HOTĂRÂRE Nr. 354/2018 din 16 mai 2018 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 442 din 25 mai 2018 În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ARTICOL UNIC Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 13 ianuarie 2016, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: A. Titlul II - Impozitul pe profit 1. La punctul 5, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins: "(3^1) În perioada aplicării prevederilor art. 25 alin. (3) lit. n) din Codul fiscal, se au în vedere următoarele: a) sumele reprezentând reducerea sau anularea de provizioane specifice/ajustări pentru depreciere sau, după caz, valori ale pierderilor aşteptate, aferente creanţelor înstrăinate, care au fost deductibile la determinarea rezultatului fiscal, în conformitate cu prevederile Codului fiscal, în cazul în care nu sunt înregistrate pe venituri, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, sunt elemente similare veniturilor; b) sumele reprezentând preţul de cesiune al creanţelor, în cazul în care nu sunt înregistrate pe venituri, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, sunt elemente similare veniturilor; c) sumele reprezentând valoarea creanţelor înstrăinate, în cazul în care nu sunt înregistrate pe cheltuieli, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, sunt elemente similare cheltuielilor; în cazul în care cesionarul cedează creanţa, valoarea creanţei înstrăinate este costul de achiziţie al acesteia." 2. La punctul 13 alineatul (1), litera i) se abrogă. 3. După punctul 16 se introduce un nou punct, punctul 16^1, cu următorul cuprins: "16^1. În perioada aplicării prevederilor art. 25 alin. (3) lit. n) din Codul fiscal, pentru determinarea limitei deductibile de 30% din valoarea creanţelor înstrăinate, se au în vedere următoarele: a) în cazul în care o parte din valoarea creanţelor înstrăinate este înregistrată pe cheltuieli, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, şi o parte din valoarea creanţelor înstrăinate reprezintă elemente similare cheltuielilor, potrivit pct. 5 alin. (3^1) lit. c), partea din sumele reprezentând valoarea creanţelor înstrăinate înregistrată pe cheltuieli se însumează cu partea din sumele reprezentând valoarea creanţelor înstrăinate care reprezintă elemente similare cheltuielilor, iar sumele care depăşesc limita de 30% din valoarea creanţelor înstrăinate reprezintă sume nedeductibile pentru determinarea rezultatului fiscal; b) în cazul în care întreaga valoare a creanţelor înstrăinate reprezintă elemente similare cheltuielilor, potrivit pct. 5 alin. (3^1) lit. c), partea care
depăşeşte limita de 30% din valoarea creanţelor înstrăinate reprezintă sume nedeductibile pentru determinarea rezultatului fiscal." 4. La capitolul II - Calculul rezultatului fiscal, secţiunea a 7-a - Cheltuieli cu dobânzile şi diferenţele de curs valutar, alcătuită din punctul 24, se abrogă. 5. După capitolul III se introduce un nou capitol, capitolul III^1 - Norme împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne, alcătuit din punctul 40^1, cu următorul cuprins: "CAPITOLUL III^1 Norme împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne 40^1. (1) În aplicarea prevederilor art. 40^1 pct. 1 din Codul fiscal, pierderile generate de diferenţele de curs valutar la împrumuturi şi instrumente legate de obţinerea de finanţare se determină ca diferenţă între cheltuielile din diferenţe de curs valutar/cheltuielile financiare în cazul celor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora, şi veniturile din diferenţe de curs valutar/veniturile financiare aferente. (2) În aplicarea prevederilor art. 40^2 alin. (4) din Codul fiscal, în cazul contribuabililor care calculează, declară şi plătesc impozitul pe profit trimestrial, cursul de schimb utilizat pentru determinarea plafonului deductibil reprezentând echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro se actualizează în funcţie de cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi a fiecărui trimestru şi pentru ultima zi a anului fiscal. (3) În cazul contribuabililor care intră sub incidenţa art. 16 alin. (5), (5^1), (5^2) şi (6) din Codul fiscal, pentru determinarea rezultatului fiscal al anului fiscal care cuprinde atât perioade din anul 2017, cât şi din anul 2018, se au în vedere următoarele: a) pentru determinarea nivelului deductibil al cheltuielilor cu dobânzile şi a pierderii nete din diferenţe de curs valutar, înregistrate până la data de 31 decembrie 2017, inclusiv, se aplică prevederile art. 27 din Codul fiscal, în vigoare până la data de 31 decembrie 2017, inclusiv; în acest scop se iau în considerare veniturile, cheltuielile, precum şi alte elemente necesare pentru determinarea gradului de îndatorare aferente perioadei cuprinse între începutul anului fiscal respectiv şi 31 decembrie 2017; b) pentru determinarea nivelului deductibil al dobânzii şi a altor costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic, în conformitate cu prevederile art. 40^2 din Codul fiscal, în vigoare începând cu 1 ianuarie 2018, se iau în considerare veniturile, cheltuielile, precum şi alte elemente aferente perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2018 şi sfârşitul anului fiscal respectiv. (4) În aplicarea prevederilor art. 40^2 alin. (8) din Codul fiscal, excepţia de la art. 7 pct. 44 şi 45 din Codul fiscal se aplică pentru activele produse şi/sau achiziţionate după data de 1 ianuarie 2018. (5) Exemplu privind aplicarea art. 40^2 din Codul fiscal: Societăţile A şi B sunt asociate în sensul că societatea A deţine direct 50% din capitalul societăţii B. Societatea A acordă un împrumut societăţii B, în sumă de 500.000.000 lei, pentru finanţarea activităţii acesteia. Societatea B calculează, declară şi plăteşte impozitul pe profit trimestrial. Cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi a anului fiscal este 4,6 lei/euro. Societatea B prezintă următoarea situaţie, la sfârşitul anului fiscal:
- lei - Veniturile înregistrate conform reglementărilor = 200.000.000 contabile aplicabile, din care: - venituri din dobânzi 150.000 Cheltuielile înregistrate conform = 180.000.000 reglementărilor contabile aplicabile, din care: - cheltuieli cu dobânzile 25.000.000 Veniturile neimpozabile = 200.000 Cheltuiala cu impozitul pe profit = 3.200.000 Cost excedentar al îndatorării = 24.850.000 (25.000.000-150.000) Amortizare fiscală = 300.000 Pentru determinarea nivelului deductibil al cheltuielilor cu dobânzile la societatea B se parcurg următoarele etape: a) Potrivit art. 40^1 pct. 2 din Codul fiscal, costurile excedentare ale îndatorării reprezintă suma cu care costurile îndatorării unui contribuabil depăşesc veniturile din dobânzi şi alte venituri echivalente dobânzilor din punct de vedere economic pe care le primeşte contribuabilul. Astfel, în cazul prezentat, costul excedentar al îndatorării este: 25.000.000-150.000 = 24.850.000 lei b) Potrivit art. 40^2, alin. (1) din Codul fiscal, costurile excedentare ale îndatorării, care depăşesc plafonul deductibil reprezentând echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro, sunt deduse limitat în perioada fiscală în care sunt suportate, până la nivelul a 10% din baza de calcul stabilită conform algoritmului prevăzut la art. 40^2 alin. (2) din Codul fiscal. Astfel, costul excedentar al îndatorării în sumă de 24.850.000 lei este deductibil până la plafonul reprezentat de echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro, respectiv până la suma de 920.000 lei utilizând cursul de schimb de 4,6 lei/euro. Prin urmare: - suma de 920.000 lei este deductibilă integral şi - partea din costul excedentar al îndatorării de 24.850.000 lei, ce depăşeşte plafonul de 920.000 lei, respectiv suma de 23.930.000 lei, este dedusă limitat până la nivelul a 10% din baza de calcul, stabilită potrivit legii. Potrivit art. 40^2 alin. (2) din Codul fiscal baza de calcul este: Baza de calcul = Venituri - Cheltuieli - Venituri neimpozabile + Cheltuielile cu impozitul pe profit + Costurile excedentare ale îndatorării + Amortizare fiscală Baza de calcul = 200.000.000-180.000.000-200.000 + 3.200.000 + 24.850.000 + 300.000 = 48.150.000 lei Se determină nivelul de deducere al costului excedentar în funcţie de baza de calcul, astfel: 48.150.000 x 10% = 4.815.000 lei
Întrucât partea din costul excedentar al îndatorării rămasă după scăderea plafonului deductibil în sumă de 23.930.000 lei este peste limita de 4.815.000 lei, în perioada de calcul, costul excedentar al îndatorării deductibil este 4.815.000 lei. Diferenţa dintre 23.930.000 lei şi 4.815.000 lei, respectiv suma de 19.115.000 lei, se reportează pentru perioada următoare, fiind dedusă prin aplicarea aceleiaşi reguli de calcul." B. Titlul III - Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor 6. Punctul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins: "1. (1) Pentru încadrarea în condiţia privind nivelul veniturilor realizate în anul precedent, prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, se vor lua în calcul aceleaşi venituri care constituie baza impozabilă prevăzută la art. 53 din Codul fiscal, iar cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel de la închiderea aceluiaşi exerciţiu financiar. (2) Persoanele juridice române care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 47 alin. (1) din Codul fiscal şi care desfăşoară ca activitate principală sau secundară activităţile corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute de Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi aplică prevederile titlului III - Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor din Codul fiscal. (3) Pentru încadrarea în sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor în anul 2018, verificarea condiţiei prevăzute la art. 47 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, respectiv încadrarea în nivelul veniturilor realizate de 1.000.000 euro, se verifică pe baza veniturilor care constituie baza impozabilă prevăzută la art. 53 din Codul fiscal, realizate până la data de 31 decembrie 2017, inclusiv. În cazul persoanelor juridice române care intră sub incidenţa prevederilor art. 48 alin. (7), respectiv art. 48 alin. (8) din Codul fiscal, veniturile luate în calcul pentru stabilirea limitei de 1.000.000 euro, echivalentul în lei, sunt cele înregistrate în întreg anul 2017." 7. Punctul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins: "2. În aplicarea prevederilor art. 48 alin. (3^1) din Codul fiscal, microîntreprinderile care îndeplinesc condiţiile impuse de lege pot opta pentru aplicarea prevederilor titlului II din Codul fiscal în cursul oricărui trimestru ulterior datei de 1 aprilie 2018, care reprezintă data intrării în vigoare a acestor prevederi. Calculul şi plata impozitului pe profit de către microîntreprinderile care optează să aplice prevederile titlului II se efectuează luând în considerare veniturile şi cheltuielile realizate începând cu trimestrul exercitării opţiunii." 8. La punctul 4, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(3) În aplicarea prevederilor art. 51 alin. (4) din Codul fiscal, pentru stabilirea numărului de salariaţi se iau în considerare şi contractele individuale de muncă/convenţiile individuale de muncă, încheiate potrivit legilor speciale, precum şi contractele suspendate, potrivit legii." C. Titlul IV - Impozitul pe venit 9. La capitolul I, secţiunea 1, cuprinzând punctele 1-2^1, se modifică şi va avea următorul cuprins: "SECŢIUNEA 1 Scutiri
1. În înţelesul art. 60 pct. 1 din Codul fiscal, scutirea de la plata impozitului pe venit se aplică pentru veniturile realizate începând cu data încadrării contribuabilului în gradul de handicap grav sau accentuat, conform documentelor justificative. Pentru a beneficia de prevederile art. 60 pct. 1 lit. a) - c) din Codul fiscal, în cazul veniturilor pentru care angajatorul/plătitorul de venituri are obligaţia reţinerii la sursă a impozitului pe venit, contribuabilii au obligaţia de a depune la angajatorul/plătitorul de venituri documentele care atestă încadrarea în gradul de handicap grav sau accentuat. Documentele vor fi prezentate în original şi în copie, angajatorul/plătitorul de venituri păstrând copia după ce verifică conformitatea cu originalul. Pentru veniturile realizate de persoanele prevăzute la art. 60 pct. 1 lit. d), documentele justificative nu se depun la organul fiscal împreună cu declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice prevăzută la art. 120 şi 122 din Codul fiscal, se arhivează la domiciliul fiscal al contribuabililor. 2. Potrivit prevederilor art. 60 pct. 2 din Codul fiscal, condiţiile privind acordarea facilităţii fiscale de către angajator angajaţilor care desfăşoară activitatea de creare de programe pentru calculator se stabilesc prin ordin comun al ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, al ministrului muncii şi justiţiei sociale, al ministrului educaţiei naţionale şi al ministrului finanţelor publice. Pentru acordarea facilităţii fiscale nu este necesar acordul instituţiilor emitente ale actului normativ menţionat. 2^1. (1) Scutirea prevăzută la art. 60 pct. 3 din Codul fiscal se acordă doar persoanelor care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3) din Codul fiscal, ca urmare a desfăşurării activităţii de cercetare-dezvoltare şi inovare definită conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt incluse în proiectul de cercetare-dezvoltare şi inovare. (2) Persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a desfăşurării altor activităţi decât cele de cercetaredezvoltare şi inovare prevăzute la alin. (1) nu beneficiază de scutirea prevăzută la art. 60 pct. 3 din Codul fiscal." 10. La capitolul I secţiunea 1, după punctul 2^1 se introduce un nou punct, punctul 2^2, cu următorul cuprins: "2^2. (1) În înţelesul art. 60 pct. 4 din Codul fiscal, scutirea de la plata impozitului pe venit se acordă persoanelor fizice ca urmare a desfăşurării activităţii pe bază de contract individual de muncă încheiat pe o perioadă de 12 luni de către angajatorul care desfăşoară activităţi cu caracter sezonier în cursul unui an, corespunzătoare următoarelor coduri CAEN: - 5510 - «Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare»; - 5520 - «Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată»; - 5530 - «Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere»; - 5590 - «Alte servicii de cazare»; - 5610 - «Restaurante»; - 5621 - «Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente»; - 5629 - «Alte servicii de alimentaţie n.c.a.»; - 5630 - «Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor». (2) Caracterul sezonier al unei activităţi, în sensul art. 60 pct. 4 din Codul fiscal, presupune o perioadă care se repetă de la an la an, în care anumite activităţi se impun a fi realizate pe durate relativ fixe în funcţie de anotimp/de sezon.
(3) Scutirea prevăzută la art. 60 pct. 4 din Codul fiscal se aplică şi în situaţia în care persoana fizică desfăşoară activitate în baza unui contract de muncă cu timp parţial de lucru, în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2). (4) Scutirea prevăzută la art. 60 pct. 4 din Codul fiscal se acordă pe perioada de derulare a contractului." 11. Punctul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins: "4. În aplicarea prevederilor art. 64 din Codul fiscal, la determinarea impozitului anual/lunar, bazele de calcul al impozitului vor fi stabilite prin rotunjire la un leu, prin neglijarea fracţiunilor de până la 50 de bani inclusiv sau prin majorarea la leu a fracţiunilor ce depăşesc 50 de bani." 12. La punctul 6 alineatul (4), litera b) se modifică şi avea următorul cuprins: "b) activităţi de comerţ, respectiv cumpărare de bunuri în scopul revânzării acestora;". 13. La punctul 6, alineatul (9) se abrogă. 14. La punctul 7, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins: "(1^1) Aportul în numerar şi/sau echivalentul în lei al aporturilor în natură, efectuat la începerea unei activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia, din patrimoniul personal în patrimoniul afacerii, nu reprezintă venit brut potrivit art. 68 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal." 15. La punctul 7 alineatul (5), după litera v) se introduce o nouă literă, litera v^1), cu următorul cuprins: "v^1) plăţi efectuate în avans care se referă la perioade fiscale următoare;". 16. La capitolul II, după secţiunea a 2-a se introduce o nouă secţiune, secţiunea a 2^1-a, alcătuită din punctul 7^1, cu următorul cuprins: "SECŢIUNEA a 2^1-a Stabilirea impozitului pentru veniturile din activităţi independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă, potrivit legii 7^1. (1) În aplicarea prevederilor art. 68^1 din Codul fiscal, pentru contribuabilii care realizează venituri în baza contractelor de activitate sportivă, încheiate potrivit Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, plătitorii de astfel de venituri care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă au şi obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a plăti impozitul corespunzător sumelor plătite prin reţinere la sursă, impozitul fiind final. (2) Contribuabilii pot opta ca plătitorii de venituri să distribuie cota de 2% sau de 3,5%, după caz, din impozitul pe venit datorat pentru susţinerea: a) entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, a unităţilor de cult; sau b) acordarea de burse private; sau c) entităţilor nonprofit şi a unităţilor de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditaţi cu cel puţin un serviciu social licenţiat, în condiţiile legii. (3) Opţiunea se exercită, în scris, pentru susţinerea entităţilor prevăzute la alin. (2) lit. a) şi c) sau acordarea de burse private, astfel: a) la organul fiscal competent, prin depunerea unei cereri până la termenul legal de depunere a declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, respectiv data de 15 martie, inclusiv, a anului următor celui de realizare a veniturilor;
b) la plătitorul de venit, în urma solicitării beneficiarului de venit, exercitată în scris. (4) Pentru opţiunea prevăzută la alin. (3) lit. b) distribuirea cotei de 2% sau 3,5% din impozitul datorat se efectuează de către plătitorul de venit până la termenul de plată al impozitului, începând cu luna exercitării opţiunii. (5) Contribuabilii care optează pentru distribuirea cotei de 2% sau de 3,5% din impozitul datorat pentru susţinerea entităţilor prevăzute la alin. (2) la plătitorii de venituri nu mai pot exercita aceeaşi opţiune şi la organul fiscal competent, pentru aceeaşi sursă de venit. (6) Sfera de cuprindere a entităţilor nonprofit este cea prevăzută la pct. 15. (7) În aplicarea art. 68^1 alin. (9) din Codul fiscal, pentru acordarea de burse private contribuabilii au următoarele obligaţii: a) să prezinte, în copie şi original, contractul de bursă privată încheiat în condiţiile Legii nr. 376/2004 privind bursele private, cu modificările ulterioare, în termen de 30 de zile de la încheierea acestuia, plătitorii de venituri păstrând copiile documentelor cu menţiunea «conform cu originalul»; b) să prezinte plătitorilor de venituri, lunar, până la termenul de virare a impozitului pe venit, documentele justificative, în copie şi original, privind cheltuielile cu bursa privată efectuate în luna în care impozitul a fost reţinut. Dacă suma înscrisă în documentele justificative depuse la plătitorul de venit privind cheltuiala efectuată cu bursa privată depăşeşte plafonul de 2% din impozitul pe venit, atunci suma totală luată în calcul de plătitorul de venit este limitată la nivelul acestui plafon. Dacă suma înscrisă în documentele justificative depuse la plătitorul de venit privind cheltuiala efectuată cu bursa privată este mai mică decât plafonul de 2% din impozitul pe venit, atunci suma totală luată în calcul de plătitorul de venit este limitată la suma efectiv plătită. Neprezentarea documentelor justificative până la termenul de virare a impozitului pe venit atrage pierderea dreptului conferit de lege. (8) Exemplu privind aplicarea prevederilor alin. (3) lit. b) O persoană fizică, sportiv de performanţă, realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală încheiat cu entitatea A. Plata drepturilor se efectuează lunar. Impozitul datorat în lună este de 600 lei. Sportivul a solicitat plătitorului de venit să îi calculeze, să îi reţină şi să distribuie cota de 3,5% din impozitul pe venit datorat către entitatea nonprofit furnizoare de servicii sociale acreditată cu cel puţin un serviciu social licenţiat, în condiţiile legii, entitatea B. Entitatea A procedează după cum urmează: a) stabileşte cuantumul cotei de 3,5% din impozitul datorat de 600 lei 600 lei x 3,5% = 21 lei Rezultă următoarele: impozit datorat 600 lei cotă 3,5% 21 lei impozit de plată 579 lei". 17. Punctul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins: "8. (1) În sensul prevederilor art. 69 din Codul fiscal, pentru contribuabilii care realizează venituri din desfăşurarea activităţilor de producţie, comerţ şi prestări servicii cuprinse în nomenclatorul elaborat de Ministerul Finanţelor Publice, venitul net se determină pe bază de norme anuale de venit. Pentru
determinarea venitului net anual se aplică criteriile specifice de corecţie asupra normei de venit. La stabilirea normelor anuale de venit de către direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, respectiv a municipiului Bucureşti vor fi consultate consiliile judeţene/consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz. (2) În situaţia în care un contribuabil desfăşoară aceeaşi activitate în două sau mai multe locuri diferite pentru care venitul net se determină, de către contribuabil, pe baza normelor anuale de venit, stabilirea venitului net anual se efectuează prin însumarea nivelului normelor de venit, corectate potrivit criteriilor specifice de la fiecare loc de desfăşurare a activităţii. (3) În cazul în care un contribuabil desfăşoară mai multe activităţi pentru care venitul net se determină de către contribuabil pe baza normelor de venit, stabilirea venitului net anual se efectuează prin însumarea nivelului normelor de venit corectate potrivit criteriilor specifice. (4) Pentru contribuabilii persoane fizice care desfăşoară individual o activitate independentă ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală şi activitatea este prevăzută în nomenclatorul activităţilor pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, venitul net anual se determină de către contribuabil pe baza normelor anuale de venit, cu respectarea prevederilor art. 69 din Codul fiscal. (5) În aplicarea art. 69 din Codul fiscal, în cazul în care activitatea se desfăşoară în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, norma anuală de venit corespunzătoare fiecărui asociat din cadrul asocierii nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulţit cu 12 luni. Pentru determinarea venitului net anual fiecare membru asociat aplică criteriile specifice de corecţie asupra normei de venit proprii. (6) În aplicarea prevederilor art. 69 alin. (11) din Codul fiscal, norma anuală de venit se ajustează de către contribuabili, în sensul majorării/reducerii, prin aplicarea coeficienţilor de corecţie corespunzători criteriilor prevăzute la alin. (7) asupra normelor anuale de venit stabilite şi publicate de către direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, respectiv a municipiului Bucureşti. (7) La stabilirea coeficienţilor de corecţie a normelor de venit se vor avea în vedere următoarele criterii: a) vadul comercial şi clientela; b) vârsta contribuabililor; c) timpul afectat desfăşurării activităţii, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (8) şi (9); d) gradul de handicap sau de invaliditate a contribuabilului; e) activitatea se desfăşoară într-un spaţiu proprietate a contribuabilului sau închiriat; f) realizarea de lucrări, prestarea de servicii şi obţinerea de produse cu material propriu sau al clientului; g) folosirea de maşini, dispozitive şi scule, acţionate manual sau de forţă motrice; h) caracterul sezonier al unor activităţi; i) durata concediului legal de odihnă; j) desfăşurarea activităţii cu salariaţi; k) contribuţia fiecărui asociat în cazul activităţii desfăşurate în cadrul unei asocieri; l) informaţiile cuprinse în declaraţia informativă depusă în scop de TVA potrivit prevederilor art. 324 din Codul fiscal;
m) alte criterii specifice. Diminuarea normelor de venit ca urmare a îndeplinirii criteriului de vârstă a contribuabilului se operează începând cu anul următor celui în care acesta a împlinit numărul de ani care îi permite reducerea normei. Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au şi calitatea de salariat sau îşi pierd această calitate se face începând cu luna următoare încheierii/desfacerii contractului individual de muncă. Contribuabilii care beneficiază de mai mulţi coeficienţi de corecţie, în sensul reducerii/majorării normelor de venit anuale, iau în calcul coeficientul cel mai mare. (8) Venitul net din activităţi independente, determinat pe bază de norme anuale de venit, în sensul art. 69 din Codul fiscal se reduce de către contribuabil, proporţional cu: a) perioada de la începutul anului şi până la momentul autorizării din anul începerii activităţii; b) perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, în situaţia încetării activităţii, la cererea contribuabilului. (9) Pentru întreruperile temporare de activitate în cursul anului, cauzate de accidente, spitalizare sau alte cauze obiective, inclusiv cele de forţă majoră, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc, de către contribuabil, proporţional cu perioada nelucrată. În situaţia încetării activităţii în cursul anului, respectiv a întreruperii temporare, contribuabilul/fiecare asociat, în cazul asocierilor fără personalitate juridică, este obligat ca în termen de 30 de zile de la producerea evenimentului să depună Declaraţia unică, privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice la organele fiscale competente şi să îşi recalculeze impozitul pe venit. Documentele justificative în baza cărora se reduc normele anuale de venit se păstrează la domiciliul fiscal al contribuabililor. (10) Pentru contribuabilii impuşi pe bază de norme de venit, care îşi exercită activitatea o parte din an, în situaţiile prevăzute la alin. (8) şi (9), norma anuală de venit aferentă perioadei efectiv lucrate se recalculează de către contribuabili, prin raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se înmulţeşte cu numărul zilelor de activitate. (11) Venitul net din activităţi independente desfăşurate de persoana fizică cu handicap grav sau accentuat, în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, se reduce, de către contribuabil, proporţional cu numărul de zile calendaristice pentru care venitul este scutit de la plata impozitului. Impozitul datorat va fi calculat pentru venitul net anual redus proporţional cu numărul de zile. Prevederea se aplică atât în cazul contribuabilului încadrat, în cursul perioadei impozabile, în gradul de handicap grav sau accentuat, cât şi în cazul contribuabilului care în cursul perioadei impozabile nu se mai încadrează în gradul de handicap respectiv, potrivit legii. (12) În sensul art. 69 din Codul fiscal, pentru contribuabilul care optează să fie impus pe bază de normă de venit şi care anterior a fost impus în sistem real, având investiţii în curs de amortizare, valoarea amortizării nu diminuează norma de venit. Veniturile realizate din valorificarea investiţiilor respective sau trecerea lor în patrimoniul personal în cursul perioadei de desfăşurare a activităţii sau în caz de încetare a activităţii majorează norma de venit proporţional cu valoarea amortizată în perioada impunerii în sistem real. În cazul contribuabilului impus pe bază de normă de venit, care pe perioada anterioară a avut impunere în sistem real şi a efectuat investiţii care au fost amortizate integral, veniturile din
valorificarea sau trecerea acestora în patrimoniul personal ca urmare a încetării activităţii vor majora norma de venit. (13) În aplicarea prevederilor art. 69 din Codul fiscal, contribuabilii care în cursul anului fiscal îşi completează obiectul de activitate cu o altă activitate care nu este cuprinsă în nomenclator vor fi impuşi în sistem real, pentru veniturile realizate din întreaga activitate, de la data respectivă, venitul net anual urmând să fie determinat prin însumarea, de către contribuabili, a fracţiunii din norma de venit aferentă perioadei de impunere pe bază de normă de venit cu venitul net rezultat din evidenţa contabilă. (14) Exemplu privind ajustarea normei de venit şi stabilirea impozitului datorat: O persoană fizică realizează venituri ca urmare a desfăşurării unei activităţi independente (croitorie) pentru care norma anuală de venit este de 23.000 lei. Persoana fizică este salariată cu normă întreagă şi urmează cursurile unui institut de învăţământ superior şi are un salariat. Coeficienţii de corecţie, publicaţi de către direcţiile generale regionale ale finanţelor publice şi a municipiului Bucureşti, sunt următorii: a) În sensul majorării, coeficientul de ajustare pentru faptul că persoana fizică are un salariat este de 25%. b) În sensul reducerii normei anuale de venit: a) pentru calitatea proprie de salariat se aplică un coeficient de corecţie în cotă de 60%; b) pentru calitatea de student se aplică un coeficient de corecţie în cotă de 30%. Stabilirea normei anuale de venit prin ajustare: a) majorarea normei anuale de venit = 23.000 lei x 25% = 5.750 lei b) reducerea normei anuale de venit (se alege un singur coeficient, în cota cea mai mare, respectiv 60%) (23.000 lei + 5.750 lei) x 60% = 17.250 lei Venitul net anual este în sumă de 11.500 lei (23.000 lei + 5.750 lei - 17.250 lei) Impozitul aferent se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual, astfel: Impozit datorat = 11.500 lei x 10% = 1.150 lei". 18. La capitolul II, după secţiunea a 3-a se introduce o nouă secţiune, secţiunea a 3^1-a, alcătuită din punctul 8^1, cu următorul cuprins: "SECŢIUNEA a 3^1-a Opţiunea de a stabili venitul net anual utilizându-se datele din contabilitate 8^1. În sensul art. 69^1 din Codul fiscal, opţiunea de a determina venitul net în sistem real se face astfel: a) în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 69 alin. (1) din Codul fiscal, care au desfăşurat activitate în anul precedent şi au fost impuşi pe bază de norme de venit, prin completarea corespunzătoare a declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţii sociale datorate de persoanele fizice şi depunerea acesteia până la data de 15 martie inclusiv a anului pentru care se exercită opţiunea; b) în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 69 alin. (1) din Codul fiscal, care încep activitatea în cursul anului fiscal, prin completarea corespunzătoare a
declaraţiei prevăzute la lit. a) şi depunerea acesteia în termen de 30 de zile de la data începerii activităţii." 19. Punctul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins: "9. (1) Potrivit prevederilor art. 70 din Codul fiscal, veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt venituri realizate din valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi: invenţii, know-how, mărci înregistrate, francize şi altele asemenea, recunoscute şi protejate prin înscrisuri ale instituţiilor specializate, precum şi a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor. (2) Sunt incluse în categoria drepturilor de proprietate intelectuală şi drepturile care fac obiectul unor contracte de cesiune, închiriere, colaborare, cercetare, licenţă, franciză şi altele asemenea, precum şi cele transmise prin succesiune, indiferent de denumirea sub care se acordă, cum ar fi: remuneraţie directă, remuneraţie secundară, onorariu, redevenţă şi altele asemenea. De asemenea sunt considerate venituri din drepturi de proprietate intelectuală şi veniturile din cesiuni pentru care reglementările în materie stabilesc prezumţia de cesiune a drepturilor în lipsa unei prevederi contrare în contract." 20. Secţiunea a 5-a, alcătuită din punctul 10, se abrogă. 21. Secţiunea a 6-a, alcătuită din punctul 11, se modifică şi va avea următorul cuprins: "SECŢIUNEA a 6-a Stabilirea impozitului pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuală pentru care se aplică reţinerea la sursă 11. (1) Plătitorii veniturilor prevăzute la art. 72 alin. (2) din Codul fiscal au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira în cursul anului fiscal impozitul datorat de contribuabili. Impozitul datorat se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net. Reţinerea impozitului se efectuează din veniturile plătite. Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, cărora le revine obligaţia calculării şi reţinerii impozitului, sunt, după caz: a) utilizatorii de opere, invenţii, know-how şi altele asemenea, în situaţia în care titularii de drepturi îşi exercită drepturile de proprietate intelectuală în mod personal, iar relaţia contractuală dintre titularul de drepturi de proprietate intelectuală şi utilizatorul respectiv este directă; b) organismele de gestiune colectivă sau alte entităţi, care, conform dispoziţiilor legale, au atribuţii de gestiune a drepturilor de proprietate intelectuală, a căror gestiune le este încredinţată de către titulari. În această situaţie se încadrează şi producătorii şi agenţii mandataţi de titularii de drepturi, prin intermediul cărora se colectează şi se repartizează drepturile respective. (2) În sensul art. 72 alin. (2) din Codul fiscal, venitul brut din drepturi de proprietate intelectuală cuprinde atât sumele încasate în cursul anului, cât şi echivalentul în lei al veniturilor în natură. Evaluarea veniturilor în natură se face la preţul pieţei sau la preţul stabilit prin expertiză tehnică, la locul şi la data primirii acestora. (3) Venitul net din drepturi de proprietate intelectuală se determină de către plătitorii de venituri prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 40% asupra venitului brut. În cheltuielile forfetare se includ, printre altele: contribuţiile sociale datorate, comisioanele, sume care revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de venituri
drept plată a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de către aceştia din urmă către titularii de drepturi. (4) Venitul net din drepturi de proprietate intelectuală se determină ca diferenţă între venitul brut şi comisionul cuvenit organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori care, conform legii, au atribuţii de colectare şi de repartizare a veniturilor către titularii de drepturi, în următoarele situaţii: a) venituri din drepturi de proprietate intelectuală transmise prin succesiune; b) venituri din exercitarea dreptului de suită; c) venituri reprezentând remuneraţia compensatorie pentru copia privată. (5) În sensul art. 72 din Codul fiscal, în situaţia în care sumele reprezentând venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală se colectează prin mai multe organisme de gestiune colectivă sau prin alte entităţi asemănătoare, obligaţia calculării şi reţinerii impozitului revine organismului sau entităţii care efectuează plata către titularul de drepturi de proprietate intelectuală. (6) Contribuabilii pot opta ca plătitorii de venituri să distribuie cota de 2% sau de 3,5%, după caz, din impozitul pe venit datorat pentru susţinerea: a) entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, a unităţilor de cult; sau b) acordarea de burse private; sau c) entităţilor nonprofit şi a unităţilor de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditaţi cu cel puţin un serviciu social licenţiat, în condiţiile legii. (7) Opţiunea se exercită, în scris, pentru susţinerea entităţilor prevăzute la alin. (6) lit. a) şi c) sau acordarea de burse private, astfel: a) la organul fiscal competent, prin depunerea unei cereri până la termenul legal de depunere a declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, respectiv până la data de 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor; b) la plătitorul de venit, în urma solicitării beneficiarului de venit, exercitată în scris. (8) Pentru opţiunea de la alin. (7) lit. b), distribuirea cotei de 2% sau 3,5% din impozitul datorat se efectuează de către plătitorul de venit până la termenul de plată a impozitului, începând cu luna exercitării opţiunii. (9) Sfera de cuprindere a entităţilor nonprofit este cea prevăzută la pct. 15. (10) În aplicarea art. 72 alin. (10) în situaţia în care opţiunea se exercită potrivit alin. (6) lit. b) şi alin. (7) lit. b), se aplică în mod corespunzător prevederile pct. 7^1 alin. (7). (11) În situaţia în care opţiunea se exercită conform alin. (6) lit. b) şi alin. (7) lit. a), contribuabilii vor prezenta organului fiscal competent contractul privind bursa privată, în copie cu menţiunea «conform cu originalul», precum şi documentele de plată pentru aceste burse. (12) Contribuabilii care optează pentru distribuirea cotei de 2% sau de 3,5% din impozitul datorat pentru susţinerea entităţilor prevăzute la alin. (6) la plătitorii de venituri nu mai pot exercita aceeaşi opţiune şi la organul fiscal competent, pentru aceeaşi sursă de venit." 22. La capitolul II, după secţiunea a 6-a se introduce o nouă secţiune, secţiunea a 7-a, alcătuită din punctul 11^1, cu următorul cuprins: "SECŢIUNEA a 7-a Opţiunea de a stabili venitul net anual utilizându-se datele din contabilitate
11^1. În sensul art. 73 din Codul fiscal, opţiunea pentru determinarea venitului net în sistem real se exercită prin depunerea declaraţiei prevăzute la art. 120 din Codul fiscal la termenul şi în condiţiile prevăzute de lege." 23. La punctul 12, partea introductivă a alineatului (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "12. (1) În sensul art. 76 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal, veniturile brute din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasate şi/sau contravaloarea veniturilor în natură primite ca urmare a unei relaţii contractuale de muncă, raport de serviciu, act de detaşare, precum şi orice sume de natură salarială primite în baza unor statute speciale prevăzute de lege, indiferent de perioada la care se referă, şi care sunt realizate din:". 24. La punctul 13, alineatele (4) şi (6) - (8) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(4) Sunt considerate persoane aflate în întreţinere militarii în termen, studenţii şi elevii militari ai instituţiilor de învăţământ militare şi civile, peste vârsta de 18 ani, dacă veniturile obţinute sunt mai mici sau egale cu 510 lei lunar.... (6) Copilul minor este considerat întotdeauna întreţinut, cu excepţia celor încadraţi în muncă, indiferent dacă se află în unităţi speciale sanitare sau de protecţie specială şi altele asemenea, precum şi în unităţi de învăţământ, inclusiv în situaţia în care costul de întreţinere este suportat de aceste unităţi. În acest caz eventualele venituri obţinute de copilul minor nu se au în vedere la încadrarea în venitul de 510 lei lunar. Pentru copilul minor aflat în întreţinerea părinţilor sau a tutorelui, deducerea personală se acordă fiecăruia dintre părinţi, respectiv tutorelui. Pentru copilul minor provenit din căsătorii anterioare, dreptul la deducerea personală revine părintelui căruia i-a fost încredinţat copilul şi unuia dintre soţi care formează noua familie. Pentru copilul minor pentru care s-a dispus plasamentul, în condiţiile Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dreptul de a fi preluat ca persoană aflată în întreţinere pentru acest copil se acordă: a) persoanei căreia i s-a dat în plasament copilul; sau b) ambilor soţi care formează familia căreia i s-a dat în plasament copilul. În situaţia în care într-o familie sunt mai mulţi copii aflaţi în întreţinere, cu excepţia copiilor minori, aceştia vor fi preluaţi în întreţinerea unuia dintre părinţi conform înţelegerii dintre părţi. În aceste situaţii contribuabilii vor prezenta plătitorului de venit fie o declaraţie pe propria răspundere din partea soţului/soţiei, fie o adeverinţă emisă de plătitorul de venit din salarii al acestuia/acesteia, după caz, din care să rezulte numărul şi identitatea copiilor care sunt preluaţi în întreţinere de fiecare soţ/soţie. Copilul minor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani, încadrat în muncă în condiţiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, devine contribuabil şi beneficiază de deducerea personală, situaţie în care, pentru perioada respectivă, părinţii nu mai beneficiază de deducerea personală. Verificarea încadrării veniturilor acestor persoane în sumă de 510 lei lunar se realizează prin compararea acestui plafon cu veniturile brute realizate de persoana fizică aflată în întreţinere.
(7) În cursul anului fiscal, în cazul în care angajatul obţine venituri la funcţia de bază, pentru a stabili dreptul acestuia la deducere pentru persoane aflate în întreţinere, se compară venitul lunar realizat de persoana aflată în întreţinere cu suma de 510 lei lunar, astfel: a) în cazul în care persoana aflată în întreţinere realizează venituri lunare de natura pensiilor, indemnizaţiilor, alocaţiilor şi altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana întreţinută rezultă din însumarea tuturor drepturilor de această natură realizate într-o lună; b) în cazul în care venitul este realizat sub formă de câştiguri la jocuri de noroc, premii la diverse competiţii, dividende, dobânzi şi altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana fizică aflată în întreţinere se determină prin împărţirea venitului realizat la numărul de luni rămase până la sfârşitul anului, exclusiv luna de realizare a venitului; c) în cazul în care persoana întreţinută realizează atât venituri lunare, cât şi aleatorii, venitul lunar se determină prin însumarea acestor venituri. La stabilirea venitului lunar, în sumă de 510 lei, al persoanei aflate în întreţinere nu se iau în calcul veniturile prevăzute la art. 62 lit. o), w), x) din Codul fiscal şi/sau pensiile de urmaş cuvenite conform legii, precum şi prestaţiile sociale acordate potrivit art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (8) Dacă venitul unei persoane aflate în întreţinere depăşeşte 510 lei lunar, ea nu este considerată întreţinută. În funcţie de venitul lunar al persoanei întreţinute, plătitorul veniturilor din salarii va proceda după cum urmează: a) în situaţia în care una dintre persoanele aflate în întreţinere, pentru care contribuabilul beneficiază de deducere personală, obţine în cursul anului un venit lunar mai mare de 510 lei, plătitorul veniturilor din salarii va reconsidera nivelul deducerii personale corespunzătoare pentru persoanele rămase în întreţinere începând cu luna următoare celei în care a fost realizat venitul, indiferent de data la care se face comunicarea către angajator/plătitor; b) în situaţia în care contribuabilul solicită acordarea deducerii personale pentru persoana aflată în întreţinere ca urmare a situării venitului lunar al acesteia din urmă sub 510 lei, plătitorul de venituri din salarii va începe acordarea deducerii personale reconsiderate pentru persoana în întreţinere odată cu plata drepturilor lunare ale lunii în care contribuabilul a depus documentele justificative." 25. La punctul 14, alineatele (2), (6) şi (12) se modifică şi vor avea următorul cuprins: "(2) Contribuabilii care realizează venituri din salarii datorează un impozit lunar final, calculat şi reţinut de către plătitorul de venituri. Pentru impunerea veniturilor din salarii se utilizează cota de impozit de 10%, luându-se în calcul pentru determinarea bazei de calcul al impozitului la funcţia de bază şi deducerea personală stabilită potrivit art. 77 din Codul fiscal, după caz.... (6) Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat, cota de impozit de 10% se aplică asupra bazei de calcul determinate astfel: a) pentru veniturile obţinute la locul unde se află funcţia de bază, ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaţionale la care
România este parte, precum şi, după caz, a contribuţiei individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii şi următoarele: (i) deducerea personală acordată pentru luna respectivă; (ii) cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă; (iii) contribuţiile la fondurile de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, suportate de angajaţi, care la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro; (iv) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajaţi, care la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro. Deducerea contribuţiilor reţinute pentru fonduri de pensii facultative calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative se realizează numai pe baza documentelor privind calificarea fondurilor de pensii facultative respective, emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară, la solicitarea angajatorului. Pe parcursul anului plătitorul de venituri din salarii cumulează sumele în euro, prevăzute la art. 78 alin. (2) lit. a) pct. (iii) şi (iv) din Codul fiscal, şi verifică încadrarea în plafonul deductibil prevăzut de lege. Pentru verificarea încadrării în plafonul anual, cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în euro este cursul leu/euro comunicat de Banca Naţională a României, în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se plătesc drepturile salariale. În cazul unui angajat care se mută în cursul anului la un alt angajator unde obţine venituri din salarii la funcţia de bază, verificarea încadrării în plafonul anual a sumelor reprezentând contribuţiile la fondurile de pensii facultative, primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, potrivit legii, pentru care se acordă deducerea, se efectuează în baza documentelor justificative eliberate de către angajatorul anterior prin care se atestă nivelul deducerilor acordate până la momentul mutării. b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, precum şi, după caz, a contribuţiei individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii, pe fiecare loc de realizare a acestora. Această regulă se aplică şi în cazul veniturilor sub forma: (i) drepturilor de natură salarială acordate de angajator persoanelor fizice ulterior încetării raporturilor de muncă; (ii) sumelor reprezentând drepturile prevăzute la pct. 12 alin. (1) lit. d) şi i); (iii) veniturilor prevăzute la pct. 12 alin. (1) lit. n). În sensul prevederilor art. 78 alin. (2) din Codul fiscal, prin instrumente juridice internaţionale se înţelege regulamentele europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială, precum şi acordurile şi convenţiile în domeniul securităţii sociale la care România este parte.... (12) Contribuţiile sociale obligatorii luate în calcul la determinarea impozitului lunar potrivit alin. (6) pentru persoanele fizice care realizează
venituri din salarii sunt cele datorate potrivit reglementărilor în domeniu, astfel: a) contribuţia de asigurări sociale; b) contribuţia de asigurările sociale de sănătate; c) alte contribuţii individuale obligatorii, datorate potrivit legii." 26. La punctul 14, după alineatul (12) se introduce un nou alineat, alineatul (13), cu următorul cuprins: "(13) În situaţia în care, în cursul aceleiaşi luni, contribuabilul obţine atât venituri din desfăşurarea activităţii de cercetare-dezvoltare şi inovare, scutite de la plata impozitului, potrivit prevederilor art. 60 pct. 3 din Codul fiscal, cât şi venituri supuse impunerii, pentru determinarea bazei de calcul al impozitului prevăzută la art. 78 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, sunt aplicabile următoarele reguli: a) acordarea deducerii personale pentru luna respectivă se stabileşte în funcţie de nivelul venitului brut lunar care include atât veniturile supuse impunerii, cât şi veniturile scutite de la plata impozitului; b) plafoanele prevăzute la art. 78 alin. (2) lit. a) pct. (iii) şi (iv) din Codul fiscal sunt deductibile şi nu se fracţionează în funcţie de nivelul veniturilor scutite." 27. La capitolul III, secţiunea a 4-a, alcătuită din punctul 15, se modifică şi va avea următorul cuprins: "SECŢIUNEA a 4-a Acordarea dreptului contribuabilului de a dispune asupra destinaţiei unei sume din impozit 15. (1) În înţelesul art. 79 din Codul fiscal, în categoria entităţilor nonprofit se cuprind, de exemplu: asociaţiile, fundaţiile, organizaţiile sindicale, patronatele, camerele de comerţ, partidele politice, asociaţiile de proprietari, casele de ajutor reciproc ale salariaţilor, în măsura în care, potrivit legilor proprii de organizare şi funcţionare, desfăşoară activităţi nonprofit, iar sumele primite din impozit sunt folosite în acest scop. (2) Angajaţii pot opta ca plătitorii de venituri să distribuie cota de 2% sau de 3,5%, după caz, din impozitul pe venit datorat pentru susţinerea: a) entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, a unităţilor de cult; sau b) acordarea de burse private sau c) entităţilor nonprofit şi a unităţilor de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditaţi cu cel puţin un serviciu social licenţiat, în condiţiile legii. (3) Opţiunea se exercită pentru susţinerea entităţilor prevăzute la alin. (2) lit. a) şi c) sau acordarea de burse private, astfel: a) la organul fiscal competent, prin depunerea unei cereri până la termenul legal de depunere a declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, respectiv până la data de 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor; b) la plătitorul de venit, în urma solicitării beneficiarului de venit, exercitată în scris. (4) Pentru opţiunea prevăzută la alin. (3) lit. b) distribuirea cotei de 2% sau 3,5% din impozitul datorat se efectuează de către plătitorul de venit până la termenul de plată al impozitului, începând cu luna exercitării opţiunii.