Dezvoltarea Durabilă a Turismului Românesc Sustainable Development of Romanian Tourism Student Anul II Zi: ŢVEI DANIEL ANDREI Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic şi Comercial Timişoara Rezumat: Scopul acestei lucrări este acela de a sublinia modul în care sunt create produsele turistice astfel încât să satisfacă nevoile turiştilor străini cât mai bine. Abstract: The purpose of this study is to highlight how tourism products are developed to meet the needs of foreign tourists as well. Cuvinte cheie: dezvoltare durabilă, turism, profit, promovare, cercetare de marketing. Key Words: sustainable development, tourism, profit, promotion, marketing research Introducere Turismul este o industrie care beneficiază de previziuni extrem de optimiste pentru viitor, importanţa acestuia devenind din ce în ce mai mare, atât la nivel mondial, cât şi regional, naţional şi local. Un alt aspect care trebuie subliniat vizează faptul că turismul, ca fenomen, dar şi ca activitate, este unic în felul său tocmai prin acea dependenţă pe care o manifestă faţă de mediul înconjurător, mediul social şi cel cultural, de valorile acestora. Din cauza acestei dependenţe, turismul are un interes de necontestat în a asigura durabilitatea. De aceea, produsele turistice comercializate trebuie atent realizate astfel încât să nu afecteze mediul înconjurător şi buna desfăşurare a activităţilor turistice. Totodată, dezvoltarea unor produse turistice competitive duce la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi relansarea zonelor defavorizate. Această lucrare poate fi utilizată atât de tour operatorii români, dar şi de alte persoane competente în realizarea produselor turistice. 1. Influenţa produselor turistice asupra turismului durabil Turismul durabil presupune dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul şi marketingul turistic care să respecte integritatea naturală, socială şi economică a mediului cu asigurarea exploatării resurselor naturale şi culturale şi pentru generaţiile viitoare.
Dezvoltarea competitivă a produselor turistice duce la crearea de noi locuri de muncă, atât direct - în sfera producerii şi distribuţiei de servicii turistice - cât şi indirect, prin efectul multiplicator asupra ramurilor conexe. Lansarea produselor turistice va conduce la efecte deosebite privind legăturile ce se vor realiza între gazde şi turişti, raporturile între modul de a aprecia valorile şi nivelul de trai dintre participanţii la actul de turism, comunicare, schimburi de idei etc. Ineditul unui produs turistic, competent conceput, condiţiile existente, cultura oamenilor şi a locurilor, dublate de ospitalitate, interes, motivaţie şi aspiraţia spre mai bine, vor consacra dezvoltarea unui turism cu adevărat durabil. Localităţile în care se va desfăşura produsul turistic astfel creat vor deveni spaţii unde se vor asambla toate elementele de dezvoltare durabilă locală. Va apărea interesul de îmbunătăţire a infrastructurii, de constituire a unei vieţi spirituale a localităţilor avute în vedere. Se va crea astfel suportul îmbunătăţirii serviciilor publice. Se va observa că produsul turistic exercită o influenţă complexă asupra nivelului general de dezvoltare economică a localităţilor luate în considerare. Se vor realiza astfel obiectivele strategice ce au în vedere asigurarea şi protejarea factorului uman, dotările tehnice şi conservarea patrimoniului, grupate în trei direcţii de acţiune astfel: - Stoparea migraţiei populaţiei din anumite medii defavorizate (ex. mediul rural) şi stimularea revenirii, cel puţin parţial, a populaţiei spre aceste zone; - Asigurarea condiţiilor de trai şi de civilizaţie în mediile respective, stimulând stabilitatea populaţiei active în aceste medii; - Conservarea şi protecţia mediului natural factor de atracţie a populaţiei autohtone şi străine. Turismul rural, montan, ecologic şi cultural prin lansarea produsului turistic pe piaţa internaţională, va deveni un ambasador cultural educaţional, un instrument constant şi nu costisitor de exemplu continuarea activităţii economice într-un mediu slab productiv (ex. Munţii Apuseni), prevenirea creşterii ratei şomajului, contribuţia majoră la creşterea gradului general de civilizaţie a unei mari categorii de populaţie, mai ales prin ameliorarea condiţiilor igienico sanitare, a comportamentului social şi cultivarea gustului estetic. 2. Determinarea profilului turistului străin care vizitează România Pe parcursul anului 2010, pe site-ul oficial al Autorităţii Naţionale a Turismului din România au fost prezentate studiile realizate de către o serie de instituţii de specialitate din 11 ţări în care România are Birouri de Promovare Turistică: Austria, Germania, Italia, Finlanda, Ungaria, Norvegia, Suedia, Marea Britanie, Spania, Franţa şi Danemarca. Studiile au fost comandate de către Birourile româneşti şi au avut ca principale obiective, pentru aproape toate ţările: cum este percepută România, ca
destinaţie turistică potenţială, de către turiştii din fiecare dintre cele 11 ţări; care sunt punctele forte şi cele slabe, oportunităţile şi ameninţările pentru produsele turistice româneşti şi care este imaginea României ca destinaţie turistică pe piaţa din fiecare ţară; care produse turistice specific româneşti ar fi cele mai interesante pentru călătorii din cele 11 ţări; cum este percepută România ca destinaţie turistică, în comparaţie cu alte ţări est europene din punct de vedere al potenţialului natural, serviciilor oferite, raportului calitate-preţ etc. Din toate studiile analizate rezultă că România are resurse naturale considerabile, cu un mare potenţial pentru dezvoltarea turismului. Cele mai multe exemple menţionate de francezi privesc: tratamentele cu apă minerală sau termală din staţiunile balneare şi turismul din staţiunile de pe litoral. România beneficiază, de asemenea, de diversitatea peisajelor naturale (un mediu natural puternic contrastant) şi de călduroasa primire făcută de populaţie străinilor şi care este recunoscută de toată lumea. Din studiul realizat de către InterPress pe piaţa Spaniei rezultă că potenţialul pieţei turistice româneşti este destul de mare pentru a fi făcut cunoscut în Spania: resurse turistice diverse şi complementare (cultură, natură, sport şi etnografie); caracterul latin, cu o limbă cu origini comune şi anumite trăsături culturale care apropie cele două ţări; relativ aproape de Spania din punct de vedere geografic (mai puţin de patru ore cu avionul); înfiinţarea recentă a unor legături aeriene care pot promova călătoriile turistice între cele două ţări; prezenţa din ce în ce mai mare a românilor în Spania, ceea ce i-a făcut pe spanioli să-şi dorească să cunoască o ţară despre a cărei situaţie abia dacă ştiau ceva înainte; o natură bine păstrată, în unele cazuri originală şi extrem de atrăgătoare (în special Carpaţii şi Delta Dunării); bogăţiile culturale enorme, arhitecturale şi artistice ( cele mai mari bijuterii - mănăstirile, castelele, bisericile şi satele tradiţionale din Maramureş şi Bucovina ar trebui puse în valoare, apreciază persoanele intervievate). Danezii pun accent pe faptul că România are potenţial pentru a oferi multe oportunităţi pentru o vacanţă în familie, cu copiii. Pe lângă valorile privind aventura şi familia, mulţi foşti turişti danezi spun că este ieftin să vizitezi România. Fără intenţia de a prezenta valorile României, aşa cum au fost ele percepute de către turiştii sau operatorii de turism din toate cele 11 ţări, ne-a atras atenţia părerea exprimată de către englezi. Conform studiului Romania in the UK Travel Market Image and Product Perception Analysis, realizat de către TripVision în februarie 2010, punctele forte ale României sunt: natura nedegradată; viaţa la ţară; patrimoniu; multiculturalitate; diversitate; oraşe mai mici sau mai mari, frumoase şi nedescoperite (în afară de Bucureşti); stilul de viaţă (în afara capitalei); siguranţă pentru copii; orientare profundă spre familie; mâncare organică în zonele rurale (bună pentru vegetarieni) etc. Există însă şi alţi călători englezi, puternic motivaţi de dorinţa de a vedea lucruri noi şi de a descoperi noi locuri. TripVision a numit aceste tipuri de indivizi
Exploratori şi i-a considerat segmentul de consumatori cu cel mai mare potenţial pentru piaţa turismului românesc. Exploratorii călătoresc mai mult decât media turiştilor, dar ce este mai important este faptul că ei sunt mai deschişi şi mai independenţi şi vor să experimenteze autenticitatea, înainte de a se gândi la confort. Conform studiului realizat pe piaţa din Marea Britanie, principalele oportunităţi ale României ar fi: diferenţierea de celelalte ţări est europene (prin limbă, cultură, alimentaţie) şi promovarea ofertelor de vacanţe specifice şi de imagini care sunt cunoscute a fi de nivel internaţional. România a fost spontan descrisă de respondenţii englezi ca fiind romantică, plecând de la viaţa la ţară, trecând la arhitectură şi la istoria destinaţiei. Romantismul este ceva ce lipseşte celorlalte ţări est europene şi acesta ar trebui să formeze mesajul de bază pentru România, în jurul căruia se pot adăuga un număr de oferte de produse specifice. De exemplu: schiul, săniuşul, serile plăcute cu mâncare bună şi băutură pentru un preţ mai mic decât în alte staţiuni de schi. Există un număr suficient de mare de vacanţe cu temă care pot fi puse în legătură cu aceeaşi comunicare primară pentru a da României un punct diferenţiator, distinctiv şi pozitiv faţă de alte destinaţii, în special faţă de cele din Europa de est, care pot fi considerate concurente. În Norvegia, articolele găsite asupra României şi în special imaginea producătorilor de vacanţe se concentrează pe următoarele probleme: - o destinaţie de vacanţă nouă, care mai poate fi dezvoltată; - o destinaţie convenabilă din punct de vedere al preţurilor produselor turistice; - o destinaţie interesantă pentru consolidarea mitului est european; - câteva atracţii turistice exotice. România este o destinaţie care îi surprinde pe cei mai mulţi vizitatori, mai cu seamă datorită aşteptărilor iniţiale modeste. Operatorii de turism deseori se confruntă cu surprinderea pozitivă a turiştilor când merg în România, adesea datorată lipsei totale sau modestelor aşteptări anticipate. Sentimentul de siguranţă este unul dintre aspectele care surprinde pozitiv pe mulţi turişti care merg în România. Concluzia finală a acestui studiu este că ceea ce este necesar pentru România nu sunt neapărat noile invenţii din domeniul turismului. În locul acestora este nevoie de marketing şi atenţie îndreptată spre faptul că această ţară are multe oportunităţi de oferit pentru cei care sunt interesaţi să încerce ceva diferit. Există numeroase alte sfaturi pe care România le-a primit prin intermediul acestor studii privind imaginea ţării, ca destinaţie turistică. Spaţiul nu ne permite să le prezentăm pe toate. Invităm, însă, pe toţi cei interesaţi, să studieze aceste materiale şi să acţioneze în consecinţă. De asemenea, ne punem toată speranţa că cei care au comandat aceste studii vor trage învăţămintele de rigoare şi vor face toate demersurile necesare pentru îmbunătăţirea imaginii României ca destinaţie turistică.
În continuare am prezentat o cercetare de marketing realizată în rândul turiştilor străini sosiţi în Braşov cu diverse motive de călătorie, în scopul identificării preferinţelor acestora privind obiectivele turistice din România, preferinţele privind serviciile de cazare (tipul de structură de cazare, categoria unităţii de cazare, etc.), tipul de pensiune (pensiune completă, demipensiune, etc.), forma de turism preferată. Pe baza rezultatelor acestei cercetări, vom realiza un produs turistic forfetar, în zonele indicate de turiştii străini ca fiind cunoscute de aceştia (sau pe care doresc să le cunoască), cu obiectivele turistice care pot fi vizitate în zonele respective (avem în vedere forma de turism: drumeţie montană), cu tipul de cazare cel mai frecvent indicat de aceştia etc. Cercetarea s-a realizat sub egida Facultăţii de Ştiinţe Economice Braşov, sub îndrumarea doamnei profesoare Ana Ispas. a) Ipotezele cercetării - Turişti străini folosesc în proporţie de 50% un mijloc de transport combinat. - Mai mult de jumătate din turiştii străini călătoresc în scop de afaceri în România - Mai mult de jumătate din turiştii străini consideră oportună introducerea României într-un circuit turistic. Din motive financiare şi pentru că scopul acestei cercetări este unul didactic, nu am putut respecta mărimea eşantionului şi deci am redus eşantionul la 100 de persoane. Am distribuit 110 chestionare ce pot fi validate pe seama întrebărilor. Prima variabilă de stratificare a reprezentat-o turiştii străini cazaţi în tipul de unitate (hoteluri, pensiuni, vile, moteluri), iar a doua variabilă a reprezentat-o mărimea unităţii de cazare în care sunt cazaţi turiştii străini, în raport cu numărul de salariaţi. Pentru a asigura reprezentativitatea eşantionului, în selecţia aleatoare a unităţilor de cazare din eşantion în care sunt cazaţi turiştii străini s-a respectat proporţia acestora în total populaţie de cercetat, respectiv : turişti străini cazaţi în hoteluri 52 % turişti străini cazaţi în pensiuni turistice urbane 31,5% turişti străini cazaţi în pensiuni agroturistice 11,21% turişti străini cazaţi în vile, cabane, camping etc. 5,29% b) Desfăşurarea activităţii de teren Pentru a obţine date cât mai corecte şi mai precise am folosit metoda interviului direct, ceea ce a implicat deplasarea la fiecare unitate de cazare în parte şi realizarea unui interviu cu turiştii străini cazaţi. Informaţiile au fost culese direct de la turiştii străini cazaţi care au dorit să participe la interviu şi care au fost înştiinţaţi cu privire la tema cercetată şi au fost asiguraţi de importanţa răspunsurilor date. Unităţile de cazare în care au fost cazaţi turiştii străini (hoteluri, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice, vile, cabane turistice etc) au fost alese aleator.
Instrumentul de lucru al acestei cercetări a fost un chestionar, alcătuit din 27 de întrebări grupate astfel: În prima parte a chestionarului au fost întrebări de: - de identificare a motivelor turiştilor intervievaţi de a vizita România; - de identificare a calităţii diferitelor tipuri de servicii solicitate de turişti în timpul şederii în România; - de identificare a aspectelor pozitive şi negative reţinute de turişti; - de identificare a zonelor vizitate mai des de turiştii străini. În a doua parte a chestionarului au fost întrebări de identificare a subiecţilor de interviu legate de vârsta, sexul, nivelul de pregătire, ţara de reşedinţă. c) Interpretarea rezultatelor Motivul principal al vizitei în România altul vizite prieteni vacantã afaceri Fig.1 Motivul principal al vizitei turiştilor străini în România În urma anchetei desfăşurate a rezultat că din cele 100 de persoane intervievate, 32% au indicat vacanţa, ca motiv principal pentru care vizitează România, 37% afacerile, 23% indică vizite la prieteni şi rude, iar 8% indică alt motiv. Însă observăm că însumând turiştii care vizitează România pentru vacanţă cu cei care o viziteză pentru vizite la prieteni şi rude rezultă 57% din totalul celor intervievaţi, ceea ce înseamnă că aceştia ar putea fi dispuşi la o drumeţie montană cu vizitarea obiectivelor turistice de mare atracţie.
Mijl. de transp. pentru sosirea în România tren autocar vapor automobil avion Fig.2 Mijloc de transport utilizate pentru sosirea în România În ceea ce priveşte mijlocul de transport utilizat pentru sosirea în România, din cele 100 de persoane intervievate 46% au răspuns că au folosit avionul ca mijloc de transport şi numai 5% au indicat vaporul. Pe locul al doilea în preferinţele turiştilor este indicat automobilul (27%), deci se poate concluziona că pentru transportul turiştilor în România se poate utiliza o variantă combinată a celor două mijloace de transport şi anume avionul şi autocarul. Zone vizitate în România Altele Bucovina Transilvania Bucuresti Moldova Muntii Carpati Litoralul Maramures Fig.3 Zone vizitate în România În urma anchetei desfăşurate a rezultat că din totalul celor 100 de turişti intervievaţi 34% au indicat Bucureştiul ca destinaţie turistică vizitată în România şi numai 2% au indicat Bucovina. Se observă că, în ordine crescătoare, preferinţele turiştilor intervievaţi se îndreaptă spre Transilvania (21%) şi Munţii Carpaţi (12%). Deci se poate face o combinare de zone turistice pentru unui produs turistic.
Atractiile principale retinute de turisti altul cultura traditionala peisaj natural drumetii montane ecoturism afaceri legenda Dracula istoria Romaniei Fig.4. Atracţii principale reţinute de turiştii străini care vizitează România Ca atracţie principală, turiştii intervievaţi au indicat în proporţie de 36% afacerile şi pe poziţia imediat următoare legenda Dracula într-o proporţie de 25%, urmată de drumeţii montane într-un procent de 14%. Doar 3% dintre cei intervievaţi au indicat în egală măsură cultura tradiţională şi istoria României de unde rezultă faptul că aceste două poziţii din urmă ar trebui mult mai mult promovate, atât la târgurile de turism, cât şi în unităţile de primire turistice. Oportunitatea unui circuit turistic Nu Da Fig.5 Oportunitatea introducerii României într-un circuit turistic În ceea ce priveşte oportunitatea introducerii României într-un circuit turistic alături de alte ţări vecine, 68% dintre persoanele intervievate au răspuns da şi numai 32% au dat un răspuns negativ, ceea ce arată faptul că România ar fi mult mai solicitată ca destinaţie turistică într-un astfel de circuit.
Motive de alegere a României altele siguranta accesibilitate recomandari atractii curiozitate pret informatii Fig.6 Motive de alegere a României ca destinaţie turistică Se observă din analiza întrebării privind motivele de alegere a României, că 26% dintre turiştii intervievaţi au ales să viziteze România din curiozitate, fiind urmat de recomandări în proporţie de 22% şi de preţ într-un procent de 20%. Într-o proporţie foarte mică (3%) au ales ca motiv de vizitare a României siguranţa, ceea ce demonstrează faptul că trebuie făcut mai mult în ceea ce priveşte siguranţa turiştilor. Tip de unitate de cazare preferatã altele campinguri hotel 4-5 stele pensiuni turistice motel hotel 1-3 stele Fig.7 Tipul de unitate de cazare preferată de turiştii străini Preferinţa turiştilor în ceea ce priveşte tipul de unitate de cazare utilizat arată că 31% dintre persoanele intervievate au optat pentru pensiuni turistice, iar în ordinea imediat următoare sunt hotelurile de 4-5 stele, în proporţie de 30%. Într-un procent foarte mic sunt campingurile care au fost preferate de 8% dintre turiştii intervievaţi şi
asta datorită faptului că sunt foarte puţine unităţi de acest tip funcţionabile şi la o calitate superioară. În ceea ce priveşte opinia turiştilor asupra calităţii serviciilor turistice în urma realizării cercetării s-au înregistrat următoarele valori medii (pe o scală de la 1 excelentă la 5- foarte proastă 6-nu ştiu) Tabelul 1. Calitatea serviciilor turistice Medii Hotel/Motel 2,23 Pensiuni/B&B şi pensiune completă 2,14 Serviciile agenţiei turistice 2,37 Restaurante/Baruri 2,25 Tranporturi locale şi rutiere 2,80 Servicii aeroport 2,37 Servicii ghid 2,48 Activităţi agrement 2,57 Atracţii/Muzee 2,13 Cumpărături 2,49 Suveniruri 2,39 Servicii informaţii 2,96 Se observă că cea mai bună medie a serviciilor turistice româneşti conform preferinţelor turiştilor exprimate în cercetarea realizată este la atracţii/muzee de 2,13 şi la pensiuni de tipul B&B la care media calculată este de 2,14. Toate celelalte servicii sunt considerate de turişti ca medie între bună şi satisfăcătoare. În urma acestei cercetări se poate realiza un profil al turistului străin în România, sau un tablou al preferinţelor sale în urma căruia se poate realiza un produs turistic care să corespundă dorinţelor exprimate ale turiştilor intervievaţi. Iată cum am sintetizat preferinţele: 1. motivul principal al vizitei în România - vacanţă şi vizite - 55% 2. mijloc de transport folosit pentru sosirea în România - avion - 46% - automobil - 27% 3. regiuni preferate a fi vizitate - Bucureşti - 34% - Transilvania - 21%
- Carpaţii - 12% 4. atracţii specifice căutate în România - afaceri - 36% - legenda Dracula - 25% - drumeţii montane - 14% 5. oportunitatea realizării unui circuit turistic în care România să intre alături de alte ţări - Da 68% - Nu 32% 6. factorii de alegere a României ca destinaţie turistică - curiozitate - 26% - recomandare - 22% - preţ - 20% 7. serviciile turistice cele mai apreciate în România - atracţii şi muzee - pensiune completă Din analiza acestor date am conceput un produs turistic forfetar sub formă de circuit turistic în care se vor combina mai multe forme de turism şi în care România va participa alături de alte ţări vecine precum: Ungaria, Bulgaria.Vom folosi ca mijloc de transport avionul şi autocarul pentru transportul turiştilor spre destinaţiile turistice. In România, produsul turistic va cuprinde vizitarea capitalei, Valea Prahovei, Transilvania şi vom folosi ca mijloc de agrement drumeţia montană. Serviciile turistice vor fi la preţuri accessibile iar cazările le vom alege în pensiuni turistice de 4-5 stele, pe cât posibil, cu pensiune completă sau demipensiune. Acest produs turistic va cuprinde pe lângă zonele cunoscute de către turiştii străini şi alte regiuni, acesta fiind un mijloc foarte bun de promovare a acestora. 3.Conceperea produsului turistic combinat În baza cercetării de marketing pentru realizarea produsului turistic forfetar s-a desprins faptul că peste 60% dintre turiştii străini intervievaţi, consideră că România (ca destinaţie turistică) ar fi mult mai atractivă dacă ar fi inclusă într-un circuit turistic împreună cu ţările care o înconjoară: Bulgaria şi Ungaria. În cele ce urmează vom prezenta un produs turistic forfetar care constă într-un circuit turistic în care vom combina turismul de litoral din Bulgaria cu turismul montan din România şi turismul cultural din Ungaria. Desigur, în cadrul turismului montan pe care îl vom prezenta în România, alături de drumeţia montană vom vizita şi obiective de interes cultural din zonele pe care le parcurgem, deci şi aici împletim turismul montan cu cel cultural. Produsul turistic forfetar Aventură în Europa are ca temă turismul sportiv, împletit cu descoperirea obiectivelor turistice şi culturale din zona Transilvaniei şi din
zona Munţilor Apuseni. Ţara Moţilor este o zonă deosebit de frumoasă, cu un potenţial natural insuficient valorificat, dar care oferă condiţii optime de practicare a drumeţiei montane şi a sporturilor de aventură, precum: parapanta, river-raftingul, escalada, mountain-biking etc. În afara posibilităţilor de agrement sportiv, turiştii pot vizita obiective turistice cu o valoare culturală recunoscută peste hotare: Valea Prahovei, cu renumita staţiune montană Sinaia (Mânăstirea Sinaia, Complexul Peleş care cuprinde Castelul Peleş, Pelişorul, Foişorul, Corpul de gardă şi Economatul), oraşul Braşov (Biserica Neagră, Biserica Sf. Nicolaie din Scheii Braşovului, Cetatea Braşovului), oraşul Sibiu, Capitală Culturală a Europei în 2007 (Muzeul Naţional Brukental, Turnul Sfatului, Turnul Dulgherilor, etc). Împletind formele de agrement sportiv (sporturile de aventură) cu descoperirea comorilor culturale ale regiunii se urmăreşte satisfacerea deplină a aşteptărilor şi nevoilor turiştilor, cu atât mai mult cu cât produsul turistic se adresează turiştilor străini. a) Indicarea obiectivelor de vizitat Produsul turistic forfetar Aventură în Europa este un sejur de 18 zile, repartizate astfel: Bulgaria - 5 nopţi (6 zile) în Staţiunea Albena de pe litoralul Mării Negre, la hotelul Laguna Garden de 4 stele, în sistem all inclusive; România -10 nopţi (11 zile) dispuse astfel: Sinaia - 2 nopţi (3 zile) cazare Vila Boema *** în sistem all inclusive Sibiu -1 noapte (2 zile) cazare la Pensiunea Arpăşel 4 margarete - cina Alba Iulia - 2 nopţi (3 zile) - cazare Conacul San Benedictus în sistem pensiune completă Gârda de Sus -2 nopţi (3 zile) cazare Pensiunea "Mama Uta" cina Padiş - 3 nopţi (4 zile) cazare Pensiunea Ic Ponor în sistem pensiune completă Ungaria - 2 nopţi cazare la Budapesta Hotel Star *** Transportul turiştilor la destinaţie se face cu avionul, pe ruta ţara de destinaţie a turiştilor Varna (Bulgaria), apoi după sejurul de 5 zile pe litoralul bulgar, transport cu avionul pe ruta Varna (Bulgaria) Bucureşti (România) iar apoi se realizează transferul cu autocarul de la Bucureşti pe tot circuitul prin România, inclusiv Ungaria, de unde întoarcerea spre ţara de destinaţie a turiştilor se realizează cu avionul din Budapesta (Ungaria). În afara serviciilor de bază, de cazare, masă şi transport se oferă şi o serie de servicii de agrement, constând, pe de o parte, în practicarea drumeţiei montane, iar pe de altă parte, în vizitarea unor obiective cultural-istorice din zonă. Drumeţia montană se practică în grup, cu un ghid specializat vorbitor al unei limbi de circulaţie internaţională, respectându-se anumite reguli şi instrucţiuni.
4.Concluzii Un produs turistic bine realizat, pe bază de cercetări, poate influenţa dezvoltarea unei zone defavorizate prin: - atragerea unui flux de turişti străini în zonă; - modernizarea şi extinderea infrastructurilor: cazare, alimentaţie, transport astfel încât să nu afecteze mediul natural existent; - crearea de noi locuri de muncă şi dezvoltarea resurselor umane locale prin perfecţionarea angajaţilor; - păstrarea continuităţii tradiţiilor, obiceiurilor şi valorilor spirituale din zonă. Produsul turistic creat s-a realizat pe baza preferinţelor turiştilor străini, exprimate în cercetarea analizată, ceea ce ar trebui să asigure fluxul turistic în zonele promovate de produsul respectiv şi un înalt grad de satisfacţie al turistului. Calitatea şi competitivitatea produselor turistice contribuie la dezvoltarea şi menţinerea unui turism durabil. Dintre propuneri vom menţiona următoarele: - informarea şi conştientizarea agenţiilor de turism şi touroperatorilor privind importanţa creării unor produse turistice competitive care să determine realizarea unui turism durabil în zonă; - implicarea statului prin acordarea unor facilităţi agenţiilor de turism care promovează astfel de produse turistice româneşti în zone defavorizate din punct de vedere economic; - angajarea de către touroperatori şi agenţiile de turism a personalului specializat, care să aibă studii superioare în domeniu. Bibliografie: 1. Cândea, M., Erdeli, G. şi Simon, T., Potenţialul turistic al României şi amenajarea turistică a spaţiului, Editura Universitară, Bucureşti, 2003; 2. Ispas, A. (2007), Imaginea României ca destinaţie turistică, în Revista Convorbiri Economice, nr. 4/aprilie 2007; 3. Neacşu, N. - Turismul şi dezvoltarea durabilă, Editura Expert, Bucureşti, 2000 4. Stănciulescu, G., Managementul turismului durabil în centrele urbane, Ed.Economică, 2004; 5. ***www.wikipedia.org; 6. *** www.insse.ro/turism.ro.