Microsoft Word - Annual Review Apa Canal.rom.doc

Transcriere

1 ANALIZA activităţii financiare şi productive a întreprinderilor de alimentare cu apă şi canalizări al Asociaţiei Moldova Apă-Canal pe anul

2 Cuprins 1. Introducere 3 2. Analiza activităţii de producere întreprinderilor de alimentare cu apă şi 4-5 canalizări, membrilor Asociaţiei Moldova Apă-Canal pe anul Anexa I таб.1 Indicatori de producţie a sistemelor de alimentare cu apă pe anul 2002 în comparaţie 6-7 cu anul таб.2 Indicatori comparative privind alimentarea cu apă de întreprinderile Asociaţiei pe anii таб.3 Datele statistice privind funcţionarea sistemelor de canalizare în localităţi pe anul таб.4 Datele statistice (1-gospodaria) privind exploatarea apei de întreprinderile, membrii Asociaţiei Monitoring economico-financiară a întreprinderilor de alimentare cu apă şi canalizări pe anul Analiza volumelor vânzărilor fixe Analiza rezultatelor financiare Analiza situaţiei patrimonială 18 Analiza surselor de mijloace 19 Analiza lichidităţii 19 Analiza fluxului mijloacelor băneşti 20 Analiza eficienţii folosirii activelor şi rentabilitatea activităţii de gospodărie 20 Analiza cheltuielilor de exploatare şi tarife Analiza creanţelor debitoare şi creditoare Analiza resurselor umane şi salarii Concluzii 27 Anexa II таб.1 Structura vânzărilor fixe таб.2 Dinamica vânzărilor fixe таб.3 Dinamica vânzărilor fixe таб.4 Dinamica rezultatelor financiare până la impozitare ( ) 31 таб.5 Dinamica rezultatelor financiare până la impozitare таб.6 Analza rezultatelor financiare таб.7 Analiza situaţiei patrimoniale (coeficient imobilizării) таб.8 Parte patrimonială destinaţiei de producere таб.9 Parte unităţii active mijloacelor fixe таб.10 Active pe termen lung (caracteristica uzuri mijloacelor fixe pe ) 41 таб.11 Analiza uzuri mijloacelor fixe pe grupe г таб.12 Active nete (patrimoniu net) таб.13 Active nete curente (mijloace proprii circulante) 46 таб.14 Analiza surselor de mijloace (coeficient autonomiei) таб.15 Analiza surselor de mijloace pe г. (structura capitalului propriu de 49 împrumut) 2

3 таб.16 Corelaţie între activele nete şi capitalul statutar 50 таб.17 Analiza lichidităţii (coeficient lichidităţii curente) таб.18 Coeficient lichidităţii absolute таб.19 Analiza fluxului mijloacelor băneşti таб.20 Randamentul mijloacelor fixe (coeficient exploatării mijloacelor fixe) 57 таб.21 Rotaţie mijloacelor circulante 58 таб.22 Analiza rentabilităţii a activităţii de gospodărie таб.23 Rentabilitatea economică 61 таб.24 Tarife la servicii de alimentare cu apă pe таб.25 Tarife la servicii de canalizare pe таб.26 Structura cheltuielilor întreprinderilor pe таб.27 Corelaţie între tariful industrial şi tariful la apă pentru populaţie 66 таб.28 Corelaţie între tariful industrial şi tariful la canalizare pentru populaţie. 66 таб.29 Structura venitelor la apă şi canalizare таб.30 Calcularea rezultatelor financiare la apă şi canalizare таб.31 Calcularea tarifului mediu таб.32 Cheltuieli activităţii operaţionale таб.33 Fondul remunerării muncii (ponderea în vânzările nete şi cheltuieli) 73 таб.34 Datorii creditoare a întreprinderilor таб.35 Datorii debitoare a întreprinderilor таб.36 Analiza debitoarelor şi creditoarelor în comparaţie cu таб.37 Analiza datoriilor debitoare şi creditoare pe termenul formării таб.38 Colectarea datoriei debitoare таб.39 Analiza datoriilor debitoare la vânzări nete 84 таб.40 Analiza achitării serviciilor comunale de populaţie 85 таб.41 Analiza achitării serviciilor comunale 86 таб.42 Analiza creanţei la salarii таб.43 Fluxul mijloacelor băneşti таб.44 Analiza fluxului mijloacelor băneşti таб.45 Analiza resurselor umane pe numărul de personal 91 таб.46 Dinamica salariului mediu таб.47 Calcularea salariului mediu pe таб.48 Dinamica salariului mediu în RM ( ) 94 таб.49 Volumul vânzărilor nete mediu anual pe 1 lucrător. 95 3

4 ANALIZA activităţii financiare şi productive a întreprinderilor de alimentare cu apă şi canalizări al Asociaţiei Moldova Apă-Canal pe anul Introducere Raportul dat este alcătuit conform sistemei reprezentării rapoartelor contabile şi statistice, determinat de Departamentul statisticii şi sociologiei al Republicii Moldova. În componenţa raportului de gestiune financiar, care este folosit analizând anul 2002 sunt incluse următoare rapoarte financiare: - bilanţul contabil (formă 1); - raportul privind rezultatele financiare (formă 2); - raportul privind fluxul capitalului băneşti (formă 3); - raportul privind fluxul mijloacelor băneşti (formă 4); - anexa la bilanţul contabil (formă 5); - anexa la raportul privind rezultatele financiare (formă 6). Au fost folosite rapoarte statistice: - 1- apeducte-canalizare (anual) «Funcţionarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare»; - 1- gospodăria de alimentare cu ape; - 5-с - «Consumuri şi cheltuieli a întreprinderilor»; - 1-т (anual) «Raport pe muncă». În afară de elemente sus menţionate au fost folosite anchete specializate pe tarife, calculări pentru serviciile comunale prestatoare în total, între саге populaţia, structura datoriilor debitoare şi creditoare. Raporturi financiare şi anexe la ei, cu excepţia raportului privind fluxul mijloacelor băneşti, alcătuit pe baza metodei calcului. Au fost analizate 40 întreprinderi de alimentare cu apă şi canalizare în republica, (din ele 24 întreprinderi de alimentare cu apă specializate, cele alte direcţii al gospodăriei comunal locative cu multe domenii) pe perioada Toate întreprinderile sunt proprietatea de stat, care au următoare forme legislativorganizatorice: 31 întreprinderi municipale, 3 societăţi pe acţiuni şi 6 întreprinderi de stat. 4

5 ANALIZA activităţii de producţie a întreprinderilor de alimentare cu apă şi canalizări Asociaţiei Moldova Apă-Canal pe anul 2002 În anul 2002 în componenţă Asociaţiei Moldova Apă-Canal au întrat 40 întreprinderi de alimentare cu apă şi canalizare, care exploatez 674 staţii de pompare şi 469 sonde arteziene, cu capacitatea 229 mii.м.c./zi, în afară de această captare de apă de suprafaţă cu capacitate 561 mii.м.c./zi, adică capacitate captării de apă a rămas la nivelul anului 2001 şi constituie în general 790 mii.м.c./zi. Lungime reţelei de alimentare cu apă şi apeductului constituie 3623 кm, în comparaţie cu 3523 кm în anul 2001, adică lungimea reţelei este mărită cu 100 кm din cauza construcţiei apeductului în or. Chişinău (tabl.1) În ultima perioadă de întreprinderile a fost vândut în reţeaua 120,4 mln.m.c de apă, între care din priză proprie este captată 113,9 mln.m.c provenite din alte părţi 6,5 mln.m.c, totodată este realizat consumătorilor 69,7 mln.m.c, ce constituie 57,8 % din volumul apei pompate de priză de apă, adică apă este pompată, practic la nivelul anului 2001 (58 %), dar realizarea apei consumătorilor este redusă cu 11,6 % (tabela 2), deşi exploatarea capacităţii prizelor de apă proprii constituie 39 % (datele sunt prezentate cu evidenţa apeductului Soroca-Bălţi). Cheltuieli neproductive, pierderi de apă şi cheltuieli pentru necesităţi tehnologice în anul 2002 au constituit 50,8 mln.m.c în comparaţie cu 52,9 mln.m.c în anul 2001, dar în general aceste cheltuieli constituie 42 % din volumele apei pompate şi provenite din alte surse, ce demonstrează uzura mare conductelor exploatate cu toată că volumele apei realizate consumătorilor sunt reduse (datele cheltuielilor apei necontorizate şi pierderilor sunt indicate în tabele fără contorizare consumului apei pentru necesităţi tehnologice). Consumul specific energiei electrice în general pe întreprinderile la un m.c. apei realizate rămâne la nivelul anului 2001, însă la câteva întreprinderi el a crescut în 1,5 2 ori. Aşa cu exemplu în Drochia el a constituit 4,07 кwh/m 3 în comparaţie cu - 2, în Căuşeni 2,12 кwh/m 3 în comparaţie cu 0,54, în Ştefan Vodă 2,44 în comparaţie cu - 1,6 şi aşa mai departe. Situaţia analogică cu reducerea volumelor s-a creat cu evacuarea apelor uzate. Aşa cu capacitatea sistemelor de canalizare 665 mii.m 3 /24 ore şi lungimea colectorilor aproape de 2- кm (1917 кm) evacuarea generală apelor uzate la construcţii de tratare a constituit 77,2 mln.m 3 în comparaţie cu 91,8 mln.m 3 sau cu 16 % mai puţin, dar de la abonaţi sunt evacuate doar 54,127 mii.m 3, adică 23,0 mln.m 3 sau 29,8 % scurgerilor provin din apele subterane, de zăpadă şi apele ploilor în rezultatul proceselor tehnologice la suprafaţă construcţiilor de tratare. Utilizarea capacităţilor construcţiilor de tratare cu fluxul volumelor neachitate a apelor uzate nu depăşeşte 32 %.(tabl. 3) În anul 2001 volumul apelor uzate a constituit 38 %, cu toate că reducerea volumului dat a constituit 8,0 % în anul 2002 în comparaţie cu anul 2001, acest factor nu reprezintă condiţie normală a colectorilor şi căminelor de vizitare, pentru că volumele date depăşesc volumele normative mai mult de 2 ori din cauza reparaţiilor importune, schimbarea şi reconstrucţie sistemelor de canalizare. Volumul tratării normative a apelor uzate a constituit 78,9 % în comparaţie cu 89 %. Reducerea volumului normativ a epurării este legată de evacuarea apelor uzate fără tratare în Soroca şi creşterea cantităţii apelor uzate tratate insuficient în Orhei, Căuşeni, Ungheni şi alt. ( tabela 4). 5

6 Rezultatele lucrului al Asociaţiei Moldova Apă-Canal demonstrează reducerea continuată a volumelor serviciilor prestatoare. Reducerea volumelor a serviciilor prestatoare a avut doi factori principale reducerea producţiei industriale şi trecerea la sisteme de alimentare cu apă locale dintr-o parte şi evidenţa volumelor serviciilor prestatoare în legătura cu contorizare în fondul locativ şi corespunzător utilizarea mai mult raţională din creşterea tarifelor. Totodată reducerea investiţiilor de stat şi starea financiară a întreprinderilor Apă-Canal, a adus la agravarea situaţiei tehnice reţelelor şi construcţiilor de alimentare cu apă şi canalizare şi reducerea cantităţii şi calităţii serviciilor prestatoare pentru consumători. Rezultatul situaţiei date este că multe localităţi sunt asigurate cu apă numai câţiva ore în zi, se înrăutăţeşte calitatea apei pe indicatori bacteriologice, creşte numărul avariilor şi procentul general pierderilor de apă, se reduce asigurarea şi siguranţă alimentării cu apă comunală. Deconectări de energie foarte dese planificate ( sau în formă de sancţiuni) la fel influenţează situaţia dată. Aşa, spre exemplu, în Călăraşi apă este alimentată de 3 ori pe 2 ori în zi ; în Străşeni 2 ori în săptămână şi nu mai mult de 10 întreprinderi, între care Chişinău alimentez apă 24 de ore. Apeductul interraional Soroca-Bălţi, spre exemplu n-a furnizat apă patru luni (de la 1 iunie până la 1 octombrie) la fel din cauza datoriilor pe energie şi alt. Situaţie financiară critică a stării întreprinderilor de alimentare cu apă şi canalizare, care aduce dintr-o parte la reducerea volumelor şi calităţii serviciilor prestatoare şi din alte parte necesită creşterea tarifelor la serviciile date, cu scopul sprijinii activităţii reţelelor de inginer şi construcţiilor Situaţia dată provoacă numeroase reclamaţii de la populaţie, pentru că până acum nu sunt rezolvate multe întrebări. În special, problema achitării pentru instalaţie contoarelor şi plată pe consumul de apă efectiv, şi deservire şi reparaţii reţelelor în interiorul blocurilor şi altele. Tot aşa de actual se devină problema reconstrucţiilor şi modernizarea construcţiilor de epurare care activează a apeductului în Leova, Cantemir, Cahul, pentru că instalaţii de epurare şi dezinfectării apei nu este asigurată cu calitatea necesară în timpul viitor. Cum a fost menţionat, nivelul foarte jos a investiţiilor este utilizat pentru lichidarea situaţiilor de accidente nu permit dezvoltarea şi modernizarea domeniului dat, introducerea tehnologiilor noi, echipamentul, regenţii, şi totodată atragerea creditelor externe la moment dat numai se planifică, dar capitalul planificat în programa de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor din republica până la anul 2006 sunt ireale ( pentru anul 2002 a fost planificat 73,9 mln. lei, de fapt la câţiva judeţe nu a fost alocate nici 50% capitalului). Situaţie analogică s-a creat cu sisteme de canalizare în multe localităţi. În Teleneşti construcţii create înainte au fost distruse cu totul, descompletate şi scoase din exploatare. Mai mult decât atât, multe construcţii de canalizare, unde a fost începută, la fel sunt desfăcute şi nu pot fi restabilite (reconstrucţie în Ştefan Vodă, Sîngerei, Orhei, Nisporeni şi altele) şi continue se distruge. Mijloace de mizerie alocate din fondul ecologic în Călăraşi, Comrat, nu rezolv problema sistemelor de canalizare în general. Situaţia de crizis în care este direcţia gospodăriei de alimentare cu apă şi canalizare este rezultatul reformei de transmitere întreprinderilor de alimentare cu apă şi canalizare în subordonare autorităţilor publice locale, baza legislativ-normativă insuficientă, lipsa investiţiilor pentru renovarea şi dezvoltarea fondurilor fixe. Această situaţie demonstrează indicatorii economico-financiale pe rezultate anului

7 Lungimea apeduct şi reţelelor km RAPORT STATISTIC: Funcţionarea sistemelor de alimentare cu apă a anilor 2002 Număr. staţiilor pompare total Pompare arteziene unităţi Capacitatea mii m.c. arteziene staţiile de tratare Apă captată mii m.c. artezien. subterane de suprafaţă Captată din alte sisteme mii m.c. Volumul a apei tehnol. mii m.c. Pierderi % Apă furniz. mii m.c. Inclusiv: (mii m.c.) populaţie bugetare altor consum. Consumul de energie electrică mii kwh Consumul de energie electrică pe 1 m.c. de apă furnizată kwh/m.c Tabl. 1 Valoarea Numărul bilanţului pers. mii lei Municipiul Chişinău 1584,3 186,0 79,0 57,8 384,8 2476, ,4 37,5 2712,8 39, , ,6 3958, , ,1 1, , S.A."Apă-Canal Chişinău" 1534,8 180,0 75,0 54,9 384,8 1933, ,4 37,5 2711,8 40, , ,8 3954, , ,1 1, , Î.M. DGLC Stăuceni 31,5 20,0 1,0 0,5-191, ,0 164,7 150,3 2,6 11, , Î.M. RCL Cricova 18,0 4,0 3,0 2,4-352, ,0 35,0 227,0 184,5 1,9 40, , Judeţul Chişinău 178,5 41,0 34,0 24,4 0,0 761,9 0,0 46,5 5,4 54,0 364,0 332,7 18,9 12,5 890,1 2, ,6 163 Î.M."Apă-Canal" Anenii Noi 61,6 11,0 10,0 5,5-309, ,4 39,0 182,3 168,7 8,0 5,6 424,3 2, Î.M. Comunservice Criuleni 53,2 13,0 10,0 3,7-324, ,0 105,2 98,0 5,0 2,3 309,7 2, ,1 45 Î.S."Apă-Canal" Străşeni 53,2 15,0 13,0 15,0-128, ,0 51,3 43,8 3,7 3,8 144,0 2, ÎMDC Cojuşna 7,0 1,0 1,0 0, Î.M.C. Floreni-service 3,5 1, ,5-45,0 25,2 22,2 2,2 0,8 12,1 0,48 79,5 5 Judeţul Bălţi 412,9 145,0 108,0 55,4 0,0 4131,0 0,0 5993,1 1439,3 42,0 4427,7 3491,9 540,9 394, ,8 2, Î.M."Regia Apă-Canal" Bălţi 263,6 91,0 58,0 48,3-3364,6-5902,1 1439,1 43,0 3803,0 2950,0 490,7 362,3 8928,7 2, D.P."Apă-Canal" Făleşti 41,4 23,0 21,0 3,2-231, ,0 203,4 183,1 18,3 2,0 456,4 2, Î.M. GC Glodeni 34, ,0-56,0 39,7 33,1 6,0 0,6 36 1, D.P."Apă-Canal", Rîşcani 28,9 18,0 16,0 2,0-185, ,0 117,1 90,3-26,8 323,3 1, ,9 28 D.P."Apă-Canal", Sîngerei 44,1 13,0 13,0 1,9-349, ,2 24,0 264,5 235,4 25,9 3,2 306,4 1,2 8951,8 19 Judeţul Cahul 80,8 10,0 0,0 0,0 24,0 0,0 1819,5 0,0 352,3 19,8 1107,0 905,7 87,5 113,8 2451,2 2, ,8 111 Î.M. "Apă-Canal" Cahul 70,2 8, ,4-1758,1-341,3 20,0 1065,0 870,3 81,8 112,9 2260,2 2, ,7 83 Î.M. "Apă-Canal" Cantemir 10,6 2, ,6-61,4-11,0 13,0 42,0 35,4 5,7 0,9 191,0 4,5 3735,1 28 Judeţul Taraclia 57,8 21,0 17,0 2,9 0,0 419,4 0,0 0,0 6,4 52,0 193,1 166,3 4,4 22, , D.P."Apă-Canal" Taraclia 57,8 21,0 17,0 2,9-419, ,4 52,0 193,1 166,3 4,4 22, , Judeţul Edineţ 167,9 26,0 15,0 6,4 40,0 268,5 969,4 0,0 78,6 41,0 647,2 360,3 13,6 273,2 3403,1 2, ,8 102 Î.M. "Apă-Canal", Edineţ 91,3 11,0 5,0 2,9 32,0 75,3 969,4-78,6 44,0 506,1 225,0 10,8 270,3 3005,3 3, ,8 68 Î.M. GC Briceni 27,8 5,0 4,0 1,2 8,0 70, ,0 60,0 58,0-2,0 191,7 3, ,5 14 Î.M. LC Lipcani 29,2 3,0 2,0 1,5-20, ,0 17,1 15,1 1,5 0,5 77,4 4, D.P."Apă-Canal" Donduşeni 19,6 7,0 4,0 0,8-103, ,0 63,9 62,2 1,3 0,4 128,7 1, ,5 11 7

8 Lungimea apeduct şi reţelelor km Număr. staţiilor pompare total Pompare arteziene unităţi Capacitatea mii m.c. arteziene staţiile de tratare Apă captată mii m.c. artezien. subterane de suprafaţă Captată din alte sisteme mii m.c. Volumul a apei tehnol. mii m.c. Pierderi % Apă furniz. mii m.c. Inclusiv: (mii m.c.) populaţie bugetare altor consum. Consumul de energie electrică mii kwh Consumul de energie electrică pe 1 m.c. de apă furnizată kwh/m.c Tabl. 1 (continuare) Valoarea bilanţului mii lei Judeţul Lăpuşna 150,3 32,0 23,0 8,5 3,7 468,7 221,5 0,0 24,5 33,0 435,4 413,5 17,0 5,9 838,3 1, Î.M. "Apă-Canal"Basarabeasca 30,0 10,0 9,0 1,0-332, ,0 227,7 217,3 7,4 3,0 151,4 0,66 839,5 20 Î.M.DPGLC Leova 37,0 3, ,7-221,5-24,5 47,0 92,0 84,2 6,8 1,0 264,9 2, ,2 30 Î.M. GAAC Hînceşti 83,3 19,0 14,0 7,5-136, ,0 115,7 111,0 2,8 1, , Municipiul Orhei 225, , , ,6 14,03 42,3 1062,6 882,3 69, ,9 2, Regia "Apă-Canal" Orhei 160, ,9-1395,5-16,6 13, ,2 566,5 36,8 106,0 1266,3 1, ,9 62 Î.M. "Apă-Canal" Rezina 27, ,64-10, ,0 266,6 23,8 3,7 723,9 2, D.P."Apă-Canal" Teleneşti 24, ,6-89, , ,5 29,3 8,4 0,8 221,7 5,7 7258,2 13 Î.M. Şoldăneşti-Service 13, ,8-25, ,9 19,9-0,6 40,0 1,5 3910,5 16 Judeţul Soroca 291, , ,9 7058,9 91,0 238,9 16,4 6924,2 789,2 39,1 103, ,4 1, ,7 259 Î.M. "Apă-Canal" Drochia 70, ,9-228, ,0 4,4 121,7 103,3-18, , ,8 50 S.A. Apeductul Soroca-Bălţi 47, ,9-220, , , ,9 109 S.A. Service Comunale Floreşti 112, , , ,0 172,5-68,2 547,4 2, Î.M. DAC Soroca 61, ,6-687,6-91,0 3,4 26,0 569,5 513,4 39,1 17, , Judeţul Tighina 151, , , ,2 37,7 265,4 248,5 11,5 5,4 913,1 3, Î.M. GCL Căuşeni 91, ,8-230, , ,1 6,2 3,7 488,9 2, D.P."Apă-Canal" Ştefan Vodă 19, ,0-168, ,4 44,1 5,3 1,0 411,3 8, D.P."Apă-Canal" Căinari 40, ,4-27, ,7 26,0 25,3-0,7 12,9 0, Judeţul Ungheni 136, ,8 12,7 216,7 1667, ,4 16,8 1461,1 1113,4 179,1 168,6 2516,5 1, Î.M. "Apă-Canal" Ungheni 67,5 1, ,7-1667, , ,2 82 Î.M. GAAC Nisporeni 19, ,9-71, , ,5 32,8 1,7 1,0 100,6 2, Î.M. GCL Călăraşi 50, ,9-145, ,3 21,4 5, , Gagăuzia 185, ,4-1542, , ,9 734,9 32,2 25,8 2928,5 3, Î.M. Su-Canal Comrat 81, ,6-975, ,5 453,9 24,9 11, , Î.M. "Apă-Canal" Ceadîr-Lunga 59, ,0-443, , ,5 226,2 5,4 12,9 768,5 3, ,1 33 Î.M. "Apă-Canal" Vulcăneşti 44, ,8-123, ,9 54,8 1,9 1,2 190,0 1, Total: 3622, ,2 561, , ,7 6511,7 4988,03 37, , ,3 4971, , , Total fără Apeduct Soroca-Bălţi 3575, ,2 465, , ,8 6511,7 4762,5 39, , ,3 4971, , , , Numărul pers. 8

9 Indicii de producţie privind alimentatea cu apă pe anii Tabl. 2 Apă сaptаtă Apă furnizată % +/- Consumul % mii m.c. % mii m.c. % Pierderi şi consumul de apă necontorizat Consumul de energia electrică mii kwh / / / / 2001 de energia electrică mii kwh/m 3 (apă captată din izvor) Municipiul Chişinău 99462, ,3 91, , ,2 92, , , , , S.A."Apă-Canal Chişinău" 98825, ,9 91, ,5 92, , ,6 84,6-15, , ,1 0,95 0,93 97,9 Î.M.DGLC Stăuceni ,4 74, ,7 77, ,7 62,1-37,9 21, ,08 1, Î.M. RCL Cricova 400, , ,2 137,4 124,0 90,2-9,8 520, ,3 1,1 84,6 Judeţul Chişinău 792,4 808, , ,3 217,8 439,0 201,6 +101, , Î.M."Apă-Canal" Anenii Noi 226,8 309, ,2 182,3 100,6 45,6 121,7 266,9 +166, ,3 1,7 1,4 82,3 Î.M. Comunservice Criuleni 350, ,9 105,2 44,2 112,6 219,0 194,5 +94,5 350,2 309,7 1,0 0,96 96,0 Î.S."Apă-Canal" Străşeni 102,9 128,3 124,7 57,9 51,3 88, ,0 171,1 +71, ,64 1,12 68,3 ÎMDC Cojuşna 72, , ,4-0,6 - - Î.M.C. Floreni-service 39,6 46, ,6 25,2 91, ,3 177,5 +77,5 18,5 12,1 0,5 0,3 60,0 Judeţul Bălţi 11972, ,1 84,6 7071,4 4427,7 62, ,1 86,9-13, , Î.M. Regia "Apă-Canal" Bălţi ,7 84,5 6422,4 3803,0 59,2 4546,6 4024,6 88,5-11, ,7 0,97 0,96 99,0 D.P."Apă-Canal" Făleşti 181,9 231,6 127, ,4 132, ,2 108,5 +8,5 360,8 456,4 1,98 1,97 99,5 Î.M."GC" Glodeni , ,7 38, ,3 25,0-7,5 10,0 36 0,03 0, D.P."Apă-Canal" Rîşcani 146,6 185,8 126,7 114,6 117,1 102, ,7 214,7 +114,7 253,3 323,3 1,73 1,74 100,6 D.P."Apă-Canal" Sîngerei 366, ,3 276,4 264,5 95,7 89,7 84,3 94,0-6, ,4 0,84 0,88 104,9 Judeţul Cahul 2130,9 1819,5 85, ,0 693,9 360,2 51,9-48, , Î.M."Apă-Canal" Cahul 2007,2 1758,1 87,6 1338, ,6 668,6 351,8 52,6-47,4 2328,2 2260,2 1,38 1,29 93,5 Î.M."Apă-Canal" Cantemir 123,7 61,4 49,6 98, ,7 25,3 8,4 33,2-66, ,5 3,1 206,7 Judeţul Taraclia ,4 113, ,1 86, ,9 147,3 +47, D.P."Apă-Canal" Taraclia ,4 113, ,1 86, ,9 147,3 +47, ,92 0,97 105,4 Judeţul Edineţ 1404,2 1237,9 88,2 781,5 647,2 82,8 623,7 590,8 94,7-5, , Î.M."Apă-Canal" Edineţ 1165,7 1044,7 89,6 587,5 506,1 86,1 578,2 538,6 93,2-6, ,3 2,42 2,88 119,0 Î.M."GC" Briceni , , ,0 83,3-16, ,7 3,18 2,74 86,2 Î.M."LC" Lipcani 74 20,2 27, ,1 27,6 12 3,1 25,8-74, ,4 1,53 3,83 250,3 D.P."Apă-Canal" Donduşeni 96, , ,9 87,5 23,5 39,1 166,4 +66, ,7 1,7 1,25 73,5 2002/

10 Tabl.2 (continuare) Apă captată Apă furnizată % +/- Consumul de Pierderi şi Consumul % energia electrică consumul de energia mii kwh/m3 mii m.c. % mii m.c. % de apă electrică (apă captată necontorizat mii kwh din izvor) / 2001/ Judeţul Lăpuşna 646,9 690,2 106,7 463,3 435,4 94,0 183,3 230,3 145,8 +45,8 1029,9 838, Î.M."Apă-Canal" Basarabeasca 324,1 332,5 102,6 246,4 227,7 92,4 77,4 104,8 135,4 +35, ,4 1,06 0,46 43 Î.M.DPGLC Leova 165,4 221,5 133,9 85, ,1 80,3 105,0 130,8 +30,8 198,5 264,9 1,35 1,20 88 Î.M. "GAAC" Hînceşti 157,4 136,2 86,5 131,8 115,7 87,8 25,6 20,5 80,1-19,9 487, ,09 3, Municipiul Orhei 1772,0 1865,7 105, ,6 89,1 579,7 802,8 138,5 +38, , Regia "Apă-Canal" Orhei 1189,5 1412,1 118,7 787,8 709,2 90,0 401,7 702,9 175,0 +75,0 1323,7 1266,3 1,11 0,9 81 Î.M."Apă-Canal" Rezina 402,8 337,9 83,9 338, ,9 64,4 44,0 68,3-31, ,9 1,6 2, D.P."Apă-Canal" Teleneşti 154,2 89,8 58,2 44,9 38,5 85,7 109,3 50,9 46,6-53, ,7 1,5 2, Î.M. Şoldăneşti Service 25,5 25,9 101,6 21,2 20,9 98,6 4,3 5, ,0 57,8 40,0 2,2 1,54 70 Judeţul Soroca 7865,7 8564,8 108,9 7056,4 6924,2 98,1 805,2 1401,9 174,1 +74, , , Î.M."Apă-Canal" Drochia 271,5 228,3 84,1 159,3 121,7 76,4 112,3 102,6 91,4-8, ,0 4, SA Apeductul Soroca-Bălţi 6109* 7058,9* 115,5 5858* 5993* 102,3 251,1 845,1 336,6 +236, ,63 1,50 92 SA Service Comunale Floreşti 540, ,3 330, ,5 209,5 248,5 118,6 +18,6 632,6 547,4 1,2 1,09 90 Î.M. "DAC" Soroca 944,8 778,6 82,4 708,2 569,5 80,4 232,3 205,7 88,5-11,5 1416, ,5 1,19 99 Judeţul Tighina 860,9 426,6 49, ,4 65,4 454,6 161,0 35,4-64, Î.M."GLC" Căuşeni ,7 44, , ,5 14,0-86,0 280,3 488,9 0,54 2,12 39 D.P."Apă-Canal" Ştefan Vodă 251,1 168,9 67,3 121,5 50,4 41,5 129,6 118,5 91,4-8, ,3 1,6 2, D.P."Apă-Canal" Căinari 86, ,1 57, ,0 29 1,0 3,4-96, ,9 1,09 0,48 44 Judeţul Ungheni 2326,7 1883,7 81,0 1952,8 1461,1 74,8 373,9 316,2 84,5-15, , Î.M."Apă-Canal" Ungheni , , ,0 83,6-16, ,74 0, Î.M."GAAC" Nisporeni 77, , ,5 95,9 40,2 35,1 87,3-12, ,6 1,27 1, Î.M."GLC" Călăraşi 160,5 145,7 90,8 131,8 119,6 90,7 28,7 26,1 90,9-9,1 658,9 850,9 4,1 5, Gagauzia ,3 72, ,9 69, ,0 75,3-24, , Î.M. "Cу-Канал" Comrat 1278,8 975,7 76,3 647,9 490,5 75,7 630,9 485,2 76,9-13, ,0 2, Î.M."Apă-Canal" Ceadîr-Lunga 618,3 443,5 71,7 372,3 244,5 65, ,6 82,8-17,2 1201,3 768,5 1,94 1,73 89 Î.M."Apă-Canal" Vulcăneşti 240,9 123,1 51,1 116,8 54,8 46,9 124,1 65,2 52,5-47,5 306, ,27 1, TOTAL , , , ,8 88, ,6-13, , ,9 1,03 1, Total, fără Apeductul Soroca-Bălţi , ,1 90, , ,8 87, ,4 85,4-14, , ,9 1,01 1,00 99,4 2002/ / /

11 Datele dе alimentare şi realizare de apă de întrepriderile Asociaţiei Moldova Apă-Canal în mln.m.c , , , , ,500 46,800 0 apa captata realizarea realizarea pentru populatie

12 RAPORT STATISTIC: Funcţionarea sistemelor de canalizare din anul 2002 Tabl. 3 Numărul sistemelor de canalizare (unităţi) Capacitatea Stabilită de instalaţii de curăţire a apelor uzate (mii m.c. în 24 ore) Suprafaţa terenului nămolos (mii m.p.) Lungimea totală a sistemelor de canalizare (km) Numărul staţiilor de pompare a apelor uzate (unităţi) Colectate ape uzate-total (mii m.c.) Valoarea medie anuală de bilanţa sistemului de canalizare (mii lei) Ape uzate recepţionale de la abonaţi (mii m.c.) Inclusiv de la populaţie (mii m.c.) Ape uzate provenite din operaţiile tehnolog. (mii m.c.) Ape fluviale, freatice şi provenite din dezgheţ (mii m.c.) Consumul de energie electrică p/u transportarea şi epurarea apelor uzate total (mii kwh) Consumul specific de energie electrică p/u transportarea şi epurarea unui m.c. (mii m.c.) Ape uzate provenite din procesele tehnologice (mii m.c.) Epurate insuficient (mii m.c.) % normativ Ape uzate preluatede alte Sistemuri de canalizare (mii m.c.) Numărul lucrătorilor din activitatea respectivă (persoane) Municipiul Chişinău 6 448,8 329,9 932, , , , ,1 0, S.A."Apă-Canal Chişinău" 4 446, , , , , Î.M. DGLC Stăuceni* ,98 219,5 161,98 150, , Î.M. RCL Cricova 1 2 1,9 7,7-191, , ,6 0, Judeţul Chişinău 7 7,5 5,8 187, , , ,6-7,1 205,5 0,7 4, Î.M."Apă-Canal" Anenii Noi 3 7,5 5,8 93,8 5 74, ,1 131,6 1,61 4, Î.M. Comunservice Criuleni ,9 1 36, ,9 36,7 27, ,3 0, ,7 9 Î.S."Apă-Canal" Străşeni* , , , ,7 0, ÎMDC Cojuşna* ,6 17,5 24, ,6 0, ,6 6 Î.M.C. Floreni-service * , ,7 22, ,3 0, ,7 8 Judeţul Bălţi ,6 199, , ,2 4133,3 2703,5 1513,8 3499,9 4046,8 0,4 114,7 40,5-98,5 134,7 158 Î.M."Regia Apă-Canal" Bălţi , ,2 3885,8 2520,6 1513,8 3499,9 3778,5 0,42 114, D.P."Apă-Canal" Făleşti , ,2 77,4 51, ,5 0, ,4 6 Î.M. GC Glodeni , , ,2 1, ,3 16 D.P."Apă-Canal", Rîşcani 1 2,4 1,5 13,7 2 68, ,5 68,7 44, ,7 2, D.P."Apă-Canal", Sîngerei 1 0,6 0,1 4,2 1 44, ,3 44,1 43, ,1 0,8-40, Judeţul Cahul 2 17,2 8,7 58, , ,4 571, ,3 0,5-60, Î.M. "Apă-Canal" Cahul 1 13,7 6,3 49, , , ,3 0, Î.M. "Apă-Canal" Cantemir 1 3,5 2,4 8,9 1 60, ,4 52, ,4 93,4-20 Judeţul Taraclia 1 6,9 2,2 13,4 4 64, , ,7 0, D.P."Apă-Canal" Taraclia 1 6,9 2,2 13,4 4 64, , ,7 0, Judeţul Edineţ 5 32, , , ,9 518,3 246, , ,6 74,7-112 Î.M. "Apă-Canal", Edineţ ,6 50, , ,9 384,4 127, ,3 2, Î.M. GC Briceni , ,6 1, Î.M. LC Lipcani 1 0,4 0,4 2,8 1 3, ,3 3, ,3 2, D.P."Apă-Canal" Donduşeni 1 2,4-11,2 1 74, ,6 71, ,6 0,17-74,

13 Tabl. 3 (continuare) Numărul sistemelor de canalizare (unităţi) Capacitatea stabilită de instalaţii de curăţire a apelor uzate (mii m.c. în 24 ore) Suprafaţa terenului nămolos (mii m.p.) Lungimea totală a sistemelor de canalizare (km) Numărul staţiilor de pompare a apelor uzate (unităţi) Colectate ape uzate-total (mii m.c.) Valoarea medie anuală de bilanţa sistemului de canalizare (mii lei) Ape uzate recepţionale de la abonaţi (mii m.c.) Inclusiv de la populaţie (mii m.c.) Ape uzate provenite din operaţiile tehnolog. (mii m.c.) Ape fluviale, freatice şi provenite din dezgheţ (mii m.c.) Consumul de energie electrică p/u transportarea şi epurarea apelor uzate total (mii kwh) Consumul specific de energie electrică p/u transportarea şi epurarea unui m.c. (mii m.c.) Ape uzate provenite din procesele tehnologice (mii m.c.) Epurate insuficient (mii m.c.) % normativ Ape uzate preluatede alte Sistemuri de canalizare (mii m.c.) Numărul lucrătorilor din activitatea respectivă (persoane) Judeţul Lăpuşna 3 8,7 6,4 43, , ,4 501,4 369,3-25, ,9-116,7 77,8-85 Î.M. "Apă-Canal", Basarabeasca 1 1,3 0,3 6, ,30 761,4 342,3 284,1-20,2 132,7 0, ,1 74,8-32 Î.M.DPGLC Leova 1 4,7 4,2 12,6 3 29, ,6 22, ,3 2,8-29, Î.M. GAAC Hînceşti 1 2,7 1,9 24, , ,5 62, Municipiul Orhei 3 13,1 27,3 92, , ,9 547,5-304,4 699,1 0,6-895, ,9 75 Regia "Apă-Canal" Orhei , ,1 559,2 315, , Î.M. "Apă-Canal" Rezina , ,7 230,9 212, ,5 0, ,9 14 D.P."Apă-Canal" Teleneşti 1 3,1 2,3 7,7 2 80, ,2 31,8 19,1-48,4 43,6 0,5-80, Î.M. Şoldăneşti-Service Judeţul Soroca 3 19,1 24,4 104, , ,8 554,8 349, ,2 0,7-271, Î.M. "Apă-Canal" Drochia 1 3,5 1,9 45, , ,8 124,2 78, ,4 1, S.A. Apeductul Soroca-Bălţi S.A. Service Comunale Floreşti 1 5,3 2,5 5, , ,7 69, ,8 1, Î.M. DAC Soroca 1 10, , , ,9 201, ,22-271, Judeţul Tighina 3 7, , , ,8 115, ,3 0,4-162, Î.M. GCL Căuşeni 1 5,7 7,7 44, , , ,8 0,7-94, D.P."Apă-Canal" Ştefan Vodă 1 1,5 2 24,6-64, ,9 42, ,5 0,1-64, D.P."Apă-Canal" Căinari 1 0,6 0, , , ,8 0-8 Judeţul Ungheni 3 23,4 22,6 101, , ,1 1118, ,6 7,2 1692,2 1,5 1, ,9-157 Î.M. "Apă-Canal" Ungheni ,2 60, , , Î.M. GAAC Nisporeni 1 1,2 5,8 6, , , ,8 1,6 7,2 40,6 0,38 1, Î.M. GCL Călăraşi 1 7,2 10,6 34, , ,4 84,6 59, ,6 3, Gagăuzia 3 16,5 11,4 47, , ,8 357,3 211,2 3,1 79, , Î.M. Su-Canal Comrat 1 5,7 4,3 16, , ,3 180,1 111,9-79, , Î.M. "Apă-Canal" Ceadîr-Lunga 1 7 2,8 13, , ,4 68,3 1, , Î.M. "Apă-Canal" Vulcăneşti 1 3,8 4,3 17,6 3 35, ,5 35,8 31 1,3-13 0, Total: ,8 86, , , , ,5 7779, , ,7 78,9 755, fără : 353,3 total : 77173,3 NOTĂ: volumul apelor uzate, r emarcat cu * este pompat în sisteme de canalizare a or.chişinău 13

14 Datele despre evacuarea şi tratare normativă apelor uzate a întreprinderilor Asociaţiei pe anii млн.м ,100 82, , ,200 57, , Evacuarea apelor uzate Volumul apelor uzate tratate normativ Evacuarea apelor uzate de la abonente

15 Denumire organizaţiei Captatori premită în total pe an (mii m/c) Raport statistic "1-gospodăria" în anul 2002 Pierderile la transportare (mii m/c) Ape uzate evacuate, total (mii m/c) Normativ % biologică evacuate de la captată (mii m/c) % Netratat e (mii m/c) Evacuate epurare insuficient (mii m/c) Табл. 53 Transmis epurare (mii m/c) Municipiul Chişinău 91063, , , , ,3 162* S.A."Apă-Canal Chişinău" 90519, , , ,7 79, ,3 Î.M.DGLC Stăuceni 191,4 26,7 162* 84,6 162* Î.M. RCL Cricova ,3 191 Judeţul Chişinău 808, ,5 37,4 74, Î.M."Apă-Canal" Anenii Noi 309,4 121,7 74,5 24,1 74,5 100 Î.M. Comunservice Criuleni 324, ,7 11,3 36,7 Î.S."Apă-Canal" Străşeni 128, * 98,2 126* ÎMDC Cojuşna 24,6* 24,6* Î.M.C. Floreni-service 46,5* 21,3 40,7* 87,5 40,7* Judeţul Bălţi 10123,6 4257, ,4 8979, ,5 134,7 Î.M. Regia "Apă-Canal" Bălţi 9266,7 4024,6 8899, ,5 100 D.P."Apă-Canal" Făleşti 231,6 28,2 77,4 33,4 0 77,4 Î.M."GC" Glodeni 91 51,3 57,3 63,0 0 57,3 D.P."Apă-Canal" Rîşcani 185,8 68,7 68,7 37,0 68,7 100 D.P."Apă-Canal" Sîngerei 348,5 84,3 44,1 12,7 11, ,5 Judeţul Cahul 1819,5 360,2 916,4 50, ,4 60,4 Î.M."Apă-Canal" Cahul 1758, , Î.M."Apă-Canal" Cantemir 61,4 8,4 60,4 98,4 0 60,4 Judeţul Taraclia 419,4 220,9 64,4 15, ,6 14,4 D.P."Apă-Canal" Taraclia 419,4 220,9 64, ,0 14,4 Judeţul Edineţ 1237,8 590,8 518,3 41,9 387,7 74,8 130,6 Î.M."Apă-Canal" Edineţ 1044,7 538,6 384,4 36,8 384,4 100 Î.M."GC" Briceni Î.M."LC" Lipcani 20,2 3,1 3,3 16,3 3,3 100 D.P."Apă-Canal" Donduşeni 102,9 39,1 74,6 72,5 0 74,6 Judeţul Lăpuşna 690,2 230,3 501,4 72,8 385,7 77,7 115,7 Î.M."Apă-Canal" Basarabeasca 332,5 104,8 342,3 102,9 256,2 74,8 86,1 Î.M.DPGLC Leova 221,5 105,0 29,6 13,8 0 29,6 Î.M. "GAAC" Hînceşti 136,2 20,5 129,5 95,1 129,5 100 Municipiul Orhei 1865,7 802,8 1126,3 61,2 895,4 230,9 Regia "Apă-Canal" Orhei 1412,1 702,9 815,2 57, ,2 Î.M."Apă-Canal" Rezina 337, ,9 68, ,9 D.P."Apă-Canal" Teleneşti 89,8 50,9 80,2 89,3 0 80,2 Î.M. Şoldăneşti Service 25,9 5,0 Judeţul Soroca 1505,9 556,8 554,8 36,9 282, ,9 Î.M."Apă-Canal" Drochia 228,3 102,6 124,2 54,6 124,2 100 SA Apeductul Soroca-Bălţi SA Service Comunale Floreşti ,5 158,7 31,8 158,7 100 Î.M. "DAC" Soroca 778,6 205,7 271,9 34, ,9 Judeţul Tighina 426,6 161,0 162,8 38, ,8 Î.M."GLC" Căuşeni 230,7 41,5 94,1 40,8 0 94,1 D.P."Apă-Canal" Ştefan Vodă 168,9 118,5 64,9 38,4 0 64,9 D.P."Apă-Canal" Căinari ,8 14,1 0 3,8 Judeţul Ungheni 1883,7 316,2 1154,8 61,3 218,8 18,9 936 Î.M."Apă-Canal" Ungheni Î.M."GAAC" Nisporeni 71 35,1 106,8 150,4 106,8 100 Î.M."GLC" Călăraşi 145,7 26, , Gagauzia 1542,3 754,0 548,9 35, , Î.M. "Cу-Канал" Comrat 975,7 485,2 371,7 38, ,7 100 Î.M."Apă-Canal" Ceadîr-Lunga 443,5 203,6 141,4 31, ,4 100 Î.M."Apă-Canal" Vulcăneşti 123,1 65,2 35,8 29, ,8 100 TOTAL , , ,6 68, ,5 78,9 271, ,1 402,3 Fără Chişinău 22820,0 8839, , ,8 76,8 271,9 2539,8 402,3 Notă: Volumul apelor uzate, care este remarcat cu *, este pompat în sistemul de canalizare a or. Chişinău şi evedinţiat în îndicatori a or. Chişinău; volumul apei remarcat cu * este pompat din sistemul de alimentare cu apă or. Chişinău. 15

16 MONITORING economico-financiară a întreprinderilor de alimentare cu apă şi canalizări Analiza volumelor vânzărilor nete Pe perioadă de gestiune a întreprinderilor de alimentare cu apă şi canalizări, este obţinut venitul din vânzarea produselor, mărfurilor şi prestarea serviciilor pe suma ,6 mii. lei, (tabelă 1) (diagramă «Structura vânzărilor nete pe anul ). Structura vânzărilor nete pe anul 2002 (mii. lei) pe antreprize de constructii 2399 alte alta activitate realizarea marfurilor 2343 realizarea productiei 8676 canalizare apa Ponderea venitelor din servicii prestatoare pe alimentare cu apă prevalează în volumul general a vânzărilor şi este 68,9 %, pe canalizare - 24,5 %. 16

17 Pe parcursul anului 2002 întreprinderile n-au asigurat creşterea constantă a volumului general vânzărilor, care în perioadă de gestiune a fost în comparaţie cu anul 2001 cu 4197 mii. lei mai puţin (tabelă 2) (diagramă «Dinamica vânzărilor nete»). Dinamica vânzărilor nete , suma in MDL pe anii Reducere volumelor vânzărilor nete în comparaţie cu perioadă trecută se explică în general prin scăderea volumelor realizărilor de alimentare cu apă de 11 % şi evacuarea apelor uzate de 5,4 %. În acelaşi timp întreprinderile au recompensat parţial scăderea volumelor vînzărilor datorită reexamenării tarifelor. Până la anul 2002 creşterea anuală stabilă a vânzărilor nete a fost în medie (tabelă 3) (diagramă «Dinamica vânzărilor nete în anii »). Dinamica vânzărilor nete (mii.lei) , , , ,8 indicatorii pe anii

18 Analiza rezultatelor financiare Mai mult de 80 % de întreprinderi de alimentare cu apă şi canalizări, care sunt membrii Asociaţiei au terminat anul 2002 cu rezultatele negative pe suma generală mii.lei şi doar 7 organizaţii au obţinut profitul în suma de 1586 mii.lei. Însă, cum se vede în (tabela 4) (diagramă «Dinamica rezultatelor financiare pînă la impozitare în ) în anul 2002 soldul pierderilor a costituit 25279,5 mii.lei şi au fost redus în comparaţie cu anul 2001 cu 6628,6 mii.lei sau cu 21 %. Dinamica rezultatelor financiare până la impozitare rezultate financiare , , , pe anii , Dinamica rezultatelor financiare este în este prezentată în (tabelă 5) (diagramă Dinamica rezultatelor financiare»). Dinamica rezultatelor financiare indicatorii ,5 18

19 Pentru explicare cauzelor reducerii preţului (creşterea pierderilor) este necesar de examinat rezultatele financiare pe tipurile de activitate (tabelă 6). Parte mai mare a pierderilor (42%) este alcătuită din rezultatele financiare din activitatea operaţională. Din activitatea de investiţii pierderile au constituit 5933 sau 23,4 % şi din activitate financiară 8807 mii.lei (34,8 %). În perioada de gestionare cele mai importante factori, care au influenţat negativ rezultate din activitate operaţională au fost scăderile volumelor serviciilor prestatoare îndelungate şi schimbarea structurei consumătorilor, de asemenea întârzierea introducerii tarifelor noi din cauza creşterii preţurilor la resursele de energie, şi creşterea nivelului minim a salariului în ţară. Rezultatul financiar negativ din activitate de investiţii sa format din cauza depăşirii cheltuielilor de venituri, legate cu plecarea mijloacelor fixe. Pierderi din activitate financiară sunt obţinute ca diferenţă înregistrată pe an a deferenţii valutare negative şi pozitive. Analiza situaţiei patrimonială Pe perioada de gestiune (în comparaţie cu perioada trecută) întreprinderile au mărit valoarea generală patrimonială, care se află în ordonarea întreprinderii pe suma 7023 mii. lei ( ). În acelaşi timp volumul vânzărilor sa redus, ce demonstrează reducerea eficienţii a utilizării activelor avute. În structura patrimonială a întreprinderilor predomin activele pe termen lung: coeficient imobilizării pe a constituit 0,85 şi în comparaţie cu anul trecut sa redus cu 3 % (indicatorii din tabela 7). Pe parcursul perioadei de gestiune la întreprinderile s-a observat tendinţa creşterii patrimoniului destinaţiei de producţie de la 65,1 până 75,1 (tabela 8). Acesta este un indicator bun şi destul de mare. De asemenea s-a crescut partea sectorului activ a mijloacelor fixe ( maşine şi utilaj) de la 0,41 până la 0,51 (tabela 9). Caracterizez activele pe termen lung a întreprinderilor, aici trebuie de remarcat, pentru că elementele lor generale sunt mijloace fixe. Coeficientul uzurei pe sfârşitul perioadei de gestiune a constituit 44,5 % ( tabela 10). În raport pe perioada trecută el sa scăzut cu 3,97 (44,53-48,50). Cu toate acestea scăderea a aut loc din cauza introducerii 111,61кm reconstruite a reţelelor de alimentare cu apă А.О. Apă-Canal Chişinău, ce a atras scăderea procentuală a uzurei în general pe întreprinderi de alimentare cu apă şi canalizări. Fără mun.chişinău procentul uzurei mijloacelor fixe vor fi crescut cu 4,09 % (42,09-38 %). În tabela 11 este caracterizată uzura mijloacelor fixe pe grupe. De aici urmează, că uzura construcţiilor şi utulajuluii constituie mai mult de 50 %, mijloacele de transport 67 %. Pe parcursul anului 2002 (cu 15,3 %) a crescut suma activelor curente (430156:372992). Această creştere se caracterizează prin creşterea părţii a datoriilor debitoare în structura activelor curente. Calculări efectuate demonstrează, că la întreprinderile sa înregistrat reducerea patrimoniului net, formată din sursele proprii a patrimoniului (tabela 12) cu mii.lei ( ). Totodată, parte compusă separată a indicatorului activele curente nete (tabela 13) a crescut pe aceiaşi perioada şi a constituit la sfârşitul anului 2002г mii.lei. 19

20 Analiza surselor de mijloace Situaţia financiară întreprinderilor se caracterizează prin reducerea constantă în comparaţie cu începutul anului a coeficientului autofinanţării de la 0,75 până la 0,69 ( tabela 14). La sfârşitul perioadei de gestiune parte capitalului propriu în suma generală a surselor de mijloace a constituit în mijlociu pe întreprinderi de alimentare cu apă şi canalizări 69 % (diagrama «Structura surselor de mijloace la începutul anului 2003»), ce depăşeşte puţin nivelul minimal 50 %. Structura surselor de mijloace la începutul anului 2003 surse de imprumut 31% capitalul propriu 69% Cu toate acestea din punct de vedere a întreprinderilor diapazonul acesta este destul de considerabil şi constituie de la 11 % până la 98 % (tabela 15). Corelaţie între activele nete şi capitalul statutar la majoratatea întreprinderilor este mai mare de 1,0, dar în general pe domeniul alimentării cu apă şi canalizări coeficientul a constituit 3,6 (tabela 16). În structura surselor de împrumut predomină parte activelor pe termen lung 59 % (440222:745889). Analiza lichidităţii Coeficient lichidităţii curente la început şi sfârşit anului 2002 a constituit 1,28-1,41 (tabela 17). Totodată cu tendinţa indicatorului dat prevăzut, n-a permis să obţinem intervalul optim (2-2,5). Coeficient lichidităţii absolute (0,012- la început, şi 0,017 la sfârşitul anului de raportare (tabela 18) demonstrează insuficienţa nivelului în comparaţie cu coeficient optim (0,2-0,25). Valoare scăzută coeficientului lichidităţii curente şi absolute se explică prin creşterea rapidă datoriilor în comparaţie cu creşterea activelor curente. În special se observă creşterea datoriilor creditoare faţa de furnizorul pe plata comercială nu achitată la termen, faţa de buget nu se achite impozite. În alte cuvinte coeficientul lichidităţii absolute se înţelege ca capacitate a întreprinderii de achitat datoriile curente. 20

21 Analiza fluxului mijloacelor băneşti Fluxul mijloacelor băneşti net din activitatea operaţională nu se caracterizează prin stabilitate. Ca regulă, încasările băneşti nu sunt suficiente pentru asigurarea necesarilor în achiziţie activelor pe termen lung şi creşterea stocurilor de mărfuri şi materiale. Aşa dar, coeficientul suficienţii mijloacelor băneşti în anul 2002 a constituit numai 0,384 (tabela 19), ce este considerabil mai jos de nivelul necesar (1) şi la majoritatea întreprinderilor a domeniului a fost negativ. Analiza eficienţii utilizării activelor şi rentabilitate gospodăriei comunale Cu toate că nivelul uzurei mijloacelor fixe la întreprinderile se observă cu oscilaţie diferitor tendenţii în eficienţa utilizării lor( tabela 20). În mijlociu la fiecare lei a mijloacelor fixe potriveşte 0,123 lei vânzărilor nete. Randamentul (coeficientul eficienţii mijloacelor fixe din punct de vedere a întreprinderilor vibrează de la 0,010 până la 0,241 lei. Caracterizând eficienţa utilizării activelor curente a întreprinderii, trebuie de menţionat încetinirea circulaţiei (tabela 21). Cauza principală prelungirii termenului circulaţiei activelor curente este acumularea datoriilor debitoare nu achitate în timp. În mijlociu la întreprinderile termenul circulaţiei activelor curente a constituit 372 zile. Totuşi sunt aşa întreprinderi la care termenul circulaţiei activelor curente a constituit zile. La schimbarea indicatorilor de rentabilitate se observ tendenţii cu următorul caracter. Aşa, semnificativ sa redus profitul brut (tabela 22). Dacă în anul 2001 la fiecare lei din vânzări întreprinderile au obţinut în mediu 30 bani, în anul 2002 ele au obţinut 28 bani, ce demonstrează reducerea profitului serviciilor prestatoare. La 50 % întreprinderilor vânzările nete în general au fost nerentabile. Totuşi, luând în consideraţie circulaţie îndelungată activelor curente şi nerentabilitate predominantă a întreprinderilor până la impozitare, rentabilitate activelor este negativă la 33 întreprinderi de alimentare cu apă şi canalizare. (tabela 23). Cheltuieli de exploatare şi tarife Tarife la servicii de alimentare cu apă şi canalizare sunt prezentate pe fiecare luată aparte întreprindere (tabele 24, 25). Nivelul tarifelor medii în sectorul de alimentare cu apă se variază de la 2,55-8,85 lei la 1 м 3, pe canalizare de la 1,15-10,05 lei la 1 м.c Analiza tarifelor medii pe alimentare cu apă a prezentat, că la 44 % întreprinderilor tariful este de la 2,55-4,50 lei la 1 m.c, la 49 % întreprinderilor şi la 7 % întreprinderilor a depăşit 6,50 lei la m.c. Tariful mediu la servicii de canalizare la 32 % întreprinderilor se află în diapazonul de la 1,15-3,50 lei la 1 m.c., la 37 % întreprinderilor - 3,50-6,0 lei la 1 m.c., şi la 31 % întreprinderilor mai mare de 6,0 lei la 1 m.c. În general la întreprinderile sunt 2 grupe de consumătorii, dar în Sîngerei, Cantemir, Soroca, Floreşti, Criuleni au prezentat tarife avantajoase pentru organizaţii termice, buget şi categoriilor slab asigurate. Structura rezultatelor de exploatare este prezentată în tabela

22 Procentul cheltuielilor la energie electrică constituie în mediu 25,1 %, uzura 10,7 %, retribuirea muncii cu asigurări sociale 18,5 %, alte cheltuieli 24,4 %, alte cheltuieli materiale 16,6 %, servicii 4,7 %. Structura cheltuielilor a întreprinderii pe % 25% 4% 14% 11% 5% 17% energie electrica cheltuieli materiale servicii uzura fondul retribuirii muncii asigurare sociala alte La 22 % întreprinderi cheltui la energia electrică au constituit mai mult de 30 % de la cheltuieli întreprinderii, cheltuieli la retribuirea muncii cu asigurări sociale în structura cheltuielilor la 28 % întreprinderilor a constituit mai mult de 40 %. Corelaţie între tariful industrial şi tariful pentru populaţie în tabele 27, 28. Tariful la alimentare cu apă pentru organizaţii este mai mare cu 3,85 ori decât pentru populaţie, tariful la canalizare cu 4,97 ori. Tabela 29 caracterizează structura veniturilor aparte la alimentare cu apă şi la canalizare. Venituri de la alimentare cu apă pe perioada de raportare au constituit mii. lei, între care de la populaţie mii.lei (34,2 %), de agenţii economici mii.lei (65,8 %). Venituri de la canalizare în general au constituit mii.lei, între care de la populaţie (29,5 %), de la agenţii economici mii.lei (70,5 %). Cu toate că există subvenţionare încrucesată tendinţa nerentabilităţii continue se păstrează, deoarece autorităţile publice locale foarte des adopte tarife lipsite de echilibru pe grupe consumătorilor. Pe perioada de raportare 2002 în general la întreprinderile de alimentare cu apă şi canalizare pierderile de la realizare 1 м 3 de apă au constituit 1 lei (5,21-4,21), pierderile de la realizarea 1 m.c. la canalizare au constituit 0,01 lei (1,75-1,76) ( tabele 30, 31). Cheltuieli din activitate operaţională au constituit mii.lei, între care preţul de cost din vânzări mii.lei (67 %), cheltuieli perioadei mii.lei (33 %). Structura detaliată cheltuielilor din activitatea operaţională din punct de vedere întreprinderilor este prezentată în tabela 32. Greutatea specifică fondului retribuirii muncii a vânzărilor nete a constituit 16,8 % (tabela 33). Sunt aşa întreprinderi, la care indicatorul este 50 % şi mai mult (Cricova 54,5, Cantemir 85,8, Lipcani 101, Donduşeni 81,8, Ştefan vodă 56,6, Căinari 107, Vulcaneşti 53,7). Greutatea specifică fondului retribuirii muncii a cheltuieli a constituit 15,3, întreprinderile la care greutatea specifică este mai mult de 35 % (Cojuşna 38,4, Lipcani 38,8, Donduşeni 55,7). 22