Scientometria în acțiune

Scientometria în acțiune Scientometrics on track BIBLIOMETRICS/SCIENTOMETRICS WORKSHOP MODERNIZAREA BIBLIOTECILOR ACADEMICE DIN MOLDOVA Universitatea Bergen, Norvegia, Mai 2017 Prof.dr.ing.,dr.marketing Angela Repanovici Universitatea Transilvania din Brașov, România Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 1

Statistical bibliography The term statistical bibliography seems to have been first used by E. Wyndham Hulme in 1922 when he delivered two lectures as the Sandars Reader in Bibliography at the University of Cambridge. HULME, E. W. Statistical bibliography in relation to the growth of modern civilization. London, 1923 Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 2

Bibliometrics Therefore it is suggested that a better name for this subject (as previously defined) is BIBLIOMETRICS, i.e. the application of mathematics and statistical methods to books and other media of communication. ALAN PRITCHARD North-Western Polytechnic, London, Now at National Computing Centre, Manchester, Journal of Documentation 25(4) Dec 1969, 348 349. Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 3

Origin of Bibliometrics Science to meter or to measure Bibliometrics Biblio Metrics Biblon Metrikos Metricus Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 4

Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 5

Scientometrics Nalimov and Mulchenko defined Scientometrics as "the application of those quantitative methods which are dealing with the analysis of science viewed as an information process" (Nalimov and Mulchenko, 1969). Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 7

Bibliometrie vs Scientometrie BIBLIOMETRICS the application of mathematics and statistical methods to books and other media of communication. Aplicarea metodelor statistice pentru cărți și alte medii de informare SCIENTOMETRICS as "the application of those quantitative methods which are dealing with the analysis of science viewed as an information process Analiza științei ca proces informațional Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 8

INDICATORI SCIENTOMETRICI Producția științifică Impactul cercetării Colaborări naționale și internaționale Atragerea de fonduri pentru cercetare Număr de cărți Număr de articole științifice Număr de contracte științifice Index Hirsh Număr de citări Factor de impact Q1/Q2/Q3 Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 9

Baze de date bibliometrice Citări, Calitatea revistelor WEB OF SCIENCE GOOGLE SCHOLAR SCOPUS Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 11

Faimoasa bază de date Thomson Scientific, consacrată sub numele ISI, își are originea într-o bibliografie realizată şi publicată de către Eugene Garfield (fondator al Institute for Scientific Information), la începutul anilor 1960. Scopul inițial al cercetătorului era acela de a crea o listă cu cele mai importante reviste științifice pentru cercetători și apoi să măsoare, să evalueze și să compare acele reviste. GARFIELD, Eugene. The Agony and the Ecstasy the History and the Meaning of the Journal Impact Factor. Chicago ed. International Congress on Peer Review And Biomedical Publication, [online]. September, 16, 2005, p.1. [accesat mai 2013]. Disponibil pe internet la: http://garfield.library.upenn.edu/papers/jifchicago2005.pdf. GILAYREVSKII, R. S.; CHERNYI, A. I. Doctor Eugene Garfield: Scientific-Information Activities. Scientific and Technical Information Processing, 2009, vol. 36, Nr. 3. p. 156. Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 12

Garfield a descoperit relevanța citărilor în urma a două proiecte de documentare realizate pentru The Army Medical Library of the USA, în cadrul cărora a realizat bibliografia Current List of Medical Literature şi apoi Genetics Citation Index. Cea din urmă bibliografie l-a inspirat pe Garfield să realizeze Science Citation Index. De la începutul anilor 1950, Eugene Garfield a demarat munca sa de regăsire a celor mai relevante publicații seriale științifice, muncă ce s-a concretizat în publicarea a două bibliografii din care urma să se dezvolte faimosul factor de impact : Current Contents şi Science Citation Index. Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 13

IF Impact factor Aanaliza citărilor era, la momentul respectiv, văzută ca o metodă de a gestiona explozia de publicații, din punct de vedere al informării şi documentării. Ideea lui Garfield a fost una revoluționară: acesta nu numai că a utilizat pentru prima oară calculatorul în vederea realizării unui index, dar a şi văzut cuantificarea citărilor ca o metodă de măsurare a impactului în mediul științific. Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 14

IF P.L.K. Gross şi E.M. Gross au căutat o metodă de selecţie a revistelor ştiinţifice din domeniul chimiei, pe care bibliotecile să o poată folosi. Astfel, în 1927, cei doi au realizat un studiu al citărilor obţinute din revistele de chimie, numărând pur şi simplu citările din Journal of the American Chemical Society şi ordonând revistele în funcţie de citările obţinute. GROSS, P. L. K., GROSS, E. M.. College Libraries and Chemical Education În: Science Vol. 66, Nr. 1713 (Oct. 28, 1927), p. 385-389. Disponibil online în baza de date Jstor: http://www.jstor.org/stable/1651803 Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 15

IF O primă modalitate de succes în utilizarea analizei citărilor a fost cea propusă de Garfield în factorul de impact ISI, ce se dorea a fi un sistem de măsurare a impactului pe care o revistă îl are în mediul ştiinţific. Sistemul cuantifica numărul de citări primit de fiecare revistă cuprinsă în Science Citation Index pe o perioadă de doi ani şi îl raporta la numărul de articole publicate în cei doi ani de către revista respectivă; astfel, obţinea o valoare în funcţie de care revistele puteau fi ordonate. Folosind tot analiza citărilor, metoda de calculare a factorului de impact permitea compararea revistelor, indiferent de numărul de articole pe care acestea le publicau, de frecvenţa apariţiei sau de vechimea publicaţiei respective. Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 16

IF Formula de calcul a factorului de impact a fost doar una dintre inovaţiile lui Garfield, însă aceasta putea fi aplicată doar unui grup restrâns de reviste ştiinţifice, motiv pentru care, una dintre marile provocări a fost selecţia revistelor ştiinţifice ce urmau să fie incluse în cele trei indexuri. Pentru selecţie a pornit de la legea distribuţiei, enunţată de Bradford în 1934, care demonstrează matematic faptul că, un număr mic de reviste ştiinţifice, cu un grad ridicat de relevanţă, conţine un număr la fel de mare de articole despre un anumit subiect, ca şi un număr mai mare de reviste cu un grad scăzut de relevanţă. NICOLAISEN, J. Practical Potentials of Bradfords Law: A Critical Examination of the Received View. Journal of Documentation, 2007, vol. 63, nr. 3. p. 359-377. Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 17

IF Conform lui S.C. Bradford, literatura principală pentru orice disciplină ştiinţifică dată este compusă din mai puţin de 1.000 de reviste ştiinţifice. Dintre aceste 1.000 de reviste, sunt destul de puţine cu o relevanţă puternică pentru subiectul dat şi multe cu o relevanţă scăzută. Totuşi, cele cu relevanţă scăzută pentru subiectul sau disciplina dată, în mod obişnuit, au o relevanţă puternică pentru o altă disciplină. Astfel, nucleul literaturii ştiinţifice se poate forma în jurul mai multor subiecte, iar revistele individuale devin mai mult sau mai puţin relevante, în funcţie de subiect. Bradford a realizat că doar un nucleu de reviste esenţiale formează baza literaturii pentru toate disciplinele, iar majoritatea lucrărilor importante sunt publicate în destul de puţine reviste ştiinţifice. Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 18

IF În 2008 Thomson Corporation a achiziţionat compania Reuters, devenind Thomson Reuters, iar fostele baze de date ISI fac astăzi parte din divizia Thomson Intellectual Property & Science. Eugene Garfield şi-a continuat neîntrerupt activitatea în fruntea fostului Institute for Scientific Information în calitate de fondator şi preşedinte emerit, contribuind în permanenţă la dezvoltarea indicatorilor bibliometrici din baza de date. Thomson Reuters. Company History. [online]. [accesat aprilie 2017] Disponibil pe internet la: http://thomsonreuters.com/about/company_history/ Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 19

http://garfield.library.upenn.edu/ Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 20

Procesul de selecție a publicațiilor pentru includerea în Thomson Scientific este unul de lungă durată şi extrem de riguros, evaluarea şi analiza revistelor fiind o activitate permanentă,ce are ca rezultat includerea sau excluderea revistelor în/din baza de date o dată la două săptămâni. Anual sunt verificate peste 2.000 de titluri de reviste, din care sunt selectate 10-12% pentru includerea în baza de date Thomson Scientific. Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 27

Paşii indicaţi de Thomson Reuters pentru includerea unei publicații în bazele de date Thomson Scientific: Trimiterea a minim trei ediții actuale consecutive, pe măsură ce acestea sunt publicate, la sediul Thomson Reuters şi/sau oferirea accesului la varianta electronică, în cazul în care această variantă există; Sunt analizate standardele de bază pentru publicarea revistei, conținutul editorial, diversitatea internațională a autorilor și datele citate în cadrul publicației; Standardele de bază pentru publicare implică aspecte generale, legate de formă şi politică editorială: Punctualitatea publicației (apariția cu periodicitatea și data declarată) este un criteriu de bază în evaluare, deoarece aceasta dovedește o rezervă suficientă de manuscrise, ceea ce reprezintă o garanție a continuității revistei pe o perioadă îndelungată de timp. Thomson Reuters. Thomson Reuters Journal Selection Process. [online]. [accesat mai 2013] Disponibil pe internet la: http://thomsonreuters.com/products_services/science/free/essays/journal_selection_process Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 28

Paşii indicaţi de Thomson Reuters pentru includerea unei publicații în bazele de date Thomson Scientific: Este verificată cu atenție respectarea convențiilor editoriale internaționale, precum: titlurile informative ale revistei, titluri descriptive de articole și rezumate, informații bibliografice complete pentru toate referințele citate și datele complete ale fiecărui autor. Publicarea în limba engleză a revistei reprezintă un mare avantaj, dar sunt acceptate și revistele care publică în limba engleză doar datele bibliografice; în plus, referințele citate trebuie scrise în alfabetul latin. Aplicarea procesului de evaluare a specialiștilor din același domeniu (peer-review) este un criteriu extrem de important, deoarece acesta este un indicator pertinent al standardelor revistei, din care reiese calitatea generală a conținutului științific prezentat în paginile revistei. Se recomandă și menționarea sursei de finanțare a cercetării prezentate în articol, în măsura în care acest lucru este posibil. Thomson Reuters. Thomson Reuters Journal Selection Process. [online]. [accesat mai 2013] Disponibil pe internet la: http://thomsonreuters.com/products_services/science/free/essays/journal_selection_process Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 29

Paşii indicaţi de Thomson Reuters pentru includerea unei publicații în bazele de date Thomson Scientific: Editorii Thomson Reuters caută o diversitate internațională în rândul autorilor, colaboratorilor, editorilor şi membrilor consiliului editorial. Diversitatea internațională a celor implicați în editarea unei publicații științifice atrage după sine un public internațional, pe care îl urmărește şi atrage respectiva revistă. Cercetarea științifică din zilele noastre are tendința de a se desfășura, cu precădere, în contexte internaționale. Din ce în ce mai multe proiecte de cercetare științifică au o componentă și o implicare internațională. Plecând de la aceste date, editorii Thomson Reuters presupun că o revistă cu o diversitate internațională are șanse mai mari să conteze pentru comunitatea internațională a cercetătorilor. Thomson Reuters. Thomson Reuters Journal Selection Process. [online]. [accesat mai 2013] Disponibil pe internet la: http://thomsonreuters.com/products_services/science/free/essays/journal_selection_process Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 30

Paşii indicaţi de Thomson Reuters pentru includerea unei publicații în bazele de date Thomson Scientific: În ultima perioadă, Thomson Reuters a început să-şi îndrepte atenția şi asupra publicațiilor regionale deoarece, la nivel internațional, a crescut interesul pentru informații și cunoștințe despre specificul regional. Pentru acest tip de reviste, analiza conținutului și specificitatea regională vor conta mai mult în evaluare și vor fi mai apreciate atât noutatea subiectelor, cât și studiile cu o perspectivă specifică regională. Doar în cazul acestor reviste diversitatea internațională nu va fi solicitată Thomson Reuters. Thomson Reuters Journal Selection Process. [online]. [accesat mai 2013] Disponibil pe internet la: http://thomsonreuters.com/products_services/science/free/essays/journal_selection_process Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 31

Paşii indicaţi de Thomson Reuters pentru includerea unei publicații în bazele de date Thomson Scientific: Editorii Thomson Reuters caută citări ale publicației evaluate și analizează istoricul citărilor primite de către autorii care au publicat în revista analizată, pentru includerea în baza de date. Sunt analizate şi citările revistelor deja incluse în baza de date, pentru a urmări evoluţia acestora; numărul de citări poate creşte datorită schimbărilor din componenţa editorială, a traducerii articolelor în limba engleză ş.a.m.d. Thomson Reuters. Thomson Reuters Journal Selection Process. [online]. [accesat mai 2013] Disponibil pe internet la: http://thomsonreuters.com/products_services/science/free/essays/journal_selection_process Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 32

Paşii indicaţi de Thomson Reuters pentru includerea unei publicații în bazele de date Thomson Scientific: O atenție aparte se acordă şi autocitărilor (citări ale altor articole din aceeași revistă). Nu este anormal ca o revistă să aibă autocitări, mai ales în cazul celor mai bune reviste dintr-un domeniu; un procent ce nu depășește 20 % din numărul total de citări obținute de către o revistă este considerat de Thomson Reuters ca fiind unul firesc. În cazul în care o revistă are un procent de autocitări ce depășește 20%, revista este supusă unei evaluări atente, nu mai este publicată în baza de date și poate fi chiar exclusă, deoarece se consideră că aceste autocitări pot fi folosite doar pentru a creste artificial factorul de impact. În cazul în care se constată că autocitările sunt folosite necorespunzător, revista este eliminată din baza de date. Thomson Reuters. Thomson Reuters Journal Selection Process. [online]. [accesat mai 2013] Disponibil pe internet la: http://thomsonreuters.com/products_services/science/free/essays/journal_selection_process Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 33

Calcularea factorului de impact ISI În prima parte a fiecărui an calendaristic, factorul de impact este calculat pentru anul anterior. Astfel, factorul de impact pentru 2013 a fost publicat la începutul anului 2014, luând în calcul articolele publicate şi citările obţinute în anii 2011 şi 2012. Pentru că factorul de impact și restul indicatorilor bibliometrii sunt recalculați anual, Journal Citation Reports este disponibil în ediții separate pentru fiecare an în parte, iar cea mai nouă ediție indică anul anterior anului calendaristic. În plus, în prima parte a anului este disponibilă ediția cu doi ani mai veche decât anul calendaristic. Astfel, la începutul anului 2014 era disponibilă ediția din 2012, urmând ca în cursul anului să apară ediția din 2013. Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 34

Evaluarea revistelor științifice în baza de date Journal Citation Reports Numărul citărilor obținute de revistele indexate și numărul articolelor citabile, publicate de acestea, reprezintă datele de bază pentru calcularea factorului de impact, iar succesul factorului de impact a constat în combinarea lor inedită. Aceleași două seturi de date sunt folosite şi pentru alți indicatori bibliometrici, calculați în edițiile mai noi ai Journal Citation Reports: Factorul de impact calculat pe o perioadă de cinci ani, factorul de impact agregat, factorul de impact agregat calculat pe o perioadă de cinci ani. Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 35

Rangul revistelor Q1,Q2,Q3 Factorul de impact agregat Indicatori bibliometrici WoS Cited Half-Life Immediacy index (indexul rapid), Aggregate immediacy index (indexul rapid agregat) Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 36

Q1, Q2, Q3,Q4 Începând cu anul 2003, pentru evaluarea unei reviste, platforma pune la dispoziție un instrument bibliometric de ierarhizare a revistelor în cadrul unui domeniu, intitulat Rank in category (rangul în categorie). Acesta este prezentat sub forma unui tabel în care sunt menționate: numărul total de reviste din cadrul fiecărui domeniu în care este indexată revista, locul pe care aceasta îl ocupă în cadrul domeniului respectiv, calculat în funcție de factorul de impact şi rangul în care a fost încadrată revista: Q1, Q2,Q3 sau Q4. În calcularea rangului ocupat în cadrul unui domeniu se tine seama de mai multe elemente, precum: numărul de citări obținut de la reviste din aceeași categorie, numărul total de articole publicate numărul total de citări obținute de la revistele cu care se află în relație, din cadrul aceleiaşi categorii. Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 37

Marie-Helene Magri de la Institut National de la Recherche Agronomique, în articolul The SCI journal citation reports: a potential tool for studying journals? publicat în anul 1996, în revista Scientometrics. Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 38

Determină influența medie a articolelor unei reviste în primii cinci ani de la publicare. Scorul mediu al Influenței Articolului este 1,00, ceea ce înseamnă că valorile mai mari de 1,00 indică o influență peste medie a articolelor revistei. Scorul Influenței Articolului Este calculat prin raportarea Scorului Eigenfactor la numărul de articole din revistă, normalizat ca o fracție a tuturor articolelor din toate publicațiile. Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 39

Urmările aplicării acestui indicator bibliometrici pot fi, în funcție de context, unele benefice sau, dimpotrivă unele distructive. Eugene Garfield concluziona în 2005 asupra modului de aplicare, astfel: precum energia nucleară, factorul de impact este o binecuvântare amestecată. Mă așteptam să fie folosit întrun mod constructiv, dar, recunosc, în același timp că, în mâini greșite, poate fi abuziv. Garfield, Eugene. The Agony and the Ecstasy the History and the Meaning of the Journal Impact Factor. Op. cit. p. 1 Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 40

APLICAȚII WOS Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 42

WOS, COUNTRIES, MOLDOVA Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 54

IMPACTUL CITĂRILOR Citările sunt utilizate în evaluarea performanțelor academice. Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 61

IF are valoare diferită în fiecare an Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 63

H index Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 65

Calculating someone s h-index Step 1: Search for author Popescu in a given database The figure illustrates the search result of author Popescu in an arbitrary database. The figure also indicates all citing publications (counting-lines) within the same database. In our example author Popescu has 10 publications (a,b,c,d,e,f,g,h,i,j). N P = 10. Step 2: Sort publications by decreasing number of citations Step 3: Fulfil the condition: h of the publications have at least h citations each h = max(rank) provided Cit Rank According to our example 4 publications have received more than 4 citations. These are publications c,i,a,g. The remaining (N P h) publications have not more than h citations each. According to our example, the remaining 6 publications (f,h,d,j,b,e) have not more than 4 citations each. Result: Popescu s h-index is equal to 4. Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 66

Example: H-index retrieved in Web of Science, Scopus and Google Scholar Step 1: Search for the author, making sure you cover all possible signatures. Step 2: Go to the statistics available in the three databases Web of Science: Citation Report Scopus: View Citation Overview Google Scholar: Scholarometer Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 68

Web of Science Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 70

Scopus Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 71

Scholarometer Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 72

APLICAȚII SCOPUS Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 73

http://www.scimagojr.com/ Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 77

GOOGLE SCHOLAR Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 84

Bibliometria perfectă pentru bibliotecile științifice Bibliotecarii sunt specialiști în informație Bibliotecarii sunt obișnuiți să lucreze cu metadate, motoare de căutare și baze de date Spre orizonturi noi: rolul crucial al bibliotecilor în analizele bibliometrice Bibliotecarii acumulează deja conținutul necesar (publicații) și instrumente de licențiere corespunzătoare (baze de date) Bibliotecile sunt instituții independente și interdisciplinare Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 86

Bibliometria perfectă pentru bibliotecile științifice Instruire fundamentală în baze de date Curs universitar în Studii de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării, modulul Bibliometrie PREDARE Cursuri de doctorat pentru surse de date (WoS, Scopus, etc.) pentru strategii de publicare & bibliometrie Supravegherea studenților (teze, proiecte, schimburi semestriale) Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 87

Bibliometria perfectă pentru bibliotecile științifice Care sunt principalii jucători (autori, instituții, țări, etc.) din domeniul meu de cercetare? Care sunt temele principale și lucrările principale din domeniul meu de cercetare (emergente)? Beneficiile bibliometriei pentru oamenii de știință Care sunt citările clasice din domeniul meu de cercetare (cunoștințe de bază)? Cât de actuale sunt referințele mele (ultimă generație)? Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 88

Bibliometria perfectă pentru bibliotecile științifice Cât de vizibile sunt publicațiile mele? Cum pot crește vizibilitatea acestora (strategii de publicare)? Cât de mare este impactul publicațiilor mele (servicii de alertă)? Beneficiile bibliometriei pentru oamenii de știință De cât de multe citări am nevoie pentru a mă afla printre cei mai buni (excelență)? Cine sunt potențiali mei competitori/colaboratori? Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 104

Bibliometria perfectă pentru bibliotecile științifice Cum este evaluat rezultatul cercetării mele în comparație cu cel al competitorilor/ colaboratorilor? Cine sunt potențialii finanțatori (agenții de finanțare)? Beneficiile bibliometriei pentru oamenii de știință Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 105

Bibliometria perfectă pentru bibliotecile științifice Bibliometria este ideală pentru bibliotecile academice pentru a consolida poziția acestora în universitate! Acest domeniu oferă numeroase oportunități pentru furnizarea de servicii inovatoare atât pentru personalul universitar academic, cât și administrativ, care completează revizuirea specialiștilor! DE REȚINUT! Astfel puteți contribui la dezvoltarea de noi strategii și la stimularea inovației! Participați activ la discursul științific și diseminați experiența dobândită în comunicarea științifică! Scientometrics workshop, Bergen, Norway, May, 2017 106