Memoriu de prezentare

Transcriere

1 MEMORIU DE PREZENTARE pentru proiectul Amenajare piscicola Darmanesti, cu exploatare de agregate minerale, comuna Darmanesti, judetul Arges Elaborare documentatie: S.C. APOMAR CONSULTING 2005 S.R.L. februarie 2019

2 Cuprins I. Denumirea proiectului 3 II. Titular 3 III. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect 4 a ) Rezumat al proiectului 4 b ) Justificarea necesitatii proiectului 4 c) Valoarea investiţiei 4 d) Perioada de implementare propusă 4 e) Planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi 5 amplasamente) f) Descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale 5 proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie şi altele) IV. Descrierea lucrărilor de demolare necesare 14 V. Descrierea amplasării proiectului 14 VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale proiectului 15 A. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu 15 a) Protecţia calităţii apelor 15 b) Protecţia aerului 24 c) Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor 25 d) Protecţia împotriva radiaţiilor 25 e) Protecţia solului şi a subsolului 26 f) Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice 30 g) Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public 31 h) Prevenirea şi gestionarea deşeurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea 32 i) Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase 33 B. Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei şi a biodiversităţii 33 VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect 33 VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului - dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu 36 IX. Legătura cu alte acte normative şi/sau planuri/programe/strategii/documente de planificare 37 A. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naţionale care transpun legislaţia Uniunii Europene 37 B. Planul/programul/strategia/documentul de programare/planificare din care face proiectul 38 X. Lucrări necesare organizării de şantier 38 XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei 40 XII. Anexe - piese desenate 42 Pag. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 2

3 I. Denumirea proiectului Amenajare piscicola Darmanesti, cu exploatare de agregate minerale, comuna Darmanesti, judetul Arges Memoriul de prezentare este intocmit conform continutului cadru prevazut in Anexa nr. 5E la procedura prevazuta in Legea nr. 292/2018 din 3 decembrie 2018, privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului. Proiectul propus intra sub incidenta Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, fiind incadrat in anexa nr. 2, pct. 2, lit a): cariere, exploatari miniere de suprafata si de extractie a turbei, altele decat cele prevazute in anexa nr. 1; Proiectul propus nu intra sub incidenta art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare; Proiectul propus intra sub incidenta prevederilor art. 48, lit. f) din Legea apelor nr 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare amenajări şi instalaţii de extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, lacurilor şi din terase: balastiere, cariere, etc. II. Titular - numele: S.C. ANP EXPERT 2007 S.R.L.; - adresa poştală: sat Ratesti, nr. 215, comuna Ratesti, judetul Arges; - telefon: , adresa de anpexpert2007@yahoo.ro; - numele persoanelor de contact: Balan Laurentiu - director/manager/administrator: - Balan Laurentiu -administrator - responsabil pentru protecţia mediului: Balan Laurentiu Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 3

4 III. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect a) Rezumat al proiectului Titularul proiectului, S.C. ANP S.R.L., doreste realizarea unui bazin piscicol cu exploatare de agregate minerale, propus a fi amplasat in comuna Darmanesti, judetul Arges. Amenajarea piscicola se va realiza pe un teren inchiriat si va ocupa suprafata totala de mp(1.04 ha), din care mp destinat bazinului piscicol, diferenta de mp constituind-o pilierii fata de malul stang al raului Doamnei si fata de proprietatile invecinate si drumul de exploatare. Amplasamentul amenajarii piscicole este amplasat in extravilanul comunei Darmanesti. Terenul aferent bazinului piscicol are o forma poligonala cu lungimea medie de m si latimea medie de 56.3 m iar zona exploatabila are o lungime medie de 92.6 m si o latime medie de 41.7 m Cotele terenului in suprafata de ha variaza intre mdmn si mdmn. Cotele terenului pentru zona de exploatare variaza intre mdmn si mdmn pentru suprafata exploatabila de mp. Nivelul hidrostatic in zona amenajarii se gaseste la adancimi de 2.61 m 5.54 m fata de cota terenului, in stransa legatura cu nivelul apei de pe raul Doamnei, respectiv la cota mdmn. In urma amenajarii terenului in suprafata de ha va rezulta o amenajare piscicola formata dintr-un bazin piscicol in suprafata ha si zona verde in suprafata de 0.65 ha. Agregatele minerale extrase vor fi transportate in statia de sortare a societatii. b) Justificarea necesităţii proiectului Scopul principal il constituie realizarea unei amenajari piscicole pe suprafata de mp, din care mp sub forma unui bazin piscicol, diferenta de mp constituind-o pilierii fata de malul stang al raului Doamnei si fata de proprietatile invecinate si drumul de exploatare. c)valoarea investiţiei lei. d)perioada de implementare propusă 1 an. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 4

5 e) Planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente) Anexate la prezentul memoriu de prezentare. f) Descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie şi altele) Etapele realizarii proiectului - Etapa realizarii exploatarii de agregate minerale - Etapa realizarii amenajarii piscicole Pilierii de siguranta sunt in conformitate cu legislatia aferenta: Conform Legii Apelor 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare, anexa nr. 2, pct. a, latimea zonei de protectie in lungul cursurilor de apa este de 25.0 m pentru cursuri cu latimea mai mare de 50 m. Fata de terenurie invecinate se va pastra un pilier de 5.0 m( mp); m fata de malul stang al raului Doamnei( mp) A. Realizarea lucrarilor de exploatare Exploatarea se va face pe o adancime minima de 6.11 m si pe o adancime maxima de 9.04 m, la 3.5 m sub nivelul hidrostatic. Amenajarea piscicola se va realiza prin exploatarea de agregate minerale din perimetrul exploatabil, in suprafata totala de mp. Datele tehnice ale perimetrului care se va exploata: - sectiune de excavare trapezoidala - taluze 1:1 - adancime maxima bazin: 9.04 m - adancime minima bazin: 6.11 m - cota superioara: mdmn mdmn - cota fund bazin: mdmn - suprafata perimetru: mp - suprafata exploatabila: mp > forma poligonala > L = 92.6 m, l = 41.7 m - suprafata zona verde: mp - Volum agregate exploatabile: mc > Vutil = mc > Vcoperta = mc > Volum sub Nhs(apa): mc Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 5

6 De jur imprejurul perimetrului de exploatare se prevede pastrarea unei zone de protectie cu o latime de 5,0 m fata de terenurile private si m fata de malul stang al raului Doamnei, zona care va fi folosita pentru deplasarea utilajelor si mijloacelor de transport pe perioada exploatarii. Tehnologia de exploatare Avand in vedere: - caracteristicile calitative ale substantei minerale utile inmagazinate in depozitele naturale si antropogene ce urmeaza sa fie exploatate; - conditiile geo-miniere de zacamant si anume depozite heterogene constituite din nisip fin grosier, in amestec cu pietrisuri si bolovanisuri in alternanta cu pamanturi nisipoase sau prafoase; - dotarea tehnico-materiala si performantele utilajelor; s-a impus o metoda de exploatare adecvata, care se va face cu respectarea cotelor din piesele desenate, fara excavarea sub limita de excavare impusa, conform profile transversale. Latimea medie de excavare este de 41.7 m. Decopertarea se realizeaza cu buldozerul, materialul rezultat fiind folosit la nivelarea zonei de excavare si la intretinerea drumurilor de exploatare. Exploatarea agregatelor minerale se va face in perimetrul detinut, interzicanduse lucrari de excavatii in zona pilierilor. Pentru inceperea exploatarii sunt necesare lucrari de pregatire ce constau in decopertare, executata esalonat cu ajutorul buldozerului si a incarcatorului frontal. Materialul decopertat se va transporta in zona pilierului de protectie perimetral. Fasiile au latime conditionata de lungimea bratului excavatorului (15-20 m). La directionarea fasiilor se au in vedere elementele de ordin tehnico-economic, care conditioneaza exploatarea rationala a agregatelor. In acest scop, la extractie se urmareste excavarea cat mai completa a agregatelor, respectarea elementelor de proiectare si pilierii de protectie. Excavatiile se vor realiza cu panta taluzelor de 1 : 1. Materialul excavat va fi livrat catre statia de sortare a societatii. Cantitatea si calitatea rezervelor ce vor fi exploatate. Volumul total care se va exploata din perimetrul exploatabil(in interiorul pilierilor) conform cotelor si dimensiunilor proiectate este de mc, din care mc substanta utila si mc coperta. Exploatarea agregatelor minerale din perimetrul analizat se va realiza pe parcursul unui an de zile. Volume excavatii totale Profil Dist.aplic.(m) Sprof.(mp) Smed.prof.(mp) Vmed.(mc) Vcum,(mc) AB P Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 6

7 P3 P3 CD Volume excavatii utile Profil Dist.aplic.(m) Sprof.(mp) Smed.prof.(mp) Vmed.(mc) Vcum,(mc) AB P P P CD Volume excavatii sun Nhs Profil Dist.aplic.(m) Sprof.(mp) Smed.prof.(mp) Vmed.(mc) Vcum,(mc) AB P P P CD Destinatia materialului excavat Materialul excavat va fi incarcat direct in autobasculantele pentru transport si transportat in statia de sortare a societatii. Dotarea tehnica Utilajele aflate in dotarea societatii sunt: - un excavator hidraulic de 1.2 mc, care va excava materialul deasupra nivelul hidrostatic; - doua incarcatoare frontale tip Wolla cu cupele de 3.0 mc si 4.0 mc utilizate pentru incarcarea materialului excavat in mijloacele de transport; - un buldozer pentru decopertare si pentru haldarea materialului steril ; Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 7

8 B. Elemente constructive ale amenajarii piscicole Amenajarea piscicola va fi compusa dintr-un bazin piscicol in suprafata de mp, cu o suprafata a luciului de apa de mp, adancime maxima 9.04 m, din care 3.5 m adancime apa. Amenajarea piscicola va fi folosita pentru agrement, respectiv pescuit sportiv. Amenajarea piscicola se va compune dintr-un bazin piscicol cu urmatoarele caracteristici: - sectiune trapezoidala - taluze 1:1 - adancime maxima bazin: 9.04 m - adancime minima bazin: 6.11 m - adancimea apa: 3.5 m - cota superioara: mdmn mdmn - cota fund bazin: mdmn - nivel hidrostatic(nivel apa): mdmn - suprafata perimetru: mp - suprafata bazin: mp - suprafata zona verde: mp - suprafata luciu de apa: mp - volum apa: mc Stratul vegetal de pe maluri si taluzuri se va face prin inierbare, protejand malul lacului impotriva factorilor de eroziune(apa, vant). Intre acesti factori, cu pondere in determinarea duratei terasamentului, actioneaza vantul, in special pe taluzul dinspre apa, unde provoaca valuri de amplitudine mai mare sau mai mica. Pentru protejarea malurilor s-a prevazut perdea de protectie din stuf. Formula de populare Avand in vedere faptul ca amenajarea piscicola este destinata pentru agrement, cresterea pestelui se va face fara furajare, pestele hranindu-se cu vegetatia naturala din lac. Amenajarea piscicola se va popula cu peste din specia crapului si carasului de cultura, puietul necesar fiind procurat din ferme specializate. Cantitatea de puiet necesara este de kg/ha si are greutatea de 30 g/buc. Pentru amenajarea piscicola se vor procura 60.0 kg puiet. Amanajarea piscicola este destinata productiei de peste de consum din specia crapului de cultura, productie care va satisface necesarul pentru pescuitul sportiv. Apa folosita din panza freatica corespunde calitativ pentru cresterea optima a pestelui de consum in cultura semi intensiva. Pentru bazinul piscicol s-a prevazut exploatare de tip semi-intensiv in urmatoarele proportii: Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 8

9 - crap de doua veri 30%; - crap de trei veri 30%; - crap de patru veri 40% Popularea bazinelor piscicole exploatate in regim natural trebuie sa tina seama de ecosistemul specific apelor stagnante si in special de organismele planctonice si bentonice caracteristice. In cazul arealului in care se situeaza amplasamentul bazinului, se vor dezvolta natural urmatoarele specii caracteristice: Organisme planctonice Fitoplancton Zooplancton Microcistis Daphnia Dreissena Aphamizomenon Cyclops Tubifex Scenedesmus Cypris Limnaea Pandorina Keratella Viviparus Asterrionella Planorbis Chironomus Dytiscus Organisme bentonice(bentos) In privinta amenajarii piscicole, aceasta nu va influenta calitatea apei acviferelor de adancime, datorita pachetelor cu grosimi mari de roci impermeabile (argile) ce separa cele doua acvifere. Calitatea apelor freatice nu se va modifica, deoarece produsii generati de activitatea piscicola sunt de natura biogena, asimilabili usor chimico-biologic de ecosistemul acvatic. Din bazinele piscicole se vor preleva si analiza sistematic probe fizico-chimice si bacteriologice pentru monitorizarea calitatii apei. Volume de apa necesare In cazul de fata, in care exploatarea piscicola se va face in unitati nefurajate si tinand cont de faptul ca acviferul din terasa este in echilibru hidrodinamic cu debitul vehiculat de acviferul de suprafata, pierderile din evapotranspiratie, evaporatie si infiltratie vor fi compensate natural. Datorita permisivitatii ridicate a aluviunilor(nisip si pietris-circa 3-5 l/m/zi) va exista in permanenta un curent consecvent cu gradientul hidraulic al acviferului(2,5 ) la care se adaug curentii verticali datorati diferentelor de temperatura in profunzimea volumului de apa acumulat in bazinul piscicol. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 9

10 Adancimea maxima a apei este de 3.5 m. Aceasta dinamica locala este in masura sa contribuie la realizarea habitatului necesar dezvoltarii faunei piscicole si florei. Debitul de apa intrat in bazin prin curgerea subterana, este direct proportional cu viteza de infiltrare sau viteza aparenta si sectiunea reala Ar(adica suprafata golurilor din sectiunea de scurgere: Q=Ar x v). Viteza aparenta in nisipuri variaza intre 0.5 si 3.0 m/zi, pentru o porozitate medie de 0.3, iar viteza reala este cuprinsa intre 1.6 si 10 m/zi, in regim de curgere laminar. Pentru amenajarea piscicola, datele de intrare sunt: - viteza aparenta v=1.0 m/zi - suprafata de curgere NNV-SSE, Ar=0.25 x 89.3 m x 4.95 m = mp Debitul de apa ce va intra in bazinul piscicol este Q= 1.0 m/zi x mp=110.5 mc/zi= mc/an, unde Ar= mp=0.25 x mp(sectiunea totala de curgere pe directia NNV-SSE). Cerinta primenire Debitul de apa ce intra in bazinul piscicol este Qi=110.5 mc/zi Volumul anual ce intra in bazinul piscicol este Vi= mc Vcerinta = mc Valoarea precipitatiilor la nivelul unui an in zona bazinului piscicol(precipitatii medii anuale de 0.6 mc/mp) este de: Q=(2581 mp x 0.6 mc/an,mp = mc/an Nivelul de apa pierduta prin evaporatie este: Vevap=0.5 mc/mp,an x 2581 mp= mc/an Rezulta ca variatia volumului de apa la nivelul unui an de zile in bazinul piscicol: V= mc mc mc= mc Din analiza calculelor efectuate rezulta ca primenirea bazinului piscicol se face de 3.83 ori/an, ceea ce demonstreaza ca variatia volumului de apa la nivelul unui an de zile satisface necesarul de apa necesara realizarii unei exploatari piscicole. Utilitati In etapa de realizare a lucrarilor de exploatare Alimentarea cu apa: Necesarul de apa pentru baut va fi asigurat prin bidoane de plastic tip PET. Alimentarea cu apa tehnologica: In cadrul procesului tehnologic de excavare nu este necesar consumul de apa. Alimentarea cu energie electrica: In perimetrul exploatat nu se consuma energie electrica. Gunoiul menajer: La nivelul exploatarii nu se dezvolata gunoi menajer. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 10

11 In etapa functionarii amenajarii piscicole Alimentarea cu apa a iazului piscicol se va face natural, prin infiltratii direct din panza freatica si din precipitatii meteorice. Alimentarea cu apa potabila: Alimentarea cu apa potabila a personalului se va face cu apa imbuteliata din comert. Evacuarea apelor uzate: Nu se produc evacuari de ape uzate. Alimentarea cu energie electrica: Nu este cazul Alimentarea cu carburanti: Nu este cazul Gunoiul menajer: La nivelul amenajarii piscicole nu se dezvolta gunoi menajer. Constructii si anexe- nu este cazul Racordarea la retelele utilitare existente in zona Nu sunt necesare lucrari de racordare la retelele utilitare. Protectia si refacerea mediului La realizarea bazinului piscicol se vor avea in vedere urmatoarele masuri de protectie: evitarea contaminarii solului cu produse petroliere; atenuarea prin nivelare a accidentelor morfologice excesive(gropi de exemplu) Excavatiile se vor face cu respectarea cotelor de excavare proiectate. In zona de excavare si ulterior in zona de pescuit nu se vor depune gunoaie. In timpul excavatiilor pentru realizarea bazinului piscicol se va acorda o mare atentie respectarii limitelor de proprietate. Se vor avea in vedere urmatoarele: - salubrizarea si igienizarea permanenta a amenajarii piscicole; - combaterea scurgerii de produse petroliere; - depozitarea deseurilor in zone special amenajate; - amenajarea drumurilor, zonelor verzi si taluzelor astfel incat sa limiteze la maximum eventualele surpari sau alunecari de teren; Protectia si refacerea zacamantului Activitatile care vor fi desfasurate in perioada de exploatare a agregatelor minerale nu vor reprezenta surse de poluare a subsolului, insa exploatarea agregatelor minerale va avea impact asupra subsolului datorita activitatii de extractie a agregatelor. Avand in vedere impactul minor al activitatilor care se vor desfasura in perioada extragerii agregatelor minerale si a functionarii amenajarii piscicole asupra biodiversitatii, nu vor fi necesare masuri suplimentare de diminuare a impactului asupra acestei componente de mediu. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 11

12 Pentru evitarea influentelor negative asupra ecositemelor din zona, in timpul procesului de extractie a balastului se vor lua urmatoarele masuri: - in perimetru nu se vor depozita carburanti; - alimentarea utilajelor se va face in locuri special amenajate; - reparatiile la utilaje se vor efectua numai in ateliere de specialitate; - nu se vor depozita deseuri menajere sau de orice alta natura in perimetrul de exploatare, ci numai in locuri special amenajate. Pentru ca in perimetru se vor executa lucrari de exploatare agregte minerale, se vor avea in vedere urmatoarele masuri de protectie: evitarea alimentarii cu carburant sau ulei a utilajelor in perimetrul de exploatare, pentru a se preveni contaminarea solului cu produse petroliere; depozitarea copertei in locuri special amenajate, pentru a se evita contaminarea ei cu nisip, pietris; atenuarea prin nivelare a accidentelor morfologice excesive(gropi de exemplu) create de exploatarea balastierei. Exploatarea se va face cu respectarea cotelor de excavare proiectate, conform planului de situatie si profilelor transversale. In zona de exploatare nu se vor depune gunoaie. Perimetrul de exploatare va fi bornat. In timpul exploatarii se va acorda o mare atentie respectarii limitelor aprobate pentru zona de extragere a agregatelor. Exploatarea depozitului se va face conform cu documentatia, organizat, numai din perimetrul autorizat, dupa obtinerea autorizatiei de gospodarire a apelor. Lucrari de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia investitiei Dupa realizarea bazinului, stratul vegetal de pe maluri si taluzuri se va reface prin inierbare, protejand malul lacului impotriva factorilor de eroziune (apa, vant). De asemenea, s-a prevazut si o perdea de protectie din stuf. Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente Conform planurilor de situatie anexate, accesul in zona se va face astfel: - din DJ 731 Darmanesti-Piscani pe DC 228 Darmanesti-Valea Nandrii pana la pod, L=700.0 m, si apoi in amonte m pe drumul de exploatare de pe malul stang - din DJ 731D Valea Nandrii-Purcareni pe DC 228 Darmanesti-Valea Nandrii pana la pod, L=740.0 m, si apoi in amonte m pe drumul de exploatare de pe malul stang. Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare Volumul total care se va exploata din perimetrul exploatabil(in interiorul pilierilor) conform cotelor si dimensiunilor proiectate este de mc, din care mc util(din care mc sub nivelul hidrostatic) si mc coperta. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 12

13 Exploatarea se va face pe o adancime minima 6.11 m si pe o adancime maxima de 9.04 m. Amenajarea piscicola se va realiza prin exploatarea de agregate minerale din perimetrul exploatabil in suprafata totala de mp, compus dintr-un bazin piscicol in suprafata de mp. Bilant terasamente 1. Volum total de exploatat Vtot = mc. 2. Volum util Vutil = mc 3. Volum coperta Ccop = mc Suprafete Total perimetru administrat = mp Total suprafata exploatabila = mp Suprafata pilier = mp Relatia cu alte proiecte existente sau planificate Nu este cazul. Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare Alternativele relevante posibile, care au fost studiate pentru proiectul analizat, pot fi grupate in doua categorii: alternativa zero (nerealizarea proiectului) si alternativa realizarii proiectului. Alternativa zero (nerealizarea proiectului) Prin nerealizarea proiectului propus (bazin piscicol), zona analizata va contiua sa fie o zona nevalorificata la potential maxim. Alternativa realizarii proiectului Alternativele realizarii proiectului, relevante posibile, care au fost studiate pentru proiectul analizat, pot fi grupate in doua categorii: de amplasament si de proiect. Alternative de alegere a amplasamentului Selectarea amplasamentului pentru realizarea amenajarii piscicole a fost facuta pe considerente tehnico-economice, care includ: o existenta unui teren liber de constructii; o tectonica zonei este calma; o lipsa zonelor rezidentiale in imediata apropiere. Avand in vedere considerentele mentionate anterior, precum si factorul socioeconomic (zona nelocuita), se poate considera ca acest amplasament reprezinta o Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 13

14 solutie optima pentru amplasarea bazinului piscicol, atat pentru peisajul si populatia din zona analizata, cat si din punct de vedere economic. Alternative de alegere a proiectului Exploatarea se va face pe o adancime minima de 6.11 m si pe o adancime maxima de 9.04 m, la 3.5 m sub nivelul hidrostatic. Amenajarea piscicola se va realiza prin exploatarea de agregate minerale din perimetrul exploatabil in suprafata totala de mp. Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului Materialul excavat va fi incarcat direct in autobasculantele pentru transport si transportat in statia de sortare a societatii. Viitoarea amenajare piscicola, care va rezulta in urma exploatarii de balast, va fi folosita pentru agrement, respectiv pescuit sportiv. Alte autorizatii cerute pentru proiect Certificatul de urbanism nr. 53/ , emis de Primaria Comunei Dirmanesti, judetul Arges. IV. Descrierea lucrărilor de demolare necesare Nu este cazul. V. Descrierea amplasării proiectului Distanţa faţă de graniţe Proiectul nu cade sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001, cu completarile ulterioare. Localizarea amplasamentului Viitoarea amenajare piscicola se va amplasa in terasa mal stang a raului Doamnei, la o distata (amonte/aval) de 7.0 m/14.0 m fata de malul stang, la 700 m vest de intravilan sat Darmanesti, la m est de sat Valea Nandrii, la m amonte pod de pe DC 228 Valea Nandrii-Darmanesti. Terenul se invecineaza la nord, est si sud cu proprietati particulare si la vest cu drum exploatare si raul Doaamnei. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 14

15 Arealele sensibile Proiectul propus nu intra sub incidenta art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare. Coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului Coordonate STEREO 70 ale amenajarii piscicole Perimetru administrat, Perimetru exploatabil, mp Pct X(N) Y(E) Pct X(N) Y(E) A B C D VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale proiectului A. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu a) Protecţia calităţii apelor Din punct de vedere hidrografic, zona investigata apartine bazinului hidrografic Arges. Pe tronsonul studiat, raul Doamnei are un curs rectiliniu, cu o panta medie de 4.05, cu o albie ale carei latimi variaza intre m. Pe acest tronson, raul Doamnei poate transporta debitul cu probabilitatea de depasire de 5% pe toata lungimea sectorului analizat. Conditii hidrogeologice In interiorul perimetrului, nivelul hidrostatic se gaseste la cota mdmn, respectiv la adancimi cuprinse intre 2.53 m si 6.69 m fata de cota terenului. In zona exploatabila, nivelul hidrostatic se gaseste la adancimi cuprinse intre 2.61 m si 5.54 m. Caracteristicile hidrogeologice ale stratului acvifer freatic Terenul pe care se propune amenajarea piscicola este situat in bazinul hidrografic al raului Doamnei, are o orientare NE-SV si o panta hidraulica medie de 2,5. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 15

16 Din analiza si prelucrarea datelor provenite din studiile care s-au efectuat in zona de interes sau in vecinatati, se constata ca sunt puse in evidenta doua categorii de acvifere si anume: - orizonturi acvifere cantonate in lunca si terasa - orizonturi acvifere de medie adancime cantonate in principal in Stratele de Candesti si in depozitele nisipoase de varsta levantina. Oizonturile acvifere cantonate in lunca si terasa se alimenteaza din precipitatiile de suprafata si au o capacitate de debitare redusa, din cauza discontinuitatii stratelor, ca urmare a fragmentarii terasei sau a drenajului exercitat de raul Doamnei. Orizontul acvifer de mica adancime se intalneste la adancimi de 2.53/2.61 m 6.69/5.54 m, fiind direct influentat de precipitatii, de drenajul albiei majore si teraselor si de nivelul apei pe raul Doamnei. Orizonturile acvifere de medie adancime si adancime sunt cantonate in Stratele de Candesti de varsta Villafranchiana si sunt depozite de varsta levantina, constituite din alternante de argila, argila nisipoasa si nisipuri. Stratele de Candesti in zona de interes au grosimi cuprinse intre 20 m si 120 m sau mai mult si in unele situatii cantoneaza orizonturi acvifere sub presiune cu manifestari arteziene si cu un potential acvifer important. Existenta stratelor poros - permeabile si raporturile spatiale ale acestora cu apele de suprafata a permis formarea unor structuri acvifere, care se individualizeaza prin parametrii fizici de curgere a apelor subterane si prin frontierele de alimentare si de drenaj. Curgerea apelor subterane are loc sub un gradient hidraulic de cca. 2.5 de la NV spre SE. Separarea celor doua secvente de sedimentare se face si prin valorile coeficientului de conductivitate hidraulica. Astfel, pentru secventa superioara, orizonturile acvifere au conductivitati hidraulice k= m/zi, in timp ce pentru secventa inferioara acesta variaza in limitele 1,4 11, 4 m/zi. Hidrostructura Holocenului se dezvolta in aria terasei inferioare a raului Doamnei, unde acviferul este cantonat in depozitele de aluviuni grosiere de natura pietrisurilor cu nisip acoperite in suprafata de argile, argile nisipoase, silturi argiloase si nisipuri argiloase de natura leosoida. Este o hidrostructura ce se poate extinde pana la adancimi de 20 m, apa subterana avand caracter de apa freatica, fiind alimentata continuu de apa de suprafata a raului Doamnei. Data fiind adancimea mica a nivelului hidrostatic si distanta mica pana la frontierele de alimentare este deosebit de vulnerabila la factorii de poluare. Stratul acvifer poate fi divizat in doua strate acvifere si anume: stratul superior si stratul inferior. Stratul superior este constituit din nisipuri medii si bolovanis. Grosimea acestor depozite variaza intre 8-10 m. Stratul acvifer inferior este constituit, spre deosebire de stratul superior, din nisipuri fine si medii. Grosimea acestor depozite variaza intre 4 si 6 m. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 16

17 Cele doua strate acvifere sunt despartite de un strat de argila a carui grosime variaza intre 1 si 2 m. In aceasta zona exista un depozit de nisipuri si pietrisuri cu grosimi ce variaza intre 1 m si 20 m. Din punct de vedere al piezometriei se poate preciza ca directia de curgere a fluxului subteran este NNV-SSE. Gradientul hidraulic prezinta valori de 2.5. Aciviferul cantonat in depozitele nisipoase se considera cu nivel liber. Conductivitatea hidraulica (permeabilitatea stratului acvifer - k ) este de m/zi. Stratificatia terenului intalnita in cele doua foraje si in excavatiile de extractie a balastului din zona prezinta urmatoarea succesiune litologica:` Litologie teren, zona dinspre rau 0, m coperta m argila prafoasa, nisip si pietris de la mic la mare m argila nisipoasa, nisip si pietris m nivel hidrostatic, mdmn m nisip si pietris cu intercalatii de lentile de argila m nisip cu pietris si bolovanis m argila plastica m pietris cu bolovanis Caracteristicile si parametrii hidrogeologici principali ai stratului acvifer freatic sunt: - Nhs = (-)2.53/ /5.54 m = mdmn - Coeficient de permeabilitate K = m/zi - Gradientul hidraulic = Directia de curgere NNV-SSE - H pat impermeabil = ,00 m Suprafata piezometrica a acviferului freatic prezinta variatii importante in timpul anului, determinate de regimul precipitatiilor si al nivelurilor hidrologice ale raului. Astfel in perioadele cu precipitatii abundente si de lunga durata, cu cresteri mari ale nivelurilor hidrologice pe rau, nivelul hidrostatic al acviferului freatic se ridica pana aproape de suprafata terenului, iar in perioadele de seceta prelungita cu deficit insemnat de apa in sol, acesta coboara pana la cota talvegului raului. Datorita permisivitatii ridicate a aluviunilor (nisip si pietris, circa 3-5 l/m/zi) va exista in permanenta un curent consecvent cu gradientul hidraulic al acviferului 2.5 ) la care se adauga curentii verticali datorati diferentelor de temperatura in profunzimea volumului de apa acumulat in bazinul piscicol. Adancimea maxima a apei va fi de 3.5 m. Aceasta dinamica locala este in masura sa contribuie la realizarea habitatului necesar dezvoltarii faunei piscicole si florei. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 17

18 Debitul de apa intrat in bazin prin curgerea subterana, este direct proportional cu viteza de infiltrare sau viteza aparenta si sectiunea reala Ar (adica suprafata golurilor din sectiunea de scurgere: Q=Ar x v). Viteza aparenta in nisipuri variaza intre 0.5 si 3.0 m/zi, pentru o porozitate medie de 0.3, iar viteza reala este cuprinsa intre 1.6 si 10 m/zi, in regim de curgere laminara. Caracteristicile fizico-chimice si bacteriologice ale apelor subterane freatice din amplasament Analizele efectuate pe probe recoltate din lucrarile de foraj indica un chimism corespunzator al apelor subterane, incadrandu-se parametrilor pentru fabricarea mortarelor si betoanelor. De asemenea, apa subterana prezinta parametrii corespunzatori cresterii pestelui. Inundabilitate Amplasamentul viitoarei amenajari piscicole nu este inundat la debitul cu probabilitatea de depasire Q5%. Nivelul 5% pe amplasament variaza amonte/aval intre mdmn si mdmn, in conditiile in care cota minima a amplasamentului bazinului piscicol este de mdmn. Analiza din punct de vedere al gospodaririi apelor Lucrarile proiectate constau in exploatarera nisipurilor si pietrisurilor din terasa mal stang raul Doamnei, in vederea realizarii unei amenajari piscicole. Amplasamentul lucrarilor propuse nu se suprapune peste cel al lucrarilor prevazute in schema directoare de amenajare si management a bazinului hidrografic. Lucrarile proiectate nu vor influenta in mod esential regimul actual al apelor de suprafata. Se apreciaza ca realizarea lucrarilor nu va influenta negativ regimul apelor subterane. Managementul apelor (colectare, drenare, epurare, deversare) Nu se produc evacuari de ape uzate. Pentru necesitati fiziologice vor fi folosite grupurile sanitare din statia de sortare, atat de catre personalul de exploatare cat si de catre potentialii pescari. Corpuri de apa subterana Conform Planului de management al Spațiului Hidrografic Argeș Vedea întocmit de Administrația Națională Apele Române (ANAR), amplasamentul proiectului se încadrează în zona corpului de apă subterană ROAG05 Lunca si terasele raului Arges si corp de apa de adancime ROAG12 - Estul Depresiunii Valahe. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 18

19 Caracteristici corp de apa subterana ROAG05 - cod/nume: ROAG05/Lunca si terasele raului Arges - suprafata: kmp. - caracterizare geologica/hidrogeologica: tip: P poros, sub presiune: nu, grosime strate acoperitoare: m - utilizarea apei: PO alimentarea cu apa a populatiei, I - industrie - surse de poluare: A agricol - grad de protectie globala: PM medie - stare calitativa(chimica): B** Buna, local stare calitativa slaba - stare cantitativa: B - buna - transfrontalier: nu Corpurile de ape subterane in interdependenţă cu corpurile de apă de suprafaţă Nr Cod corp de apă Denumire corp Interdependent cu râul subterană 4 ROAG05 Lunca şi terasele râului Argeş, Neajlov, Glavacioc, Câlniştea Argeş Corpurile de ape subterane în interdependenţă cu ecosisteme terestre Cod corp de Denumire corp Ecositem terestru apă subterană 1 ROAG05 Lunca şi terasele Zăvoaie cu salcie şi plop din lunca râului Argeş mijlocie a Argeşului; Corpul de apa subterana ROAG12 - Estul Depresiunii Valahe Corpul de apa subterana de adancime este cantonat in Formatiunile de Fratesti si Candesti, de varsta romanian medie pleistocen inferioara. La est de raul Arges, pana in partea de sud a Platformei Moldovenesti si Dunare, subunitatea morfo-structurala a Depresiunii Valahe, care mai poate fi recunoscuta ca Domeniul Oriental, este constituita din trei subzone hidrogeologice orientate vest-est. a) prima subzona este aceea care corespunde dezvoltarii Formatiunii de Candesti de varsta romanian medie-pleistocen inferioara, situata in partea de nord a Depresiunii Valahe. b) cea de-a doua subzona, este zona centrala, care corespunde dezvoltarii formatiunilor romanian - pleistocen inferioare situate in domeniul de maxima subsidenta si maxima grosime (500 m) a depozitelor romanian-cuaternare constituite din strate nisipoase foarte fine argiloase si marnoase. In aceasta subzona, acviferele puse in evidenta pana la adancimea de circa 400 m au un potential de debitare redus si o mineralizare ridicata. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 19

20 c) cea de-a treia subzona este cea a dezvoltarii Formatiunii de Fratesti, de varsta romanian superior - pleistocen inferioara, situata in partea de sud a domeniului considerat. Aceste acvifere de adancime prezinta vulnerabilitate redusa de poluare, dar suporta in unele cazuri suprasolicitari cantitative, cum este cazul unor sisteme de captare locale pentru alimentarea cu apa a unor mari aglomerari urbane. a) Formatiunea de Candesti se dezvolta in partea de nord a domeniului oriental, subzona a carei limita nordica poate fi trasata prin localitatile: Valea Marului-Poenari- Voinesti-Pucioasa-Campina-Apostolache-Viperesti-Dumitresti-Mera-Onesti-sud Bacau. Limita nordica a Formatiunii de Candesti in sudul Podisului Moldovenesc este marcata de localitatile: Bacau-Vaslui-Lunca Banului (pe raul Prut). Limita sudica a Formatiunii de Candesti nu poate fi trasata cu precizie decat intre Pitesti-Topoloveni-Gaesti-Titu, de unde incepe sa se dezvolte zona centrala de maxima subsidenta (mentionata la paragraful b), care are aspectul unei mari cuvete de sedimentare cu elemente fine si foarte fine (argile nisipoase, argile si marne). In aria de dezvoltare a Formatiunii de Candesti se pot deosebi, pe considerente structurale, doua sectoare: - sectorul vestic, cuprins intre Arges Prahova - Teleajen Cricovul Sarat - sectorul estic, care se dezvolta incepand de la localitatile Pietroasele si Stalpu si cuprinde teritoriile cuprinse intre localitatile Buzau-Ramnic-Focsani- Marasesti si Adjud. Din analiza granulometriei Formatiunii de Candesti se constata prezenta a doua faciesuri litologice individualizate astfel: - in zona colinara si subcolinara sunt intalnite formatiuni detritice alcatuite din pietrisuri si chiar bolovanisuri cu grosimi mari; - in zona de campie sunt intalnite alternante de strate de pietrisuri cu nisipuri de diverse granulometrii ajungand ca la limita domeniului granulometria sa fie predominant psamitica. In subzona Picior de Munte Gura Sutii apele subterne se acumuleaza la adancimi mari. Inclinarea sensibila a lor spre tinutul de campie produce saturarea treptata a depozitelor psefitice, si deversarea lor sub forma de izvoare sau sub forma alimentarii aluviunilor mai tinere, care genereaza astfel bogate strate acvifere freatice. In regiunea de campie, Formatiunea de Candesti este reprezentata prin depozitele fluviatile si lacustre, alcatuite dintr-o alternanta de pietrisuri si nisipuri cu pachete groase argiloase. Pe masura avansarii spre zona centrala de campie depozitele permeabile incep sa prezinte o crestere treptata a continutului in elemente psamitice, care devin precumpanitoare catre limita cu zona centrala. Formatiunea de Fratesti din domeniul oriental cuprinde un teritoriu care se extinde de la lunca Dunarii pana in campia dintre Arges-Ialomita-Siret. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 20

21 Depozitele poros-permeabile sunt alcatuite dintr-o succesiune de nisipuri si pietrisuri depuse peste depozite pliocene si acoperite de depozite pleistocen mediu superioare. In zona de campie dunareana, Formatiunea de Fratesti este aproape orizontala (in Campia Burnasului) la adancimi ce nu depasesc m, dar pe masura avansarii spre interiorul arcului dunarean acest orizont incepe sa se afunde sub campie si totodata sa se desparta treptat in doua si trei nivele de nisipuri cu pietrisuri, asa cum se prezinta in perimetrul municipiului Bucuresti, separate prin doua pachete argiloase marnoase si acoperite de un pachet gros de marne cu intercalatii argiloase-nisipoase (complexul marnos-pleistocen mediu). Puternicele lentile de pietrisuri care se dezvolta in nivelele pemeabile ale acestui complex acvifer asigura capacitatea de debitare, iar debitele captate oscileaza in jurul a 5-12 l/s foraj. Apele de adancime din aceasta unitate hidrogeologica a domeniului oriental al depresiunii Valahe au o mineralizatie redusa, iar tipul dominant de apa este bicarbonatat-sodica. Existenta sistemului acvifer romanian-pleistocen inferior este posibila numai luand in considerare Formatiunea de Candesti, care asigura in Depresiunea Getica zona de alimentare a sistemului si, Formatiunea de Fratesti din Platforma Moesica, care in continuarea primelor asigura circulatia apei, a carei descarcare se produce in sistemul aluvionar al Dunarii si cursurilor inferioare ale unor rauri din sudul Platformei Moesice, ceea ce face necesara precizarea caracteristicilor stratigrafice ale celor doua complexe litologice, in vederea stabilirii legaturii dintre ele. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 21

22 Pe baza datelor provenite din forajele hidrogeologice existente in interfluviul Arges-Ialomita s-a apreciat ca grosimea minima a Formatiunii de Candesti este de circa 40 m, iar cea maxima depaseste 500 m. Deasupra sistemului acvifer Romanian Pleistocen inferior, se dezvolta un sistem acvifer cantonat in formatiuni de varsta pleistocen medie. Din punct de vedere litologic, aceste formatiuni sunt alcatuite dintr-o alternanta de nisipuri, de la fine pana la grosiere, local argiloase, pietrisuri, mai rar bolovanisuri, cu argile si marne, local nisipoase sau cu concretiuni calcaroase. Alimentarea acviferului se face in principal din precipitatii, in zona colinara de la nord-est de Buzau, acolo unde aceste formatiuni afloreaza. Este posibila si o alimentare din depozitele conului aluvionar al raului Buzau, acolo unde aceste depozite nu sunt separate prin intercalatii argiloase. Directia generala de curgere a apei subterane este NV SE. Depresiunea Valaha se prelungeste catre nord pana la limita marcata in partea de sud a Podisului Moldovenesc de linia ce trece pe la nord de Adjud (pe Valea Siretului), la nord de Barlad (pe raul Barlad) si Oancea (pe raul Prut). Datorita caracterului monoclinal al depozitelor care alcatuiesc fundamentul zonei sudice a Podisului Moldovenesc, formatiunile acvifere pliocene ce se dispun peste depozitele din fundament prezinta caracteristici hidrogeologice distincte. In sectorul de nord al regiunii se individualizeaza o zona caracterizata prin prezenta acumularilor de apa in formatiuni fin nisipoase-argiloase de varsta pliocen superioara (daciana). In aceasta zona delimitata la nord de o linie sinuoasa ce trece prin localitatile Husi-Vaslui-Laza sud Secuieni sunt exploatabile strate acvifere nisipoase caracterizate prin debite specifice pana la 0,5 l/s/m. Aceasta zona Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 22

23 indeplineste si rolul de zona de alimentare cu apa a formatiunilor pliocene si in special a celor daciene, care se dezvolta la sud de linia mentionata. Zona formatiunilor acvifere cantonate in depozitele Romanian si Pleistocen inferior se dezvolta la sud de linia ce ar uni localitatile Beresti-Grivita-Ivesti- Lespezi. In cadrul acestei zone se individualizeaza pe criterii litologice doua subzone: a) subzona formatiunilor acvifere in facies psefitic ce se dezvolta de-a lungul raului Barlad de la sud de acest oras, pana la Tecuci. In aceasta subzona acviferul romanian-pleistocen inferior este constituit din pietrisuri si nisipuri cu o dispozitie aparent sinclinala, cu axul indreptat de-a lungul raului Barlad. Acviferul este sub presiune, cu nivel artezian pe masura adancirii sub adancimea de 100 m, si cu debite superioare, de ordinul a 5-10 l/s, apa fiind de foarte buna calitate. Se remarca tendinta de autocolmatare a surselor prin antrenarea particulelor fine de nisip existente in pietrisurile si nisipurile grosire ale acestor depozite. Acest fenomen este specific subzonei orasului Tecuci, care se alimenteaza cu apa din acviferul mentionat si care pierde anual cateva foraje prin autocolmatare. b) subzona acviferului romanian-pleistocen inferior in facies psamo-pelitic care cuprinde Podisul Covurlui, pana la o limita ce ar uni localitatile Umbraresti-Pechea- Tulcesti si care se caracterizeaza prin aceea ca acviferul de adancime este constituit din nisipuri medii si fine, cu debite reduse, care nu depasesc 0,5 l/s. Acest corp de apa subterana apartine teritorial urmatoarelor Administratii Bazinale de Apa: Arges-Vedea ( cu sediul la Pitesti); Buzau- Ialomita (cu sediul la Buzau); Siret (cu sediul la Bacau) si Prut-Barlad ( cu sediul la Iasi) si a fost atribuit pentru manageriere ABA Arges-Vedea. Sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul Surse posibile de poluanţi pentru apele freatice şi de suprafaţă sunt următoarele: scurgerile de carburanţi şi lubrefianţi din cauze accidentale normale (spargeri de conducte de alimentare a motoarelor mijloacelor de transport, excavatorului) sau catastrofice (viituri de apă, alunecări de teren); schimburile de ulei pentru utilaje staţionate se vor realiza de către personal calificat, prin recuperarea integrală a uleiului uzat, care va fi predat pentru reutilizare; este indicat ca schimburile de ulei să se facă în locuri special amenajate, în afara perimetrului sau in unitati specializate; creşterea cantităţii sedimentelor în suspensie pe perioada executării extracţiei este de scurtă durată, de mică intensitate şi cu totul locală, în contextul prezenţei ploilor torenţiale. În acest sens considerăm că activitatea de extracţie nu va afecta semnificativ factorul de mediu apă pluvială. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 23

24 Staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute În zonă nu sunt necesare stații și instalații de epurare sau preepurare a apelor uzate, se vor folosi toalete ecologice pe amplasament. b) Protecţia aerului Dispunerea in trepte a reliefului conduce la aparitia urmatoarelor tipuri de clima: climatul de munte, climatul de deal, climatul de campie. Climatul de munte se caracterizeaza prin temperaturi scazute (media multianuala 00 C), precipitatii bogate ( mm) si vanturi puternice ce bat tot timpul anului cu predominanta din nord-vest si est. Zonalitatea pe verticala impune separarea in doua subtipuri: subtipul climatului alpin, la peste 1900m, si subtipul climatului muntilor mijlocii. Climatul de deal este influentat de pozitia de mijloc in cadrul reliefului judetului, caracterizandu-se prin temperaturi medii anuale mai ridicate (70-100) si precipitatii mai scazute decat in zona montana ( mm). Climatul de campie se caracterizeaza prin temperaturi ridicate si precipitatii reduse, mai ales in ultimii ani cand fenomenul de seceta tinde sa se acutizeze, influentand vital buna dezvoltare a culturilor agricole. Climatic perimetrul luat in studiu se caracterizeaza prin urmatorii parametri: precipitatii medii anuale P = 650 mm/m 2 temperatura medie anuala T = C evapotranspiratia E = 438 mm scurgerea de suprafata S= 94,6 mm Clima temperat-continentala-moderata Din ecuatia de bilant hidric global rezulta o valoare a infiltratiei eficace de 67.6 mm/m 2, adica 2,1 l/s.km 2. Aceasta valoare semnifica contributia retelei hidrografice in principal, si secundar a precipitatiilor in realimentarea cu apa a subteranului. Sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi, inclusiv surse de mirosuri Prin natura procesului de producţie desfăşurat în cadrul exploatarii de agregate minerale se consideră că sursele potenţiale de poluare a atmosferei sunt următoarele: emisiile de gaze rezultate din combustia carburanţilor folosiţi de către utilaje; emisiile de praf rezultate din activitatea de extracţie şi transport. Toate sursele de poluare potenţială enumerate anterior sunt surse de joasă înălţime. Având în vedere dispunerea geografică şi umiditatea zonei, atmosfera se poate caracteriza ca o atmosferă cu agresivitate minimă. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 24

25 Instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă Având în vedere calitatea utilajelor şi a mijloacelor de transport, utilajele sunt dotate cu instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera, care se încadrează în directivele Uniunii Europene (acestea fiind de fabricaţie recentă cu catalizatori şi implicit dotarea acestora cu motoare performante, de ultimă generaţie, cu grad de poluare foarte redus), se poate afirma că impactul emisiei gazelor de eşapament asupra atmosferei din zonă este mic, aceasta fiind în conformitate cu legislaţia aflată în vigoare - nesemnificativ. c) Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor Propagarea zgomotului depinde de urmatorii factori: -natura amplasarii topografice, vegetatie, constructii existente in apropiere; -conditii climatice vanturi dominante; -structura traficului rutier (vehicule usoare sau grele); -conditii de circulatie (numar vehicule/ora, viteza de circulatie); -caracteristici tehnice ale traseului. Sursele de zgomot şi de vibraţii Sursele potenţiale de zgomot în activitatea analizată, sunt reprezentate de: utilajele terasiere, cu un regim de funcţionare intermitentă; mijloacele de transport, care vor afecta nivelul pragului de zgomot din zonă numai pe durata staţionării şi efectuării manevrelor pe raza perimetrului. Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor Toate utilajele ce urmează a fi folosite vor fi echipate pentru diminuarea la maxim a zgomotelor şi vibraţiilor cu cauciucuri antiabrazive pentru absorbirea zgomotelor produse de către agregatele naturale în cădere sau rotire. Vibraţiile care însoţesc uneori zgomotul constituie un alt factor cu efect negativ asupra sănătăţii personalului. Cele produse de către sursele de suprafaţă au o influenţă strict locală, fără impact semnificativ asupra zonelor neprotejate. Celelalte surse de zgomot şi vibraţii nu se înregistrează cu depăşiri ale limitei admise. Nivelul de zgomot produs de motoarele utilajelor şi mijloacelor de transport se încadrează în limita admisibilă de 60 db pe perioada existenței organizării execuției. d) Protecţia împotriva radiaţiilor Prin specificul activităţii analizate, la operaţiile de extracţie a agregatelor minerale nu sunt utilizate materii prime sau materiale radioactive. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 25

26 e) Protecţia solului şi a subsolului Comuna Darmanesti este situata in partea centrala a judetului Arges, se afla la o distanta de 20 km fata de Municipiul Pitesti. Sol Coperta depozitelor aluvionare este reprezentata prin nisipuri argiloase galbui si argile loessoide, grosimea acesteia fiind de 0, m, in zona studiata aceasta fiind de 0.50 m. La suprafata terenului a fost interceptat un strat de sol vegetal si/sau strat intermediar, urmat de depozite proluviale constituite predominant din depozite de tip loessoid (prafuri si/sau nisipuri prafoase argiloase) si a caror grosime variaza. Sub proluvii, sondajele au identificat acumulari aluvionare, alcatuite din pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri, cu predominanta uneia dintre fractiunile granulometrice. Coloana litologica identificata de sondaje a pus in evidenta existenta unei stratificatii omogene privind alcatuirea litologica, uniforma privind succesiunea stratelor si grosimea lor si formata dintr-un orizont detritic clastic (psefito-psamitic). Zacamantul de nisip, pietris si bolovanis din perimetrul studiat este o acumulare aluvionara cu dezvoltare continua in toata lunca raului Doamnei, peste care se dispune un strat de depozite loessoide alcatuite din prafuri/nisipuri argiloase si/sau argile prafoase/nisipoase, cu grosimi reduse de 0, m, care constituie coperta zacamantului. Agregatul este format din: cuartite (80-85%), gnaise (12-16%), micasisturi, sisturi clorito-snictioase, sisturi cuartice (3-4%). Elementele detritice au contur izometric (10%), subizometric (50%), subaplatizat (30%), aplatizat (10%). Acumularile de agregate sunt reprezentate printr-un complex aluvionar format din nisipuri si pietrisuri constituite din fragmente detritice, alohtone, poligene, de natura predominant sedimentara si metamorfica, provenite din formatiuni carpatice. Constitutia litologica este data in principal de nisipuri mediu granulare la grosiere si pietrisuri cu lentile de bolovanisuri. Coperta depozitelor aluvionare este reprezentata prin nisipuri argiloase galbui si argile loessoide, grosimea acesteia fiind de m. Compozitia granulometrica este reprezentata prin: nisip (40-50%), pietris (30-45%), bolovanis (10-15%). Compozitia granulometrica medie, reprezentativa pentru intregul areal este: - sort 0-3 mm 18,5 % ; - sort 3-7 mm- 16,5%; - sort 7-16 mm 16 %; mm 12,9%; - >31 mm 36,1%. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 26

27 Geologie Perimetrul studiat pentru realizarea amenajarii piscicole se afla amplasat pe malul stang al raului Doamnei, in zona albiei majore, pe un strat de sedimente apartinand raului. Aspectul actual al sectorului raului Doamnei in amplasament este rezultatul imbinarii actiunii proceselor endogene si exogene, care in decursul istoriei geologice au fost diferiti de la o etapa a evolutiei la alta si in care tectonica si clima au avut un rol principal. Geologic, amplasamentul face parte din unitatea geotectonica numita Depresiunea Getica, iar morfostructural din sectorul Muscele. Din formatiunile de cuvertura se cunosc cele apartinand ciclurilor de sedimentare permian-triasic, jurasic mediu-barremian, albian-senonian si tortoniancuaternar. Dintre acestea, ultimul ciclu de sedimentare cuprinde, in partea sa superioara, formatiunile care intereseaza in aceasta zona. Cuaternaul este formatiunea cea mai noua si cuprinde depozite foarte variate, alcatuite predominant din nisipuri medii si grosiere cu elemente de pietris, nisipuri fine, nisipuri argiloase, argile, argile loessoide si argile nisipoase. Cuaternarul incepe cu un complex psamo-pelitic, predominant nisipos, cu lentile de pietrisuri marunte si intercalatii subtiri de argile. In partea nordica si nord-estica, acest complex litologic prezinta schimbari faciale accentuate. In acest sens, aici se constata ca intercalatiile de nisipuri si pietrisuri capata o pondere mai mare in detrimentul fractiunii pelitice. Perimetrul studiat pentru realizarea amenajarii piscicole se afla amplasat pe malul stang al raului Doamnei, in zona albiei majore, pe un strat de sedimente apartinand raului. Aspectul actual al sectorului raului Doamnei in zona este rezultatul imbinarii actiunii proceselor endogene si exogene, care in decursul istoriei geologice au fost diferiti de la o etapa a evolutiei la alta si in care tectonica si clima au avut un rol principal. Elementele orohidrografice care au imprimat trasaturile actuale ale reliefului zonei sunt Carpatii Meridionali, Dunarea si Marea Neagra. Carpatii Meridionali au determinat energia de relief in care isi au obarsia raurile Doamnei, Targului, Argeselul si Dambovita, Dunarea a indeplinit rolul de colector al sistemului hidrografic Arges, iar Marea Neagra a reprezentat nivelul de baza fata de care s-a exercitat actiunea de modelare fluviatila cea mai intensa. Evolutia acestui sector este legata de cea a Piemontului Getic si a luat nastere in cadrul mai multor etape morfogenetice. Intr-o prima etapa, miscarile laramice au ridicat zona cristalina a Carpatilor Meridionali cu invelisul sau sedimentar. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 27

28 In faza acestei zone s-a format o depresiune montana care a preluat functia de arie de sedimentare, cunoscuta sub numele de Depresiunea Getica si care a evoluat in Palogen si Neogen. Depozitele Depresiunii Getice se sprijina pe un fundament mixt, o parte de origine Carpatica si alta parte ce apartine Platformei Valahe. Acumularea depozitelor la marginea lacurilor pliocene si levantin-villafranchiene s-a facut succesiv, asa cum arata texturile orohidrografice si stratificatia torentialdeltaica a depozitelor piemontane, in raport cu nivelul de baza, cu debitele raurilor Arges, Doamnei, Targului, Argesel si Dambovita si cu miscarile de subsidenta. Contactul dintre Orogenul Carpatic si Platforma Valaha, in urma caderii in trepte a platformei in fata Carpatilor, a conditionat acumularea unei cuverturi molasice, cu grosimi de mii de metri. Conform Hartii geologice a Romaniei, se observa ca partea superioara a acestei cuverturi este constituita din depozite pliocene, in special levantinvillafranchiene, care reprezinta suprafata initiala acumulativa a intregului posis piemontan. Cuvertura piemontana este alcatuita din depozite cu caracter dominant psefiticpsamitic. Elementele componente ale acestor depozite provin din muntii Fagaras, de unde au fost transportate catre raurile Dambovita, Doamnei, Arges, Targului. Procesul de sedimentare care a inceput in Paleogen nu a fost continuu, formatiunile sedimentare corespunzand intervalului Paleogen-Cuaternar. Perioada cuaternara coincide cu inceputul unei noi etape de evolutie corespunzatoare fazei piemontane, cand ritmul miscarilor pozitive a fost incetinit, ducand la modelarea actualului sistem de vai si la formarea teraselor pe raul Doamnei. Este de retinut ca activitatea retelei hidrografice si procesele de panta in aceasta perioada s-au desfasurat pe seama complexului pietrisurilor de Candesti. Paleogenul in Depresiunea Getica marcheaza inceputul procesului de sedimentare. Eocenul se intalneste in cea mai mare parte din Depresiunea Getica si este dezvoltat intr-un facies neritic-litoral. Depozitele eocene se dispun peste sisturile cristaline sau peste depozitele mezozoice si sunt reprezentate prin conglomerate la care se adauga gresii si marne. Oligocenul include depozitele care urmeaza in continuare de sedimentare peste eocen si sunt bituminoase, alcatuite din marne albe bituminoase, calcare negricioase, sisturi disodilice si marne nisipoase, gresii cu inceput de silicifiere, sisturi disodilice si menilite tipice. Neogenul in Depresiunea Getica incepe printr-o regresiune cu formarea depozitelor lagunare, Depresiunea Getica evoluand ca o zona cu subsidenta activa, in care s-au acumulat depozite groase in facies de molasa. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 28

29 Miocenului ii revin depozitele detritice, iar spre sfarsitul Miocenului are loc procesul de indulcire a apelor, marea evoluand spre un mediu salmastru. Acvitanianul corespunde unei faze de regresiune care incheie ciclul paleogen. Depozitele acvitaniene urmeaza in continuitate de sedimentare peste cele oligocene si sunt reprezentate prin gresii si marne gipsifere, gipsuri si nisipuri. Burdigalianul marcheaza o transgresiune generala indicand inceputul ciclului de sedimentare in Miocen. Depozitele atribuite acestui etaj sunt reprezentate prin conglomerate poligene care trec la partea superioara la gresii si nisipuri. Helvetianul se dezvolta in continuare in continuitate de sedimente peste depozitele Burdigalianului si este reprezentat prin depozite alcatuite din prundisuri, conglomerate, nisipuri, gresii si marno-argile. Tortonianul urmeaza in continuare in continuitate de sedimentare peste Helvetian si include depozite variate: brecii conglomeratice, calcare recifale, tufuri, marne si evaporite. Sarmatianul urmeaza de obicei in continuitate de sedimentare si este reprezentat prin depozite cu caracter de molasa, alcatuite din marne si marnoargile, nisipuri, gresii si conglomerate la care se adauga calcare. Meotianul include depozite de apa puternic indulcita si este reprezentat predominant printr-un litofacies argilos-nisipos, similar celui din Sarmatian, fiind o continuitate de sedimente, reprezentate prin orizonturi alcatuite din marne, nisipuri si gresii. Pontianul are caracter transgresiv si este predominant marnos in jumatatea inferioara si nisipos argilos in partea superioara. Suita depozitelor pontiene incepe cu marnoargile, argile, nisipuri si nisipuri argiloae. Dacianul este dezvoltat intr-un facies argilos-nisipos cu carbuni si urmeaza in continuitate de sedimentare peste Pontian. In succesiunea depozitelo atribuite Dacianului se gasesc formatiuni reprezentate prin argile nisipoase si nisipuri, nisipuri cu intercalatii de carbune si nisipuri argiloase. Levantinul se dezvolta in continuitate peste Dacian si include un pachet de depozite alcatuitdin nisipuri galbui, argile si marne, uneori roscate in care se gasesc intercalatii de carbuni. Seismicitate Perimetrul este amplasat in zona sudica a Romaniei si prezinta urmatoarele caracteristici, conform STAS SR 111oo-1:1993, Normativ P100-1/2006: - intensitate seisima 71/2 scara MSK - perioada de colt 1,5 sec. - acceleratia Ks 0.76 g Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 29

30 Sursele de poluanţi pentru sol, subsol, ape freatice şi de adâncime Accidental, solul poate fi afectat prin scurgeri de carburanţi şi/sau lubrifianţi de la utilajele terasiere şi de la mijloacele de transport. Pentru a putea asigura o intervenţie rapidă în caz de poluare accidentală, generată de pierderi de carburanţi şi/sau lubrifianţi, beneficiarul are obligaţia să aibă în dotare materiale absorbante şi/sau substanţe neutralizatoare, să intervină imediat şi să anunţe autorităţile cu competenţe în domeniul resurselor minerale, apelor şi protecţiei mediului. În timpul operaţiilor de exploatare se pot identifica ca surse care să determine poluarea solului pe amplasament utilajele care transportă agregate. Acestea pot provoca poluări accidentale prin scurgeri de carburanţi şi/sau uleiuri minerale. Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului activităţile care implică întreţinere şi eventuale reparaţii ale utilajelor şi mijloacelor auto folosite pe amplasamentul analizat vor fi executate de către operatori economici specializaţi; personalul care deserveşte utilajele şi mijloacele auto va verifica funcţionarea acestora şi va anunţa administratorul societăţii asupra oricărei defecţiuni apărute; utilajele care s-au defectat în timpul etapelor de implementare ale proiectului vor fi îndepărtate de pe amplasament; pe amplasament nu vor fi stocaţi carburanţi, lubrifianţi sau deşeuri (anvelope uzate, uleiuri uzate, baterii auto, etc.); nu vor fi amplasate depozite de nisipuri sau agregate minerale pe terenurile adiacente şi care nu fac obiectul prezentului proiect; gestionarea corespunzătoare a deşeurilor generate. f) Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice In arealul in care urmeaza sa se realizeze amenajarea piscicola exista o fauna slab reprezentata, care va fi relativ putin deranjata de zgomotele produse de utilajele si instalatiile care vor actiona in perimetru si care are posibilitatea de a se refugia in zonele apropiate, unde exista un habitat similar cu cel original. Efectul asupra faunei se aproximeaza ca va fi minor si limitat la perioada de activitate, existand posibilitatea ca unele specii avi-faunistice sa se stabileasca la distante mai mari fata de locurile actuale de cuibarire. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect Terenul care face obiectul prezentei documentatii nu este inclus in reteaua ariilor protejate din Romania, Natura Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 30

31 Proiectul nu intra sub incidenta art. 28 din OUG nr 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor protejate Nu sunt prevăzute programe sau măsuri speciale pentru protecţia ecosistemelor, a biodiversităţii şi pentru ocrotirea naturii. g) Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public Identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane, respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional şi altele Terenul pe care se va realiza amenajarea piscicola se afla la cca. 500 m fata de limita localitatii Dirmanesti si la cca. 800 m fata de limita localitatii Valea Nandrii. Realizarea bazinului piscicol va duce la aparitia unei zone de agrement, unde se va practica pescuitul sportiv, ceea ce reprezinta un impact pozitiv asupra mediului social si economic al comunelor invecinate. Amplasarea bazinului piscicol fata de zonele locuite Prin respectarea măsurilor impuse a se lua, cu privire la poluarea factorilor de mediu aer, apă şi sol, se reduc substanţial riscurile de poluare a aşezărilor umane. În zonă nu se află monumente istorice, de arhitectură sau alte zone şi obiective de interes tradiţional, public sau istoric. Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 31