii de clasa a VIII-a care îşi doresc să înveţe la o şcoală vocaţională sunt împărţiți pe grupe în funcţie de interesele şi abilităţile lor. Aceşti elevi vizitează şcolile vocaţionale şi obţin informaţii despre efectuarea practicii şi despre oportunităţile oferite de aceste şcoli. Vizitele sunt planificate spre sfârşitul anului şcolar în special spre sfârşitul lunii mai şi începutul lunii iunie. Elevii vizitează şcoala fiind însoţiţi de consilierul educativ al şcolii şi de directorul adjunct. Sunt primiţi de profesori specializaţi în diverse domenii de activitate ale unei şcoli vocaţionale. De asemenea elevii din clasele mai mari din respectivele şcoli îi ghidează şi îi familiarizează pe elevii de clasa a VIII-a cu specificul şcolii. În urma acestui tip de activitate elevii vor avea informaţii despre şcolile vocaţionale şi despre oportunităţile oferite de acestea. Există o gamă variată de activităţi care sunt recomandate pentru elevii de clasa a VIII-a pentru a-i ajuta în alegerea liceului la care vor studia. Totuşi acest protocol nu presupune doar o serie de activităţi diferite ci mai degrabă implică o abordare sistematică a tranziţiei elevilor de gimnaziu la ciclul liceal. Acest protocol implică un efort comun precum şi responsabilităţi comune ale consilierilor de gimnaziu şi de liceu, a conducerii şcolilor şi a profesorilor universitari. Această tranziţie nu presupune doar vizitarea unei şcoli într-o zi şi participarea la activităţi extracurriculare. Este de fapt un proces care începe cu mult înainte ca elevii să înceapă să se gândească la următorul pas pe care îl vor face. 3. Justificarea proiectului * Stabilirea zilei şi a orei activităţii; * Stabilirea listei de şcoli şi de secţiuni care vor fi vizitate; * Stabilirea programărilor cu directorii şi consilierii educativi ai şcolilor; * Vizite; * Evaluarea (elevii discută despre şcolile vocaţionale şi despre aşteptările lor); 4. Scopul Obiectivul general al acestui proiect este oferirea de informaţii despre şcolile vocaţionale, oportunităţile oferite de aceste şcoli elevilor precum şi consilierea elevilor în alegerea celei mai bune şcoli în relaţie cu nevoile şi interesele lor. De asemenea proiectul îşi propune următoarele: * tranziţia la ciclul liceal; * efort şi responsabilităţi comune ale şcolilor gimnaziale şi ale consilierilor şcolari; * cursuri şi activităţi sportive; * consilierea elevilor în paşii pe care îi au de făcut; 5. Obiective specifice (paşi definiţi în atingerea scopului); SMART (Specific/Specific; Measurable/Măsurabil; Achievable/Tangibil, Realizabil; Realistic/Realist; Timebound/Încadrat în timp). Explicarea diferenţei dintre joburi, profesii; Enumerarea punctelor decizionale care au impact asupra unei cariere satisfăcătoare; Familiarizarea cu şcolile vocaţionale şi profesiile vocaţionale; Încurajarea auto-descoperirii şi stabilirea scopurilor; 20 Proiect implementat în școlile din provincia Mersin - Turcia. 207

209 6. Grupuri ţintă/beneficiari (cei implicaţi direct şi indirect, cei pentru care se fac cheltuielile). Elevii de clasa a VIII-a care îşi doresc să studieze într-o şcoală profesională. 7. Graficul activităţilor (tot ceea ce facem pentru a obţine rezultatele scontate, pentru a atinge obiectivele). Obiective specifice Activitate (cod şi Abordare Durată/ Perioadă Resurse umane Resurse materiale Rezultate Explicarea diferenţei dintre locuri de muncă, ocupaţii, profesii Enumerarea punctelor decizionale care au impact asupra unei cariere satisfăcătoare Familiarizarea cu şcolile vocaţionale şi profesiile vocaţionale Încurajarea autodescoperirii şi stabilirea scopurilor denumire) A.1.1 Vizite ghidate A.1.2 Prezentări tehnice A.1.3 Vizite la diferite tipuri de şcoli vocaţionale A.1.4 Îndrumare din partea consilierilor Abordare sistematică Abordare sistematică Abordare sistematică Abordare sistematică 1 oră Profesori Directori Elevi 20 Profesori Directori Elevi 2 ore (fiecare şcoală) Profesori Directori Elevi 20 Consilieri şcolari Elevi Poze, broşuri PowerPoint, caiete de notiţe Poze, broşuri, Site-ul şcolii Calculator Videoproiector Caiete de notiţe Elevii vor fi capabili să explice diferenţa dintre joburi Elevii vor fi capabili să enumere punctele decizionale Elevii vor fi capabili să se familiarizeze cu şcolile vocaţionale Elevii vor fi capabili să se autodescopere şi să-şi stabilească scopurilor 8. Rezultate, impact, indicatori Rezultatele proiectului (outputs) beneficii/ceea ce se obţine prin eliminarea sau diminuarea problemei. Obiective specifice Explicarea diferenţei dintre locuri de muncă, ocupaţii, profesii Enumerarea punctelor Rezultate cantitative şi calitative Elevii vor fi capabili să explice diferenţa dintre job-uri Elevii vor fi capabili să enumere punctele decizionale Denumirea indicatorului Numărul de domenii introduse, şcolile vizitate Introducere şi prezentare Valoarea indicatorului Numărul elevilor participanţi la vizite Aspectele cheie din punctul de 208

210 decizionale realizată de şcolile vedere al elevilor care au vocaţionale impact asupra unei cariere satisfăcătoare Explorarea școlilor și a carierelor profesionale Încurajarea autodescoperirii şi stabilirea scopurilor Elevii vor fi capabili să se familiarizeze cu şcolile vocaţionale Elevii vor fi capabili să se autodescopere şi să-şi stabilească scopurile Numărul de domenii introduse, şcolile vizitate Fișă de evaluare Numărul elevilor participanţi la vizite Modul în care elevii au comparat nevoile şi aşteptările proprii cu informaţiile oferite Impactul proiectului (outcomes): În urma prezentării şcolilor vocaţionale elevii vor fi capabili să obţină informaţii practice despre fiecare profesie incluzând dificultăţile implicite, oportunităţile financiare, avantaje şi dezavantaje, mediul de afaceri. 9. Evaluare (măsurarea şi compararea performanţelor cu standardele stabilite, emiterea de judecăţi privind progresul înregistrat în atingerea obiectivelor, ce şi mai ales cum vom pune în evidenţă aceste aspecte). Ce se evaluează: Implementarea activităţilor planificate Îndeplinirea obiectivelor proiectului Impactul proiectului la nivelul şcolii şi al comunităţii Metode şi instrumente de evaluare: Broşuri, imagini Chestionare Fişă de evaluare Cine evaluează: Profesori Profesori, consilieri psihopedagogi Consilieri psihopedagogi 209

211 1. Titlul proiectului Cum poţi fi concediat Rezumatul proiectului (include elementele de proiect şi rezultatele) Acest workshop îi va ajuta pe elevi să analizeze ce fel de comportament este de aşteptat să aibă la locul de muncă. Activitatea se va desfăşura sub formă de joc de rol. Elevii vor primi un scenariu, o situaţie reală de viaţă şi o temă. Va trebui să construiască un dialog între angajator şi angajat. Mediul clasei trebuie să fie un mediu în care elevii să se simtă în siguranţă şi confortabil. Se stabilește câţi elevi au mai jucat jocuri de rol înainte pentru a le oferi sprijin astfel încât să fie o activitate reuşită. Fiţi expliciţi în cerinţe şi stabiliţi reguli pentru fiecare rol, de angajat şi de angajator. Rolurile vor exemplifica o anumită situaţie. Trebuie aleasă un sector de activitate cu care elevii sunt familiarizaţi precum şi o slujbă în cadrul acelui domeniu de activitate. Deasemenea este bine să aveţi şi cartonaşe libere în cazul în care doriţi să mai stabiliţi în clasă alte situaţii si alte teme pentru jocul de rol. 3. Justificarea proiectului Introducere Spuneţi-le elevilor că vor juca un joc de rol în care angajatorul vorbeşte cu un angajat despre un anumit tip de comportament care poate atrage după sine concedierea. Explicaţi-le elevilor că vor primi pe un cartonaş o situaţie reală de viaţă şi o temă. Sarcina lor va fi să creeze un dialog între angajator şi angajat. Formulaţi-vă aşteptările ca pentru orice altă sarcină de lucru. Spuneţi-le elevilor că scopul activităţii este ca ei să îşi identifice calităţile personale sau tipurile de comportament care pot duce la concediere. Este alegerea lor dacă vor să îşi facă prezentarea serioasă sau comică. Activitate 1. Faceţi ca exemplu un scenariu pentru clasă astfel încât să aibă o idee privind durata şi relaţiile. 2. Permiteţi-le elevilor să îşi aleagă un partener şi să îşi construiască un scenariu. 3. Acordaţi-le elevilor timp să îşi citească scenariul şi să exerseze diferite caractere şi moduri de prezentare. Acordaţi-le suficient timp astfel încât elevii să îşi schimbe rolurile şi să îşi aleagă rolul în care se simt cel mai confortabil. 4. Solicitaţi-le să îşi prezinte rolurile şi includeți cât de multe roluri. 5. Ca şi clasă discutaţi care sunt factorii comuni (comportament, atitudini) care pot conduce la concedierea unui angajat. Încheierea activităţii Vorbiţi cu elevii despre efectul pe care îl poate avea o concediere în parcursul profesional al unei persoane. 4. Scopul Elevii vor fi capabili să identifice un anumit tip de comportament care poate conduce la concediere. 5. Obiective specifice (paşi definiţi în atingerea scopului); SMART (Specific/Specific; Measurable/Măsurabil; Achievable/Tangibil, Realizabil; Realistic/Realist; Timebound/Încadrat în timp). * Extinderea informaţiilor pentru elevi în ceea ce priveşte calităţile, abilităţile şi comportamentul pe care angajaţii trebuie să le aibă la locul de muncă. 21 Proiect implementat în școlile din provincia Mersin - Turcia. 210

212 * Analizarea comportamentelor aşteptate la locul de muncă. 6. Grupuri ţintă/beneficiari (cei implicaţi direct şi indirect, cei pentru care se fac cheltuielile). Elevi 7. Graficul activităţilor (tot ceea ce facem pentru a obţine rezultatele scontate, pentru a atinge obiectivele). Obiective specifice Analiza comportamentelor aşteptate la locul de muncă Extinderea informaţiilor privind calităţile, abilităţile şi comportamentele angajaţilor care sunt de aşteptat să fie manifestate la locul de muncă Activitate (cod şi denumire) A.1.1 Discuţii privind factorii comuni (comportamente, atitudini) care pot conduce la concediere A.1.2 Oferirea oportunităţilor de a obţine informaţii din simularea unor situaţii reale de viaţă Abordare Durată/ Perioadă Resurse umane Joc de rol 20 Profesori Elevi Joc de rol 20 Profesori Elevi Resurse materiale Clasă Materiale privind slujba dorită Clasă Materiale privind slujba dorită Rezultate Elevii vor înţelege efectul pe care îl poate avea o concediere în viaţa profesională a unei persoane Elevii vor înţelege calităţile, abilităţile şi comportamentele angajaţilor care sunt de aşteptat să fie manifestate la locul de muncă 8. Rezultate, impact, indicatori Rezultatele proiectului (outputs) beneficii/ceea ce se obţine prin eliminarea sau diminuarea problemei. Obiective specifice Analiza comportamentelor aşteptate la locul de muncă Extinderea informaţiilor privind calităţile, abilităţile şi comportamentele angajaţilor care Rezultate cantitative şi calitative Elevii vor înţelege efectul pe care îl poate avea o concediere în viaţa profesională a unei persoane Elevii vor înţelege calităţile, abilităţile şi comportamentele angajaţilor care sunt de aşteptat să fie manifestate la locul de muncă. 211 Denumirea indicatorului A practica aceeaşi profesie pentru o perioadă lungă de timp. Problemele întâmpinate cu alţi angajaţi sau cu ocazia altor evenimente. Valoarea indicatorului Durata perioadei de angajare Relaţiile cu alţi angajaţi şi administratori. Munca într-un mediu armonios.

213 sunt de aşteptat să fie manifestate la locul de muncă. Impact/Rezultate: În urma acestei activităţi elevii vor fi capabili să identifice comportamente care pot conduce la concediere. 9. Evaluare (măsurarea şi compararea performanţelor cu standardele stabilite, emiterea de judecăţi privind progresul înregistrat în atingerea obiectivelor, ce şi mai ales cum vom pune în evidenţă aceste aspecte). Ce se evaluează: Implementarea activităţilor planificate Îndeplinirea obiectivelor proiectului Impactul proiectului la nivelul şcolii şi al comunităţii Metode şi instrumente de evaluare: Joc de rol Chestionare Chestionare Cine evaluează: Consilier Consilier Consilier 212

214 1. Titlul proiectului Job shadowing în întreprinderi pentru elevii din şcolile vocaţionale Rezumatul proiectului (include elementele de proiect şi rezultatele) O dată pe lună elevii din şcolile vocaţionale, cu vârste între ani vizitează o fabrică care are domeniul de activitate asemănător cu profilul claselor din care provin elevii. La fiecare vizită participă aproximativ 50 de elevi însoţiţi de profesor. Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte 10. Fiecare grup face un tur de o oră, fiind ghidaţi de un reprezentant al întreprinderii respective. Pe parcursul vizitei elevii primesc informaţii privind procesul de manufacturare, linia de producţie, material primă, programul de lucru, oportunităţile financiare şi de angajare precum şi cursuri de formare. Prin aceste vizite de job shadowing elevii au oportunitatea de a observa situaţii reale de viaţă pentru viitoarea lor carieră. 3. Justificarea proiectului * Planificarea zilei de vizită; * Stabilirea grupului de elevi; * Pregătirea documentelor oficiale; * Stabilirea orelor de vizită pentru fiecare grup de elevi; * Sesiunea de vizită; * Evaluarea rezultatelor; 4. Scopul * Scopul activităţii este de a conecta practica vocaţională cu sectorul de educaţie şi de muncă; * Asimilarea aplicaţiilor practice despre cariera vocaţională Learning the practical applications about the vocational career; * Stabilirea de legături între şcoală - educaţia vocaţională şi mediul de afaceri; * Reabilitarea unor lacune în practica vocaţională prin expunerea elevilor la condiţiile reale de muncă; * Oferirea posibilităţii elevilor de a observa un domeniu de activitate înainte de a opta pentru o carieră; 5. Obiective specifice (paşi definiţi în atingerea scopului); SMART (Specific/Specific; Measurable/Măsurabil; Achievable/Tangibil, Realizabil; Realistic/Realist; Timebound/Încadrat în timp). 1. Contribuirea la procesul educativ al elevilor pentru a obţine mai multe informaţii despre operaţiunile industriale şi explorarea procesului de manufacturare şi a produselor specifice unui anumit domeniu de activitate. 2. Consilierea şi îndrumarea tinerilor în a face nişte alegeri corecte şi realiste privind oportunităţile pe care le au în ceea ce priveşte ruta educaţională şi vocaţională pe baza căreia să îşi construiască o carieră de succes. 3. Oportunitatea oferită elevilor de a observa procesul de manufacturare dintr-o companie, fabrică şi posibilitatea de a învăţa mai multe despre producţia inovativă şi metodele de manufacturare precum şi despre utilajele actuale folosite într-o fabrică. 4. Ajutarea elevilor să îşi dezvolte o atitudine profesională pozitivă şi să dezvolte legături cu mediul de afaceri pentru o viitoare carieră. 6. Grupuri ţintă/beneficiari (cei implicaţi direct şi indirect, cei pentru care se fac cheltuielile). Elevii de clasa a X-a sunt implicaţi direct. 22 Proiect implementat în școlile din provincia Mersin - Turcia. 213

215 7. Graficul activităţilor (tot ceea ce facem pentru a obţine rezultatele scontate, pentru a atinge obiectivele). 1 Obiective specifice Contribuirea la procesul educativ al elevilor pentru a obţine mai multe informaţii despre operaţiunile industriale şi explorarea procesului de manufacturare şi a produselor specifice unui anumit domeniu de activitate. Activitate (cod şi denumire) A.1.1 Prezentarea ghidată a companiei, turul companiei Abordare Activitate ghidată Durată/ Perioadă Resurse umane 25 Profesionişti ai respectivei instituţii Resurse materiale Prezentări PowerPoint Materiale vizuale Rezultate Elevii vor fi capabili să aibă o imagine de ansamblu despre domeniile respective. 2- Consilierea şi îndrumarea tinerilor în a face nişte alegeri corecte şi realiste privind oportunităţile pe care le au în ceea ce priveşte ruta educaţională şi vocaţională pe baza căreia să îşi construiască o carieră de succes. A.1.2 Oferirea oportunităţii de a obţine informaţii direct din situaţii reale de viaţă. Discuţii în clasă Activitate ghidată 15 Profesori Părinţi Elevi Obiectele din clasă Prezentări PowerPoint Uniforme Descrierea propriei cariere viitoare decisă pe baza actualelor condiţii de angajare şi de muncă. 3- Oportunitatea oferită elevilor de a observa procesul de manufacturare dintr-o companie, fabrică şi posibilitatea de a învăţa mai multe despre producţia inovativă şi metodele de manufacturare A.1.3 Dificultăţi fizice şi psihice privind fiecare profesie Activitate de grup Power Point muncă de cercetare în grup 15 Profesori Părinţi Elevi Obiectele din clasă Prezentări PowerPoint Uniforme Să fie capabili să îşi foloseas-- că cunoştinţele pentru a- şi face munca eficient. 214

216 precum şi despre utilajele actuale folosite într-o fabrică 4- Ajutarea A.1.3 Activitate de Părinţi din clasă capabili 15 Profesori Obiectele Să fie elevilor să îşi Dificultăţi dezvolte o fizice şi grup Elevi Prezentări să îşi atitudine psihice Power PowerPoint folosească profesională privind Point Uniforme pozitivă şi să fiecare Muncă cunoştinţele dezvolte legături profesie de cu mediul de cercetare pentru a- afaceri pentru o în grup şi face viitoare carieră. munca eficient. 8. Rezultate, impact, indicatori Rezultatele proiectului (outputs) beneficii/ceea ce se obţine prin eliminarea sau diminuarea problemei. Obiective specifice 1- Ajutarea elevilor în alegerea unui drum profesional optim bazat pe abilităţile lor precum şi pe dorinţele şi oportunităţile disponibile. 2- Creşterea gradului de a recunoaşte importanţa Consilierii şi Orientării 3- Ajutarea elevilor în alegerea informată a viitoarei cariere şi transpunerea acestor alegeri în decizii şi acţiuni. Rezultate cantitative şi calitative Elevii vor fi capabili să prezinte interesele lor privind alegerea unei cariere. Descrierea alegerilor profesionale privind cariera pe baza actualelor condiţii de angajare şi de muncă. Să fie capabili să îşi folosească cunoştinţele pentru a-şi face munca eficient. Denumirea indicatorului Descrierea unei cariere în detaliu. Oportunităţi financiare Observarea particularităţilor specifice unei cariere (practică). Valoarea indicatorului Compararea propriilor nevoi şi interese cu ceea ce oferă o anumită carieră. Compararea aşteptărilor financiare cu oferta unei cariere. Contribuţia la a fi informat despre carieră şi cunoştinţe practice. Impact/Rezultate: În urma contactului pe care elevii l-au avut cu profesionişti, cu participarea părinţilor şi a profesorilor totodată, ei vor fi capabili să obţină informaţii structurate şi practice despre fiecare carieră incluzând dificultăţile specifice fiecăreia, oportunităţile financiare, avantajele şi dezavantajele de angajare precum şi mediul de afaceri. 215

217 9. Evaluare (măsurarea şi compararea performanţelor cu standardele stabilite, emiterea de judecăţi privind progresul înregistrat în atingerea obiectivelor, ce şi mai ales cum vom pune în evidenţă aceste aspecte). Ce se evaluează: Implementarea activităţilor planificate Îndeplinirea obiectivelor proiectului Impactul proiectului la nivelul şcolii şi al comunităţii Metode şi instrumente de evaluare: Prezentare, întrebări - răspunsuri Chestionare Chestionare Cine evaluează: Părinţi, profesori Profesori Servicii de consiliere şi orientare în carieră 216

218 1. Titlul proiectului Profesorii, noii tutori educaţionali Rezumatul proiectului (include elementele de proiect şi rezultatele) Clasa a XII-a este cel mai important an pentru elevii de liceu pentru că îşi dau examenul final, în martie şi în iunie. La începutul clasei a XII-a elevii sunt foarte stresaţi din cauza acestui examen de care depinde admiterea lor la facultate. Părinţii sunt şi ei stresaţi şi chiar disperaţi. Pentru a minimiza acest stres s-a organizat o reuniune cu toţi elevii de clasa a XII-a, cu toţi profesorii, directorii şi directorii adjuncţi. Au participat 96 de elevi şi 32 de cadre didactice. Au fost desemnaţi câte trei elevi pentru fiecare profesor, incluzând directorii şi directorii adjuncţi. Procedura şi regulile au fost stabilite de tutorii educaţionali. Fiecare tutore are în responsabilitatea sa trei elevi. Mentoratul educaţional pentru profesori implică faptul că membrii echipei manageriale sunt formaţi să îşi tempereze tendinţa naturală de a oferi soluţii profesorilor. Rolul acestora este să îi ajute pe profesori să identifice problemele şi să îşi găsească propriile soluţii. Prin sesiuni de întrebări-răspunsuri profesorii sunt ajutaţi să reflecteze şi să analizeze aspectele identificate şi apoi pot răspunde la întrebarea esenţială Ce vei face în această privinţă? Astfel profesorii sunt obligaţi să accepte responsabilitatea pentru propriul comportament, ceea ce reprezintă un pas important înainte având în vedere că de obicei profesorii cer ajutorul părinţilor şi echipei de conducere a şcolii sau diriginţilor atunci când se confruntă cu lipsa progresului în cazul unui elev. 3. Justificarea proiectului * Gruparea elevilor cu tutorii. * Stabilirea regulilor. * Stabilirea tipurilor de activităţi. * Stabilirea frecvenţei activităţilor. * Stabilirea listei de părinţi, date de contact. * Stabilirea programărilor pentru părinţi conform programului acestora. * Stabilirea programărilor pentru elevii selectaţi. * Elaborarea de chestionare pentru a măsura nevoile actuale ale elevilor. * Diseminarea rezultatelor chestionarului părinţilor luând în considerare profesiile acestora. * Desfăşurarea unor activităţi sociale (banchete, picnicuri, cinema, teatru, concerte). * Ultimul chestionar aplicat pentru a măsura în ce măsură nevoile elevilor sunt îndeplinite. * Evaluarea rezultatelor. 4. Scopul - să expunem elevii condiţiilor reale de stres ale unui examen şi să minimizăm stresul; - să atingem nevoile elevilor uşor; - să ajutăm elevii să îşi îndeplinească cu uşurinţă nevoile; - să îi ajutăm pe elevi să se familiarizeze cu situaţii reale de viaţă; - să le oferim informaţii detaliate despre examen cu referire la alegerea carierei; 5. Obiective specifice (paşi definiţi în atingerea scopului); SMART (Specific/Specific; Measurable/Măsurabil; Achievable/Tangibil, Realizabil; Realistic/Realist; Timebound/Încadrat în timp). 1- Să-i ajutăm pe elevi să minimizeze stresul examenului prin participarea la evenimente sociale. 23 Proiect implementat în școlile din provincia Mersin - Turcia. 217

219 2- Să înţelegem nevoile reale ale elevilor în relaţie cu alegerea carierei în vederea luării unor decizii corecte şi reale. 3- Să înţelegem nevoile reale ale părinţilor şi provocările pe care le au cu copiii lor. 4- Să-i ajutăm pe elevi să îşi înţeleagă şi să îşi descopere propriile abilităţi. 5- Să-i ajutăm pe elevi să se adapteze la situaţii de viaţă reale. 6- Să le oferim informaţii detaliate despre examen cu referire la alegerea carierei. 6. Grupuri ţintă/beneficiari (cei implicaţi direct şi indirect, cei pentru care se fac cheltuielile). Elevii de clasa a XII-a sunt implicaţi direct. 7. Graficul activităţilor (tot ceea ce facem pentru a obţine rezultatele scontate, pentru a atinge obiectivele). Obiective specifice 1. să-i ajutăm pe elevi să minimizeze stresul examenului prin participarea la evenimente sociale. 2. să înţelegem nevoile reale ale părinţilor şi provocările pe care le au cu copiii lor. 3. să-i ajutăm pe elevi să îşi înţeleagă şi să îşi descopere propriile abilităţi. Activitate (cod şi denumire) A.1.1 Întâlniri personale cu elevii, sesiune de întrebărirăspunsuri A.1.2 Întâlniri personale cu părinţii A.1.3 Întâlniri personale cu elevii, sesiune de întrebărirăspunsuri Abordare *Muncă individuală, ghidată *Discuţii individuale *Discuţii de grup * Muncă ghidată *Abordare emfatică. * Discuţii individuale Durată/ Perioadă Resurse umane 45 Profesori Elevi 45 Profesori Părinţi Elevi 45 Profesori Elevi Resurse materiale Prezentări PowerPoint Prezentări PowerPoint Prezentări PowerPoint Rezultate Elevii vor fi capabili să minimizeze stresul examenului. Părinţii vor fi capabili să înţeleagă natura problemelor copiilor şi a conflictului dintre generaţii. Elevii vor fi capabili să înţeleagă şi să îşi descopere abilităţile. 8. Rezultate, impact, indicatori Rezultatele proiectului (outputs) beneficii/ceea ce se obţine prin eliminarea sau diminuarea problemei. Obiective specifice 1. să-i ajutăm pe elevi să minimizeze stresul examenului prin Rezultate cantitative şi calitative Elevii vor fi capabili să minimizeze stresul examenului. Denumirea indicatorului Teste de stres Valoarea indicatorului Contribuţia la a fi informat despre carieră într-un mod practic. 218

220 participarea la evenimente sociale. 2. să înţelegem nevoile Părinţii vor fi capabili să Chestionare Compararea aşteptărilor reale ale părinţilor şi înţeleagă natura elevilor cu așteptările provocările pe care le au problemelor copiilor şi a altor elevi. cu copiii lor. conflictului dintre 3. să-i ajutăm pe elevi să îşi înţeleagă şi să îşi descopere propriile abilităţi. generaţii. Elevii vor fi capabili să înţeleagă şi să îşi descopere abilităţile. Observarea situaţiilor prezente Compararea nevoilor personale şi a intereselor cu oferta carierei. Impact/Rezultate: În urma activităţilor elevii vor fi capabili să facă faţă problemelor specifice anului terminal al liceului. Problemele dintre elevi şi părinţi vor fi rezolvate. Elevii vor fi capabili să îşi descopere propriile abilităţi. Vor obţine informaţii practice despre fiecare tip de carieră incluzând dificultățile, oportunităţile financiare, avantajele şi dezavantajele de angajare precum şi mediul de afaceri. 9. Evaluare (măsurarea şi compararea performanţelor cu standardele stabilite, emiterea de judecăţi privind progresul înregistrat în atingerea obiectivelor, ce şi mai ales cum vom pune în evidenţă aceste aspecte). Ce se evaluează: Implementarea activităţilor planificate Îndeplinirea obiectivelor proiectului Impactul proiectului asupra elevilor şi părinţilor Metode şi instrumente de evaluare: Prezentare, întrebări - răspunsuri Chestionare Chestionare Cine evaluează: Profesori Profesori Servicii de consiliere şi orientare în carieră 219

221 CONCLUZII Lucrarea prezentă este rezultatul cercetării întreprinse și al schimbului de experiență derulat în cadrul proiectului de parteneriat Comenius Regio Education and Career Guidance - Let's help the students choose a right career! (Consilierea şi educarea carierei Să-i ajutăm pe elevi să îşi aleagă o carieră potrivită!/ Eğitim ve Kariyer Planlama Öğrencilerin Doğru Kariyer Seçimine Yardımcı Olalım!), nr. de referinţă 13-PR-04-DJ-RO,TR, cofinanţat de Comisia Europeană prin Programul de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii (Lifelong Learning Programme), derulat în perioada în judeţul Dolj România şi provincia Mersin Turcia, de către Casa Corpului Didactic Dolj - coordonator de parteneriat şi Direcţia Educaţiei Naţionale a Provinciei Mersin coordonator regional, alături de partenerii lor naţionali: Liceul Traian Vuia Craiova, Şcoala Gimnazială Traian Craiova, Asociaţia EduFor Craiova, respectiv Şcoala Vocaţională de Fete Mezitli, Liceul de Ştiinţe Yahya Akel, Agenţia pentru Ocuparea Forţelor de Muncă a Provinciei Mersin, Biroul Educaţie din Regiunea Bozyazi. În cadrul acestui proiect s-a urmărit îmbunătăţirea serviciilor de educare şi orientare în carieră a elevilor din învăţământul preuniversitar, în vederea facilitării tranziției elevilor spre nivelele superioare de educație sau piața muncii. Fiecare obiectiv din cadrul proiectului s-a concretizat în activități ale căror rezultate se regăsesc în cele șase capitole ale lucrării. Astfel, pentru a identifica situația actuală privind importanţa, relevanța și calitatea serviciilor de consiliere și orientare în carieră a elevilor desfășurate în mediul educațional, precum și nevoile tuturor factorilor implicați direct și indirect în această activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, părinți, reprezentanţi ai comunității locale) privind activitatea de consiliere și orientare a elevilor din cele două regiuni partenere, județul Dolj România și provincia Mersin Turcia, s-a realizat un studiu de cercetare, utilizându-se metode precum ancheta prin chestionar şi ancheta prin interviul focalizat/focus-grup. Instrumentele de cercetare utilizate (chestionare pentru profesori și elevii din fiecare ciclu de învăţământ - primar, secundar inferior, secundar superior, vocațional și ghidul de interviu pentru directori, părinți, profesori, reprezentanți ai comunității locale) precum și rezultatele obținute se regăsesc în capitolul II al lucrării. Interpretarea răspunsurilor a evidențiat necesitatea desfășurării activității de consiliere și orientare profesională în școală (96% România /68% Turcia), atât de consilierul școlar cât și de învățător/diriginte/profesori (49% România /42% Turcia), pe parcursul tuturor anilor școlari (85% România /61% Turcia), fiind importantă în foarte mare măsură (35% România /27% Turcia) pentru reuşita în viaţă a elevilor. Astfel, s-a desprins importanța serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru reușita elevilor, pentru toți participanții la realizarea studiului - elevi, părinți, cadre didactice, reprezentanți ai instituțiilor de învățământ și ai comunității locale. La fel de importante sunt și serviciile de reorientare a elevilor de liceu în carieră și consilierea părinților privind orientarea școlară a propriilor copii. A fost exprimată ideea potrivit căreia este necesară consilierea forurilor de decizie din domeniul socio-educațional, deoarece eficiența finalității serviciilor de orientare școlară și profesionlă a elevilor este condiționată de contextul socio-economic. Activitatea de consiliere şi orientare profesională în şcoală ar trebui desfăşurată de către specialistul cu competenţe de asistenţă psihopedagogică - persoane avizate care pot realiza inclusiv testarea aptitudinilor, intereselor şi a personalităţii (profilul psihologic) dar în permanentă colaborare cu familia elevilor și cadrele didactice, deoarece ele pot descoperi în cadrul activităților instructiv-educative înclinațiile elevilor pentru disciplina predată și îi pot orienta sau reorienta pe elevi în alegerea carierei. Pozițiile elevilor chestionați sunt împărțite astfel: unii consideră că disciplinele școlare sunt mai importante, iar consilierea în carieră le sprijină, iar alții apreciază că, dimpotrivă, consilierea este mai importantă, iar disciplinele școlare o sprijină pe aceasta. 220

222 Persoanele chestionate și-au exprimat opțiunea cu privire la activitățile care ar conecta elevii la un nivel superior de învăţământ: - vizitele iniţiate în licee, în universitate, în vederea familiarizării cu profilele şi specializările liceului/facultăţii; - parteneriatele mai flexibile între școli și firme care să permită vizite la angajatori, observarea unor activități practice, activități de tipul Job shadowing, experiența de muncă sau angajarea part-time; - evenimente de tipul Zilele Porților Deschise ; - pledoariile unor specialiști de succes în fața copiilor; - activități de voluntariat; - realizarea unor filme documentare despre domeniile de activitate pentru a fi vizionate la orele de curs; - proiecte educaționale cu fonduri europene; - informație digitală, activități de educație on-line prin valorizarea specialiștilor IT; - accent pe educația nonformală; Studiul de cercetare arată că în unitățile de învățământ din România, cele mai multe activități de orientare școlară și profesională constau în discuții despre profesii la orele de dirigenţie sau alte discipline și mai puțin în întâlniri cu experți din diferite domenii de activitate, activități de voluntariat, autocunoaștere, stagii de formare practică la o firmă/instituţie sau vizite de studiu/orientare la licee/facultăți/firme. Astfel, cele mai multe dintre activitățile de consiliere şi orientare profesională se desfășoară în mediul școlar, la orele de curs, contactul real al elevilor cu lumea muncii fiind foarte redus. În școlile din Turcia, cele mai multe activități de consiliere şi orientare profesională constă în testarea aptitudinilor și intereselor profesionale în Cabinetul Școlar de Asistență Psihopedagogică și în întâlniri cu experți din diferite domenii de activitate și mai puțin în vizite de studiu/orientare la licee/facultăți/firme sau stagii de formare practică la o firmă sau instituţie. Profesorii consideră că pentru îmbunătățirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală sunt necesare următoarele: - schimbarea cadrului legislativ astfel încât să permită o oră cu caracter administrativ pentru profesorii diriginți, mai multe ore de consiliere, evitarea supraîncărcării rolului de profesor; - în mediul universitar, să se acorde o atenție mai mare parcurgerii modului psihopedagogic de către viitoarele cadre didactice; - finanțare pentru activitățile de consiliere a carierei, pentru activitățile de educație nonformală, în general; - parteneriate și proiecte ale organizațiilor sociale cu atribuții în domeniul educativ, prin care să se susțină financiar participarea elevilor la diferite activități de educație nonformală; - atragerea de fonduri europene și existența mai multor experți pentru realizarea de proiecte europene; aceștia nu trebuie să fie în mod necesar profesori pentru că se poate ajunge la supraîncărcarea rolului profesional; - reducerea numărului de elevi la clasă, deoarece supraaglomerarea claselor școlare afectează calitatea actului educațional și, implicit, activitatea de orientare în carieră; Elevii percep că nevoia de autocunoaștere este cea mai importantă, urmată de nevoia de sprijin în luarea unei decizii de carieră, apoi nevoia de informare privind ofertele școlare și lumea muncii și nevoia de dezvoltare a abilităților de promovare personală. În capitolul III este descris sistemul de învăţământ în ţările partenere, urmărindu-se cadrul legislativ, importanța sistemului de învățământ, documentele de absolvire, învățământul obligatoriu/facultativ, sistemul de învățământ preuniversitar, formele de organizare a învățământului preuniversitar, structura anului școlar, clasele (număr de elevi, denumirea), sistemul de notare, admiterea la liceu, examenul de bacalaureat, curriculum-ul în școala primară/gimnaziu/liceu: disciplinele studiate, număr de ore. Capitolul IV reprezintă o comparație între sistemul de consiliere și orientare în carieră a elevilor din România și din Turcia. 221

223 Capitolul V analizează curriculumul şcolar din perspectiva consilierii şi orientării în carieră a elevilor. În România, în planul-cadru pentru învăţământul primar este prevăzută, în cadrul ariei curriculare Consiliere şi orientare, disciplina Dezvoltare personală, căreia îi sunt alocate 2 ore pe săptămână în clasa pregătitoare şi câte o oră pe săptămână în clasele I şi a II-a. Aceasta are ca scop formarea abilităţilor şi dezvoltarea atitudinilor necesare pentru integrarea elevilor în societate. Programa disciplinei Dezvoltare personală, aprobată prin ordin al ministrului Nr. 3418/ , este elaborată conform modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Astfel, în cadrul programei şcolare se regăsesc competenţele generale (achiziţiile elevului pentru întregul interval de studiu al disciplinei), competenţele specifice (derivate din competenţele generale, formate pe parcursul unui an şcolar) şi conţinuturile (achiziţiile necesare elevului, organizate pe 3 mari domenii). Competenţele specifice reprezintă etape din realizarea competenţelor generale şi sunt corelate cu activităţi de învăţare precum: jocuri, desene, colaje, prezentarea fotografiei proprii, la vârste diferite, discuţii în perechi sau în grupuri mici, ghicitori, poezii, cântece, vizionarea unor filme, activităţi practice, organizarea unor evenimente, vizite, concursuri, realizarea unor expoziţii etc. În planul-cadru pentru clasele a III-a şi a IV-a, ariei curriculare Consiliere şi orientare îi sunt alocate 0-1 ore pe săptămână, cadrele didactice putând opta pentru introducerea acestui opţional cu scopul de a-i ajuta pe elevi să dobândrească cunoştinţe şi abilităţi pentru a deveni responsabili. Conţinuturile învăţării sunt structurate pe 5 module tematice care individualizează fiecare obiectiv cadru: Autocunoaştere şi dezvoltare personală, Comunicare şi abilităţi sociale, Managementul informaţiilor şi al învăţării, Planificarea carierei, Calitatea stilului de viaţă. În clasele V VIII, disciplina Consiliere şi orientare este predată elevilor de profesorii diriginţi. Conform planului cadru de învăţământ aprobat prin OMEC 3638/ , ariei curriculare Consiliere şi orientare i se alocă o oră/ săptămână în trunchiul comun. Activităţile desfăşurate în cadrul disciplinei au rolul de a contribui la dezvoltarea personală a elevilor pentru integrarea profesională cu succes a acestora în societate. Conţinuturile învăţării prevăzute în aria curriculară Consiliere şi orientare pentru clasele V-VIII sunt adaptabile nevoilor elevilor, ale comunităţii şi ale societăţii. Pentru învăţământul liceal, programa ariei curriculare Consiliere şi orientare include competenţe generale, valori şi atitudini, competenţe specifice, conţinuturi, sugestii metodologice. Disciplina Consiliere şi orientare urmăreşte sprijinirea inserţiei socio-profesionale viitoare a tinerilor, prin conştientizarea interdependenței între informațiile asimilate şi abilităţile dobândite pe care să le aplice în diferite contexte din viaţa reală. În urma derulării activităților de job shadowing în țările partenere, la care au participat profesori din diferite arii curriculare, au fost elaborate propuneri de activități concrete pentru educarea și orientarea carierei elevilor care pot fi aplicate de către profesori în şcoală sau în afara ei, propuneri ce se regăsesc în capitolele V și VI. La nivel curricular, în subcapitolele 5.2. Analiza disciplinelor şcolare și 5.3. Modele de proiecte de lecţie privind consilierea în carieră a elevilor, sunt analizate și comparate programele şi strategiile (metode, tehnici, resurse etc.) la nivelul fiecărei arii curriculare în vederea adaptării acestora, astfel încât activitatea de educare și orientare în carieră a elevilor să fie legată de predarea şi învăţarea la diferite discipline şcolare, fiecare profesor asumându-și şi sarcini de natură socială şi/sau externe şcolii, alături de sarcinile educative, astfel încât consilierea şi orientarea profesională din şcoală să nu fie o activitate ocazională sau conjuncturală, fiecare cadru didactic, prin stilul personal, volumul de informaţii şi experienţa particulară contribuind la îmbogăţirea imaginii copiilor despre profesii, la deschiderea de alternative şi noi orizonturi de integrare socio-profesională. La nivel extraşcolar, în capitolul VI. Proiecte extracurriculare privind educarea şi consilierea în carieră a elevilor sunt selectate/elaborate propuneri de proiecte și programe pentru a fi derulate în afara orelor de curs în şcoală sau în afara ei: - JOB CLUB - Cariera se construieşte în şcoală; 222

224 - O zi la un loc de muncă; - Clubul antreprenorial cheia succesului în turism; - Club de voluntariat; - Şcoala părinţilor; - Paşi spre viitor; - Ateliere de educație nonformală ofertă de servicii de consiliere și educare a carierei; - Părinții noștri sunt modelele noastre; - Vizite la şcolile vocaţionale pentru elevii de clasa a VIII-a; - Cum poţi fi concediat; - Job shadowing în întreprinderi pentru elevii din şcolile vocaţionale; - Profesorii - noii tutori educaţionali. Ghidul se dorește a fi un instrument util pentru cadrele didactice în consilierea elevilor în carieră în cadrul fiecărei discipline şcolare. Astfel, se urmărește trezirea interesului fiecărui profesor de a descoperi și de a folosi oportunitățile oferite de fiecare subiect predat pentru a ajuta elevii să aleagă cariera corectă, în funcţie de nevoile, aptitudinile personale, abilităţile lor. 223

225 BIBLIOGRAFIE Abric, Jean-Claude, Psihologia comunicării. Teorii şi metode, Editura Polirom, Iași, 2002; Agrabian, M., Millea,V., Parteneriate şcoală-familie-societate, Editura Institutul European, Iaşi, 2005; Agrabian, M., Sociologie generală, Editura Institutul European, Iaşi, 2003; Alboaie Lenuţa, Buraga, S., Servicii Web-concepte de bază şi implementări, Editura Polirom; Albulescu, I., Albulescu Mirela, Predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane, Editura Polirom, Iaşi, 2000; Ana, A., Cioflica, S., M., Proiecte tematice orientative, Editura Tehnoart, Petroşani, 2007; Aries, Ph., Duby, G., (coord.), Istoria vieții private, vol. 7-8, Editura Meridiane, București, ; Băban A., Consiliere educaţională Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi consiliere, S.C. PSINET SRL, Cluj-Napoca, 2003; Băban, A. (coord.), Consiliere educațională, Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca, 2001; Băban, A., Petrovai, D., Lemeni, G., Consiliere și orientare, Editura Humanitas Educațional, București, 2002; Boghiu, A., S., Chipul Mântuitorului în iconografie, Editura Bizantina, București, 2001; Boia, L., Istorie și mit în conștiința românească, Editura Humanitas, București, 1997; Boudon, R., Besnard, P., Cherkaoui, M., Lecuyer, B.,P., Dicţionar de Sociologie Larousse, Editura Univers enciclopedic, Bucureşti, 1996; Branişte, E., Branişte Ecaterina, Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase, Editura Diecezană, Caransebeş, 2001; Branişte, E., Liturgica specială, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1980; Branişte, E., Liturgica, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1984; Breben, S., Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura Reprograf, Craiova, 2004; Breben, S., Metode interactive de grup, Editura Arves, 2002; Burt, Shelley, Fii pregătit pentru interviu, Editura Tehnică, București, 1999; Capiţă Laura, Capiţă, C., Tendinţe în didactica istoriei, Editura Paralela 45, Piteşti, 2005; Caragiale, I., L., Momente şi schiţe. D-l Goe, Editura Hyperion, Bucureşti, 2003; Castro Elizabeth, HTML pentru World Wide Web, Ghid de învăţare rapidă, Editura Corint, 2003; Cauc, I., Manu, B., Pârlea, D., Goran, L., Metodologia cercetării sociologice, Editura Fundației România de Mâine, București, 2007; Cerghit, I., Metode de învățămȃnt, Editura Polirom, Iași, 2006; Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 2006; Cerghit, I., Radu, I.,T., Popescu, E., Vlăsceanu, L., Didactica-Manual pentru clasa a X-a şcoli normale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996; Chelcea, S., Iniţiere în cercetarea sociologică, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2004; Cosma, T., Ora de dirigenţie în gimnaziu, Editura Plumb, Bacău, 1994; Culic Irina, Metode avansate în cercetarea sociologică, Editura Polirom, Iaşi, 2004; 224

226 Dan, S. et all., Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Mirton, Timişoara, 2005; Dumitru, I., A., Consiliere pihopedagogică, Editura Polirom, Iași, 2008; Fianu, M., Perianu, M., Clubul Matematicienilor, Editura Art, Bucureşti, 2013; Gheorghe, I., Dorel, L., Matematică clasa a VIII-a, Editura Paralela 45, Piteşti, 2013; Hatos, A., Sociologia educaţiei, Editura Polirom, Iaşi, 2006; Heu, E., Abou-Samra, M., Perrard, M., Pinson, C., Le nouvel édito, B1, Éditions Didier; Iluţ, P., Valori, atitudini şi comportamente sociale, Editura Polirom, Iaşi, 2004; Ionescu M., Instrucţie şi educaţie, Editura Vasile Goldiş, Arad, 2007; Jansen, J., Managementul carierei. Ghid practic, Editura Polirom, Iaşi, 2007; Jigău M., Consilierea carierei, Editura Sigma, Bucureşti, 2001; Jigău, M. (coord.), Consilierea carierei. Compendiu de metode și tehnici, Editura Sigma, București, 2006; Krueger, R. A., Casey, M. A., trad. Popa, C., Metoda focus-grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată, Editura Polirom, Iași, 2005; Lemeni Gabriela, Miclea, M., (coordonatori), Consiliere şi orientare ghid de educaţie pentru carieră, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2004; Lemeni Gabriela, Porumb, M., Consiliere şi orientare. Activităţi pentru clasele V-VIII, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2011; Manea, M., Palade, E., Sasu Nicoleta, Istorie. Predarea istoriei și educația pentru cetățenie democratică: demersuri didactice inovative, Editura Educația, București, 2006; Marshall, G., Dicţionar de Sociologie Oxford, Editura Univers enciclopedic, Bucureşti 2003; Mihaileascu, I., Sociologie generală. Concepte fundamentale și studii de caz, Editura Polirom, Iași, 2003; Muha, C., Religie Auxiliar didactic pentru elevi, clasa a XI-a, Editura Sf. Mina, Iaşi, 2009; Munteanu Gabriela, Didactica educaţiei muzicale, Editura Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 2005; Munteanu Gabriela, Ghidul profesorului de educaţie muzicală, clasele V-VI, Editura Sigma, Bucureşti, 1999; Murgescu, B. (coord.), Istoria lumii în texte, Editura Corint, București, 1999; Nastase, V., D., Initiere în dans sportiv; Negreţ-Dobridor, I., Teoria generală a curriculumului educaţional, Editura Polirom, Iaşi, 2008; Parpală-Afana Emilia, Introducere în stilistică, Editura Paralela 45, Piteşti, 1998; Popa, E., Invitaţie la succes, Editura All, Bucureşti, 2011; Popescu Marioara, Mirajul Dansului; Popovici, D., Sociologia educaţiei, Editura Institutul European, Iaşi, 2003; Puia, M., Comşa, F.,M., Îndrumar de dirigenţie, Editura Niculescu, Bucureşti, 2007; Radu Dana, Radu, E., Manual clasa a VIII-a, Editura Teora, Bucureşti, 2013; Raleigh Yow, Valery, Recording Oral History, A Guide for the Humanities and Social Sciences, AltaMira Press, 2005; Răducu, A., Școala diriginților... sau de vorbă fără catalog, Editura AS S, Iași, 2006; Rich Darnel, Totul despre HTML, Editura Teora, 2005; Salade, D., Om și profesiune, Editura Dokia, Cluj-Napoca, 1998; Sălăvăstru Dorina, Psihologia educaţiei, Editura Polirom, Iaşi, 2004; 225

227 Shapiro, D., Conflictele și comunicarea, Un ghid prin labirintul artei de a face față conflictelor, Editura Arc, București, 1998; Simion, I., Proiectarea paginilor Web, Editura Teora; Stamatescu, M., Capiţă, C., Capiţă Laura, Predarea Istoriei şi Educaţia Civică, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Proiectul pentru Învăţământul Rural, București, 2007; Stasz, B., Urlich, L., Istorie orală Spunem povești și scriem despre viață. Colecția șanse egale, Centrul Educația 2000+, Editura Corint, București, 2000; Stroescu Adina, Gimnastica; Tomşa G., Consilierea şi orientarea în şcoală, Editura Credis, Bucureşti, 2001; Tomșa, G., Consilierea și orientarea în școală, Editura Credis, București, 2005; Tomșa, G., Orientarea și dezvoltarea carierei la elevi, Casa de Editură și Presă Viața Românească, București, 1999; Tudusciuc I, Gimnastica artistică sportivă; Usaci, D., Imunodeficiența psihoafectivă și comportamentală în raport cu HIV/SIDA, Editura Polirom, Iași, 2003; Vasile, V., Metodica educaţiei muzicale, Editura Muzicală, Bucureşti, 2006; Vlad, T., Interviul, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997; *** Asociaţia Română de Consiliere şi Sprijin, Consilierea și Educarea Carierei elevilor în școală. Studiu de politică publică, elaborat în cadrul proiectului POSDRU/87/1.3/S/62350 Model de consiliere centrat pe Consilierea şi Educarea Carierei Elevilor beneficiar: Casa Corpului Didactic Mehedinţi; *** Biblia sau Sfânta Scriptură, Institutul Biblic şi de Misiune al BOR, Bucureşti, 2001; *** Curriculum pentru învăţământul primar, M.E.C.T.S., 2012; *** Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de istorie. Învăţământ primar şi gimnazial, M.E.C., C.N.C., Editura Aramis Print, Bucureşti, 2002; *** Ghid metodologic. Aria curriculară Om şi societate. Liceu, M.E.C., C.N.C., Editura Aramis Print, Bucureşti, 2002; *** MECTS - Programa şcolară pentru disciplina Arte vizuale şi Abilităţi practice aprobată prin Ordin al ministrului Nr. 3418/ ; *** Ministerul Educației Naționale, Regulament din 7 octombrie 2011 privind organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională, Art. 5 (Cap. I), Ordinul nr din 7 octombrie *** Ministerul Educației Naționale, Programa şcolară pentru disciplina Dezvoltare Personală, Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, aprobată prin Ordin al ministrului Nr. 3418/ , București, 2013; *** Ministerul Educației și Cercetării Consiliul Național pentru Curriculum, Programe școlare pentru Aria curriculară Consiliere și Orientare - Clasele a IX-a a XII-A a, aprobată prin Ordinul ministrului Nr / ; *** Ministerul Educației și Cercetării Consiliul Național pentru Curriculum, Programe școlare pentru Aria curriculară Consiliere și Orientare - Clasele I a IV- a, Clasele a V- a a VIII- a, aprobată prin Ordinul ministrului Nr. 5286/ ; *** Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Consiliul naţional pentru curriculum, Programă şcolară pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, limba franceză, Bucureşti, 2004; *** Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Consiliul naţional pentru curriculum, Programă şcolară pentru clasa a X-a, ciclul inferior al liceului, limba franceză, Bucureşti, 2004; *** Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Consiliul naţional pentru curriculum, Programă şcolară pentru clasele a XI-a a XII-a, limba franceză, Bucureşti, 2006; 226

228 *** Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Consiliul naţional pentru curriculum, Programă şcolară pentru clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, limba engleză, Bucureşti, 2004; *** Prevederi metodologice privind organizarea și desfășurarea activităților specifice funcției de diriginte, Anexa 1 la Ordinul M.E.C.I. nr. 5132/ privind activitățile specifice funcției de diriginte; *** Programa şcolară pentru disciplina Dezvoltare personală - Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a Aprobată prin Ordin al ministrului Nr. 3418/ , Bucureşti, 2013; *** Programe şcolare pentru Aria curriculară Consiliere și orientare Clasele I a IV- a, Clasele a V- a a VIII- a, Aprobat prin ordinul ministrului Nr / , București, 2006; *** Programe şcolare pentru Aria curriculară Consiliere și orientare Clasele a IX-a a XII-a, Aprobat prin ordinul ministrului Nr / , București, 2006; *** Proiect POSDRU/87/1.3/S/62350 Model de consiliere centrat pe Consilierea şi Educarea Carierei Elevilor beneficiar: Casa Corpului Didactic Mehedinţi; *** Revista de educație tehnologică, nr. 1, Editura Performantica, Iași, 2004; *** Studiu privind identificarea nevoilor și percepțiilor elevilor din anii terminali ai învățământului preuniversitar referitoare la serviciile de consiliere și orientare profesională, realizat în cadrul proiectului PODRU CONSEL Consilierea elevilor pentru o tranziție facilă de la școală la viața socială, realizat de SCLMMCO Societate de Cercetare în Leadership, Management, Marketing și Cultură Organizațională

229 ANEXE ANEXA 1. România Activități de Job Shadowing Fig. 1. Matematică: profesor Mariana MĂRCULESCU, Școala Gimnazială "Traian" Fig. 2. Limba și literatura română: profesori Daniela TOMA, Nadia ŞUTELCĂ, Școala Gimnazială "Traian" 228

230 Fig. 3. Limba franceză: profesor Alina OPREA, Liceul ''Traian Vuia'' Craiova Fig. 4. CDS WEB: profesor Cristiana POPESCU, Liceul ''Traian Vuia'' Craiova Fig. 5. Consiliere psihopedagogică: profesor Mirela ISUF, Liceul ''Traian Vuia'' Craiova 229

231 Fig. 6. Religie: profesor Carmen OPREA, Liceul ''Traian Vuia'' Craiova Fig. 7, Fig. 8. Piesă de teatru: profesor Mariana MIREA, Școala Gimnazială "Traian" 230

232 Fig. 9, Fig. 10. Arte vizuale şi abilităţi practice: profesor Aida STOIAN, Școala Gimnazială "Traian" 231

233 ANEXA 2. Turcia - Activități de Job Shadowing Fig. 11. Dezvoltarea și instruirea copilului, Jucării educaționale, Şcoala Vocaţională de Fete Mezitli Fig. 12. Limba engleză, Şcoala Vocaţională de Fete Mezitli 232

234 Fig. 13. Tehnologia alimentației și nutriției, Şcoala Vocaţională de Fete Mezitli Fig. 14. Biologie, Liceul de Ştiinţe Yahya Akel 233