R A P O R T

Transcriere

1 AGENŢIA REGIONALA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI TIMIŞOARA REGIUNEA DE VEST R A P O R T privind starea mediului în judeţul Timiş aprilie 211

2 2 CUPRINS Pag. INTRODUCERE 3 I. STAREA DE CALITATE A AERULUI 4 I.1. Indicatorii retelei automate de monitorizare a calitatii aerului 4 I.2. Concentratii poluanti 8 I.2.1. Concentratii de dioxid de sulf (SO 2 ) 8 I.2.2. Concentratii de dioxid de azot (NO2) 8 I.2.3. Concentratii de monoxid de carbon (CO) 8 I.2.4. Concentratii de ozon (O 3 ) 8 I.2.5. Concentratii de pulberi in suspensie (PM 1 ) 8 I.2.6. Concentratii de pulberi sedimentabile 8 I.3. Evolutia calitatii aerului valori medii orare/zilnice 9 I.4. Evolutia calitatii aerului indici de calitatea aerului 12 I.4.1. Evoluţia indicelui general de calitatea aerului la staţiile din reţeaua locală de monitorizare 13 I.4.2. Variaţia concentraţiilor medii zilnice măsurate pentru indicatorii specifici 15 II. STAREA DE CALITATE A PRECIPITATIILOR 15 III. DETERMINARI ALE NIVELULUI DE ZGOMOT 16 IV. DETERMINARI ALE RADIOACTIVITATII 17 V. STAREA DE CALITATE A APELOR 18 V.1. Calitatea globală a apelor înregistrată în secţiunile de monitoring din subsistemul de supraveghere flux lent 18 V.2. Stadiul calitaţii apei râurilor Bega şi Aranca în secţiunile de supraveghere din subsistemul flux rapid zilnic 18 V.3. Situaţia producerii poluărilor accidentale 19 V.4. Concluzii 19 VI. GESTIONAREA DESEURILOR SI A SUBSTANTELOR CHIMICE PERICULOASE 2 VII. PROTECTIA NATURII, PROTECTIA SOLULUI SI SUBSOLULUI 21 VII.1. Starea ariilor naturale protejate în judeţul Timiş 21 VII.2. Situri Natura 2 22

3 3 INTRODUCERE Judetul Timis este situat in vestul tarii, punctele extreme ale judetului fiind cuprinse intre coordonatele 2 o 16 (Beba Veche) si 22 o 33 (Poieni) longitudine estica, 45 o 11 (Latunas) si 46 o 11 (Cenad) latitudine nordica. Cu o suprafata de 8697 km 2, Timisul detine 3,6% din teritoriul Romaniei, ocupand ca intindere locul I pe tara. Relieful se caracterizeaza prin predominarea campiilor, care acopera partea vestica si centrala a judetului, patrunzind sub forma unor golfuri in zona dealurilor, pe vaile Timisului si Begheiului. In estul judetului se desfasoara dealurile premontane ale Poganisului si partea sudica a podisului Lipovei. Inaltimile maxime corespund culmilor nord-vestice ale masivului Poiana Ruscai, culminand cu varful Padesul (138 m). Clima este temperata de tranzitie, cu influente submediteraneene. Temperatura medie anuala este de 1,7 C (19-199), inregistrandu-se maxima de 41 C in data de si minima de -35,3 C in Temperatura medie in 22 a fost de 12,3 C, minima fiind de 16,5 C (4.1.22) si maxima de 36,8 C ( ). Cantitatea de precipitatii cazuta in 23 a fost de 577 mm (771,1 mm in 1999), la o medie multianuala de 69,4 mm ( ). Maxima lunara s-a inregistrat in luna octombrie, de 113,2 mm, iar minima in luna ianuarie, de 4,2 mm. Vantul bate in campie dominant din nord. Teritoriul este strabatut de la Est la Sud-Vest de raurile Bega si Timis. In nord isi urmeaza cursul de la Est spre Vest raurile Mures si Aranca. Din totalul de ha, la nivelul anului 24, un total de ha (8,6%) este detinut de terenurile agricole dupa cum urmeaza: ha arabil, ha - pasuni, ha fanete, 431 ha vii, ha livezi si pepiniere pomicole, iar (12,5%) de terenuri cu vegetatie forestiera. Suprafata totala a sectorului privat este de ha in 24, fata de ha in anul In anul 24 s-au inregistrat productii de: mii m 2 de tesaturi din bumbac si tip bumbac, 369 mii buc. tricotaje din fire de matase si tip matase, mii perechi incaltaminte si 626 hl bere. La 18 martie 22 (recensamant 22), populatia judetului Timis a fost de locuitori, din care in mediu urban , iar in mediul rural , densitatea fiind de 78 locuitori/km 2. La 1 ianuarie 25, populatia judetului Timis a fost de locuitori, din care in mediu urban , iar in mediul rural , densitatea fiind de 75,8 locuitori/km 2. Din punct de vedere al organizarii administrative a teritoriului, judetul Timis are 2 municipii, Timisoara si Lugoj, 8 orase: Sannicolau Mare, Jimbolia, Buzias, Faget, Deta, Recas, Gataia, Ciacova si 87 de comune.

4 4 I. STAREA DE CALITATE A AERULUI I.1. Indicatorii retelei automate de monitorizare a calitatii aerului Determinarea nivelului de poluare a aerului cu noxe in luna aprilie 211, s-a realizat cu ajutorul retelei automate de monitorizare a calitatii aerului pentru aglomerarea Timisoara. Prezentam in tabelul nr I.1. situatia statiilor in luna aprilie 211: Tabelul nr. I.1. Situatia poluantilor pe statiile automate de monitorizare a calitatii aerului Localitate Timisoara Cod staţie TM-1 Calea Sagului TM-2 P-ta Libertatii TM-4 Str. I. Bulbuca Tip staţie Poluant Tip determinare Baza legala trafic fond urban NO 2 automat Ordin 592/22 SO 2 automat Ordin 592/22 CO automat Ordin 592/22 PM 1 automat Ordin 592/22 COV automat Pb manual Ordin 592/22 Observatii Captura de date 94,4% 96,1% 99,% 87,7% Benzen 98,4% Toluen 98,4% Etilbenzen 98,1% o-xilen 92,7% m-xilen 98,4% p-xilen 91,1% 93,3% NO 2 automat Ordin 592/22 - SO 2 automat Ordin 592/22 75,% CO automat Ordin 592/22 93,% PM 2,5 automat Ordin 592/22 95,2% Ozon automat Ordin 592/22 95,8% COV automat Benzen 96,1% Toluen 95,9% Etilbenzen 94,3% o-xilen 82,2% m-xilen 94,% p-xilen 9,9% Pb manual Ordin 592/22 - Parametrii 99,5% automat meteo industrial NO 2 automat Ordin 592/22 89,5% SO 2 automat Ordin 592/22 85,4% CO automat Ordin 592/22 88,8% PM 1 automat Ordin 592/22 76,2% Ozon automat Ordin 592/22 89,3% COV automat Benzen 14,1% Toluen 14,1% Etilbenzen 14,1% o-xilen 14,1% m-xilen 14,1% p-xilen 14,1%

5 5 Parametrii meteo automat 66,6% NO 2 automat Ordin 592/22 89,4% SO 2 automat Ordin 592/22 96,2% CO automat Ordin 592/22 96,9% PM 1 automat Ordin 592/22 91,6% TM-5 Calea Aradului trafic COV automat Pb manual Ordin 592/22 Benzen 98,7% Toluen 98,7% Etilbenzen 96,7% o-xilen 98,% m-xilen 98,7% p-xilen 98,6% 93,3% Carani Moravita Lugoj TM-3 TM-6 TM -7 fond suburban fond suburban industrial NO 2 automat Ordin 592/22 95,9% SO 2 automat Ordin 592/22 95,2% CO automat Ordin 592/22 99,1% PM 1 automat Ordin 592/22 98,8% Ozon automat Ordin 592/22 95,6% COV automat Benzen 99,3% Toluen 99,3% Etilbenzen 98,8% o-xilen 98,% m-xilen 7,2% p-xilen 94,% Pb manual Ordin 592/22 1% Parametrii 97,6% automat meteo NO2 automat Ordin 592/22 94,5% SO2 automat Ordin 592/22 98,6% CO automat Ordin 592/22 98,1% PM1 automat Ordin 592/22 98,6% Benzen 98,6% Toluen 98,1% COV automat Ordin 592/22 Etilbenzen 6,9% o-xilen 36,6% m-xilen 7,2% p-xilen 45,6% Pb manual Ordin 592/22 8,% Parametrii 65,9% automat meteo NO2 automat Ordin 592/22 95,8% SO2 automat Ordin 592/22 99,8% PM1 automat Ordin 592/22 98,1% COV automat Ordin 592/22 Benzen 99,% Toluen 99,% Etilbenzen 65,1% o-xilen 21,2% m-xilen 97,2% p-xilen 59,8% Parametrii 1% automat Ordin 592/22 meteo Centralizarea datelor furnizate de statiile de monitorizare a calitatii aerului este prezentata in tabelul nr. I.2. Tabelul nr. I.2. Valori minime, medii, maxime; numar depasiri valori prag si valori limita

6 6 Judet Staţia Tip statie Poluant unitate masura Valoare minima lunara Valoare medie lunara Valoare maxima lunara Nr. depasiri Prag tinta Nr. depasiri Valoare limita

7 7 TIMIS TM-1 trafic SO2(µg/m3),1h,65 5,72 19,2 SO2(µg/m3), 24h 1,43 5,71 1,23 NO2(µg/m3),1h 8,88 34,13 95,44 CO(mg/m3),8h,3,42 2,23 Benzen(µg/m3),32 2,84 15,28 PM1 automat (µg/m3),24h 16, 4,59 62,46 7 PM1 gravimetric (µg/m3),24h 22,8 47,7 87,4 6 Cd, ng/m 3,6644 1,5877 3, Pb, µg/m 3,154,333,567 Ni, ng/m 3 2,4331 4,6282 6,876 - TM-2 urban SO2(µg/m3),1h 3,63 5,81 8,85 SO2(µg/m3),24h 4,58 5,83 6,53 NO2(µg/m3),1h CO(mg/m3),8h,3,15 1,22 O3(µg/m3),1h 3,97 3,18 71,83 O3(µg/m3),8h 5,13 3,35 66,4 Benzen(µg/m3),1 2,14 13,25 PM2,5 automat(µg/m3) 2,1 9,28 22,44 PM2,5 gravimetric(µg/m3) 1,63 1,52 23,8 TM-3 suburban SO2(µg/m3),1h 2,13 6,37 29,33 SO2(µg/m3),24h 2,79 6,37 13,47 NO2(µg/m3),1h 1,59 5,38 17,37 CO(mg/m3),8h,3,8,3 O3(µg/m3),1h 9,95 63,59 124,17 O3(µg/m3),8h 15,97 63,61 113,62 Benzen(µg/m3),23 2,55 17,56 PM1 automat (µg/m3) 5,94 17,4 3,9 PM1 gravimetric 9,45 25,94 45,33 (µg/m3) Cd, ng/m 3,6317 1,1633 2,153 - Pb µg/m3,125,213,33 Ni, ng/m 3 1,291 3,96 7, TM-4 industrial SO2(µg/m3),1h,93 8,14 25,42 SO2(µg/m3),24h 3,81 8,33 2,5 NO2(µg/m3),1h,91 15,41 76,43 CO(mg/m3),8h,3,18 1,2 O3(µg/m3),1h 4,55 51,37 114,68 O3(µg/m3),8h 5,71 51,68 16,92 Benzen(µg/m3),9 1,8 6, - PM1 automat (µg/m3),24h 7,52 17,87 41,82 TM-5 trafic SO2(µg/m3),1h 1, 4,52 9,1 SO2(µg/m3),24h 3,47 4,52 6,28 NO2(µg/m3),1h 1,83 26,9 86,55 CO(mg/m3),8h,3,4 1,96 Benzen(µg/m3),82 2,64 7,35 PM1 automat (µg/m3) 18,1 34,34 58,1 3 PM1 gravimetric (µg/m3) 16,17 37,33 67,85 6 Cd, ng/m 3,4881 1,6749 3,6247 -

8 8 Pb µg/m3,94,243,46 Ni, ng/m 3 1,6133 4,145 7, TM-6 fond SO2(µg/m3),1h 4,42 7,27 28,36 - suburban SO2(µg/m3),24h 4,67 7,25 14,68 - NO2(µg/m3),1h,5 5,82 23,37 CO(mg/m3),8h,3,4,86 Benzen(µg/m3),6 2,44 11,79 PM1 automat (µg/m3) 1,82 8,69 17,78 PM1 gravimetric (µg/m3) 5,9 14,8 22,7 Cd, ng/m 3,4291 1,2856 2, Pb µg/m3,8,153,317 Ni, ng/m 3,3325 3,3353 7,131 - TM-7 industrial SO2(µg/m3),1h 6,7 9,86 4,46 SO2(µg/m3),24h 6,49 9,86 21,72 NO2(µg/m3),1h 6,24 17,25 8,18 Benzen(µg/m3),14 2,5 11,34 PM1 automat (µg/m3),24h 3,26 14,68 32,7

9 9 I.2. Concentratii poluanti I.2.1. Concentratii de dioxid de sulf (SO 2 ) Pe parcursul lunii aprilie 211, nu s-a inregistrat nici o depasire a valorii limita pentru media orara in conformitate cu prevederile Ordinului MAPM nr. 592/22. Valoarea maxima de 4,46 μg/m 3, s-a inregistrat in data de 24 aprilie 211, ora 1, la statia TM-7. Valoarea maxima reprezinta 11,56 % din VL. I.2.2. Concentratii de dioxid de azot (NO 2 ) Pe parcursul lunii aprilie 211, nu s-a inregistrat nici o depasire a valorii limita pentru media orara in conformitate cu prevederile Ordinului MAPM nr. 592/22. Valoarea maxima de 95,44 μg/m 3, s-a inregistrat in data de 2 aprilie 211, ora 21, la statia TM-1. Valoarea maxima reprezinta 47,72 % din VL. I.2.3. Concentratii de monoxid de carbon (CO) Nu s-a inregistrat nici o depasire a valorii limita pentru media pe 8 ore in luna aprilie 211 in conformitate cu prevederile Ordinului MAPM nr. 592/22. Valoarea maxima de 2,23 μg/m 3, s-a inregistrat in data de 1-2 aprilie 211, in intervalul orar 22-5, la statia TM-1. Valoarea maxima reprezinta 22,3 % din VL. I.2.4. Concentratii de ozon (O 3 ) In luna aprilie 211, nu s-a inregistrat nici o depasire a pragului de informare, valoarea maxima a mediilor pe 8 ore pentru aceasta luna, a fost de 113,62 μg/m 3 (reprezentand 94,68 % din valoarea tinta), fiind inregistrata in data de 21 aprilie 211, in intervalul orar 12-19, la statia TM-3. I.2.5. Concentratii de pulberi in suspensie (PM 1 ) S-au inregistrat depasiri ale valorii limite zilnice la probele prelevate pentru determinarile gravimetrice la statiile de monitorizare, dupa cum urmeaza: 6 probe la statia TM-1 (s-a inregistrat a 35-a valoare), 6 probe la statia TM-5 (s-a inregistrat a 28-a valoare). I.2.6. Concentratii de pulberi sedimentabile In luna aprilie 211, s-au prelevat 8 probe de pulberi sedimentabile in municipiul Timisoara si s-a inregistrat o depasire a concentratiei maxime admisibile (CMA) in conformitate cu prevederile STAS , valoarea maxima de 44,24 g/m 2 /luna inregistrandu-se in Timisoara pe C.Stan Vidrighin - Electrotimis.

10 1 I.3. Evolutia calitatii aerului valori medii orare/zilnice In figurile urmatoare este prezentata evolutia calitatii aerului pentru luna aprilie 211. Figura nr. I.3.1. NO 2 valori medii orare Figura nr. I.3.2. SO 2 - valori medii orare

11 11 Figura nr. I.3.3. SO 2 - valori medii zilnice Figura nr. I.3.4. CO valori medii continue de 8 ore

12 12 Figura nr. I.3.5. Ozon valori medii orare Figura nr. I.3.6. Ozon - valori medii continue de 8 ore

13 13 Figura nr. I.3.7. PM 1 - valori medii de 24 de ore I.4. Evolutia calitatii aerului indici de calitatea aerului Prezentăm mai jos evoluţia indicelui general de calitatea aerului din reţeaua locală de monitorizare a calităţii aerului. Legendă: TM-1 Calea Şagului,Timişoara TM-2 Piaţa Libertăţii,Timişoara CJ-5 TM3 TM5 TM2 TM4 TM1 TM7 TM-3 TM-4 TM-5 TM-6 Carani, Com. Sânandrei str. I. Bulbuca, Timişoara Calea Aradului, Timişoara Moraviţa CJ-4 CJ-3 CJ-2 CJ-1 TM-7 Lugoj TM6 Figura nr. I Amplasarea staţiilor de monitorizare în judeţ

14 14 I.4.1. Evoluţia indicelui general de calitatea aerului la staţiile din reţeaua locală de monitorizare Staţia TM-1 adresa: Calea Şagului, Timişoara 6 Indice general de calitatea aerului Data Staţia TM-2 adresa: Piaţa Libertăţii, Timişoara 6 Indice general de calitatea aerului Data Staţia TM-3 adresa: Carani, Com. Sânandrei 6 Indice general de calitatea aerului Data

15 15 Staţia TM-4 adresa: str. I. Bulbuca, Timişoara 6 Indice general de calitatea aerului Data Staţia TM-5 adresa: Calea Aradului, Timişoara 6 Indice general de calitatea aerului Data Staţia TM-6 adresa: Moraviţa 6 Indice general de calitatea aerului Data

16 16 Staţia TM-7 adresa: Lugoj 6 Indice general de calitatea aerului Data Datele sunt furnizate de staţiile automate din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului. I.4.2. Variaţia concentraţiilor medii zilnice măsurate pentru indicatorii specifici Datorită restricţiilor bugetare s-au sistat monitorizările realizate prin prelevări manuale şi determinări chimice. II. STAREA DE CALITATE A PRECIPITAŢIILOR In luna aprilie 211, s-au prelevat 4 probe de precipitatii din municipiul Timisoara. Tabel nr. II.1. Valori indicatori precipitatii Indicatorul Valoarea - alcalinitate, µeq/l ph 6,79-7,32 - conductivitate, μs/cm 75, sulfati, mg/l azotiti, mg/l,1-1,21 - amoniu, mg/l,6 -,18 - cloruri, mg/l 5,32-7,9 - ioni de calciu, mg/l 1,4-1,91 - ioni de magneziu, mg/l,13 -,32 - reziduu total, mg/l suspensii totale, mg/l duritate, Germane 4,113-7,34 III. DETERMINĂRI ALE NIVELULUI DE ZGOMOT

17 17 In luna aprilie 211 au fost efectuate masurari de acustica urbana urbana in cadrul actiunii de actualizare a bazei de date, la cererea unor societati si la solicitarea GNM. S-au facut determinari ale nivelului de zgomot echivalent L ech generat de traficul rutier si a activitatilor unor societati, pe timp de zi si noapte, in conformitate cu prevederile STAS 6161/3-82 si STAS 19-88, in zonele rezidentiale si din vecinatatea arterelor si intersectiilor municipiului Timisoara si a altor localitati. Masuratori de acustica urbana efectuate in urma solicitarilor, pe timp de zi : Nr. Crt. Zona L ech [dba] L ech MA [dba] 1. SC NEFERPROD IMPEX SRL - amplasament Industrii 68,5* 65, 2. SC NEFERPROD IMPEX SRL - amplasament Servicii 63,9 65, 3. S.C. ELAINE S.R.L. 61,3-4. S.C. BIERHAUS S.A. 6,4 4, 5. S.C. US FOOD NETWORK S.A. 6,9 5, 6. SC CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCTS SRL 65,4 65, * S-a luat in considerare valoarea cea mai mare din numarul total de masurari ale nivelului de zgomot de pe amplasament; de mentionat existenta surselor de zgomot secundare. Masuratori de acustica urbana pe timp de zi in cadrul actiunii de actualizare a bazei de date : Nr. crt. Zona L ech [dba] L ech MA [dba] 1. Carani - DJ 692 casa 59,7 5, 2. Carani - DJ 692 casa curba 6, 5, 3. Sanandrei - casa drum lateral 44, 5, 4. Sanandrei - limita scolii 6,2 75, 5. Timisoara, C.Aradului - statie monitorizare 65,3 5, 6. Timisoara, Str.Cugir nr. 6 55,3 5, 7. Timisoara, C.Sagului nr ,7 5, 8. Timisoara, intersectie C.Sagului cu Str.A.Ipatescu 69,1 5, 9. Timisoara, C.Sagului - cofetaria Codrina 71,2 5, Masuratori de acustica urbana efectuate la solicitarea GNM, in uma unor sesizari: Nr. Crt. Zona L ech [dba] L ech MA [dba] 1. Timisoara, str.l.catargiu nr.2 (local Porky's) 68,2* - * S-a luat in considerare valoarea cea mai mare din numarul total de masurari ale nivelului de zgomot de pe amplasament; de mentionat existenta surselor de zgomot secundare. S-au efectuat un numar de 16 determinari de acustica urbana in luna aprilie. S-au inregistrat depasiri ale limitei maxime admise in totalitatea punctelor de masurare (68,75%). La efectuarea acestor determinari s-a folosit sonometru de tip Bruel & Kjaer MEDIATOR IV. DETERMINĂRI ALE RADIOACTIVITĂŢII

18 18 In luna aprilie 211, in cadrul programului de supraveghere a radioactivitatii mediului s-au recoltat zilnic probe de aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, probe de apa bruta din canalul Bega, proba de apa de suprafata din raul Timis, apa de foraj, apa potabila, sol necultivat si vegetatie spontana. Tabel nr. IV.1. Indicatori reactivitate Aerosoli atmosferici Valori imediate, Bq/m 3 Minima Media Maxima Data max. Nr. valori semnificative Aspiraţia Aspiraţia Aerosoli atmosferici Minima Media Maxima Data max. Nr. valori semnificative masuratori dupa 5 zile, mbq/m 3 Aspiraţia 2-7 < <15.3 9/4/211 - Aspiraţia 8-13 < <17.2 3/4/211 - Depuneri atmosferice, Minima Media Maxima Data max. Nr. valori Bq/m 2 *zi semnificative Valoare imediată /4/ Apă brută, Bq/l Minima Media Maxima Data max. Nr. valori semnificative Valoare imediata /4/ Frecvenţa de prelevare zilnic Locul prelevării Rau Bega Apa potabilă, Bq/l Minima Media Maxima Data max. Nr. valori semnificative Valoare imediată Frecvenţa de prelevare zilnic Locul prelevării Retea alimentare Sol necultivat, Bq/g Minima Media Maxima Data max. Nr. valori semnificative Valoare după 5 zile /4/211 3 Locul prelevării Vegetaţie spontană, Bq/g Minima Media Maxima Data max. Nr. valori semnificative Valoare după 5 zile /4/211 4 Locul prelevării Platforma meteo Debitul dozei gama în Minima Media Maxima Data max. Nr. valori aer Semnificative MicroGy/h /4/ Observaţii Observaţii Observaţii Observaţii Observaţii Observaţii Observaţii Observaţii V. STAREA DE CALITATE A APELOR

19 19 Cunoaşterea calităţii apelor se desfaşoara în cadrul Monitoringului Naţional al Calităţii Apelor - MNCA - şi este asigurat de compartimentele cu profil specific din unitaţile bazinale de gospodărire a apelor. Aprecierea stadiului şi evoluţia calitătii apelor curgătoare de suprafaţă în luna aprilie, în judeţul Timiş se bazează pe rezultatele analizelor de apă recoltate în secţiunile din subsistemul de monitorizare în flux lent, flux rapid zilnic, subsisteme gestionate de Administraţia Bazinală de Apă Banat. V.1.Calitatea globală a apelor înregistrată în secţiunile de monitoring din subsistemul de supraveghere flux lent In luna aprilie în judeţ au fost în urmărire un număr de 22 secţiuni de monitorizare a calităţii apelor. Subsistemul a funcţionat corespunzător fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie şi microbiologie al A.B.A. Banat. Încadrarea calităţii apei s-a facut conform Ordinului 161/iunie 26, armonizată cu practica de la Nivelul Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare. Din analiza calitatii globale a apei în secţiunile de supraveghere în flux lent, situaţie prezentată în anexa la material pe grupele reprezentative de indicatori de calitate: regimul de oxigen, nutrienţi, salinitate, poluanţi toxici specifici, alţi indicatori relevanţi şi calitatea globală a cursului de apă reprezentând categoria de calitate cea mai defavorabilă a grupelor reprezentative, se poate trage concluzia ca în luna aprilie calitatea apei râurilor din judeţul Timiş s-a încadrat în clasele de calitate I -IV. În secţiunile de supraveghere de pe : râul Bega şi afluenţi - calitatea apei pe râul Bega a fost monitorizată în secţiunile Balinţ, Amonte Timişoara şi s-a încadrat în clasa I-a de calitate, iar în secţiunea Otelec calitatea apei a fost de clasa a III-a din cauza indicatorilor aferenţi grupelor regim de oxigen şi nutrienţi. Afluenţii Cladova şi Săraz s-au încadrat în clasa a II-a respectiv a III-a de calitate. râul Timiş şi afluenţi - calitatea apei s-a încadrat în clasa I-II-a de calitate, excepţie afluentul Şurgani, unde din cauza indicatorilor aferenţi grupei regim de oxigen şi nutrienţi, apa a fost de clasa a IV-a de calitate. Calitatea râului Bârzava s-a încadrat în limitele clasei a III-a, la grupa regim de oxigen şi nutrienţi. râul Bega Veche şi afluenţi - calitatea apei în secţiunile monitorizate s-a incadrat în limitele clasei a II- a de calitate, excepţie secţiunea Cenei unde a fost de clasa a III-a la regim de oxigen. râul Aranca - în secţiunile amonte Sânnicolau Mare şi Valcani, apa s-a încadrat în clasa a III-a de calitate. V.2.Stadiul calitaţii apei râului Bega în secţiunea de supraveghere din subsistemul flux rapid zilnic Flux rapid zilnic în secţiunea Otelec pe râul Bega Indicatorii de calitate monitorizaţi zilnic (ph, cloruri, CCOMn/O 2, NH 4 ) au avut în general valori care s-au încadrat în limitele clasei a II-a de calitate excepţie amoniu care s-a încadrat în limitele clasei a IV-a. Oxigenul dizolvat determinat în luna aprilie a avut valori cuprinse între 2,88-5,52 mg/l. V. 3.Situaţia producerii poluărilor accidentale

20 2 În luna aprilie pe cursurile de apă din judeţul Timiş nu s-a produs nici o poluare accidentală validată. V.4. Concluzii In luna aprilie pe cursurile de apă din judeţul Timiş, au fost asigurate clasele necesare de calitate atât la prizele de alimentare cu apă în scop potabil de la Timişoara, Lugoj cât şi la prizele altor categorii de folosinţe. Tabel nr. V Situaţia calităţii apei în secţiunile de control în flux lent din judeţul Timiş pe luna aprilie 211 Nr. Crt. Cursul de Apă Secţiunea Regim Oxigen Nutrienţi Salinitate Poluanţi toxici specifici Alţi ind. Chimici relevanţi 1 Bega Luncani 2 Hăuzeasca Am.loc.Fârdea 3 Cladova Am.loc. Cladova II I I - - II 4 Bega Balinţ I I 5 Săraz Loc. Saceni III II I - - III 6 Biniş Coştei Ţipari 7 Bega Am.Timişoara I I I I I I 8 Bega Otelec III III I II I III 9 Bega Veche Pişchia 1 Apa Mare Av.cf.Slatina II I II 11 Apa Mare Becicherecu Mic II II II 12 Bega Veche Sânmihaiu German II I II 13 Bega Veche Cenei III II III 14 Nădrag Am.cf.Timiş 15 Spaia Am.cf.Timiş II I II 16 Timiş Lugoj I I I I I I 17 Timiş Am.cf.Timişana I I I 18 Şurgani Chevereş IV IV IV 19 Pogăniş Otveşti II I II 2 Timiş Şag I I I 21 Lanca Birda Am.loc.Ghilad II II II 22 Timiş Grăniceri I I I I - I 23 Moraviţa Moraviţa II I II 24 Birdanca Am.cf.Bârzava II II II 25 Bârzava Partoş III III II - - III 26 Aranca Am.Sânnicolau III I III 27 Aranca Valcani III II III General VI. GESTIONAREA DESEURILOR SI A SUBSTANTELOR CHIMICE PERICULOASE

21 21 Tabel nr. VI.1. - Situatia deseurilor colectate/valorificate/eliminate in luna aprilie 211 Nr.crt. Tipul de deseu Colectat/Valorificat/Eliminat Cumulat de la (tone) 1. Deseuri municipale - colectate - stocate temporar - valorificate energetic - valorificate material - valorificate pentru reabilitare depozit Parta - eliminate in Timis - eliminate in alt judet - transportate la depozit Ghizela pentru probe tehnologice 2. Deseuri de hartie/carton - colectate - valorificate 3. Anvelope uzate - colectate - valorificate 4. Uleiuri uzate - colectate - valorificate 5. Acumulatori auto uzati - colectati - valorificati 6. Deseuri rezultate din prelucrarea masei lemnoase Rumegus - colectat Rumegus- valorificat Altele - colectat Altele - valorificat 7. Deseuri plastic Colectat din care PET colectat Valorificate, din care PET valorificat 8. Deseuri medicale periculoase - colectate - eliminate 9. Sticla - colectate - valorificate 1. Deseuri de echipamente electrice si electronice - colectate - valorificate 11. Deseuri textile - colectate - valorificate Luna aprilie 211 (tone) VII. PROTECTIA NATURII, PROTECTIA SOLULUI SI SUBSOLULUI

22 22 VII.1. Starea ariilor naturale protejate în judeţul Timiş La nivelul Judeţului Timiş există un număr de 19 arii naturale protejate, care însumate reprezintă,76% din suprafaţa judeţului. Conform Hotărârii Consiliului Judeţean nr. 19/1995, a Legii nr. 5/2, şi a HCL Lovrin nr.3/21, se află sub regim special de protecţie următoarele arii naturale protejate: Lunca Pogănişului (rezervaţie naturală botanică, declarată prin HCJ 19/1995 şi Legea nr.5/2, suprafaţă de 75,5 ha) Movila Şişitak (rezervaţie naturală botanică, declarată prin HCJ 19/1995 şi Legea nr.5/2, suprafaţă de,5ha) Mlaştinile Satchinez (rezervaţie naturală ornitologică, declarată prin HCJ 19/1995 şi Legea nr.5/2, suprafaţă de 236 ha) Beba Veche (rezervaţie naturală ornitologică, declarată prin HCJ 19/1995 şi Legea nr.5/2, suprafaţă de 2187 ha) Mlaştinile Murani (rezervaţie naturală ornitologică, declarată prin HCJ 19/1995 şi Legea nr.5/2, suprafaţă de 2ha) Pădurea Cenad (arie naturală protejată tip forestier, declarată prin HCJ 19/1995 şi Legea nr.5/2, suprafaţă de 279ha) Arboretumul Bazoş (rezervaţie ştiinţifică tip forestier, declarată prin HCJ 19/1995 şi Legea nr.5/2, suprafaţă de 6ha) Pădurea Bistra (arie protejată tip forestier, declarată prin HCJ 19/1995 şi Legea nr.5/2, suprafaţă de 19,9ha) Pădurea Dumbrava (arie protejată tip forestier, declarată prin HCJ 19/1995 suprafaţă de 31ha) Pădure-parc Buziaş (arie protejată tip mixt, declarată prin HCJ 19/1995 suprafaţă de 25,16ha) Insula Mare Cenad (rezervaţie naturală tip mixt, declarată prin HCJ 19/1995 şi Legea nr.5/2, suprafaţă de 3ha) Insulele Igriş (rezervaţie naturală tip mixt, declarată prin HCJ 19/1995 şi Legea nr.5/2, suprafaţă de 3ha) Sărăturile Diniaş (rezervaţie naturală pedologică, declarată prin HCJ 19/1995 şi Legea nr.5/2, suprafaţă de 4ha) Locul fosilifer Rădmăneşti (rezervaţie naturală paleontologică, declarată prin HCJ 19/1995 şi Legea nr.5/2, suprafaţă de 4ha) Pajiştea cu narcise Băteşti (arie protejată tip botanic, declarată prin HCJ 19/1995 şi Legea nr.5/2, suprafaţă de 2ha) Parcul Banloc (rezervaţie ştiinţifică tip mixt, declarată prin HCJ 19/1995, suprafaţă de 8ha) Lacul Surduc (arie protejată tip mixt, declarată prin HCJ 19/1995 şi Legea nr.5/2, suprafaţă de 362ha) Parcul Natural Lunca Mureşului Inferior are o suprafaţă de ha şi a fost declarat prin HG 2151/24. Se întinde pe teritoriul judeţului Timiş cu o suprafaţă de ha. În cadrul acestei suprafeţe, sunt incluse următoarele arii naturale protejate: Pădurea Cenad, Insulele Igriş, Insula Mare Cenad. Stejarii seculari din Lovrin (arie naturală protejată tip forestier declarată prin HCL Lovrin 3/21, suprafaţă de 6ha). VII.2. Situri Natura 2

23 23 La nivelul judeţului Timiş sunt declarate următoarele situri Natura 2: 1. Situri de importanţă comunitară (SCI) ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2 în România, conform Ordinului nr din 27 ROSCI64 Defileul Mureşului Inferior: Judeţul Timiş: Margina (1%) ROSCI18 Lunca Mureşului Inferior: Judeţul Timiş: Cenad (12%), Periam (2%), Sânnicolau Mare (1%), Sânpetru Mare (9%), Saravale (3%) ROSCI19 Lunca Timişului: Judeţul Timiş: Buziaş (3%), Chevereşu Mare (17%), Ciacova (5%), Foeni (2%), Ghilad (3%), Giera (1%), Giroc (11%), Giulvăz (4%), Moşniţa Nouă (13%), Pădureni (29%), Parţa (4%), Peciu Nou (1%), Racoviţa (13%), Recaş (1%), Remetea Mare (<1%), Sacoşu Turcesc (5%), Şag (9%), Topolovăţu Mare (<1%) ROSCI115 Mlaştina Satchinez: Judeţul Timiş: Biled (1%), Orţişoara (1%), Satchinez (14%), Variaş (2%) ROSCI25 Ţinutul Pădurenilor : Judeţul Timiş: Pietroasa (5%), Tomeşti (1%) 2. Arii de protecţie specială avifaunistică (SPA) ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2 în România, conform H.G. nr din 27 ROSPA47 Hunedoara Timişană: Judeţul Timiş.: Orţişoara (3%) ROSPA69 Lunca Mureşului Inferior: Judeţul Timiş: Cenad (12%), Periam (2%), Sânnicolau Mare (1%), Sânpetru Mare (9%), Saravale (3%) ROSPA69 Defileul Mureşului Inferior - Dealurile Lipovei: Judeţul Timiş: 34.8% ROSPA78 Mlaştina Satchinez: Judeţul Timiş: Satchinez (2%) ROSPA79 Mlaştinile Murani: Judeţul Timiş: Orţişoara (1%), Pişchia (1%) ROSPA95 Pădurea Macedonia: Judeţul Timiş: Banloc (<1%), Ciacova (12%), Ghilad (23%), Giulvăz (3%) În luna aprilie 211, nu au fost semnalate sau constatate acţiuni cu impact negativ asupra integrităţii ariilor naturale protejate mai sus menţionate. În luna aprilie 211: - s-au analizat documentaţii în cadrul procedurii de reglemetare pentru stabilirea necesităţii demarării/nedemarării procedurii de evaluare adecvată şi s-au emis referate tehnice de specialitate privind integrarea aspectelor de biodiversitate în etapele de reglementare pentru diferite obiective; - monitorizarea stării de conservare a ariilor naturale protejate din judeţ; - centralizarea datelor la nivelul judeţului Timiş, referitoare la acţiunea de evaluare a efectivelor pentru speciile de animale strict protejate pentru anul 211, raportate de către gestionarii fondurilor de vânătoare din judeţul Timiş în vederea raportării către ANPM; - emitere autorizaţie de mediu în conformitate cu ORD. nr.41/28 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora; - completare/corectare date existente în baza de date IBIS la nivelul judeţului Timiş în modulul Arii Protejate; - verificarea stării de conservare în aria naturală protejată Lunca Pogănişului împreună cu GNM CJ Timiş; - participare la acţiunea cu tema Masă rotundă Eu... cetăţean al terrei organizată de Liceul Teologic Penticostal Logos Timişoara, eveniment în cadrul sărbătoririi Săptămânii Pământului

24 24 - întocmirea adreselor de răspuns la solicitări de informaţii către instituţiile solicitante; - întocmirea altor raportări curente specifice compartimentului.