Nr. 69, August 2019 SPRIJIN PENTRU ORAȘELE MICI ȘI MIJLOCII Muzeu nou la Orăștie, inima civilizației dacice Observator astronomic la Odobești foto: Sh

Transcriere

1 Nr. 69, August 2019 SPRIJIN PENTRU ORAȘELE MICI ȘI MIJLOCII Muzeu nou la Orăștie, inima civilizației dacice Observator astronomic la Odobești foto: Shutterstock Președinția României la Consiliul Uniunii Europene, un mandat de succes

2 UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul European de Dezvoltare Regională Editorial DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ A ORAȘELOR MICI ȘI MIJLOCII, TOT MAI IMPORTANTĂ Este imposibil să găsești în România, în prezent, un oraș mic sau mijlociu în care numărul de locuitori să fi crescut în ultimii zece ani. Nici consultarea statisticii oficiale nu contrazice acest lucru, iar datele publice arată că fenomenul depopulării continuă în aceste localități. De ce pleacă locuitorii din Calafat sau Făurei? Vor un loc de muncă mai bun, un mediu cu mai multe oportunități, cu școli și spitale mai bune, un oraș mai curat, cu o calitate a vieții mai ridicată. Diferența este că, dacă în Zalău sau Bacău, unii dintre cei plecați se mai și întorc, în Calafat sau Făurei fenomenul migrației inverse este inexistent. Chiar și cei care pleacă temporar la muncă în străinătate, atunci când se întorc, se mută în orașele mai mari din proximitate, acolo unde perspectivele economice sunt mai bune. Ce rămâne atunci în orașele cu mai puțin de de locuitori: o populație îmbătrânită, pasivă la evoluțiile tehnologice și deci la dezvoltarea economică, administrații deprofesionalizate, fără capacitatea de a capitaliza resursele locale. Și totul pleacă de la o administrare ineficientă, deseori pusă pe seama bugetelor mici, justificat sau nejustificat. Pentru următoarea perioadă de programare, Comisia Europeană a decis ca Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) să se axeze mai mult pe activități de dezvoltare sustenabilă a zonelor urbane. Astfel, statele membre vor avea obligația de a aloca cel puțin 6% din fondurile FEDR pentru dezvoltarea integrată a zonelor urbane. De asemenea, țările membre UE vor fi încurajate să adopte o guvernanță mai eficientă, bazată pe parteneriate și pe mai multe niveluri, precum și o abordare integrată, axată pe specifice locale. Parteneriatele au funcționat foarte bine în multe situații, rezultând proiecte interesante în orașele mici și mijlocii ale României. Veți descoperi în acest număr al revistei noastre detalii despre un nou muzeu care va atrage mai mulți turiști la Orăștie, în inima civilizației dacice, despre un centru care va oferi servicii educaționale, recreative și sportive în orașul Beclean și despre câteva proiecte ambițioase din Odobești. Toate acestea sunt dovada clară că orașele mici au o șansă mare în viitor, grație fondurilor europene. 4 3 Președinția României la Consiliul Uniunii Europene, un mandat de succes info@mdrap.ro regio@mdrap.ro Tel.: ISSN REDACTORI: Elena ALEXA Vlad EPURESCU Vlad BÂRLEANU Dan L. BRUMAR CORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU COORDONATOR DE PROIECT: Maria-Ionela CAPRIAN 6 3 Știri din regiuni 8 3 Resurse financiare pentru orașele mici și mijlocii 2

3 SUMAR 11 3Interviu cu Mădălin Ady Teodosescu, președintele Asociației Orașelor din România Axa 13, colacul de salvare al orașelor mici: Numărul proiectelor depuse a depășit alocarea pentru această axă 14 3 Muzeu nou la Orăștie, inima civilizației dacice 16 3 Centrul Legacy: cultură, educație și încurajarea competiției 18 3 Casa de cultură din Orăștie devine centru cultural multifuncțional 19 3 Observator astronomic, liceu extins și spații verzi la Odobești 21 3 Birourile judeţene de informare 22 3 Ați întrebat? Vă răspundem! 24 3 O fostă fabrică de oțel a fost transformată în sală de concerte 25 3 Case sociale pentru familiile fără posibilități din Ostrava 26 3 AGENDA 27 3 Dulciuri rapide și sănătoase AUGUST

4 #RO2019EU PREȘEDINȚIA ROMÂNIEI LA CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, UN MANDAT DE SUCCES Exercitarea președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene (ianuarie iunie 2019) a reprezentat examenul de maturitate al României în calitate de stat membru al Uniunii Europene. foto: MDRAP ADRIAN EPURE foto: MDRAP Finlanda a preluat de la România, la 1 iulie 2019, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, după șase luni intense, în care interesul european a fost etalonul succesului unuia dintre cele mai importante proiecte de țară ale noastre. Dimensiunea cuantificabilă a manda tului recordul celor 90 de dosare legislative închise, obținerea de majorități calificate pentru avansarea unor proiecte sensibile și stagnante, pregătirea Uniunii Europene pentru orice fel de deznodământ al procesului Brexit sau obținerea unor angajamente ferme pentru parcursul european al Balcanilor de Vest a fost completată și de alte acțiuni concrete care au contribuit la consolidarea Uniunii Europene, proiect 4

5 #RO2019EU care rămâne vital pentru bunăstarea și siguranța Bătrânului Continent. Acționând sub motto-ul Coeziunea, o valoare comună europeană, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene a organizat 300 de evenimente și reuniuni în țară, dintre care 229 în București și 71 în alte orașe importante ale României. De asemenea, au avut loc de reuniuni la nivelul grupurilor de lucru, 190 de reuniuni în format trialog, 50 de reuniuni ale Consiliului Uniunii Europene, 91 de reuniuni la nivel COREPER și 7 reuniuni ale Consiliului European, organizate sub egida Președinției României la Consiliul Uniunii Europene la Bruxelles, Strasbourg și Luxemburg. Totodată, țara noastră a organizat 397 de reuniuni externe pentru promovarea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a gestionat, în cele șase luni, 25 de evenimente, abordate într-o manieră dinamică, pragmatică, consensuală și orientată spre rezultate. Unul dintre evenimentele de anvergură ale mandatului, al 8-lea Summit european al regiunilor și orașelor, a avut loc în perioada martie 2019, fiind organizat în parteneriat de către Comitetul European al Regiunilor, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Afacerilor Externe și Asociația Municipiilor din România. Palatul Parlamentului a reunit atunci peste de lideri naționali, locali și regionali din întreaga Europă, dar și 120 de jurnaliști din România și alte 22 de țări, care au generat 647 de articole publicate, știri de televiziune sau radio difuzate pe parcursul evenimentului în cadrul căruia a fost adoptată Declarația de la București Contribuția regiunilor și orașelor la pregătirea Agendei Strategice a Liderilor pentru perioada De asemenea, printre cele 18 reuniuni informale ale Consiliului Uniunii Europene la nivel ministerial organizate de țara noastră la București s-a numărat și Reuniunea informală a miniștrilor responsabili cu dezvoltarea urbană din 14 iunie 2019, găzduită și prezidată de către viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale și administrației foto: MDRAP În centrul construcției europene se află cei 500 de milioane de locuitori din statele membre, iar agenda de lucru a României în exercitarea mandatului său la Președinția Consiliul Uniunii Europene a adus în prim-plan cetățeanul și nevoile sale. Vasile Daniel Suciu, Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice publice, Vasile-Daniel Suciu, în cadrul căreia oficialii prezenți au adoptat un set de concluzii sub forma Declarației de la București Către un cadru comun pentru dezvoltare urbană în Uniunea Europeană. Președinția României la Consiliul Uniunii Europene a obținut rezultate consistente pe toți cei patru piloni prioritari: Europa convergenței, Europa siguranței, Europa, actor global și Europa valorilor comune, țara noastră reconfirmând astfel că este o voce puternică la nivel european, un partener serios, care lasă un fundament trainic pentru următorul capitol al construcției europene. #RO2019EU ÎN CIFRE 100 acte legislative semnate 84 concluzii ale Consiliului 22 rapoarte de progress 90 dosare legislative finalizate 38 dosare avansate în Consiliu 82 decizii ale Consiliului 13 declarații, rezoluții, recomandări adoptate foto: MDRAP AUGUST

6 DIN REGIUNI UN NOU SISTEM DE COLECTARE SELECTIVĂ Clujul vrea să dea tonul în România în ceea ce privește grija pentru mediu. Pe străzile orașului există deja noi containere, parte dintr-un sistem modern de colectare selectivă a deșeurilor stradale. Containerele au alimentare solară şi compactare internă, iar firma de salubritate este anunţată printr-o aplicaţie când un container este plin în proporţie de 90%, astfel încât să fie golite la timp. Conform reprezentanților administrației locale, proiectul, care deocamdată a fost implementat doar în centru și în câteva cartiere mari, urmează să fie extins în tot orașul. Astfel, sunt rezolvate două probleme importante: curățenia și protecția mediului. NORD-VEST CENTRU MEDICO-SOCIAL CU DOTĂRI DE TOP Șase cabinete medicale, aparatură modernă, o ambulanță. La Dângeni, în judeţul Botoşani, un centru medico-social inaugurat recent le face viața mai ușoară celor circa de localnici din cinci comune. Realizat cu fonduri elvețiene, noul centru are cabinete de cardiologie, ginecologie, psihologie și medicină de familie, dar și o sală de socializare, cu tenis de masă și biliard, dar şi un spaţiu de recuperare pentru vârstnici sau pentru cei care au suferit operaţii sau accidente. În plus, aici se pot face și analize de sânge. Persoanele cu dizabilități vor fi transportate cu ajutorul unui lift special. NORD-EST VEST APARATURĂ NOUĂ LA URGENȚĂ, ÎN ARAD 33 de echipamente medicale noi, în special pentru investigaţiile radiologice, vor fi achiziționate la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad. Conform reprezentanților Consiliului Judeţean, valoarea totală a investiţiilor se ridică la 9 milioane de lei, sumă alocată de MInisterul Sănătății, dar și de CJ și spital. Extrem de importante pentru stabilirea exactă și rapidă a diagnosticelor grave, noile aparate de imagistică vor crește calitatea serviciilor medicale în această unitate sanitară în care ajung cele mai complicate cazuri din zonă. Finanţări pentru echipamente vor primi și spitalele din oraşele Lipova, Ineu şi Sebiş. COPIII, ÎNCURAJAȚI SĂ CITEASCĂ Fiecare copil merită o poveste. Aceasta este ideea, dar și numele unui program derulat de Asociaţia OvidiuRo în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Mureş în școlile și grădinițele din județ. Peste de copii din mediul rural din judeţ vor primi Prima Carte pentru acasă, iar în alte 15 grădiniţe din zone defavorizate vor fi amenajate biblioteci pentru încurajarea cititului, în cadrul acestui program pilot. La nivel național, pe tot parcursul acestui an, se vor organiza în total 400 de centre de bibliotecă adaptate vârstei preşcolare și se vor forma de profesori în metode de dezvoltare a comunicării orale. CENTRU 6

7 DIN REGIUNI TRASEE TURISTICE ÎN PĂDUREA CARAORMAN PROGRAME ATRACTIVE PENTRU COPII În ultima lună de vacanță, elevii din Novaci și din localitățile apropiate pot beneficia de activități inedite și interesante alături de copii de vârsta lor. Școala de vară organizată la Casa de Cultură Novaci le-a pregătit cursuri de dans popular și modern, pictură, teatru, design, artă fotografică și cursuri de limbi străine. Proiectul educațional este dedicat copiilor și tinerilor veniți la bunici, celor de la casele de tip familial de pe raza orașului sau din comunele vecine, iar voluntarii sunt cadre didactice, medici, meșteri populari, tineri dansatori cu experiență, jurnaliști, specialiști IT, studenți, elevi. SUD-VEST OLTENIA Șansă importantă pentru turismul din Delta Dunării, una dintre cele mai îndrăgite zone din România. Prin intermediul proiectului Conservarea pădurii Caraorman, se va realiza împrejmuirea pădurii și vor fi create noi trasee turistice. Conform reprezentanților Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, localitatea Caraorman are şansa de a dezvolta turismul local după modelul Pădurii Letea, unde ajung zilnic zeci de grupuri de turiști aflați în excursie. Astfel, întreaga zonă are potențialul de a crește din punct de vedere economic. Pădurea Caraorman (2.250 ha) ocupă partea centrală a grindului cu acelaşi nume ce cuprinde cele mai dezvoltate şi reprezentative dune din Deltă. SUD-EST PROIECT PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI SUD MUNTENIA Grijă tot mai mare pentru mediu, dar și pentru educarea cetățenilor în ceea ce privește reciclare. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie - Filiala Călăraşi este partener în Bioregio, un proiect important finanţat de Uniunea Europeană. În proiect sunt implicați opt parteneri din şase regiuni europene, principalele obiective fiind ridicarea nivelului scăzut de reciclare a deşeurilor organice și schimbul de experienţă în domeniul celor mai bune tehnologii, printre care biorafinării, biogaz şi modele operaţionale relevante (ecosisteme, reţele şi cooperare administrativă). SPAȚIU MODERN ÎN GRĂDINA BOTANICĂ Spațiu nou și modern pentru relaxare în București. La Grădina Botanică Dimitrie Brândză a fost inaugurată în această vară Aleea Magnoliilor, o zonă unde natura și tehnologia le-au pregătit multe surprize vizitatorilor. Noutatea absolută a proiectului o reprezintă instalarea în rondul central al Sectorului Taxonomic a două bănci dotate cu panouri solare, primele de acest fel instalate într-un spațiu verde din România. Vizitatorii își pot încărca telefonul mobil prin porturile USB situate în lateral sau prin contact direct, folosind o suprafață specială. Băncile vor putea fi utilizate și în perioadele înnorate, având capacitate de stocare a energiei solare din zilele cu vreme favorabilă. BUCUREŞTI- ILFOV AUGUST

8 SINTEZĂ RESURSE FINANCIARE PENTRU ORAȘELE MICI ȘI MIJLOCII Cu o alocare totală de peste 235 de milioane de euro, cea mai nouă axă din Regio oferă orașelor mici și mijlocii posibilitatea de a dezvolta proiecte de regenerare urbană. Acestea trebuie să vizeze îmbunătățirea spațiilor publice și reabilitarea infrastructurii educaționale. În esență: să schimbe fața localităților sub de locuitori și să creeze servicii de calitate. Muzeul de Istorie Teodor Cincu din Tecuci a fost reabilitat cu fonduri Regio VLAD BÂRLEANU O hartă interactivă a Băncii Mondiale cu privire la orașele marginalizate din România relevă câteva realități socio-economice extrem de interesante și utile pentru edili. De pildă, aflăm despre Bârlad că are un procent de peste 7% din locuitori în zone cu locuire precară, iar 5,5% din populație locuiește în zone marginalizate. Coborând pe hartă, aflăm că, în orașul Drăgănești-Olt, aproape 23% din populația urbană se află în zone cu locuire precară, iar alți 12% locuiesc în zone marginalizate. Mai grav este că 96% din populația orașului locuiește în zone cu nivel scăzut de ocupare în sectorul formal. În cadrul economiei formale, lucrătorul care-şi desfăşoară activitatea Prioritatea de investiții a acestei axe vizează oferirea de sprijin pentru regenerarea fizică, economică și socială a comunităților defavorizate din regiunile urbane și rurale într-o organizaţie este angajat cu forme legale și beneficiază de toate drepturile aduse de acest statut, efectele muncii lui putând fi cuantificate la nivel macroeconomic. Aceste localități intră în categoria orașelor mici și mijlocii, pentru care există un instrument dedicat exclusiv în Regio, respectiv Axa 13 Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii. Prioritatea de investiții a acestei axe vizează oferirea de sprijin pentru regenerarea fizică, economică și socială a comunităților defavorizate din regiunile urbane și rurale. Obiectivul specific este îmbunătățirea calității vieții populației. STRATEGII INTEGRATE foto: MDRAP Prin Axa 13 se dorește rezolvarea problemelor legate de infrastructura urbană sau a celor sociale. Proiectele care pot fi susținute financiar sunt cele de construcție sau de modernizare a parcurilor, sporirea accesibilității, modernizarea spațiilor publice, a străzilor 8

9 SINTEZĂ urbane, centrelor sociale sau a celor culturale. Proiectele trebuie cuprinse în strategii integrate de dezvoltare locală, planificate în mod participativ prin implicarea părților interesate, inclusiv a societății civile. Astfel, sunt susținute investițiile în clădiri destinate publicului pentru servicii sociale de zi, educative, culturale și recreative. Scopul este crearea, îmbunătățirea sau extinderea serviciilor publice de bază, inclusiv dotarea acestora cu echipamente specifice. Pe lângă finanțarea investițiilor în parcuri, mai sunt vizate spațiile verzi, spațiile publice, scuarurile, locurile de joacă pentru copii, aleile pietonale, străzile, trotuarele, pistele pentru bicicliști, inclusiv utilități, precum și facilitățile pentru activități sportive și recreaționale de mici dimensiuni (terenuri de sport), Wi-Fi în spațiile publice sau mobilier urban. În cadrul unui proiect, minimum 50% din cheltuielile eligibile sunt destinate investițiilor care vizează clădiri. Este recomandat ca, în funcție de nevoile locale identificate, investițiile din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) să fie implementate în mod complementar și integrat cu alte tipuri de investiții finanțate din alte surse (Fondul Social European FSE promovate prin Programul Operațional Capital Uman). Valoarea maximă eligibilă a unei investiții individuale privind regenerarea fizică, economică și socială a orașelor mici și mijlocii este de 5 milioane euro PARTENERIATELE SUNT RECOMANDATE Beneficiarii în cadrul acestei priorități de investiție sunt municipiile și orașele (inclusiv satele aparținătoare) cu mai puțin de de locuitori, cu excepția municipiilor reședință de județ. Se pot constitui parteneriate între unitățile administrativ-teritoriale (UAT) și instituțiile publice locale din subordinea acestora, precum și cu orice alte autorități sau instituții publice care pot contribui la implementarea sustenabilă a proiectului. Nu în ultimul rând, sunt încurajate parteneriatele între entitățile menționate anterior și ONG-uri, mai ales în cazul proiectelor social-educaționale, pentru a fi asigurată prestarea serviciilor. Intervențiile finanțate în cadrul acestei axe prioritare vor fi complementare cu intervențiile finanțate prin intermediul Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) în ceea ce privește investițiile la scară redusă (străzi, parcuri, infrastructură educațională și socială). Valoarea maximă eligibilă a unei investiții individuale privind regenerarea fizică, economică și socială a orașelor mici și mijlocii este de 5 milioane euro. Revitalizarea caselor de cultură Casele de Cultură și de Tineret în România au fost, pentru câteva zeci de ani, spațiile unice de divertisment la care locuitorii din zona rurală și urbană de mici dimensiuni aveau acces. După Revoluție, cele mai multe clădiri de acest tip au fost lăsate să se degradeze, în special din lipsa finanțării. După aderarea la UE, edilii au avut posibilitatea să acceseze fonduri europene, iar unii au făcut-o. De altfel, solicitările de proiecte au depășit suma alocată pentru această axă. Mai ales că aceasta permite asocieri care sunt extrem de utile pentru implementarea proectului și pentru comunitate. Axa 13 oferă posibilitatea parteneriatelor între UAT-uri și astfel de organizații non-profit. Casa Culturală Orășenească George Fondurile europene sunt vitale pentru orașele mici și mijlocii din România foto: MDRAP AUGUST

10 SINTEZĂ GRILA DE ANALIZĂ PRIVIND STUDIUL DE FEZABILITATE A FOST MODIFICATĂ Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice (MDRAP) a modificat, la 5 iunie 2019, Anexa a Grila de analiză a conformităţii şi calităţii studiului de fezabilitate/documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii (după caz), în baza HG nr. 28/2008 din Ghidul Solicitantului Condiții specifice de accesare a fondurilor în cadrul apelurilor de proiecte cu numărul POR/2018/13/13.1/1/7 REGIUNI, POR/2018/13/13.1/ 1/ITI și POR/2018/13/13.1/1/SUERD. Modificarea se referă la corectarea unei erori de punctare din anexă, document care se află pe site-ul Băiculescu din orașul Nehoiu (Buzău) are două săli de spectacole și trei săli de conferințe, cu o capacitate de 700 de locuri. Orașul are nevoie de un astfel de spațiu, în condițiile în care aici locuiesc aproape de tineri, cu vârste între 25 și 34 de ani. Clădirea a stagnat mulți ani la capitolul investiții, însă primarul vrea să profite de oportunitatea fondurilor europene și a depus un proiect pe Axa 13. Astfel, proiectul Reabilitare, modernizare și dotare Centrul Cultural George Băiculescu și spații de joacă pentru copii în orașul Nehoiu județul Buzău a fost aprobat spre finanțare prin Regio, cu o valoare de 9,4 milioane de lei. Rata de cofinanțare UE este de 85%, data de finalizare a proiectului fiind 31 ianuarie ÎMBUNĂTAȚIREA CALITĂȚII VIEȚII ÎN OCNA MUREȘ foto: MDRAP Cel de-al doilea obiectiv al proiectului este îmbunătățirea conectivității în orașul Ocna Mureș, în special a cartierelor defavorizate cu principalele zone de interes. Astfel, se urmărește creșterea gradului de participare a locuitorilor acestor cartiere la locuire, servicii publice, activități economice, comerciale, culturale, sportive sau de agrement. Acest lucru se va face prin construirea, modernizarea și extinderea a 6 kilometri de străzi urbane, a 2,4 kilometri de drumuri publice, a 4,4 kilometri de piste pentru biciclisti și a altor 4,6 kilometri de zone pietonale. De asemenea, se vor amenaja aproape de metri pătrați de zone verzi, care să asigure premisele unei dezvoltări durabile prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon, încurajarea utilizării bicicletelor sau a mersului pe jos, în 21 luni de la începerea perioadei de execuție a lucrărilor. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 17 milioane de lei, contribuția UE fiind de 16,6 milioane de lei. Construirea a două blocuri sociale cu două etaje, plus subsol și mansardă, este unul dintre obiectivele proiectului Îmbunătățirea calității vieții în orașul Ocna Mureș, județul Alba, în special a locuitorilor din comunitățile defavorizate. Clădirile au 16 apartamente fiecare și trebuie să asigure condiții decente de locuire persoanelor cu venituri reduse, egalitate de tratament și condiții de acces pentru persoanele cu dizabilități. Totodată, proiectul trebuie să creeze premisele creșterii incluziunii sociale la nivel comunitar. Casa Culturală Orășenească din orașul Nehoiu va fi reabilitată prin Regio foto:

11 INTERVIU Interviu cu Mădălin Ady Teodosescu, președintele Asociației Orașelor din România AXA 13, COLACUL DE SALVARE AL ORAȘELOR MICI: NUMĂRUL PROIECTELOR DEPUSE A DEPĂȘIT ALOCAREA PENTRU ACEASTĂ AXĂ Să fii primar de oraș mic în România nu e tocmai treabă ușoară. Bugetele anuale minuscule, lipsa investițiilor în infrastructură și reticența agenților economici conduc la întârzieri în dezvoltarea unei localități care nu are mărimea Bucureștiului sau neobosita expansiune a Clujului. foto: Inquam DAN L. BRUMAR Din nefericire, în ultimii ani fondurile europene nerambursabile au fost cam singura speranță a orașelor mici și mijlocii din România. Mădălin Ady Teodosescu, președintele Asociației Orașelor din România, ne spune cum s-au folosit localitățile de alocările Regio și ce speranțe are pentru exercițiul financiar următor. Mădălin Ady Teodosescu este și primar de oraș mic din România. Din 2008 conduce primăria municipiului Balș, județul Olt, și știe toate lipsurile orașelor mici și mijlocii. Edilul s-a folosit de fondurile nerambursabile puse la dispoziție prin Axa 13 Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii și ne spune cum au ajutat acestea orașul pe care-l conduce. Regio: Care sunt marile probleme ale orașelor mici și mijlocii din România? Cum se pot reduce decalajele față de marile centre urbane? Mădălin Ady Teodosescu: Orașele care nu sunt reședință de județ au fost extrem de afectate din punct de vedere demografic. Pe de o parte, prin pierderea populației apte de muncă în favoarea marilor centre urbane și a altor țări europene, iar pe de altă parte, prin fenomenul de îmbătrânire a populației. Lipsa investițiilor economice puternice din partea investitorilor privați, care ar fi putut revitaliza aceste mici centre AUGUST

12 INTERVIU urbane, a determinat declinul economic al acestora. În ceea ce privește reducerea decalajelor, fără a exista o rețetă a succesului sigură, consider că acestea pot fi recuperate doar printr-o intervenție susținută din partea administrației centrale. În ultimii 25 de ani, orașele care nu sunt reședință de județ au fost excluse constant de la finanțări și abia de foarte puțin timp a apărut o axă dedicată exclusiv acestora prin Programul Operațional Regional, respectiv Axa 13. Regio: Cât de importante sunt fondurile europene nerambursabile pentru dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor publice din orașele mici? Mădălin Ady Teodosescu: Fondurile europene sunt extrem de importante din cel puțin două considerente: prin faptul că oferă o gură de aer investițional pentru autoritățile locale din orașele mici și mijlocii, dar și prin efectul secundar al investițiilor în infrastructură, respectiv captarea atenției investitorilor privați și atragerea lor. Regio: Cum credeți că a ajutat și mai poate ajuta Programul Operațional Regional orașele mici și mijlocii din România? Mădălin Ady Teodosescu: Axa 13 din POR a avut rezultate extrem de bune, numărul proiectelor depuse depășind alocarea pentru această axă. Aceasta subliniază încă o dată faptul că investițiile Considerăm că toate proiectele declarate eligibile, conforme, ar trebui să fie admise la finanțare, mai ales că aceste localități nu au beneficiat de niciun euro din alocările POR , respectiv POR Mădălin Ady Teodosescu, președintele Asociației Orașelor din România dedicate acestui segment urban (orașe mici și mijlocii) a fost neglijat până la apariția acestei axe. Asociația Orașelor, ca reprezentant legitim al autorităților locale din comunitățile mic-urbane, a solicitat Autorității de Management a Programului Operațional Regional suplimentarea sumelor pentru Axa 13, având în vedere numărul extrem de mare de proiecte de calitate rămase sub anvelopa financiară alocată acestei axe. Considerăm că toate proiectele declarate eligibile, conforme, ar trebui să fie admise la finanțare, mai ales că aceste localități nu au beneficiat de niciun euro din alocările POR , respectiv POR Regio: În calitate de primar ați avut ocazia să promovați proiecte cu finanțare europeană, prin intermediul a diverse mecanisme europene. Cum stă orașul Balș la acest capitol? Mădălin Ady Teodosescu: C o mu - nitatea din Balș este beneficiară a mai multor proiecte cu finanțare europeană. Dezvoltarea locală este necesară, iar pentru ca aceasta să se poată realiza este nevoie de o adaptare rapidă la schimbările ce au loc la nivel global. Principalele obiective ale administrației pe care o conduc sunt creșterea calității vieții locuitorilor din această zonă administrativă și accesul oamenilor la servicii administrative, educaționale și de sănătate de calitate. De aceea, pot să afirm că am mai multe priorități: educație, sănătate, îmbunătățirea infrastructurii rutiere, sociale. Regio: Ce așteptări aveți pentru exercițiul financiar următor? Mădălin Ady Teodosescu: Orașe din toate regiunile au atras finanțări prin Axa 13 și cred că rezultatele acestor proiecte se vor vedea începând cu anul Numărul mare de beneficiari ai Axei demonstrează încă o dată faptul că orașele mici au capacitatea de a atrage finanțări europene cu succes. Sperăm Parcul din Balș, o oază de verdeață și relaxare foto: Facebook 12

13 INTERVIU ca și în următoarea perioadă de programare, orașele care nu sunt reședință de județ să aibă o axă dedicată, care să contribuie la atingerea obiectivelor de coeziune și dezvoltare regională asumate de România în urma aderării la Uniunea Europeană. PROIECTE CU FONDURI EUROPENE ÎN IMPLEMENTARE LA BALȘ Liceul Tehnologic Balș: Anul acesta am semnat cu ADR Sud-Vest Oltenia finanțarea proiectului ce vizează reabilitarea energetică a patru corpuri de clădire. Proiectul vizează creșterea eficienței energetice a patru corpuri de clădiri ale liceului: Internat 1, Internat 2, atelierele şi cantina, precum și asigurarea spațiilor necesare desfășurării în condiții îmbunătățite a activităților educaționale. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 10,5 milioane lei, din care finanțarea nerambursabilă este de 8,4 milioane lei. La acest liceu învață aproape de elevi, în 50 de clase. Casa de Cultură Balș: Proiectul Creșterea eficienței energetice a Casei de cultură a orașului Balș va fi implementat prin Programul Operațional Regional Valoarea totală a proiectului este de ,68 lei, din care suma solicitată este de ,87 lei ( euro). Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creșterea eficienței energetice a Casei de Cultură din oraș în vederea reducerii consumului de energie primară și a emisiilor de CO2, asigurând totodată îmbunătățirea confortului, sănătații și siguranței persoanelor care frecventează Casa de cultură, locuitorii orașului Balș beneficiari direcți ai investiției. Spitalul Orășenesc Balș: O serie de lucrări menite să crească gradul de confort hotelier și să diminueze costurile cu încălzirea. Implementarea proiectului în valoare de câteva milioane de lei va începe cel mai târziu în primăvară. Reabilitare blocuri: Trei blocuri din orașul Balș sunt izolate termic, pe fonduri europene. Primăria Balș implementează, prin Programul Operațional Regional , Axa prioritară 3, reabilitarea blocurilor M1, M2, M3 din strada Nicolae Bălcescu nr. 193, 195 și 197. La finalul acestui proiect, locuitorii Promenada din Brăila, reabilitată prin Regio vor beneficia de scăderea nivelului anual estimat al gazelor cu efect de seră (46,16%). Totodată, 126 de gospodării se vor alege cu o clasificare mai bună a consumului de energie. Valoarea totală a proiectului (inclusiv finanțarea nerambursabilă) este de ,50 lei, din care: FEDR ,48 lei, Bugetul de Stat ,62 lei și Buget Local ,40 lei. Școala Mihail Drumeș : La 2 februarie 2018, la sediul ADR Sud- Vest Oltenia s-a semnat contractul de finanțare în cadrul priorității de investiții 3.1B Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse foto: MDRAP regenerabile Operațiunea B Clădiri Publice. Este vorba despre Creșterea eficienței energetice a corpului principal al școlii Gimnaziale Mihail Drumeș, str. Nicolae Bălcescu, nr. 51, Balș-Olt. S-au făcut lucrări de reabilitare termică a anvelopei, lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire/ a sistemului de furnizare a apei calde de consum, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și/sau termice pentru consum propriu (centrală pe biomasă), lucrări de reabilitare/ modernizare a instalației de iluminat în clădiri, repararea elementelor de construcție ale fațadei, construirea acoperișului tip șarpantă și alte lucrări de intervenție. AUGUST

14 PROIECTE MUZEU NOU LA ORĂȘTIE, INIMA CIVILIZAȚIEI DACICE Datorită interesului tot mai crescut al tinerei generații pentru originile sale și grație vestigiilor de neprețuit care se întind pe 150 de kilometri pătrați, municipiul Orăștie trebuia să aibă un muzeu ca să le prezerve intacte pe amândouă. Orașul hunedorean își va amenaja propriul Muzeu al Civilizației Dacice. DAN L. BRUMAR Munții Orăștiei sunt leagănul civilizației dacice din România, grație celor șase cetăți dacice descoperite aici. Aflate în zona masivului Godeanu, cele șase așezări preistorice adăpostesc vestigii importante, dovezi ale vieții înaintașilor noștri înăuntrul complexului fortificat din Munții Orăștiei, ridicat cu scopul protejării cetății Sarmizegetusa Regia. Valoroasele descoperiri arheologice făcute aici au fost depozitate la Deva, unde la sfârșitul secolului al XIX-lea a fost amenajată secția de Istorie a Muzeului Civilizației Dacice și Romane. Palatul Magna Curia, care datează din anul 1621, găzduiește colecții de arheologie din perioadele preistorică, dacică, romană, premedievală și medievală timpurie, dar și colecții de artă decorativă, de etnografie și de științe naturale. Pentru protejarea și punerea în valoare a patrimoniului local, Primăria Orăștie, în parteneriat cu Consiliul Clădirea din strada Nicolae Bălcescu are nevoie de investiții serioase Județean Hunedoara, și-au propus să înființeze un nou Muzeu al Civilizației Dacice. Situată la 25 de kilometri de muzeul de la Deva, instituția de la Orăștie ar putea face schimb de exponate, evenimente și expoziții în parteneriat cu muzeul din orașul vecin. MUZEUL CIVILIZAȚIEI DACICE, ÎN LUCRU Proiectul înființării unui muzeu dacic la Orăștie a fost întocmit de Primăria municipiului Orăștie, care a solicitat finanțare nerambursabilă prin Regio , Axa prioritară 13 Sprijinirea regenerării orașelor mici și mijlocii. Contractul de finanțare pentru realizarea acestui proiect a fost semnat la data de 6 iunie 2019, pentru o sumă de peste 5 milioane de euro. Conform proiectului, Muzeul Civilizației Dacice de la Orăștie va fi amplasat într-o clădire existentă, care va fi restaurată și dotată corespunzător pentru a putea primi funcțiunea de muzeu. foto: ADR Vest Este vorba despre imobilul situat pe strada Nicolae Bălcescu nr. 16 care va primi această nouă funcționalitate, având destinația de muzeu. Clădirea va fi reabilitată și dotată, bineînțeles, corespunzător. Sunt prevăzute: înlocuirea învelitorii imobilului, revizuirea șarpantei din lemn, refacerea finisajelor interioare și exterioare, refacerea instalațiilor electrice, sanitare și de încălzire, anveloparea planșeelor, dotarea cu echipamente IT și cu mobilier, spune Silviu Adămuț, director al Direcției Implementare Program Operațional Regional din cadrul ADR Vest. Concomitent cu amenajarea clădirii se vor efectua și lucrări de refacere a infrastructurii rutiere din imediata apropiere a viitorului muzeu. E vorba de străzile Nicolae Bălcescu, Nicolae Iorga, Ion Creangă și Cetății, care vor fi reabilitate în cadrul proiectului finanțat cu fonduri Regio. 14

15 PROIECTE foto: Shutterstock DE CE AVEM NEVOIE DE UN MUZEU DACIC LA ORĂȘTIE Orăștie e un oraș cu de locuitori, iar dintre orașele mici din România nu e printre cele mai atractive. Prin urmare, unul dintre motivele pentru care autoritățile județene au decis să înființeze un muzeu dacic aici țin de sporirea atractivității localității. După inaugurare, muzeul va cuprinde expoziții permanente de etnografie și arheologie Civilizația Dacilor din Munții Orăștiei, expoziții de icoane și de carte veche, precum și expoziții temporare, care vor putea fi vizitate de oamenii locului și de turiști. Persoanele cu dizabilități vor fi încurajate să viziteze acest muzeu, deoarece clădirea va fi accesibilizată, astfel încât accesul să fie cât mai facil. Clădirea reabilitată și modernizată va fi dispusă cu o rampă telescopică. Totodată, proiectul contribuie la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor din Orăştie, prin îmbunătățirea ofertei culturale, istorice și educaționale pe care o oferă acest municipiu. În urma realizării investițiilor propuse, locuitorii oraşului vor avea la dispoziție acest spațiu cu destinația de muzeu în vederea petrecerii timpului liber şi, în același timp, vor beneficia de îmbunătățirea calității şi aspectului infrastructurii publice urbane, prin modernizarea străzilor ce fac obiectul proiectului. O componentă importantă a proiectului se referă la reabilitarea și modernizarea străzilor din zona muzeului parte carosabilă, trotuare și semnalizare rutieră (0,534 km), confirmă Silviu Adămuț. În plus, aceste intervenții reprezintă o măsură importantă pentru protejarea Sarmizegetusa Regia atrage în fiecare an numeroși turiști şi punerea în valoare a patrimoniului local. TURISMUL, CIFRE ÎN CREȘTERE LA HUNEDOARA Cetățile dacice din Munții Orăștiei, dar și Muzeul Civilizației Dacice și Romane de la Deva, au fost principalele puncte de atracție ale județului Hunedoara în cursul anului trecut. Creșteri spectaculoase de vizite s-au înregistrat la Ulpia Traiana Sarmizegetusa (capitala anterioară a regatului dac) peste (față de în 2017) și la Castelul Magna Curia de la Deva peste de vizite. Însă, autoritățile județene vor și mai mult, motiv pentru care au solicitat fonduri guvernamentale pentru modernizarea a peste 170 de kilometri de drumuri județene care asigură accesul la aceste obiective turistice. AUGUST

16 PROIECTE CENTRUL LEGACY: CULTURĂ, EDUCAȚIE ȘI ÎNCURAJAREA COMPETIȚIEI Locuitorii din orașul Beclean și din împrejurimi, mai exact din Ținutul Haiducilor, se vor bucura de un sistem unitar de servicii sociale integrate, capabil să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile. Centrul Legacy va funcționa în coordonarea autorităților administrației publice locale și va integra servicii sociale de tip educațional, cultural, sportiv, creativ, avându-i ca beneficiari pe membrii comunității. Așa va arăta, la final, centrul Legacy VLAD EPURESCU Centrul Legacy este răspunsul autorităților pentru rezolvarea unor aspecte identificate ca fiind deficitare, ca parte din direcția strategică a autorităților locale de a găsi soluții integrate pentru dezvoltarea sustenabilă și creșterea standardului de viață al locuitorilor orașului și a întreg Ținutului Haiducilor. Acest centru a primit o finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional , Axa prioritară 13. Valoarea totală a proiectului este de ,47 lei, din care valoare nerambursabilă POR este de ,02 lei. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă îmbunătățirea calității vieții locuitorilor din orașul Beclean și împrejurimi prin dezvoltarea unor activități de petrecere calitativă a timpului liber, în special a persoanelor provenind din grupuri vulnerabile. BENEFICII MAJORE PENTRU LOCALNICI În primii doi ani de zile, cam din august anul acesta, va începe un mare șantier. Proiectele care se vor implementa cu ajutorul fondurilor europene la nivelul orașului Beclean vor produce pe moment un disconfort dar, din clipa în care lucrările vor ajunge la final, fiecare cetățean va simți beneficiile foto: ADR Nord-Vest acestor lucrări. Activitatea turistică va fi benefică atât pentru progresul orașului, cât și pentru dezvoltarea personală a unora dintre cetățeni, a spus Nicolae Moldovan, primarul orașului Beclean. Proiectul centrului Legacy urmărește dezvoltarea unui centru recreativ cu funcțiuni recreative și îmbunătățirea accesului (infrastructurii) către construcția realizată. În cadrul centrului recreativ vor fi oferite programe de gimnastică aerobică, yoga sau fitness, programe de înot, dans de societate, alergare, ateliere de creație, programe de gimnastică de întreținere, educație fizică și sport recreativ. Grupul ţintă al proiectului este alcătuit din populația orașului Beclean și împrejurimi, adică un potențial de 16

17 PROIECTE persoane care provin din 17 comune din zona vestică a județului Bistrița - Năsăud: Chiochiș, Chiuza, Ciceu - Mihăiești, Lechința, Matei, Negrilești, Nușeni, Petru Rareș, Spermezeu, Șieu Odorhei, Târlișua, Uriu, Zagra, Runcu Salvei, Căianu-Mic, Ciceu Giurgești și comuna Cuzdrioara de pe raza județului Cluj. GRUPURI VULNERABILE, BENEFICIARI IMPORTANȚI Autoritățile au identificat mai multe grupuri vulnerabile ca potențiali beneficiari ai proiectului. Au fost vizați, în special, copiii săraci care trăiesc în familii cu mulți membri sau, din contră, în familii monoparentale, copiii de etnie romă cu risc de a fi excluși din familiile fără venituri, cei care trăiesc în centre de plasament, copiii cu vârsta sub 18 ani sau cu părinți care lucrează în străinătate și se confruntă cu separarea pe termen lung. Proiectul este destinat și persoanelor cu nivel economic sub pragul sărăciei, mai ales muncitori sub-calificați în principal din mediul rural, lucrători pe cont propriu atât în agricultură cât și în alte domenii, persoane aflate în șomaj precum tinerii și persoanele care nu sunt angajate şi nu sunt înscrise în sistemul de învățământ sau de formare profesională precum și persoanele cu dizabilități. Responsabilii de proiect au estimat un număr de vizitatori/an din care 51%, respectiv de locuri/an se rezervă persoanelor care fac parte din grupurile vulnerabile, inclusiv persoane cu dizabilități. ATELIERE DE CREAȚIE ȘI SPAȚII PENTRU CONFERINȚE Activitățile culturale vor avea un spațiu generos în cadrul centrului, care va cuprinde ateliere de creație pentru arhitectură, sculptură, pictură, muzică, poezie, teatru şi dans, săli de instruire în domenii culturale, spațiu de spectacole și repetiții, o zonă de teatru, o bibliotecă, spațiu de cunoaștere interactivă și zonă de expoziții. Pentru recreere, locuitorii din Beclean se vor putea bucura de locuri amenajate pentru șah, table, darts, jocuri de societate, teambuilding și bowling. Vor mai fi construite o sală de gimnastică de mici dimensiuni, o sală de gimnastică analitică, o sală de elongații, o sală de yoga, o sală de meditație și de relaxare cu muzică ambientală, spații multifuncționale pentru conferințe și o sală de proiecție. Centrul va mai avea și o serie de facilități sportive de mici dimensiuni, precum bazine de înot cu apă dulce şi cu apă sărată, un bazin polivalent și un bazin cu tobogan pentru copii. La Legacy vor mai fi birouri pentru un serviciu de informare, punct de prim ajutor, pentru serviciul tehnic, pentru cel de întreținere și exploatare a clădirii și pentru serviciul administrativ. CUM VA FI AMENAJAREA INTERIOARĂ Centrul Legacy va fi o construcție de tipul D+P+M cu aria desfășurată de de mp. Clădirea va fi alimentată cu căldură dintr-un grup termic amplasat într-un spațiu tehnic al clădirii, acolo unde vor fi montate 15 centrale termice în condensare, cu o capacitate de 150 kw fiecare, montate în cascadă. La demisol vor fi spațiile tehnice iar la parter vor fi situate spațiile recreative, adică bazinele de înot cu funcții recreative și de recuperare, o zonă de relaxare, zone de recreere și refacere, punctul de prim ajutor, spațiile tehnice - vestiare, dușuri, toalete sălile de sport și o sală multifuncțională. La etaj va mai fi o altă zonă de recreere, compusă din biblioteca pentru copii și adulți, o sală de gimnastică, ateliere creative, atelier de recreație, un spațiu expozițional și spațiile administrative. Centrul recreativ este situat în afara centrului oraşului, iar la Legacy se va putea ajunge cu bicicleta, printr-un traseu nou de biciclete propus în proiectul de mobilitate urbană. AUGUST

18 PROIECTE CASA DE CULTURĂ DIN ORĂȘTIE DEVINE CENTRU CULTURAL MULTIFUNCȚIONAL După ani în care nu a mai găzduit niciun eveniment cultural pe plan local, Casa de Cultură Alexandru Grozuță din Orăștie s-a închis pentru reparații capitale. Imobilul va fi transformat în centru cultural multifuncțional, cu bani europeni alocați prin Regio foto: ADR Vest Casa de Cultură din Orăștie a funcționat până acum 5 ani într-o clădire șubredă DAN L. BRUMAR Casa de Cultură Alexandru Grozuță este un așezământ cultural de însemnătate pentru Orăștie și locuitorii săi. Numit capitala culturală a județului Hunedoara, municipiul Orăștie nu se achită onorabil de sarcinile care decurg din acest titlu. Astfel, singura casă de cultură din oraș, care poartă numele fostului interpret din muzică populară și romanțe Alexandru Grozuță, va fi reabilitată pentru a putea găzdui spectacole de teatru și muzicale, concerte și diverse evenimente organizate în beneficiul elevilor din localitate. Primăria municipiului Orăștie, în parteneriat cu Consiliul Județean Hunedoara, a obținut 22,28 de milioane de lei prin Regio Axa 13: Regenerarea orașelor mici și mijlocii. Cu acești bani, Casa de cultură Alexandru Grozuță va fi transformată într-un centru cultural multifuncțional modern. Clădirea datează din anul 1870 și nu a mai trecut prin lucrări ample de restaurare și consolidare. În cadrul proiectului se vor realiza lucrări de amenajare a unei noi săli de spectacole, cu cel puțin 350 de locuri. Concomitent se va lucra la restaurarea și reabilitarea structurală a clădirii, la refacerea finisajelor și la reabilitarea/ schimbarea pardoselii. Toate instalațiile Proiectul modernizării Casei de cultură prevede, printre altele, amenajarea unei noi săli de spectacole foto: Primăria Orăștie sanitare vor fi refăcute iar sala de consiliu (de la parter) și sala oglinzilor vor fi restaurate. Fațada principală va fi reabilitată, iar poarta istorică de la intrare va fi restaurată. În acest moment proiectul se află în faza de implementare. Au fost semnate contractele de achiziție pentru informare, publicitate și audit financiar, fiind în lucru și organizarea procedurii de atribuire a proiectului tehnic. Obiectivul general al proiectului este creșterea calităţii vieţii locuitorilor din municipiul Orăştie prin îmbunătăţirea ofertei culturale, precum şi modernizarea spaţiilor publice urbane din oraş. Investiția va conduce la dezvoltarea socio-economică a localității și ca urmare a creșterii numărului de turiști, afirmă Silviu Adămuț, director al Direcției Implementare Program Operațional Regional din cadrul ADR Vest. În același timp cu lucrările de modernizare a clădirii se va derula și un proiect de reabilitare a străzii Dacilor din municipiul Orăștie. Intervențiile la nivelul infrastructurii rutiere prevăd turnarea 18

19 PROIECTE de covor asfaltic, amenajarea de pavaje și trotuare, refacerea vegetației îmbătrânite și crearea unor spații verzi, dar și dotarea unor spații de odihnă cu mobilier urban complet nou. SEMINARII PENTRU COMBATEREA EXCLUZIUNII SOCIALE Sub noua titulatură de centru cultural multifuncțional, fosta casă de cultură va găzdui activități culturale diverse, organizate de Primăria Orăștie sau de instituțiile de învățământ din localitate. Un lucru remarcabil pentru o comunitate mică precum cea a municipiului Orăștie ( de locuitori) este că această instituție va avea ușile deschise pentru toată lumea. Tinerii absolvenți, persoanele din categoria grupurilor vulnerabile sau defavorizate (șomeri, familii monoparentale, romi, pensionari, bătrâni, persoane cu dizabilități) vor putea participa la diverse seminarii și evenimente foto: ADR Vest cu tematică socială, educațională, de sănătate, acțiuni care să contribuie la reducerea excluziunii sociale, mai spune Silviu Adămuț. Reprezentanții Primăriei Orăștie consideră că în urma implementării acestui proiect, calitatea vieţii locuitorilor va crește din punct de vedere social, cultural-artistic, educațional și recreativ. Totodată, oficialii ADR Vest sunt de părere că odată cu modernizarea Casei de cultură Alexandru Grozuță se vor îmbunătăți posibilităţile de petrecere a timpului liber, condiţiile de locuire şi calitatea mediului urban. OBSERVATOR ASTRONOMIC, LICEU EXTINS ȘI SPAȚII VERZI LA ODOBEȘTI Creșterea nivelului de educație, a posibilităților de petrecere a timpului liber precum și îmbunătățirea calității infrastructurii urbane sunt cele trei mari priorități pe care autoritățile din Odobești le-au identificat pentru îmbunătățirea calității vieții populației. În acest sens, la finalul anului trecut, a fost semnat un contract pentru o finanțare europeană care să răspundă acestor obiective. VLAD EPURESCU Calitatea vieţii este un concept cheie care a câştigat importanţă în domeniul ştiinţelor sociale, focalizându-se pe starea generală de bine în societate, având ca scop înlesnirea posibilităţilor de a permite persoanelor să-şi atingă obiectivele şi să aleagă stilul de viaţă ideal. Pentru o dezvoltare echilibrată și pentru creșterea atractivității orașului Odobești, autoritățile au elaborat o strategie de dezvoltare, spre a identifica o abordare integrată a problemelor, aparent distincte, cu care se confruntă locuitorii urbei. În cadrul Axei prioritare 13 sunt finanțate proiecte integrate care vizează atât componenta de regenerare a infrastructurii locale, cât și componenta de dezvoltare a serviciilor sociale, culturale sau educaționale. Orașele mici și mijlocii au posibilitatea de a-și finanța strategiile de dezvoltare urbană printr-un pachet de proiecte complexe, care se adresează celor două componente de regenerare urbană, respectiv componentei de infrastructură: străzi și trotuare, parcuri care să asigure accesul către obiectivul social, amplasate în zona defavorizată și componentei de servicii sociale sau de educație care vizează modernizarea ori extinderea de grădinițe, școli sau centre culturale. Orașul Odobești a obținut finanțare pentru un proiect care vizează modernizarea unui liceu, construirea unui observator și amenajarea unui parc AUGUST

20 PROIECTE și a străzilor din zona adiacentă, ne-a explicat Luminița Mihailov, directorul general al ADR Sud-Est. Avantajul acestei abordări integrate este că se pot soluţiona simultan mai multe cerințe și necesități ale populației, între care există relaţii de interdependenţă, contribuindu-se astfel la îndeplinirea viziunii de dezvoltare a orasului Odobești. CREȘTE CALITATEA EDUCAȚIEI Cele două obiective de infrastructură rezolvă o parte importantă a problemelor din domeniul educațional și recreativ. În primul rând, vor fi 188 de locuri în plus pentru învățământul primar și gimnazial. În al doilea rând, vor fi asigurate condiții moderne în ceea ce privește accesul la educație, cultură și recreere prin multitudinea de facilități oferite: teren de sport, spații verzi, dotări moderne ale sălilor de clasă plus un centru cultural recreativ inedit: Observatorul astronomic. Activitatea Observatorului va fi axată pe popularizarea astronomiei, oferind tuturor celor interesați posibilitatea urmăririi prin lunete a spectacolului bolții cerești, pe efectuarea de observații și cercetări astronomice, realizate de astronomii amatori. În ceea ce privește liceul teoretic, este singura unitate de învățământ din oraș cu clase 1-8, în momentul de față desfășurându-și activitatea un număr de 863 elevi, 55 de cadre didactice, personal didactic auxiliar și personal nedidactic. Capacitatea actuală a unitații de învățământ este insuficientă, ceea ce generează și necesitatea desfășurării activității în două schimburi, iar instruirea teoretică şi practică se desfăşoară în patru clădiri, aflate la o distanţă destul de mare între ele. Pentru anumite ore de laborator și cursuri, elevii trebuie să se plimbe de la o locație la alta, iar spațiile respective de învățământ sunt situate chiar și la o distanță de 500 de metri unul față de celălalt, pe străzi diferite. Acest lucru determină o pierdere din timpul de studiu sau de recreație a elevilor și implicit diminuarea atenției din partea cadrelor didactice. Prin urmare, s-a hotărât construirea unui corp de clădire nou în care să se deruleze cea mai mare parte a activității școlare, actuala clădire urmând să preia o mare parte din funcțiunile pentru nivelul primar si gimnazial. SE AMENAJEAZĂ UN PARC PE STRĂZILE DIN ZONA ADIACENTĂ Doar un procent de 32.4% din lungimea totală a străzilor orășenești reprezintă lungimea străzilor modernizate. Din cei 52,4 km de drum existenți în oraș, doar 17 sunt moder nizați, rezultând o lungime totală de 35,4 km de drum nemodernizați. Îmbunătățirea calității trotuarelor este însoțită de măsuri de limitare a folosirii acestui spațiu pentru parcarea autoturismelor, iar de-a lungul DJ 205 B se vor crea 54 parcări laterale. Prin modernizarea sau construirea ALTE PROIECTE ÎN REGIUNEA SUD-EST În cadrul Axei prioritare 13 orașul Techirghiol a obținut finanțare pentru un proiect de modernizare și extindere a Teatrului de vară și de reabilitare a trotuarelor și aleilor pietonale din zona adiacentă. Apoi, orașul Nehoiu a obținut o finanțare pentru două proiecte. Primul vizează dotarea unității de învățământ și de modernizare a drumurilor locale în localitatea Lunca Pripor. Al doilea proiect vizează modernizarea Centrului Cultural George Băiculescu și a spațiilor de joacă pentru copii. Nu în cele din urmă, orașul Pătârlagele a obținut o finanțare pentru dotarea unei unități de învățământ și modernizarea drumurilor locale din localitatea Sibiciu de Sus. drumurilor propuse prin proiect se realizează, în primul rând, legătura între obiectivele de investiții propuse în cadrul proiectului. Ele vor deservi populația orașului, în special locuințele din cartierul Tineretului, precum și accesul la diverse instituții publice de interes local Liceul Tehnologic, Stațiunea de Cercetare Viticolă sau Centrul medical de prim ajutor. Conform datelor oficiale INS, spațiul verde pe cap de locuitor este, în prezent, la nivelul localității, de 14,45 mp. Este insuficient față de normele Uniunii Europene, care prevăd o medie de 26 de mp iar dacă ne raportăm la recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, acestea prevăd 50 de mp. Prin acest proiect se va crea, astfel, o suprafață de ,82 de mp de spații verzi. În ceea ce priveste amenajarea prin proiect a Parcului Gară, acesta va deservi toți locuitorii orașului Odobești, în principal locuitorii cartierului Satu Nou și Tineretului, dar mai ales persoanele cu dizabilități. Au fost prevăzute măsuri de accesibilizare a clădirilor și a spațiului public urban pentru persoanele cu dizabilităţi și pentru a proteja egalitatea de șanse, de gen și nediscriminarea. Prin crearea acestor spaţii publice urbane drumuri, parcări, spații verzi ce leagă obiectivele de investiții între ele, practic se elimină segregarea spaţială a locuitorilor din zonele mai izolate ale orașului, cartierele Satu Nou și Tineretului, aflate în partea de nord-vest a localității. 20

21 UTIL PENTRU BENEFICIARI BIROURILE JUDEŢENE DE INFORMARE BIROUL JUDEŢEAN PRAHOVA Adresă: Sediul Consiliului Judeţean Prahova, Str. Republicii, nr. 2-4, etaj 6, cam. 626 şi 627, mun. Ploieşti, cod , jud. Prahova, Tel/Fax: , AGENȚIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ NORD EST BIROUL REGIONAL DE INFORMARE, ADR NORD - EST Adresa: Locotenent Drăghescu, nr. 9, cod poştal , Piatra Neamț, Județul Neamț Telefon: ; Fax: info@adrnordest.ro Pagina web: AGENȚIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ SUD-VEST BIROUL JUDEȚEAN OLT: Str. Mânăstirii, nr. 1 Bis, Slatina, Tel/Fax: BIROUL JUDEȚEAN GORJ: Str. Victoriei, nr. 2-4, camera 254 (clădirea Prefecturii Jud. Gorj), Tg. Jiu, Tel/Fax: 0253/ BIROUL JUDEȚEAN VÂLCEA: Str. G-ral Praporgescu, nr. 1, et. 4, camera 56 (clădirea Consiliului Județean Vâlcea), Tel/Fax: BIROUL JUDEȚEAN MEHEDINȚI: Str. Traian, nr. 89, cam. 704 (sediul Consiliului Județean Mehedinți); doru.zaulet@ adroltenia.ro, doru.zaulet@gmail.com BIROUL REGIONAL DE INFORMARE, ADR SV OLTENIA: Str: Aleea Teatrului, nr.1, Craiova, Județul Dolj, cod poștal Tel.: , Fax: office@adroltenia.ro, Website: www. adroltenia.ro AGENŢIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ SUD-EST BIROUL JUDEȚEAN BRĂILA: Str. Anghel Saligny nr. 24, Tel.: ; ; , Fax: ; ; helpdesk@adrse.ro BIROUL JUDEȚEAN BUZĂU: B-dul Nicolae Bălcescu nr. 48, parter, Tel.: , Fax: helpdesk@adrse.ro BIROUL JUDEȚEAN CONSTANŢA: Bulevardul Mamaia nr. 22A Tel.: , Fax: helpdesk@adrse.ro BIROUL JUDEȚEAN GALAŢI: Str. Alexandru I. Cuza nr. 47, Bloc Cristal, sc.3, et.3, ap.1 Tel.: , Fax: helpdesk@adrse.ro BIROUL JUDEȚEAN TULCEA: Str. Păcii nr. 20, parter, Tel.: Fax: , helpdesk@adrse.ro BIROUL JUDEȚEAN VRANCEA: Str. Dimitrie Cantemir nr. 1, etaj 6, Tel.: Fax: , helpdesk@adrse.ro SERVICII CARIERĂ BENEFICII foto: Shutterstock AGENȚIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ SUD MUNTENIA BIROUL JUDEŢEAN ARGEŞ Adresă: Sediul Consiliului Judeţean Argeş, Piața Vasile Milea, nr. 1, et. III, cam. 117, mun. Piteşti, jud. Argeş Tel./Fax: 0248/ arges@adrmuntenia.ro BIROUL JUDEŢEAN DÂMBOVIȚA Adresă: Sediul Consiliului Judeţean Dâmboviţa, B-dul Independenței, nr. 1, et. IV, cam. 101, Mun. Târgoviște, Tel/Fax: , dambovita@adrmuntenia.ro BIROUL JUDEŢEAN GIURGIU Adresă: B-dul Mihai Viteazu, nr. 4, mun. Giurgiu, jud. Giurgiu; Tel./Fax: 0246/ giurgiu@adrmuntenia.ro BIROUL JUDEŢEAN IALOMIŢA Adresa: Sediul Consiliului Judeţean Ialomiţa, Piaţa Revoluţiei, nr. 1, et. IV, cam. 55/ 58/ 59, mun. Slobozia, jud. Ialomiţa Tel./Fax: 0343/ ialomita@adrmuntenia.ro BIROUL JUDEŢEAN TELEORMAN Adresă: Sediul Consiliului Judeţean Teleorman, Str. Dunării, nr. 178, parter, mun. Alexandria, jud. Teleorman, Tel: 0247/ , int. 358, Fax: , teleorman@adrmuntenia.ro AGENȚIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ VEST BIROUL JUDEȚEAN ARAD; Bd. Revoluției, nr. 81, cod poștal , Arad, jud. Arad Tel/Fax: office.ar@adrvest.ro, office@adrvest.ro web: BIROUL JUDEȚEAN REȘIȚA: Piața 1 Decembrie 1918, nr. 1, cod poștal , Reșița, jud. Caraş Severin; Tel/Fax: office.cs@adrvest.ro, office@adrvest.ro web: BIROUL JUDEȚEAN DEVA: Bd. 1 Decembrie, nr. 28, cod poștal , Deva, jud. Hunedoara SUCCES Tel/Fax: , office.hd@ adrvest.ro, office@adrvest.ro web: BIROUL JUDEȚEAN TIMIȘOARA Str. Proclamația de la Timișoara, nr. 5, cod poștal , Timișoara, jud. Timiş, Tel/Fax: , , mobil: , office@adrvest.ro, webstite: AGENȚIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ NORD-VEST BIROUL JUDEȚEAN BIHOR P-ța Unirii, nr. 1, cam. 235, Oradea, jud. Bihor, cod poştal , tel/fax: , mobil: , horea.droc@ nord-vest.ro BIROUL JUDEȚEAN BISTRIȚA-NĂSĂUD P-ţa Petru Rareş, nr. 1, Bistriţa, cod poştal 4400, jud Bistriţa-Năsăud, Tel: , lazar.domide@nord-vest.ro BIROUL JUDEȚEAN MARAMUREȘ Str. Gheorghe Şincai, nr. 46, cam. 14, Baia Mare, județul Maramureș, cod poştal Tel: , dorinel. pacurar@nord-vest.ro BIROUL JUDEȚEAN SĂLAJ Str. Avram Iancu, nr. 29, Zalău, cod poştal , jud.sălaj. Tel/fax , mobil , ovidiu.ghiurco@ nord-vest.ro BIROUL JUDEȚEAN SATU MARE P-ţa 25 Octombrie nr. 1, et. 9, cam. 3, Satu Mare, cod poştal , jud. Satu Mare. Tel: , fax , mobil: , ionica.pop@nord-vest.ro AGENȚIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ CENTRU SERVICIUL HELP-DESK ȘI SECRETARIATE CONSILII/COMITETE REGIONALE Tel: 0258/818616, int. 421; 422; 423; 424 Fax: 0258/ inforegio@adrcentru.ro; programe@adrcentru.ro DEPARTAMENT RELAȚII PUBLICE ȘI BIROU DE INFORMARE Tel: 0258/818616, int.123; 121; 122 Fax: 0258/ relatii_publice@adrcentru.ro ADR BUCUREŞTI ILFOV Adresa completă: Str. Mihai Eminescu, Nr. 163, Sector 2, Bucureşti, cod poştal Componenţa judeţe: Municipiul Bucureşti şi Judeţul Ilfov Tel: Fax: helpdesk@adrbi.ro, contact@adrbi. ro Pagina web program Regio: Pagina Facebook Regio: AUGUST

22 UTIL PENTRU BENEFICIARI AȚI ÎNTREBAT? VĂ RĂSPUNDEM! Specialiștii ne răspund astăzi la o serie de întrebări importante pentru succesul unui proiect depus pe Axa 13 a Programului Regio În cazul unui proiect ce va include un centru social și reabilitare de străzi, este obligatoriu devizul general centralizat sau sunt suficiente două devize?solicitantul trebuie să fie furnizor de servicii sociale? Conform ghidului specific, în cazul proiectelor pentru care execuția fizică de lucrări nu a fost demarată la data depunerii cererii de finanțare, se va anexa la cererea de finanțare devizul general aferent documentației tehnicoeconomice (SF/DALI/PT). În cazul în care se depun mai multe documentații tehnico-economice, se va prezenta inclusiv un deviz general centralizat la nivel de cerere de finanțare. În cazul serviciilor sociale, solicitantul sau unul dintre parteneri trebuie să fie furnizor de servicii sociale acreditat în condițiile legislației naționale în vigoare. În cazul parteneriatelor, cel puțin unul dintre parteneri trebuie să facă dovada acreditării ca furnizor de servicii sociale. ONG-urile pot aplica pentru finanțare? Conform ghidului solicitantului, sunt eligibile parteneriate dintre unitățile administrativ-teritoriale orașe/ municipii eligibile în cadrul O.S (un oraș/municipiu) cu UAT județul și/sau cu instituții publice cu personalitate juridică din subordinea UAT oraș/municipiu/ județ, acreditate ca furnizori de servicii sociale și/sau cu ONG-uri acreditate ca furnizori de servicii sociale. În PMUD, proiectul pe care dorim să-l depunem pentru transport public se regăsește în mai multe titluri de proiect. Reprezintă o problemă? Mai multe idei de proiecte/proiecte din PMUD pot să fie reunite într-o singură cerere de finanțare, rezultând astfel un proiect integrat, ale cărui componente conduc toate la atingerea obiectivului specific al priorității de investiții. Avem situații asemănătoare și la orașele reședință. Atenție la achiziții, la documentele care trebuie să insoțească cererea de finanțare și la legătura între proiectele PMUD și proiectul integrat ce se regăsește în CF. Este bine să se menționeze în CF la ce poziții din lista de proiecte PMUD se regăsesc proiectele care alcătuiesc proiectul integrat. Vrem să depunem un proiect pentru reabilitarea unui muzeu care aparține de Consiliul Județean. Vă rugăm să ne spuneți dacă CJ este eligibil în calitate de partener. Obiectivul avut în vedere se află pe raza orașului care va fi aplicant. Conform Ghidului Solicitantului pentru Prioritatea de investitii 13.1 din POR, este eligibil Parteneriatul dintre unitățile administrativ-teritoriale orașe/ municipii cu UAT județ. Vă rugăm să ne spuneți ce se înțelege prin parcări de mici dimensiuni? În lipsa unei definiții furnizate de finanțator în ghidul solicitantului, normativul NP 24-97, din , poate fi considerat un reper în privința clasificării parcărilor. Astfel, o parcare de până la 100 de locuri poate fi considerată o parcare de mici dimensiuni, dar finanțarea acesteia în cadrul Axei 13 va depinde, ca în cazul oricărei operațiuni, de o temeinică justificare a necesității acesteia. Se poate efectua reabilitarea străzilor din interiorul localităților? În cadrul unei cereri de finanţare trebuie să se regăsească în mod obligatoriu activităţi eligibile, integrate și complementare, din cadrul categoriilor A. Îmbunătăţirea serviciilor sociale, educaţionale, culturale și recreative (minim 50% din valoarea eligibilă a cheltuielilor pentru investiţia de bază a proiectului) şi B. Ȋmbunătăţirea spațiilor publice urbane (maxim 50% din valoarea eligibilă a cheltuielilor pentru investiţia de bază a proiectului). În conformitate cu prevederile Ghidului specific, în cadrul categoriei de activități B. este eligibilă construirea/extinderea/ modernizarea/reabilitarea drumurilor publice din limitele administrative ale UAT oraș/municipiu, indiferent de categoria funcțională - drum național, drum județean, stradă urbană, drum comunal, drum vicinal, asupra căruia solicitantul deține un drept real și avizul administratorului drumului, dacă este cazul, conform legii, precum şi a pistelor/traseelor/pentru biciclete şi/sau pietonale. De asemenea, pot fi construite/ extinse/modernizate/reabilitate toate 22

23 UTIL PENTRU BENEFICIARI Investițiile făcute prin programul Regio au schimbat fața orașului Tecuci elementele componente ale acestor drumuri publice: parte carosabilă, piste pentru biciclete, trasee pietonale (trotuare), poduri/pasaje, pasarele, marcaje, semaforizare, treceri de pietoni, aliniamente de arbori, canalizații tehnice pentru rețele etc. În consecință, reabilitarea unor străzi din oraș reprezintă o activitate eligibilă, cu mențiunea că investițiile din categoria B trebuie să reprezinte maximum 50% din valoarea eligibilă a cheltuielilor privind investiţia de bază a proiectului. generator de venituri, cele care vor depăși cheltuielile de funcționare, vor fi reduse proporțional din asistența financiară nerambursabilă de maximum 98% primită de beneficiar? Dacă infrastructura realizată prin proiect este utilizată pentru o activitate economică, incidenţa cu reglementările de ajutor de stat poate fi evitată dacă operatorul infrastructurii (administratorul) este selectat printr-o procedură competitivă, transparentă și foto: MDRAP nediscriminatorie, în condiţiile legii (de ex. licitație publică), mai ales dacă acesta plăteşte autorităţii publice o redevenţă care să acopere cel puţin amortizarea investiţiei. Astfel, se consideră că agentul economic nu va beneficia de un avantaj economic, întrucât avantajul apare atunci când suma plătită pentru dreptul de a exploata infrastructura este mai mică decât cea pe care ar plăti-o pentru dreptul de a exploata o infrastructură comparabilă în condiții normale de piață. Se pot depune mai multe documentații tehnice economice în cadrul unui singur proiect? În conformitate cu prevederile Ghidului specific, se acceptă ca în cadrul unei Cereri de finanţare să fie depuse două sau mai multe documentaţii tehnico-economice pentru obiective de investiţii diferite, dar complementare, dar cu respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice. În cazul în care se depun mai multe documentații tehnicoeconomice, se va prezenta inclusiv un deviz general centralizat la nivel de cerere de finanţare. În cazul în care UAT atribuie operarea infrastructurii către un agent economic, iar proiectul este Infrastructura rutieră, îmbunătățită în multe orașe mici foto: MDRAP AUGUST

24 IDEI EUROPENE Austria O FOSTĂ FABRICĂ DE OȚEL A FOST TRANSFORMATĂ ÎN SALĂ DE CONCERTE Desemnarea orașului Graz drept capitala europeană a Culturii a fost unul dintre factorii cheie care au stat la baza deciziei de a transforma o fostă fabrică de oțelărie construită în anii 50 într-o sală multifuncțională, pentru a găzdui evenimente culturale. VLAD EPURESCU Sala Helmut List a devenit rapid una dintre cele mai importante locații de muzică clasică din landul austriac Stiria și găzduiește în mod regulat festivaluri de artă precum Steirischer Herbst și Styriarte, precum și conferințe internaționale, întâlniri și alte evenimente, cum ar fi un festival popular de degustare de vinuri. Sala Helmut List cuprinde trei părți: foaier, auditoriul și zona de culise. Foaierul este sub 36 de metri lungime, 14 metri lățime și 14 metri înălțime și are o suprafață de aproximativ 550 m². Sala are o lungime de aproape 45 de metri, o lățime de aproximativ 23 de metri și o înălțime de 12 metri. Zona este de aproximativ m². Pentru culise a fost dedicat un spațiu cu o lungime de doar 28 metri și o lățime de 15 metri și o suprafață totală de aproximativ 350 m². Întregul complex al halei, adică foaierul, sala și zona de culise împreună, are 113 metri lungime, 34 de metri lățime și 15 metri înălțime. Interiorul sălii centrale de concerte este realizat din lemn masiv și oțel, conceput în așa fel încât acustica să fie perfectă. Pereții exteriori și podeaua sunt compuse din mai multe cochilii, pentru a izola circulația aerului. Între exterior și interior se află întotdeauna o serie de două uși. O caracteristică distinctivă a clădirii transformate elegant într-o sală de spectacole este faptul că un perete exterior a fost amenajat cu unul dintre cele mai mari sisteme fotovoltaice din Austria, fiind alcătuit din 370 de metri pătrați de celule solare. Aceste celule pompează foto: stryriarte.com anual kilowați-oră de energie electrică ecologică în rețeaua electrică locală. În scopul creșterii gradului de conștientizare ecologică a vizitatorilor și trecătorilor, puterea actuală a sistemului apare pe panourile informative digitale instalate aproape de intrarea în hol. A ATRAS DE SPECTATORI Gerhard Ablasser, directorul executiv de planificare urbană din cadrul municipalității din Graz, spunea că proiectul a fost un bun exemplu pentru modul în care o sumă relativ mică alocată prin mecanismele de finanțare europene poate fi utilizată pentru a mobiliza alte surse de bani, atât private (în acest caz de euro), cât și publice ( de euro). Sala de spectacole are de locuri. Cunoscută pentru acustica fină, a atras de vizitatori pentru a participa la evenimente culturale în primii cinci ani de existență. Proiectul de succes a făcut să renască o parte a orașului care era predominant industrială. Între timp, sistemul de energie solară cu care este alimentată clădirea a devenit un simbol al orașului devenit un adevărat centru pentru dezvoltarea energiei verzi. 24

25 IDEI EUROPENE Cehia CASE SOCIALE PENTRU FAMILIILE FĂRĂ POSIBILITĂȚI DIN OSTRAVA Autoritățile din Ostrava, cel de-al treilea oraș ca mărime din Cehia, au dezvoltat un proiect pilot care a îmbunătățit incluziunea socială în regiunea Moravia-Silezia. Renovarea a 105 de apartamente pentru familii care locuiau în locuințe fără un standard minim de confort și sprijinul acordat pentru închirierea de locuințe noi au ajutat la îmbunătățirea gradului de integrare în societate pentru membrii multor comunități. VLAD EPURESCU Republica Cehă se confruntă cu un deficit acut de locuințe accesibile pentru închiriere și, în plus, nu există nicio lege națională privind reglementarea locuințelor sociale. Orașul Ostrava a răspuns la această problemă prin dezvoltarea propriului sistem, renovând o mulțime de apartamente situate lângă rute de transport și servicii, racordându-le la utilități și dotându-le cu mobilier pentru camera de zi, dormitoare, baie și bucătărie. Chiriașii, care nu își pot permite chiriile private sau duc lipsă de disponibilități financiare pentru o perioadă, se pot înscrie pe o listă de unde sunt selectați și primesc ajutor pentru a depăși problemele. Odată ajunse în case sigure și decente, familiile simt beneficiile unui cămin adevărat. Le este mai ușor să lucreze, să-și vadă copiii ducând o viață mai bună și având rezultate bune la școală. Statisticile arată că toate familiile ajutate au raportat o îmbunătățire substanțială a calității vieții. Mii de oameni din Ostrava trăiesc în locuințe decrepite și improvizate, în zone fără locuri de muncă și oportunități de angajare, ducându-și traiul de zi cu zi grație banilor pe care îi primesc prin sistemul național de securitate socială. Această categorie este marginalizată de restul societății și le creează o stare de vulnerabilitate acută. Municipalitatea orașului a încercat să combată acest fenomen și a construit un sistem de case sociale, pentru a ajuta această categorie defavorizată. Au fost construite apartamente sociale în șase dintre cele mai populate cartiere iar familiile nevoiașe au putut să se mute rapid. În schimb, acești chiriași plătesc administrației orașului jumătate din prețul unei chirii percepută pentru locuințe de aceeași calitate. Locuințele sunt alocate în funcție de un scor care evaluează starea de vulnerabilitate a respectivei persoane. De exemplu, mamele singure primesc un bonus la scor deoarece sunt mai susceptibile să ajungă să trăiască în locuințe sau adăposturi de calitate inferioară. PROIECT CÂȘTIGĂTOR AL PREMIILOR REGIOSTAR, ÎN 2018 Mai multe ONG-uri, universități publice, un furnizor de locuințe private, o companie de energie și mai multe departamente guvernamentale naționale au pus împreună umărul la acest proiect care a fost declarat, în anul 2018, câștigător în categoria premiilor Regiostar. Pe parcursul dezvoltării acestui proiect a fost clarificat și rolul asistenților sociali iar acest sistem de locuințe a fost proiectat să se autofinanțeze pe măsură ce veniturile din chirii acoperă costurile renovărilor. Responsabilii de proiect colectează permanent date de la gospodării, care îi ajută să evalueze impactul pe termen lung al acestui proiect. La nivel național, cooperarea cu Ministerul Muncii și Afacerilor Sociale au influențat pozitiv realizarea unei legislații privind locuințele sociale iar acest proiect pilot a contribuit la crearea metodologiilor pentru alte părți ale Republicii Cehe. Este un exemplu pozitiv de politici care au adus beneficii regiunii Moravia-Silezia. Investiția totală pentru proiectul Locuințe sociale în orașul Ostrava a fost de de euro, contribuția Fondului Social European al UE fiind de de euro, prin programul operațional Ocuparea forței de muncă pentru perioada AUGUST

26 UTIL PENTRU BENEFICIARI Clasic; Design; Confort; Bucătării; Decorațiuni și Corpuri de Iluminat; Echipamente, Mașini, Utilaje, Materii Prime și Accesorii. Mai multe detalii la: CHIȘINĂU, REPUBLICA MOLDOVA, SEPTEMBRIE Expoziția MoldMedizin & MoldDent. Expoziția internaţională MoldMedizin & MoldDent este specializată în echipamente medicale, preparate farmaceutice şi stomatologie, având ca scop dezvoltarea pieței interne de bunuri și servicii medicale. În marja expoziției, vor avea loc zece conferințe pe teme medicale și legate de promovarea unui mod de viață sănătos. Mai multe detalii la: www. moldmedizin.moldexpo.md BUCUREȘTI, SEPTEMBRIE BIFE-SIM Târg internațional de mobilă, echipamente și accesorii. Ediția cu numărul 28 a BIFE-SIM Târg internațional de mobilă, echipamente și accesorii este organizată de Romexpo, Asociația Producătorilor de Mobilă din România și Camera de Comerț și Industrie a României. Producătorii, importatorii și distribuitorii de mobilier vor propune publicului larg soluții ingenioase și practice de design interior. Vor fi organizate șase saloane tematice: BUCUREȘTI, 17 SEPTEMBRIE Conferința Oportunități aduse de acordurile de comerț liber ale UE. Camera de Comerț și Industrie a României și Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat organizează evenimentul intitulat Oportunități aduse de acordurile de comerț liber ale UE și provocări întâmpinate de oamenii de afaceri. Cum putem valorifica politica comercială a UE. Scopul evenimentului este o mai bună înțelegere a politicii comerciale a Uniunii Europene, cu accent pe importanța acordurilor de comerț liber încheiate de UE cu state terțe, precum și pe beneficiile pentru oamenii de afaceri. Publicul țintă îl reprezintă companiile care au potențialul să exporte în zone care au un acord de comerț liber cu UE în vigoare (Canada, Japonia), sau care urmează să intre în vigoare (Vietnam, Mercosur). Mai multe detalii la: ccir.ro/events/ BUCUREȘTI, SEPTEMBRIE Foodservice & Hospitality Expo. A doua ediție a expoziției internaționale B2B destinată industriei Horeca va aduce în prim-plan furnizori de produse alimentare și non-alimentare, mobilier și echipamente, care își vor prezenta produsele prin intermediul standurilor proprii și prin intermediul demonstrațiilor practice. Evenimentul are loc la Romexpo și este dedicat profesioniștilor din industria Horeca: manageri, antreprenori sau specialiști din domeniu. Mai multe detalii la: www. horecainsight.ro/expo PLOVDIV, BULGARIA, SEPTEMBRIE Târgul Internațional Tehnic. Promovat drept cel mai mare eveniment din domeniul tehnologiei în regiunea Balcanilor, Târgul Internațional Tehnic 2019 se concentrează pe tendințele actuale: Industria 4.0, digitalizare, 3D, realitate virtuală, comunicații. În paralel, vor avea loc expoziții specializate pe industria auto, managementul apei, echipamente electrice și electronice, energie, IT, robotică și construcții. Mai multe detalii la: tech.fair.bg/index-en.html ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU POR (AM POR) MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE Bd. Libertății, nr. 16, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) Website: Facebook: ORGANISME INTERMEDIARE POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal Telefon: , Fax: adrnordest@adrnordest.ro, Website: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal Telefon: , Fax: adrse@adrse.ro, Website: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi nr. 7A, cod poştal Călăraşi, România Telefon: , Fax: office@adrmuntenia.ro, Website: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului nr. 1, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal Telefon: , Fax: office@adroltenia.ro, Website: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal Tel/Fax: office@adrvest.ro, Website: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Calea Dorobanţilor nr. 3, Cluj Napoca, judeţ Cluj, cod poştal Telefon: , Fax: secretariat@nord-vest.ro Website: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal Tel: /int. 110, Fax: office@adrcentru.ro, Website: Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal , Bucureşti Telefon: , Fax: contact@adrbi.ro, Website:

27 POFTIŢI LA MASĂ... EUROPEANĂ! DULCIURI RAPIDE ȘI SĂNĂTOASE Se pot mânca la micul dejun, la gustare sau la desert. Copiii le adoră, pentru că arată apetisant iar mamele sunt încântate să le prepare, pentru că nu necesită mult timp și multe ingrediente. De altfel, brioșele și pâinea cu banana (banana bread) sunt foarte populare în toată Europa. Iată cum le puteți prepara acasă. BRIOȘE Ingrediente: Un iaurt, 3 ouă, o cană de ulei, o cană de zahăr, o cană și jumătate de făină, un praf de copt, fructe sau fulgi de ciocolată, zahăr pudră pentru decor. Preparare: Amestecați toate ingredientele într-un bol, până obțineți o consistență cremoasă. Pregătiți formele pentru brioșe și preîncălziți cuptorul la 180 de grade. Turnați compoziția în forme, dar nu le umpleți. Adăugați apoi fructele foto: Shutterstock sau fulgii de ciocolată, după preferință. Puneți brioșele la cuptor și lăsați-le circa de minute. Puteți verifica dacă sunt coapte cu o scobitoare. Nu le scoateți imediat din cuptor după ce sunt gata. După ce s-au răcit, se pot pudra cu puțin zahăr. foto: Shutterstock PÂINE CU BANANE Ingrediente: 3 banane coapte (pasate), o jumătate de cană de unt (topit), 2 ouă (bătute bine), 2 căni de făină, trei sferturi de cană de zahăr, o jumătate de linguriță de sare, o linguriță de praf de copt, o jumătate de cană de nuci sau alune (mărunțite). Preparare: Preîncălziți cuptorul la 180 de grade și pregătiți o tavă de chec, unsă cu unt și pudrată cu puțină făină sau tapetată cu hârtie de copt. Într-un bol, amestecați bananele, untul și ouăle. Într-un alt bol, amestecați făina, zahărul, sarea, praful de copt și nucile sau alunele. Adăugați acest al doilea amestec peste primul și amestecați încet. Puneți totul în tava pregătită mai devreme. Pâinea trebuie să stea la cuptor între 60 și 75 de minute. Puteți testa cu o scobitoare dacă este copt. Înainte de a-l tăia, lăsați-l să se răcească. Se poate servi cu brânză tartinabilă sau cu unt. AUGUST