EPP DK-EPPKA2-CBHE-JP Introducerea în Republica Moldova a metodelor de învăţare bazate pe probleme: Sporirea competitivităţii şi angaj

Transcriere

1 EPP DK-EPPKA2-CBHE-JP Introducerea în Republica Moldova a metodelor de învăţare bazate pe probleme: Sporirea competitivităţii şi angajabilităţii studenţilor (PBLMD) Pachetul de lucru 3 Program de Formare Pedagogică Elaborat de: Baciu Sergiu, dr. hab., conf.univ., Şef Serviciu Studii, Dezvoltare Curriculară şi Management al Calităţii, ASEM (lider de echipă) Solcan Angela, dr. conf.univ., Decan, ASEM Dorogaia Irina, dr. conf.univ., prodecan, ASEM Cepraga Lucia, dr. conf.univ., ASEM Evaluat de: "Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană. Suportul financiar din partea Comisiei Europene pentru acest proiect nu constituie o andosare a conţinutului care reflectă doar părerile autorilor, şi Comisia nu poate purta răspundere pentru orice mod de utilizare a informaţiei incluse în prezentul proiect de document." First draft: Revised: Final draft: Chişinău, 2018 i

2 Cuprins Introducere Metodologie Cadrul metodologic Colectarea datelor Analiza datelor Nivel de sistem Nivel al managementului universitar Nivel al Consiliului de Studii Nivelul programului de studii Analiza încrucişată comparativă (Cross-case analysis) Introducere Analiza comparativă: criterii, proprietăţi şi indicatori Foaia de Parcurs Introducere Fit-for-purpose Schimbare de conţinut Observaţii finale Referinţe Anexe Anexa 1. Cursul de perfecţionare pedagogică: Învăţarea bazată pe probleme - PBL Anexa 2. MODULUL DE FORMARE PSIHOPEDAGOGICĂ Anexa 3. Foaia de parcurs Lista tabelelor Tabelul 1. Echipa de lucru asupra Raportului... 3 Tabelul 2. Model de raportare a datelor... 4 Tabelul 3. Şablon pentru de analiza transversală... 5 Tabelul 4. Perfecţionarea continuă a cadrelor didactice... 9 Tabelul 5. Analiza transversală ii

3 Introducere Expertiza europeană în domeniul formării şi dezvoltării personalului didactic se orientează, în ultima perioadă, către analiza şi proiectarea unui sistem de educaţie pentru cadrele didactice în sensul adaptării la principiile life-long learning, îmbunătăţirea imaginii publice a profesiei didactice şi creşterea încrederii reciproce în calificările educaţional-pedagogice oferite de statele membre. Unul din obiectivele sistemelor educaţionale şi de formare continuă, stipulate de Consiliul European de la Lisabona (2000), este creşterea calităţii şi eficienţei sistemelor educaţionale şi de formare profesională în UE îmbunătăţirea educaţiei şi formării cadrelor şi formatorilor, accesul la cunoaştere fiind un aspect esenţial în societatea cunoaşterii. Cadrele didactice şi formatorii sunt actorii-cheie în orice strategie ce are în vedere stimularea şi dezvoltarea unei societăţi sau economii. În actualele condiţii socio-economice mondiale, internaţionalizarea învăţământului superior din Republica Moldova se reliefează tot mai pronunţat, căpătând chiar caracter imperativ. Pregnanţa competitivităţii în raport cu instituţiile de învăţământ superior europene, dinamismul şi pragmatismul societăţii moderne reclamă ajustarea iminentă a programelor de studii la rigorile şi realităţile prezentului. Raportul de faţă reprezintă o analiză a activităţii pedagogice în domeniul învăţării bazate pe probleme din cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova. Scopul Raportului rezidă în realizarea unei analize ample a sistemului de învăţământ superior în Republica Moldova şi, în special, în Academia de Studii Economice din Moldova, în baza metodologiei elaborate în cadrul proiectului. Metodologia a fost aplicată şi în Pachetul de Lucru 2 în vederea elaborării unui Raport similar pentru sistemul universitar din Suedia şi Germania, mai exact în două universităţi din aceste ţări, respectiv: Universitatea Regală Tehnică din Suedia (KTH) şi Universitatea din Siegen. În urma comparării elementelor metodologiei utilizate în universităţile europene şi a celei din Moldova, a fost propus un plan de program pedagogic pentru dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice de a aplica strategia didactică PBL. O mare pondere am acordat aspectelor practice, studiind legislaţia şi multiplele acte normative ce reglementează activitatea didactică a universităţilor, acestea reprezentând o parte consistentă, apreciabilă, din volumul lucrării. Tabelul 1. Echipa de lucru asupra Raportului Numele, prenumele Titlu, funcţia în ASEM Poziţia în echipă Baciu Sergiu Conferenţiar universitar, şef al Lider de echipă Departamentului Studii Solcan Angela Conferenţiar universitar, decan al Facultăţii Membru al Business şi Administrarea Afacerilor echipei Dorogaia Irina Dorogaia Irina Conferenţiar universitar, prodecan al Facultăţii Business şi Administrarea Afacerilor Conferenţiar universitar, prodecan al Facultăţii Business şi Administrarea Afacerilor Membru al echipei Membru al echipei Cepraga Lucia Conferenţiar universitar Membru al echipei 3

4 1. Metodologie 1.1 Cadrul metodologic La analiza situaţiei existente în domeniul învăţării centrate pe student în Academia de Studii Economice din Moldova ne-am ghidat de metodologia-tip, elaborată în cadrul proiectului şi prezentată în Raportul asupra Pachetului de Lucru 2. Metodologia dată vizează explorarea raportului dintre structurile interne ale universităţii şi programele pedagogice de studiu, inclusiv modul în care elaborarea şi susţinerea programului de studiu sunt integrate în întreaga universitate. Coeziunea elaborării programului de studiu cu susţinerea acestuia va fi examinată la diferite niveluri ale instituţiei, cu eventuale suprapuneri de niveluri: Nivelul Sistemului, Nivelul Conducerii Universităţii, Nivelul Consiliului de Studii. Subiectele ce stau la baza metodologiei date constituie punctul de reper în ceea ce priveşte colectarea datelor pentru elaborarea acestui Raport şi, ulterior, pentru analiza acestora. De asemenea, ne-am ghidat de criteriile evidenţiate în PL2, fapt care ne-a uşurat efectuarea analizei încrucişate pentru programul pedagogic de studiu la ASEM şi programele similare de la Universitatea Regală Tehnică din Suedia (KTH) şi Universitatea din Siegen (USiegen) în contextul implementării învăţării bazate pe probleme. Studierea experienţei universităţilor menţionate în domeniul utilizării metodelor de învăţare centrate pe student, în general, şi a celei bazate pe probleme, în particular, dar şi a întregului sistem de învăţământ, a condus la elaborarea a mai multor variante de planuri de studii pentru formarea pedagogică, care ar permite implementarea acestei metode. La elaborarea Programului-pilot s-a ţinut cont de utilizarea metodei PBL în diferite universităţi, pe care le-am vizitat, şi experienţa cărora am studiat-o. Fiecare universitate are particularităţile ei, ce ţin de specificul existent în ţara respectivă. Anume de la acest deziderat am pornit şi noi. În ciuda discordanţelor existente a fost un Plan de Acţiuni (foaia de parcurs) în vederea implementării Programului Pedagogic Pilot (PPP), prin care se urmăreşte scopul de a implementa PBL ul, astfel încât să devină o filozofie a ASEM. 1.2 Colectarea datelor La colectarea datelor, conform metodologiei amintite, au fost analizate actele legislative şi normative, care se află la baza activităţii instituţiei de învăţământ superior în Moldova, in globo, şi ASEM, în stricto, pe domeniul ce ne interesează. Evident, de un real folos a fost şi experienţa didactică şi managerială a membrilor proiectului, care au participat la colectarea datelor şi la elaborarea Raportului. Informaţia a fost colectată conform următorului model: Tabelul 2. Model de raportare a datelor Întrebare/Problemă Sursa consultată Constatări Reflecţii L1: Nivel de sistem L2: Nivel al managementului universităţii 4

5 L3: Nivel Facultate/Catedră L4: Nivel Consiliul de Studii L5: Integrarea studenţilor dezavantajaţi L6: Infrastructura (mediul fizic) L7: Nivelul Programului de studii 1.3 Analiza datelor În vederea analizei datelor, echipa de lucru, a utilizat metodologia propusă, căutând răspunsuri la întrebările înaintate şi având în vedere modul de acţiune în universităţile autohtone, impactul pe care îl au diferite fenomene asupra activităţii instituţiei. Analiză încrucişată de caz, aşa cum este prezentat în tabelul nr. 3 (analiză transversală), a permis reformularea criteriilor, proprietăţilor şi a indicatorilor pentru fiecare nivel, având totuşi la bază acele criterii ce au fost înaintate la elaborarea Raportului pentru PL2. Evidenţierea şi luarea în considerare a acestor criterii ne-a permis să efectuăm analiza încrucişată de caz, să evidenţiem unele elemente comune, dar, în mare măsură, şi diferenţele existente. Această analiză ne-a servit drept bază pentru elaborarea programului pilot. Tabelul 3. Şablon pentru de analiza transversală Criterii,proprietăţi, indicatori ASEM KTH US L1 criteriu etc. Elemente principale pe domenii Elemente principale pe domenii Elemente principale pe domenii 1.4 Nivel de sistem Profesionalizarea cadrelor didactice, adică necesitatea de a spori competenţele şi de a trece la un statut superior al acestora, este un imperativ al timpului. Acest lucru oferă posibilitatea reabilitării laturii explicite şi raţionale a acţiunilor educative, pe care termenul de profesionalizare o presupune în mod explicit. Profesionalizarea cadrelor didactice devine un mod prin care aceştia sunt obligaţi să interiorizeze obiectivele de performanţă stabilite şi să ia decizii care le revin în concordanţă cu politica generală a domeniului în care se integrează. În Codul educaţiei al Republicii Moldova (Cod nr.152 din , publicat în Monitorul oficial nr din ) se menţionează: 5

6 art.132 (4) Pentru ocuparea funcţiilor didactice, absolvenţii programelor de studii superioare nepedagogice vor urma obligatoriu modulul psihopedagogic corespunzător unui număr de 60 de credite de studii transferabile. ; art.133 (1) Dezvoltarea profesională a personalului didactic, ştiinţifico-didactic, ştiinţific şi de conducere este obligatorie pe parcursul întregii activităţi profesionale şi se reglementează de Guvern. (2) Dezvoltarea profesională a personalului didactic, ştiinţificodidactic, ştiinţific şi de conducere se realizează în instituţii de învăţământ superior şi/sau în instituţii de formare profesională continuă, de alţi prestatori de servicii educaţionale, în baza unor programe de formare profesională acreditate, prin: a) stagii de formare profesională în instituţii de învăţământ şi cercetare sau organizaţii acreditate din ţară şi de peste hotare; b) participare, ca parteneri, la proiecte educaţionale şi/sau de cercetare naţionale şi internaţionale; c) participare cu comunicări şi/sau lucrări la conferinţe, seminare, simpozioane, expoziţii internaţionale. În temeiul celor expuse mai sus, vedem preocuparea legiuitorului de a asigura un învăţământ de calitate prin formarea şi dezvoltarea continuă a competenţelor psihopedagogice ale cadrelor didactice. Asigurarea calităţii proceselor de formare continuă a personalului didactic reprezintă o problemă de maximă complexitate pentru sistemele de învăţământ europene. Până în anul 2000, la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, au existat o serie de preocupări pentru ameliorarea sistemului de asigurare a calităţii, însă graţie Consiliului European de la Lisabona (martie 2000) s-au conturat două iniţiative majore. Prima a reprezentat-o confirmarea nevoii de structurare la nivel naţional a unor strategii de asigurare a calităţii proceselor de educaţie şi formare care să includă mecanisme concrete pentru maximizarea calităţii experienţelor şi proceselor asociate formării şi dezvoltării profesionale, iar a doua iniţiativă majoră a constituit-o prevederea corespunzătoare din Raportul referitor la viitoarele obiective ale sistemelor de educaţie şi formare prin care a fost identificată creşterea calităţii şi eficienţei sistemelor de educaţie şi formare profesională, ca unul dintre obiectivele strategice agreate de ţările membre. În Republica Moldova în scopul asigurării unui sistem integrat, credibil, obiectiv şi transparent de evaluare externă şi acreditare a instituţiilor şi a programelor de studii din învăţământul profesional tehnic, superior şi de formare continuă, în anul 2015 din Republica Moldova a fost creată Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional (ANACIP). În conformitatea cu legislaţia naţională şi cadrul european pentru asigurarea calităţii în domeniul educaţiei, ANACIP a elaborat metodologia de evaluare externă a calităţii în vederea autorizării de funcţionare provizorie şi acreditării şi a stabilit standardele de acreditare, criteriile şi indicatorii de performanţă pentru evaluarea externă a programului de studii şi a instituţiilor de învăţământ. Conform acesteia, acreditarea poate fi realizată de către ANACIP sau de o altă agenţie de evaluare externă a calităţii înscrise în Registrul European pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (EQAR) 1. 1 METODOLOGIA de evaluare externă a calităţii în vederea autorizării de funcţionare provizorie şi acreditării programelor de studii şi a instituţiilor de învăţămînt profesional tehnic, superior şi de formare continuă, HG nr. 616, din 18 mai

7 Programele de formare psihopedagogică sunt supuse evaluării externe a calităţii o dată la 5 ani sau la expirarea termenului autorizării de funcţionare provizorie, după prima promoţie de absolvenţi. În ceea ce priveşte domeniul mobilităţii creditare Cadrul normativ-juridic menţionăm că din anul 2005 universităţile din Republica Moldova au început să implementeze diverse strategii de promovare a mobilităţii studenţilor şi profesorilor, fiind dezvoltate documente interne/instituţionale de reglementare. Cu toate acestea, politicile naţionale de reglementare şi promovare a mobilităţii academice în învăţământul superior din Republica Moldova sunt dezvoltate începând abia cu anul 2014, an în care este aprobată Hotărârea de Guvern nr. 56 Regulamentul-cadru cu privire la mobilitatea academică în învăţământul superior, publicat la în Monitorul Oficial, nr Regulamentul dat a fost elaborat în temeiul prevederilor Legii învăţământului nr. 547-XIII din 21 iulie 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr , art. 692), cu modificările şi completările ulterioare, ţinând cont de angajamentele asumate de Republica Moldova ca urmare a aderării la Procesul Bologna, inclusiv prevederile Comunicatului de la Leuven/Louvain-la-Neuve, ale Strategiei de mobilitate 2020 pentru Spaţiul European al Învăţământului Superior (EHEA), adoptate în 2012, ale Convenţiei privind recunoaşterea calificărilor referitor la studiile din regiunea europeană, semnate la Lisabona în 1997, şi în scopul participării Republicii Moldova la edificarea Spaţiului European Comun al Învăţământului Superior. Regulamentul stabileşte modul de participare a studenţilor (ciclul I, II şi doctorat), a cercetătorilor şi a cadrelor didactice la programe de mobilitate academică la nivel naţional şi internaţional, precum şi de participare a studenţilor la stagii de practică şi programe de schimb educaţional-cultural, care conţin o componentă de angajare remunerată în câmpul muncii. [ Mobilitatea Rom.pdf] 1.5 Nivel al managementului universitar Organele de conducere ale universităţilor, structura şi numărul acestora sunt determinate de Codul educaţiei al Republicii Moldova. Conform legislaţiei în vigoare Sistemul organelor de conducere ale instituţiilor de învăţământ superior este format din senat, consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională, consiliul ştiinţific, consiliul facultăţii, consiliul de administraţie şi rectorul instituţiei 2. Managementul instituţional se realizează de către structurile de conducere şi administrative ale ASEM. Calitatea studiilor şi pregătirea absolvenţilor pentru viitoarea angajare în câmpul muncii constituie un obiectiv prioritar pentru ASEM. În acest sens, se încurajează utilizarea metodelor de predare centrate pe student. În Carta ASEM capitolul VII Promovarea învăţământului centrat pe student este dedicat acestui subiect. Formarea continuă a cadrelor didactice reprezintă o activitate cu conţinut pedagogic şi social proiectată, realizată şi dezvoltată în cadrul universităţii, cu funcţie managerială de reglare-autoreglare continuă a procesului de învăţământ, la toate nivelurile sale de referinţă (funcţional structural - operaţional). La nivel funcţional, perfecţionarea personalului didactic vizează stimularea capacităţilor pedagogice şi sociale de convertire practică a finalităţilor de sistem (ideal, scopuri 2 Codul educaţiei al Republicii Moldova, nr.152 din , art

8 ale educaţiei) în obiective angajate în cadrul procesului de învăţământ, în mediul şcolar şi extraşcolar. La nivel structural, perfecţionarea personalului didactic vizează stimularea capacităţilor pedagogice şi sociale de valorificare deplină a tuturor resurselor pedagogice (informaţionale, umane, didactico-materiale, financiare) existente la nivel de sistem şi de proces. La nivel operaţional, perfecţionarea personalului didactic vizează stimularea capacităţilor pedagogice şi sociale de proiectare, realizare, dezvoltare şi finalizare a activităţilor specifice procesului de învăţământ cursuri, seminarii, lucrări practice, activităţi extraşcolare/cu: studenţii, cadrele didactice, părinţii, alţi reprezentanţi ai comunităţii educative; activităţi: manageriale, metodice, de asistenţă psihopedagogică şi socială, de orientare şcolară şi profesională, de consiliere. Principalele forme de organizare a perfecţionării personalului didactic din învăţământul preuniversitar sunt: a) activităţi metodico-ştiinţifice şi psihopedagogice, realizate la nivelul unităţii de învăţământ sau pe grupe de unităţi (comisii metodice, catedre); b) sesiuni metodico-ştiinţifice de comunicări, simpozioane şi schimburi de experienţă pe probleme de specialitate si psihopedagogice; c) stagii periodice de informare ştiinţifică de specialitate şi în domeniul ştiinţelor educaţiei; d) forme de perfecţionare prin învăţământul la distantă; e) cursuri fără frecvenţă, organizate de instituţii de învăţământ superior, combinate cu consultaţii periodice, potrivit opţiunilor participanţilor; f) cursuri organizate de societăţi ştiinţifice şi de alte organizaţii profesionale ale personalului didactic; g) cursuri de perfecţionare a pregătirii de specialitate, metodice şi psihopedagogice; h) cursuri de pregătire şi de perfecţionare pentru personalul de conducere, de îndrumare; şi de control, potrivit unor programe specifice; i) burse de perfecţionare şi stagii de studiu si de documentare, realizate în ţară şi în străinătate; j) cursuri postuniversitare; k) masterat/doctorat. Responsabil în universitate pentru predarea şi învăţarea axată pe student este Departamentul Studii, Dezvoltare Curriculară şi Management al Calităţii (DSDCMC). În fiecare an universitar, în perioada vacanţei de iarnă, profesorilor li se oferă posibilitatea de a se familiariza cu noi metode de predare centrate pe student. Departamentul are rolul de a elabora politici în domeniul predării învăţării - evaluării, elaborării de Regulamente interne ce ţin de competenţa acestui domeniu. DSDCMC activează în strâns contact cu catedrele, îndrumând lucrul acestora în materie de elaborare şi perfecţionare de curricule, elaborare şi dezvoltare a planurilor de studii. Perfecţionarea continuă şi instruirea cadrelor didactice din ASEM au ca scop dezvoltarea competenţelor profesionale şi se organizează în conformitate cu prevederile Procedurii de proces PP.6.2. Resurse Umane şi se realizează sistematic conform tabelului de mai jos. Catedrele şi facultăţile pot solicita organizarea unor activităţi de instruire prin completarea şi transmiterea la Serviciul Resurse Umane a formularului NI 6.2. NECESAR DE INSTRUIRE, precizând: scopul/ tematica, numele şi prenumele persoanelor ce urmează a fi 8

9 instruite. Serviciul Resurse Umane va analiza solicitările respective şi va stabili activităţile de instruire care vor fi incluse în PRO 6.2. PROGRAMUL DE INSTRUIRE, aprobat de Rector, şi va organiza activităţile de instruire stabilite. Tabelul 4. Perfecţionarea continuă a cadrelor didactice Nr. crt Modalităţi de instruire Instruirea angajaţilor în domeniul psihopedagogic Stagii la instituţii de învăţământ de peste hotare Participarea la cercetări ştiinţifice 4. Doctorantura Participarea la activităţi de instruire şi dezvoltare profesională organizate în cadrul facultăţii sau catedrei Stagii de dezvoltare profesională în cadrul organizaţiilor, întreprinderilor Participarea la conferinţe, seminare, trening-uri, workshop-uri Responsabil de organizarea instruirii DSDCMC Serviciul Relaţii Externe Serviciul Ştiinţă Şcoala Doctorală Decanii, Şefii catedrelor Decanii, Şefii catedrelor Şefii catedrelor Documente de referinţă Codul educaţiei Regulament cu privire la organizarea formării profesionale continue Regulament cu privire la organizarea formării profesionale continue Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova Regulament privind organizarea şi desfăşurarea doctoratului şi a postdoctoratului Regulament cu privire la organizarea formării profesionale continue Regulament cu privire la organizarea formării profesionale continue Regulament cu privire la organizarea formării profesionale continue 8. Autoinstruirea Şefii catedrelor Regulament cu privire la organizarea formării profesionale continue Proiectarea şi înregistrarea efectuării activităţilor de instruire la nivel de catedră şi facultate se vor face prin completarea Planului de activitate a subdiviziunii respective. Persoana care a participat la stagiu este obligată să prezinte un raport în cadrul Şedinţei Catedrei. Cadrele didactice sunt obligate să înregistreze, în Planul Individual, activităţile de instruire realizate. Indicatorii-cheie de performanţă la nivel de universitate sunt determinaţi, de obicei, în procesul de acreditare academică şi se referă la diferite componente ale procesului educaţional

10 1.6 Nivel al Consiliului de Studii În ASEM Consiliul de Studii este reprezentat prin Departamentul Studii, Dezvoltare Curriculară şi Management al Calităţii (DSDCMC), care are un rol puţin diferit de cel existent în alte ţări studiate în Pachetul de lucru 2. Domeniile de activitate ale acestui organ se reduc la: Organizarea procesului de învăţământ. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea curriculum-ului universitar al ASEM. Formarea şi evidenţa contingentului de studenţi. Asigurarea funcţionării unui sistem instituţional de management al calităţii. Dezvoltarea competenţelor psihopedagogice ale cadrelor didactice. Relaţiile DSDCMC cu catedrele sunt cele mai directe, departamentul menţionat coordonând elaborarea, dezvoltarea şi îmbunătăţirea curriculum-ului universitar în ASEM. Deşi elaborarea planurilor de învăţământ este responsabilitate directă a catedrelor de profil, coordonarea acestora revine Departamentului Studii. În dezvoltarea şi instruirea continuă a personalului mai este implicat şi Serviciul resurse umane. În cadrul acestui Serviciu se ţine evidenţa angajaţilor, a cursurilor de perfecţionare pe care le-au avut aceştia. Cel puţin o dată la cinci ani toate cadrele didactice sunt obligate să treacă un curs de pregătire pedagogică (în afară de cele 60 credite de studii menţionate) şi un stagiu în cadrul întreprinderilor din sectorul real al economiei naţionale. Acestea sunt luate în considerare la participarea persoanelor la concurs în vederea ocupării unui post didactico-ştiinţific. Evidenţa este ţinută de angajaţii Departamentului Resurse Umane. Formarea continuă la acest nivel este orientată spre motivarea şi stimularea creativităţii profesorilor, având ca obiective integrarea cadrelor didactice în sistemul de reforme în educaţie prin contribuţii de investigare şi aplicative, sprijinirea şi pregătirea lor pentru a corespunde cerinţelor moderne faţă de organizarea, desfăşurarea şi evaluarea demersului educaţional. Pentru anul universitar în vederea dezvoltării abilităţii cadrelor didactice au fost propuse următoarele cursuri de perfecţionare pedagogică: 1. Învăţământul bazat pe probleme PBL (40 ore) (Anexa 1) Perioada: decembrie Formatori: Baciu Sergiu, dr. hab., conf. univ., ASEM, + Obiective, la finalizare cursantul va fi capabil: - să elaboreze un curriculum de formare profesională bazat pe PBL; - să elaboreze şi adapteze conţinuturile predate la cerinţele învăţământului bazat pe probleme; - să aplice tehnologii didactice relevante PBL (studiul de caz, proiectul). 2. Metode inovative de predare învăţare - evaluare în învăţământul profesional (40 ore) Perioada: decembrie Formator: Nastas Svetlana, dr., Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Obiective: - Asigurarea dezvoltării profesionale continue a personalului, pentru a menţine şi a optimiza calitatea serviciilor prestate; - Promovarea demersului didactic inovativ prin diverse metode şi tehnici de predare învăţare - evaluare: Orale: Acvariul, Reportajul, Iarmarocul de virtuţi,brainstorming, Dialogul controlat, Rezumatul, Discuţii la manej etc. 10

11 Scrise: Diagrama Venn, Graficul T, Lotus, Pânza de păianjen, Ciorchinele, Diagrama cauză-efect, Cubul etc. Mixte: Portofoliul, Proiectul, Posterul etc. 3. Psihologie. Dezvoltarea personală a cadrului didactic (40 ore) Perioada: decembrie Formator: Vrabii Violeta, drd., Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Obiective: - Elucidarea surselor şi efectelor dezvoltării personale; - Identificarea dimensiunilor autocunoaşterii, autoeficacităţii, autoreglării; - Analiza corelaţiei: comunicare eficientă - eficacitatea personală; - Evaluarea/autoevaluarea indicatorilor dezvoltării personale; - Determinarea unui program formativ de implementare a coordonatelor dezvoltării personale. 4.Aplicarea tehnologiilor informaţionale de comunicare în instruire. Sistemul Moodle (40 ore) Perioada: ianuarie Formator: Portărescu Serghei, dr., conf. univ., ASEM Obiective: - însuşirea metodelor de înregistrare şi moderare în sistemul Moodle; - însuşirea metodelor de elaborare a materialelor didactice electronice; - însuşirea metodelor de gestiune a fişierelor (materialelor didactice), plasate în sistemul Moodle; - însuşirea metodelor de gestiune a activităţilor de învăţare pe care le oferă sistemul Moodle; - însuşirea metodelor de colaborare în proces de cercetare şi învăţare pe care le oferă sistemul Moodle; - însuşirea metodelor de apreciere a activităţii studenţilor prin aplicarea metodelor de testare a cunoştinţelor oferite de sistemul Moodle. 5.Deontologia şi eficienţa comunicării didactice (40 ore) Perioada: ianuarie Formator: Mancaş Maria, dr., conf. univ., ASEM Obiective: - Autoevaluarea propriilor competenţe de comunicare, în vederea dezvoltării personale şi profesionale; - Dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor de comunicare didactică raportate la managementul resurselor umane în procesul de predare-evaluare; - Dezvoltarea comportamentelor psihosociale, în vederea îmbunătăţirii comunicării didactice prin managementul diversităţii în spaţiul universitar; - Dezvoltarea comportamentului work life balance (echilibrul între viaţa profesională viaţa privată în spaţiul universitar). Formarea continuă în ASEM asigură actualizarea şi dezvoltarea competenţelor personalului didactic, inclusiv dobândirea de noi competenţe, în funcţie de evoluţiile din planul nevoilor de educaţie şi al curriculum-ului educaţional, precum şi în funcţie de exigenţele privind adaptarea competenţelor personalului didactic la schimbările din structurile/procesele de educaţie. Potrivit principalelor sale destinaţii, formarea continuă vizează: a) actualizarea şi dezvoltarea, prin programe de formare/perfecţionare periodică, a competenţelor în domeniul/domeniile de specializare corespunzător funcţiilor didactice obţinute prin formarea iniţială; 11

12 b) dezvoltarea competenţelor pentru evoluţia în cariera didactică, prin sistemul de pregătire şi obţinere a gradelor ştiinţifico-didactice; c) dobândirea sau dezvoltarea competenţelor de conducere, îndrumare, control, evaluare în structurile şi organizaţiile din sistemul de educaţie; d) dobândirea de noi competenţe, prin programe de reconversie/readaptare a calificării pentru noi specializări sau/şi noi funcţii didactice, altele decât cele obţinute prin formarea iniţială; e) dobândirea unor competenţe complementare sau de extensie care lărgesc gama activităţilor şi funcţiilor ce pot fi prestate de personalul didactic, respectiv predarea în sistemul E-learning, predarea în limbi străine, consiliere educaţională şi orientare în carieră, educaţia adulţilor ş.a.; f) dezvoltarea şi extinderea competenţelor transversale privind rolurile sociale şi dezvoltarea personală şi profesională, interacţiunea şi comunicarea cu mediul profesional şi cu mediul pedagogic, asumarea de responsabilităţi privind organizarea, conducerea şi îmbunătăţirea performanţei strategice a grupurilor profesionale, autocontrolul şi analiza reflexivă a propriei activităţi ş.a. În cazul în care universitatea doreşte să înceapă pregătirea unui program nou pentru ea, dar existent în Nomenclatorul menţionat, este nevoie de obţinut autorizarea provizorie din partea Agenţiei Naţionale pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Profesional (ANACIP). Programul se elaborează la nivel de DSDCMC, unde se creează o echipă de lucru, care elaborează toate documentele necesare. Ulterior acestea sunt aprobate de Senat. 1.7 Nivelul programului de studii Formarea continuă este un drept, iar în acelaşi timp şi o obligaţie morală, care asigură avansarea profesorului în carieră, ea constituie unicul răspuns posibil necesităţii extraordinare de cunoaştere şi de cadrare cu acea cultură care marchează prezentul în care trăim. Formarea continuă generează idei şi restabileşte echilibrul dintre concepţiile mereu noi şi posibilităţile fixării lor într-o extensie practică operaţională, pentru a face să corespundă aplicaţiilor reale. Avantajul formării continue pentru cadrul didactic constă în asigurarea unui câştig informaţional, un adaos de competenţe intelectuale şi acţionale concrete, un plus de motivaţie şi atitudine reflectată în activitatea ulterioară formării. Pentru cadrul didactic învăţarea nu este doar o problemă de acumulare, de a completa ceva, din contra, are loc o reorganizare, o restructurare sau chiar o dezvăţare. Angajarea cadrului didactic depinde în mare măsură de managementul personal, care presupune a şti să dai primordialitate priorităţilor. Principalele demersuri şi activităţi prin care catedrele/departamentele contribuie la formarea continuă/perfecţionarea personalului didactic la nivelul programului de studiu constau în: a) analiza nevoilor de educaţie, generale şi specifice, comune şi speciale şi stabilirea priorităţilor pe baza cărora se proiectează procesul de învăţământ; b) analiza resurselor educaţionale şi formularea modului în care acestea vor fi distribuite şi utilizate la nivelul concret al universităţii şi al unităţilor de curs; c) analiza contextului social şi pedagogic specific în care se desfăşoară procesul de învăţământ; d) analiza grupelor de studenţi sub aspectul rezultatelor anterioare ale învăţării şi determinarea condiţiilor iniţiale de la care se porneşte în fiecare etapă a procesului de 12

13 învăţământ, respectiv la început de ciclu, de an şcolar, de semestru, la începutul unui capitol nou din programa universitară; e) definirea operaţională a obiectivelor educaţionale sau/şi a competenţelor vizate prin procesul de învăţământ; f) organizarea, structurarea logică şi transpunerea psihopedagogică a conţinuturilor predării şi învăţării, în funcţie de particularităţile vârstei psihologice şi şcolare a studenţilor şi de particularităţile fiecărei grupe de studenţi; g) alegerea, analiza şi evaluarea strategiilor didactice, a metodelor, tehnicilor şi instrumentelor de predare-învăţare şi aplicarea acestora la particularităţile disciplinelor de învăţământ; h) alegerea, construirea şi validarea metodelor şi instrumentelor de evaluare formativă şi de evaluare sumativă a studenţilor şi de evaluare a rezultatelor procesului de învăţământ; i) stabilirea şi aplicarea pârghiilor şi mijloacelor de autoreglare şi ameliorare a procesului de învăţământ în funcţie de rezultatele evaluării din fiecare etapă; j) extinderea şi aprofundarea cunoştinţelor de specialitate şi psihopedagogice şi integrarea acestora în demersuri de investigare, de evaluare şi analiză critică a teoriilor, abordărilor, principiilor privind educaţia. În Codul Educaţiei sunt stabilite cerinţele minime de calificare pentru ocuparea funcţiilor didactice (asistent universitar) şi ştiinţifico didactice (lector universitar, conferenţiar universitar, profesor universitar). Astfel, pentru ocuparea unei funcţii ştiinţifico-didactice în învăţământul superior este necesară deţinerea unei calificări de nivelul 8 ISCED studii superioare de doctorat. Pentru ocuparea funcţiilor didactice, absolvenţii programelor de studii superioare nepedagogice, trebuie să urmeze obligatoriu modulul psihopedagogic corespunzător unui număr de 60 de credite de studii transferabile. Pentru obţinerea acestor credite de studii, profesorul se poate înscrie la diferite cursuri, care sunt organizate în Universitate. Astfel, ASEM oferă profesorilor noi veniţi în universitate posibilitatea de a obţine cunoştinţele necesare în domeniul psihopedagogic şi a acumula numărul de credite necesare (Anexa 2). Pentru angajaţii ASEM aceste cursuri sunt gratuite. De asemenea, se pot înscrie la cursuri studenţii ce îşi fac studiile la ciclul II, masterat sau cadrele didactice din alte instituţii de învăţământ. Responsabil de organizarea modulului psihopedagogic este DSDCMC. Pentru fiecare unitate de curs inclusă în planul de învăţământ este elaborat curriculumul (programa analitică). Acesta include următoarele elemente: Denumirea cursului/ Titularul cursului/ Codul cursului/ Anul/ Semestrul / Numărul de credite acumulate/ Limba de instruire/ Forma de evaluare finală/ Numărul de ore (contact direct: curs teoretic/ seminar/activităţi de laborator/proiect sau lucrări practice şi studiu individual)/ Categoria formativă a cursului/ Categorie de opţionalitate a cursului/ Numărul maxim de studenţi care se pot înscrie la curs/ Condiţii de acces/ Fundamentare/Obiectivele/componenţele dezvoltate în cadrul cursului şi finalităţile de studiu / Conţinutul cursului/ Bibliografia minimală/ Tehnologiile didactice (Forme dominante de organizare; Metode de predare; Mijloace didactice ) / Modalitatea evaluării finale/ Stabilirea notei finale (ponderea exprimată/ Timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual pretinse cursantului. Curriculumul cursului (programa analitică) este elaborat de titularul cursului conform regulamentelor interne din cadrul ASEM (Regulamentul de organizare a studiilor în bază Sistemului Naţional de Credite de Studiu, Metodologia ASEM privind elaborarea şi aprobarea programei analitice, IM7.5/3 etc.). Conţinutul acestora este actualizat la începutul fiecărui an 13

14 universitar prin introducerea cunoştinţelor noi, rezultate din cercetarea ştiinţifică, inclusiv cea proprie, noi surse bibliografice etc. şi se aprobă de Prim Prorector. Asigurarea şi sporirea calităţii modulului se realizează prin: Implementarea unui program anual de audit intern a ofertei educaţionale din perspectiva următorilor factori ai calităţii: satisfacerea nevoilor beneficiarilor, eficacitate, eficienţă. Evaluarea internă şi externă a calităţii programelor de formare în baza următorilor criterii de evaluare: Relevanţa, Valoarea praxiologică, Stabilirea finalităţilor învăţării, Posibilitatea de a evalua rezultatele finale ale programei, Posibilitatea de a asigura evaluarea continuă a învăţării, Corelarea dintre rezultatele învăţării şi unităţile de conţinut, Valoarea ştiinţifică, Corelarea dintre rezultatele învăţării şi metodele de predare învăţare, Nivelul cerinţelor faţă de resursele materiale necesare, Productivitatea programei. Asigurarea unui feedback permanent de consultare a clienţilor externi (angajatori), clienţilor interni (studenţi, cadre didactice, manageri etc.) şi al altor parteneri de interese specifici (autorităţi naţionale, statul, comunitatea, acţionarii, creditorii etc.) în scopul modificării ofertei educaţionale. Autoevaluarea şi evaluarea reciprocă a personalului implicat în formarea profesională. Monitorizarea competenţei studenţilor în etapele de pregătire şi cele finale ale absolvenţilor. Flexibilizarea modalităţilor de participare la formarea profesională, prin orare flexibile şi introducerea învăţământului la distanţă. Dezvoltarea resurselor umane şi materiale pentru a asigura un mediu educaţional plăcut şi productiv. Procesul de formare continuă la nivelul instituţiei de învăţământ este necesar în condiţiile de schimbare, de motivare continuă şi de stimulare a creativităţii profesorilor şi managerilor şcolari pentru a corespunde cerinţelor moderne faţă de organizarea, desfăşurarea şi evaluarea demersului educaţional. De asemenea, procesul de formare continuă ar trebui să fie axat pe transformarea instituţiei care învaţă în instituţie unde se învaţă, iar cadrul didactic se va transforma din profesor care învaţă în profesor care ghidează elevul şi asigură mediul favorabil pentru învăţarea creativă şi independentă. 14

15 2. Analiza încrucişată comparativă (Cross-case analysis) 2.1 Introducere În prezentul capitol vom face un studiu comparativ între sistemul de învăţământ superior moldovenesc şi sistemele de învăţământ din statele europene: Suedia şi Germania, reliefând atât asemănările dintre acestea cât şi deosebirile principale, încercând astfel să evidenţiem lipsurile şi plusurile sistemului autohton, dar şi modalităţi ce pot îmbunătăţi şi eficientiza învăţământul moldovenesc. Nu ne vom axa asupra întregului sistem sau asupra întregului spectru de probleme. Evident, accentul va fi pus pe utilizarea metodelor de predare centrate pe student, în primul rând, şi, în al doilea rând, ne vom ghida în continuare de metodologia propusă. 2.2 Analiza comparativă: criterii, proprietăţi şi indicatori Aici vom prezenta sintetic pentru indicatorii şi criteriile din fiecare nivel situaţia comparativă în 3 universităţi: ASEM (Republica Moldova), la Universitatea Regală Tehnică din Suedia (KTH) şi Universitatea din Siegen (USiegen). Tabelul 5. Analiza transversală Criterii,proprietăţi, indicatori 1.1. Acreditarea programelor de studii. ASEM KTH USiegen În scopul acreditării a fost fondată Agenţia independentă ANACIP. La prima etapă se acreditează programele de la Ciclul I, licenţă, apoi programele de la ciclul II, masterat, apoi de la Ciclul III, doctorat. După aceasta poate fi supusă acreditării universitatea în întregime. Conform Codului Educaţiei, rezultatele acreditării se vor afla la baza clasificării universităţilor în categorii, iar ulterior de aceasta va depinde finanţarea L1. Nivel de sistem În Suedia procedura de acreditare se face pentru toate instituţiile de învăţământ superior în acelaşi timp. Ultimul sistem suedez pentru evaluarea programelor de învăţământ superior a fost finalizat în octombrie Suedia este în curs de dezvoltare în prezent un nou sistem de evaluare. Sistemul de acreditarea este unul descentralizat şi se realizează de către Agenţiile independente de acreditare, care sunt acreditate de către Consiliul de Acreditare German (Akkreditierungsrat - ungsrat.de). 15

16 1.2. Sistemul naţional de asigurare a calităţii Organe profesionale implicate în acreditare. Criteriul 1. Organele de Guvernare, de Management şi organizare a universităţii universităţilor. Sunt elaboraţi indicatori, care permit evaluarea programelor. În Republica Moldova Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional (ANACIP) este responsabil pentru asigurarea unui sistem integrat, credibil, obiectiv şi transparent de evaluare externă şi acreditare a instituţiilor şi a programelor de studii. Pentru programul psihopedagogice nu este necesară acreditarea de către organele profesionale. Este binevenit avizul unei asociaţii profesionale cu referire la utilitatea planului de studii pentru mediul educaţional. Responsabilităţile principale ale Autorităţii privind asigurarea calităţii în instituţiile de învăţământ superior se referă la recunoaşterea programelor noi, precum şi la evaluarea periodică a programelor recunoscute. Ambele aceste activităţi sunt responsabilitatea Departamentului de Asigurare a Calităţii din cadrul Swedish Higher Education Authority (SHEA). Nu există organe profesionale care contribuie la validarea programelor. L2. Nivel de Management al universităţii Nu există o delimitare Consiliul universitar şi clară între organele de Rectorul. Este structură Guvernare şi unitară de conducere. Management. Sistemul organelor de conducere este format Cadrul juridic al sistemului de acreditare este definit prin Legea pentru înfiinţarea Fundaţiei pentru Acreditarea programelor de studii în Germania, precum şi contractele încheiate între Consiliul de Acreditare şi agenţiile de acreditare. Consiliul de Acreditare este membru al reţelelor internaţionale de asigurare a calităţii: INQAAHE (Reţeaua Internaţională pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior) şi ENQA (Reţeaua Europeană pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior). Nu există organe profesionale care contribuie la validarea programelor. Organe de conducere: Consiliul, Senatul Rectoratul. 16

17 Criteriul 2. Strategia instituţională a universităţii, care încorporează strategia curriculară cu accentul pe învăţarea axată pe student din Senat, Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională, consiliul ştiinţific, consiliul facultăţii, consiliul de administraţie şi Rectorul. Calitatea studiilor şi pregătirea absolvenţilor pentru viitoarea angajare în câmpul muncii constituie un obiectiv prioritar pentru ASEM. În acest sens, se încurajează utilizarea metodelor de predare centrate pe student. În Carta ASEM capitolul VII Promovarea învăţământului centrat pe student este dedicat acestui subiect. În PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE al Academiei de Studii Economice a Moldovei pentru perioada se menţionează Promovarea metodelor flexibile şi inovatoare de predare, un mijloc eficient de a asigura acest lucru fiind valorificarea oportunităţilor oferite de tehnologiile informaţionale şi comunicaţionale, inclusiv pentru a sprijini învăţarea personalizată şi În viziunea strategică a KTH - ului pe 2027 e specificat, că învăţarea bazată pe student va afla în centrul educaţiei KTH.va rămâne sistemul de predare bazat pe mentori Fiecare student va simţi la KTH ca acasă va rămâne un mediu de învăţare internaţional. Succesul viitor al KTH depinde de către personal şi studenţi. Universitatea din Siegen are un Plan de dezvoltare instituţională care pune accentul pe aplicarea unor noi metode de învăţarea axate pe studenţi. 17

18 Criteriul 3. Organe de Asigurare a Calităţii la nivel de universitate Criteriul 4. Formarea Pedagogică a cadrelor didactice şi formarea continuă a acestora interactivă, învăţământul la distanţă, mobilitatea virtuală etc., fiind necesară în acest scop şi consolidarea infrastructurii dedicate transferului de cunoştinţe. Pentru a implementa politicii şi obiectivelor referitoare la calitate în ASEM este format Departamentul Studii, Dezvoltare Curriculară şi Management al Calităţii al ASEM, condus de director. Este obligatoriu pentru cadrele didactice care nu au pregătire pedagogică să asculte modulul psiho-pedagogic cu un volum de 60 credite de studii. În ASEM este prevăzut că pentru a putea participa la concurs în vederea ocupării unei funcţii ştiinţificodidactică, în mod obligatoriu, trebuie să ai în ultimii 5 ani o formare în domeniul Politica în domeniul calităţii, acceptată la data de include patru elemente de bază: (Quality policy for KTH): Educaţie Cercetare Oferta de competenţe Colaborare Planul de acţiune pentru politica în domeniul calităţii stabileşte priorităţile şi activităţile pentru fiecare an. Raportul anual privind calitatea oferă o privire de ansamblu asupra activităţilor şi rezultatelor. Responsabil de formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice este Faculty development in Teaching and Learning, KTH/ ECE. Formarea pedagogică se bazează pe modelul CDIO. Din 1999 KHT implementează abordarea sistemică în elaborarea curriculum - ului, numită CDIO. În cadrul Universităţii Siegen a fost constituit Comitetul de coordonare în domeniul managementului calităţii (LAQ), iar la nivel de facultatea au fost create Centre de calitate (QZS). Centrul de Formare a Profesorilor şi Cercetare pedagogică (Zentrum für Lehrerbildung und Bildungsforschung (ZLB)) este o instituţie ştiinţifică centrală a Universităţii din Siegen, responsabilă pentru formarea cadrelor didactice de la Universitatea din Siegen. ZLB este reprezentat în toate organele calităţii la 18

19 Criteriul 1. Rolul facultăţii în comunicarea cu părţile implicate în ce priveşte predarea şi învăţarea centrată pe student Criteriul 1. Structura organului responsabil de studii Criteriul 2. Analiza practicii de evaluare pedagogic şi una în sectorul real al economiei. L3. Nivel de Facultate/Departament Facultatea comunică mai larg cu studenţii şi profesorii ce au ore la facultatea respectivă. Sunt în drept să refuze de anumiţi profesori, care nu satisfac anumite cerinţe impuse sau nu sunt agreaţi de către studenţi. Catedrele au o implicare mai mare în predarea centrată pe student, impunând membrilor săi anumite standarde. La nivel de facultate, principalul organ decizional este consiliul facultăţii, care constă din decan, prodecan(i), alţi reprezentanţi ai comunităţii facultăţii şi reprezentanţii studenţilor. Adiţional, în consiliul facultăţii pot fi incluşi şi membri externi. L4. Nivel de Consiliu de Studii Organul responsabil de organizarea studiilor în ASEM este Departamentul Studii, Dezvoltare Curriculară şi Management al Calităţii, care conlucrează cu catedrele în vederea elaborării planurilor de studii, a programelor analitice a disciplinelor. Evaluarea are un caracter continuu şi include evaluarea curentă (pe parcursul orelor practice), evaluarea finală (la finele cursului, în timpul sesiunii). Departamentul Studii (Learning department) de la Şcoala de Educaţie şi Comunicare în Inginerie (School of Education and Communication in Engineering Science (ECE) at KTH), este responsabilă de educaţie, cercetare şi colaborare în domeniul ingineriei. Colaboratorii departamentului studii sunt membrii consiliului organizaţiei CDIO. Analiza cursului se face de către directorul de curs şi se bazează pe evaluare, discuţii cu studenţii, discuţii cu profesorii implicaţi şi examinatorii, precum şi pe reflecţiile proprii. se Universitatea din Siegen. Facultăţile şi Departamentele sunt părţi componente ale structurii interne a Universităţii din Siegen. Iniţierea unui nou program de studii este prerogativa facultăţii. Organul responsabil pentru dezvoltarea şi asigurarea calităţii în procesul de predare şi de învăţare la Universitatea din Siegen, precum şi identificarea şi transferul de bune practici este Comisia permanentă a Senatului pentru predare şi învăţare pe tot parcursul vieţii. Universitatea utilizează metode diverse de evaluare, evaluarea colegilor, monitorizarea evaluării, includerea unui evaluator extern. 19

20 Criteriul 3. Modalitate de elaborare a unui program de studii nou Criteriul 4. Implicarea studenţilor în elaborarea programului de studii Criteriul 5. Monitorizarea şi analiza periodică a programelor Examinarea se efectuează în scris, oral sau asistată de calculator. Se utilizează metoda portofoliul/proiect. Se elaborează de DSDCMC şi se aprobă de Senat. Totodată, este nevoie de a obţine Autorizaţie provizorie de la ANACIP. În mod direct cursanţii nu sunt implicaţi în elaborarea programului de studii. Însă, indirect sunt implicaţi prin includerea reprezentanţilor în Senatul ASEM unde se analizează şi se votează aceste documente, unde pot să-şi expună părerea. De asemenea, se efectuează permanent chestionarea cursanţilor cu referire la curs sau la întreg procesul de studii. În mod regulamentar, se efectuează revizuirea odată la 5 ani. Anual, se obţine recomandă ca evaluarea cursului să fie finalizată în termen de o lună după finisarea acesteia şi ca analiza să fie plasată pe pagina web a cursului. Cursurile de la ciclul I sunt stabilite/iniţiate de către directorul şcolii în urma consultării cu alte şcoli. O decizie privind iniţierea unui curs se face la şcoala unde va avea loc cursul. Cursurile de formare continuă oferite sunt decise de către vicedecanul/prodecanul facultăţii, în urma pregătirii de către directorul şcolii, în cadrul administraţiei universităţii. Studenţii sunt implicaţi activ în toate organele de conducere. Revizuirea programelor se face în fiecare semestru, în acest scop se organizează 8 Lansarea unui nou program de studii durează cca. 24 luni şi se realizează următoarele faze: preliminară examinare de decizie de implementare Studenţii sunt implicaţi prin evaluarea profesorilor şi a programelor, a cursurilor. Se analizează anual, inclusiv prin feedbackul de la studenţi, angajatori 20

21 Criteriul 1. Existenţa unui organ ce se preocupă de studenţii cu dizabilităţi Criteriul 2. Modalităţi de lucru cu studenţii din mediul dezavantajat în legătură cu predarea Criteriul 1. Asigurarea facilităţilor adaptate la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi feedback de la adunări anuale. studenţi, absolvenţi, angajatori, ceea ce permite efectuarea unei analize şi, după necesitatea, iniţierea procedurii de actualizare. L5. Integrarea grupurilor dezavantajate de studenţi ASEM nu dispune de o subdiviziune dedicată studenţilor cu dizabilităţi, totuşi la nivel instituţional şi la nivel de facultate se duce evidenţa acestora pentru a determina măsurile de susţinere individuală şi de asistenţă ce pot fi oferite. Sunt întreprinse măsuri importante pentru crearea unor condiţii minime pentru ca aceştia să nu fie marginalizaţi. Consilierea este efectuată de către îndrumătorul de grupă. În KTH nu am sesizat existenţa acestui organ. În Politica universităţii sunt elaborate Principiile de egalitate (Equality ombudsman), care prevăd egalitatea persoanelor cu dezabilităţi şi prevenirea atitudinilor negative faţă de ei. L6. Infrastructura (mediul fizic) ASEM depune efort şi ia măsuri pentru a adapta infrastructura în vederea asigurării accesului la studii studenţilor cu Există infrastructură, care asigură accesul la studii şi le oferă posibilităţi de învăţare studenţilor cu dezabilităţi. Pentru a susţine această categorie de studenţi, la Universitatea din Siegen, în cadrul Centrului de Consiliere pentru studenţi, a fost creat Oficiul pentru persoanele cu handicap sau boli cronice, iar informaţia detaliată despre activitatea acestuia li serviciile oferite este prezentată pe site-ul universităţii. La Universitatea Siegen, studenţii cu probleme de sănătate şi dezabilităţi, au dreptul la "compensaţie", reieşind din problemele existente. De exemplu, prelungirea timpului pentru examinare, schimbarea formei de examinarea din scris în oral sau viceversa, oferirea unor întreruperi, pauze în timpul lecţiilor sau examenelor etc. Infrastructura asigură accesul la studii şi le oferă posibilităţi de învăţare studenţilor cu dizabilităţi. 21