Ilustrafii: Raluca Gheorghe CorecturL:Zeca Iulia Lyman Frank Baum Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a Romin iei BAUM, FRANK Vriiitorul din Oz / Frank L. Baum ; trad. de Mihaela lstrati. - Ed. a 6-a. - Bucurqti : Steaua Nordului, 2015 lsbn 97&60G511-460-9 l. lstrati, Mihaela (trad.) Vriiitorul din Oz 821.1 1 1 (7 3)'93-3 4 = 1 3 5.1 @ Editura Steaua Nordului. Toate drepturile rezervate. ISBN 978-606-51 1-460-9 Pentru comenzi onl i ne: www.steauanordul ui.ro
INTRODUCER CAPITOLUL 1......6 Ciclonul CAPITOLUL 2...1 1 intalnirea cu rongeitorii capitolu L 3...,...20 Cum Dorothy a salvat sperietoarea CAPITOLUL 3 r...'...""""""""""""""'28 Drumul prin pidure caprrolul s... 35 Eliberarea Omului de Tinichea CAPITOLUT Leul cel fricos CAPITOTUL 7...r... 50 Cilitoria spre oragul de smarald CAPITOLUL 8 57 Cimpia macilor malefici capitolu L 9...65 Regina toarecilor de cimp CAPITOLUL 1 71 Pizitorul portilor CAPTTOLUL 11... 80 Minunatul orag de smarald CAPITOL VL 12...!......""""'94 in ciutarea vrijitoarei ce rea capltotu L 1 3...,...... 1 07 Eliberarea capitotul 1 4...r...... 1 12 Maimugele inaripate CAPITOLUL 15... 120 intilnirea cu Oz cel de temur CAPITOLUL 16... 131 Arta magici a marelui garlatan capltotullt... 1 35 Cum a fost lansat balonul capitotul 19... 139 ln drum spre sud capitolul 1 g...,...,...... 1 44 Atacul arborilor luptitori 44 GAPITOIUL 20... 148 Jara de porgelan capitotu L 2 1...,...... 1 54 Leul devine regele animalelor capttolvl 22... 158 ]ara Kouadlingz capitotu L 23... 1 63 Glinda indeplinegte doringa lui Dorothy CAPITOIUL24...... 169 Din nou acasi L70 L71
CAPITOLUL 1 Ciclonul orothy triia in mijlocul intinselor cimpii din Kansas impreuni cu unchiul Henri - care era fermier - gi cu mituga Em, so;ia lui. Casa lor era mici, cici lemnul, indispensabil pentru construcfia acesteia, nu prea se gisea in regiune gi trebuia adus de la foarte mare distangi cu ciruga. Locuinga avea patru peregi, o podea gi un acoperig - ceea ce constituia o cameri - gi in aceast; cameri se gisea o sobi cam ruginiti, un dulap pentru vase, o masi, trei sau patru scaune gi doui paturi. intr-un colg se gisea patul cel mare in care dormeau unihiul Henri gi mituga Em, iar in celilalt, patul cel mic al lui Dorothy. Casa nu avea nici pod gi nici pivnigi - in afari de o groapi sipati la nivelul solului, numiti adipost contra ciclonului, unde familia se refugia cind veneau aceste rafale de vint inimaginabile a ciror forgi distrugea totul in calea lor. in adipost se intra printr-o trapi ce se afla in mijlocul camerei. O scari ducea in groapa stramti gi intunecoasi. Atunci cind Dorothy stitea in pragul casei gi privea de jur imprejurul siu, nu vedea decat intinsa cimpie monotoni. Niciun copac, nicio constructie nu se ridica pe suprafaga acestui peisaj plat care se intindea dincolo decat puteai cuprinde cu privirea. Soarele arsese pimintul arat pini il transforrnase intr-o intindere gri, plini de cripituri minuscule. Nici iarba nu mai era verde, soarele prijind capitul firelor lungi gi preschimbindu-le in aceeagi culoare cenugie. Odati, casa fusese vopsiti, dar soarele scorojise vopseaua gi ploaia se ocupase de restul. Astizi aceasta era gri gi mohornti, ca tot ce era in jurul ei. Atunci cand mituga Em, proaspit cisitoriti, s-a mutat aici, era taniri gi drigugi. Soarele gi vintul au transformat-o gi pe ea. Acestea au inlocuit strilucirea din privirea sa cu o nuange de gri intunecat. l-au luat roteaga din obraji gi de pe buze gi i-au dat o nuante palidi. Devenise slabi gi scofilciti gi nu maizimbea deloc. CXnd Dorothy, care era orfani, a venit si locuiasci cu ei, Em era total afectati de rasetele copilului. La inceput, igi ducea mina la inimi de fiecare dati cind vocea proaspiti gi veseli a lui Dorothy aiungea la urechile sale. Chiar gi in prezent, se uita la fati cu mirare, intrebinduse ce putea si o faci pe Dorothy si ridi. Unchiul Henri nu ridea niciodati. Lucra din greu de dimineaga pini seara gi nu Stia ce inseamni fericirea. $i elera posac, din barbi gi pini in virful cizmelor lui de om simplu. Avea un aer serios gi sever, gi vorbea pugin. Toto era cel care o ficea pe Dor.othy si ridi gi o impiedica si devini la fel de posomorati ca tot ce o inconjura. Toto nu era sumbru, era un ciine mic, negru, cu blana lungi, 6
mitisoasi gi cu nigte ochi negri care striluceau vesel de o parte gi de cealalti a botului siu mic. Toro igi petrecea timpul jucindu-se. Dorothy se juca ror rimpul cu el gi il iubea nespus de mult. Totugi, in acea zi, nu se jucau. Unchiul Henri stitea in pragul ugii gi cerceta nelinigtit cerul, care era gi mai intunecat decit de obicei. Dorothy era gi ea in prag cu Toto in brage. Examina gi ea cerul. Mituga Em spila vasele. in depirtare, spre nord, au auzit vuietul vantului; unchiul Henri gi Dorothy au vizur iarba inalti cum era umflati de furtuni, sub formi de valuri. Apoi, au auzit un guierat ascugit dinspre sud gi, intorcindu-gi capul in acea direcgie, au vizut cum iarba se unduia gi in acea parte. Deodati, unchiul Henri s-a ridicat. - Se apropie ciclonul, Em, i,a spus el sotiei, mi ocup eu de animale. Apoi, a alergat spre grajdurile care adiposteau vacile gi caii. Mituga Em gi-a lisat vasele gi s-a apropiat de uga casei. Dintr-o privire gi-a dat seama de pericolul ce se apropia. - Repede, Dorothy, a strigat ea, intri in adipost! Toto s-a smuls din bragele lui Dorothy gi s-a ascuns sub pat. Fetita a fugit si-l prindi. Mituga Em, ingroziti, a deschis trapa gi a coborat scara in groapa ingusti gi intunecati. Dorothy, dupi ce l-a prins pe Toto se pregitea si o urmeze pe mituga sa. Parcursese deja jumitate din distangi cind vantul a scos un zgomot asurzitor. Apoi, casa a inceput si se zguduie atat de puternic incat Dorothy gi-a pierdut echilibrul gi s-a trezit culcati la pimanr. Atunci s-a intimplat un lucru ciudat. Casa s-a invirtit de doui sau trei ori gi s-a ridicat ugor in aer. Dorothy a avut impresia ci este intr-un balon. Vnntul dinspre nord gi cel dinspre sud s-au intilnit exact in locul unde se afla ferma, ducind-o chiar in centrul ciclonului. in general, in centrul.ciclonului domnegte calmul, insi enorma presiune a vintului pe toate fagadele casei a ridicat-o din ce in ce mai sus pini ce aceasta a atins virful ciclonului. De acolo ea a fost purtat; sute de kilometri, ca 9i cum era ugoari ca o pani. Totul era intunecat gi vintul urla ingrozitor in jurul ei, insi Dorothy gi-a dat seama ci lucrurile nu stau chiar a;a de riu. Casa s-a invirtit de mai multe ori. La un moment dat, s-a aplecat periculos, dar imediat s-a redresat. Apoi, Dorothy a avut impresia ci este leginati utor ca un bebelug in leagin. Cit despre Toto, el nu a apreciat deloc situagia' A misurat frenetic camera in lung gi-n lat, plimbindu-se dintr-o parte in alta gi litrand zgomotos. Dorothy stitea jos, destul de linigtiti. Ea agtepta si vadi ce urma si se intimple. Dintr-odati, Toto s-a apropiat de trapa rimasi deschisi gi a dispirut in gol. Fetiga a crezut ci l-a pierdut, dar la scurt timp dupi aceea ea a observat cum una dintre urechile sale apar din gauri. Presiunea vintului il susginea, impiedicandu-l si cadi. Dorothy s-a 9
tarit pini la deschizituri, l-a apucat pe Toto de ureche 9i l-a adus in cameri. Apoi, ea a inchis trapa la loc pentru a evita un alt accident. Orele au trecut una dupi alta gi, incetul cu incetul, Dorothy gi-a invins frica. Dar se simgea singuri gi vintul sufla cu atita putere in jurul ei ci o asurzea. La inceput, se intreba daci va dispirea atunci cdnd casa va cobori. Cum orele treceau 9i nimic periculos nu se intimpla, ea a incetat si se mai ingrijoreze gi a decis si attepte calm si vadi ce ii va rezerva viitorul. Pe solul care se balansa, ea a reugit si se tirasci pini la patul siu, unde s-a intins. Toto a urmat-o gi s-a agezat alituri de ea. in ciuda casei care se clitina, in ciuda vuietului vintului, Dorothy a inchis ochii gi s-a cufundat intr-un somn adanc. CAPITOLUL 2 intilnirea cu rontiitorii orothy a fost treziti de o lovituri atat de brusci 9i a atat de violenti incat, daci nu era intinsi pe patul siu moale, s-ar fi putut lovi. Rapiditatea loviturii i-a tiiat risuffarea gi se intreba ce se intimplase; Toto ;i-a lipit botul rece de faga fetigei, scheunand trist. Dorothy s-a atezatpe pat gi a remarcat ci a lor casi nu se mai migca; totul nu mai era ata de intunecat cici soarele intra pe fereastri, inundind camera cu strilucirea sa. A sirit din pat 9i a alergat la ugi, Toto strecurindu-se printre picioare sale. Fetiga a scos un strigit de admiraqie gi a privit in jurul ei; ochii ei se mireau la fiecare minun5gie pe care o descoperea. Ciclonul coborise casa lin -'neobignuit pentru un ciclon - in mijlocul unui ginut de o frumusege nemaivizuti. Spagii verzi, incantitoare se intindeau sub arbori maiestuogi, ai ciror crengi atarnau sub greutatea fructelor savuroase. Cridini cu flori superbe se giseau peste tot gi pislri cu penajul rar 9i sclipitor cintau gi zburau printre copaci gi tufi;uri. Pugin mai incolo era un pirau al ciror ape strilucitoare se involburau intre malurile acoperite de mugchi; murmurul cristalin al apei era plicut pentru o fetigi care triise mult timp in campia uscate ti sumbri! in timp ce devora din ochi acest spectacol de o frumusege neobignuiti, a vizut indreptandu-se spre ea un grup de fiinge ciudate, cum nu mai vizuse niciodati. Nu erau la fel de inalgi ca nigte oameni mari cu care ea fusese obignuiti din totdeauna, dar nu erau nici foarte mici. De fapt, erau cam de inilgimea lui Dorothy, care era destul de 10 11
inalti pentru varsta ei; pe de alti parte, dupi infigigarea lo6 ei pireau mult mai in virsti. Erau trei birbagi gi o femeie, toli imbiicagi destut de ciudat. Aveau pilirii rotunde care se terminau ca un coif, cam la treizeci de centimetri deasupra capului; borurile erau ornate cu clopotei care risunau la cea mai mici migcare. Piliriile birbagilor erau albasrre; cea a femeii era albi, ca gi rochia care cidea in falduri de la umeri in jos; steluge erau presirate pe stofi gi sclipeau la soare ca nigte diamante. Birbagii erau imbricagi in albastru, in aceeagi nuante precum piliriile gi cizmele lor curate, care aveau ciptugeala de un albastru mai inchis. Dorothy s-a gandit ci ar putea avea varsra unchiului Henry, cici doi dintre ei aveau barbi. Dar femeia erafiri nicio indoiali mai in virsti, ea avea faga acoperiti de riduri, pirul siu era aproape alb gi mergea destul de greu. La cagiva pagi de pragul unde se afla Dorothy, aceste persoane mirunte s-au oprit gi au gugotit intre ele ca gi cum le-ar fi fost frici si inainteze. Apoi, bitrana doamni s-a apropiat de Dorothy, a fdcut o reverenti gi cu o voce calmi, a pronuntat aceste cuvinte: - figi bineveniti, fiingi fermecati, in lara rontdirorilor! Vi suntem foarte recunoscitori ci ati omorit-o pe Vriiitoarea cea Rea din Est gi ci agi eliberat poporul nostru de sclavie. inocenti gi inofen-iivi; un ciclon o transportase la sute de leghe depirtare de familia sa gi niciodati in viaga sa nu o omorit pe nimeni. in mod evident, bitrina doamni attepta de la ea un rispuns; atunci Dorothy a spus, ezitind: - Suntegi foarte amabili, dar cred ci este o gregeali. Nu am omorit pe nimeni. - Atunci casa dumneavoastri a ficut-o, a replicat bitrana doamni rizind, gi e cam acelagi lucru. Vedegi, a continuat ea ariiindu-i un colg al casei, inci se mai vid doui Dorothy a ascultat acest discurs cu uimire. Ce voia si spuni aceast; femeie numind-o fiingi fermecati gi afirmind ti ea o omorise pe Vrijitoarea cea Rea din Est? Dorothy era o fetigi 12 13
degete de la picioare care ies de sub acea bucati groasi de lemn. Dorothy a privit gi a scos un gipet de teami. Chiar in unghiul unde o birni groasi susfinea casa se vedeau doui picioare incilgate cu pantofi de argint, cu virful ascugit. - Oh, Doamne Dumnezeule!a!ipat Dorothy consternati impreunindu-gi mainile, casa a cizut peste ea. Ce putem face? - Nu e nimic de ficut, a spus calm femeia. - Dar cine este? A intrebat Dorothy. - Vi repet, era Vrijitoarea cea Rea din Est, a rispuns bitrina cea ciudati. De mai mulgi ani ea ii ginea sclavi pe togi Rongiitorii care munceau pentru ea zi gi noapte. Vor fi liberi de acum inainte gi vi sunt recunoscitori pentru binefacerea pe care le-a;i ficut-o. - Cine sunt RontAitorii? a intrebat Dorothy. - Oamenii care triiesc in acest ginut din Est pe unde bantuia Vrijitoarea cea Rea. - Suntegi gi dumneavoastri o Rontiitoare? * Nu eu vin din tinutul de Nord, dar sunt prietena lor. Cind Muntchkinzii au vizut ci Vrijitoarea din Esr era moarri, m-au ingtiinqat rapid printr-un mesager gi am venit de indati. Eu sunt Vrijitoarea din Nord. - Oh, Doamne! a strigat Dorothy. Suntegi o vrijitoare adevirati? - Desigur; a replicat femeia. Dar sunt o vrijitoare buni gi oamenii mi iubesc mult. Am mai pugine puteri decat Vrijitoarea cea Rea care domnise aici pentru ci altfel ag fi eliberat acest popor chiar eu. - Dar credeam ci toate vrijitoarele sunt rele, a spus fetiga, oarecum nelinigtiti ci se afli in preajma unei vrijitoare adevirate. - Ah, nu, este o gregeali extrem de gravi. Existi in total patru _{ \s-- -4t\- T"=$ _::,,& vrijitoare in ginutul lui Oz doui triiesc in Nord gi in Sud gi sunt vrijitoarele cele bune. igi pot garanta. Eu sunt una dintre ele gi nu mi ingel. Acelea care locuiau in Est gi in Vest erau intr-adevir nigte vrijitoare rele; dar acum, ci agi omorit una, nu mai rimine decit o singuri vrijitoare rea in ginutul lui Oz - cea care triiegte in Vest. Dupi ce a reflectat un moment, Dorothy a spus: - Mituga Em mi-a spus ci vrijitoarele nu mai existi de mulgiani. - Cine este mituga Em? a intrebat bitrana. T4 $