Nr

Ministerul Mediului Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului DE ST Decizia etapei de încadrare Proiect din data 25.02.2019 Ca urmare a solicitării de emitere a acordului de mediu adresate de S.C. IBES CONSTRUCT S.R.L., din judetul Neamt, com. Secuieni, sat Secuieni, înregistrată la Agentia pentru Protectia Mediului Suceava cu nr. 873 din 29.01.2019, în baza: Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului; Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sǎlbatice, cu modificǎrile şi completǎrile ulterioare, aprobată prin Legea nr. 49/2011, autoritatea competentă pentru protecţia mediului APM Suceava decide, ca urmare a consultărilor desfăşurate în cadrul şedinţei Comisiei de analiză tehnică din data de 22.02.2019, că proiectul Deschidere si exploatare cariera de dolomita - Arșița, propus a fi amplasat in judetul Suceava, mun. Vatra Dornei și com. Iacobeni. - nu se supune evaluării impactului asupra mediului, nu se supune evaluării adecvate şi nu se supune evaluării impactului asupra corpurilor de apă; nu se supune evaluării impactului asupra mediului. Justificarea prezentei decizii: I. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea efectuării/neefectuării evaluării impactului asupra mediului sunt următoarele: a) dimensiunea şi concepţia întregului proiect - Proiectul se încadrează în prevederile Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, anexa nr. 2, la pct. 2, lit. a); b) cumularea cu alte proiecte existente şi/sau aprobate nu este cazul; c) utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei şi a biodiversităţii Extracția dolomitei din cariera Arșița 1 se execută în trei trepte: treapta I, cota + 1300 m, treapta II, cota + 1290 m și treapta III, cota +1280 m. În cadrul operațiilor de exploatare nu se folosește apă tehnologică. Apa potabilă pentru angajați va fi asigurată din comerț. d) cantitatea şi tipurile de deşeuri generate/gestionate În urma activităţilor ce se vor desfăşura în cadrul perimetrului rezultă urmatoarele tipuri de deşeuri: Deşeurile solide menajere (cca 0,5 tone/an) rezultate în principal de la personalul care îşi desfăşoară activitatea în perimetru vor fi depozitate într-un container si vor fi evacuate periodic, pe măsura acumulării, cu mijloacele de transport din dotare, la depozitul de deşeuri din localitatea Iacobeni. Deşeurile metalice rezultate în urma activităţilor curente de reparaţii, sau înlocuiri a unor piese, subansamble sau materiale, reprezentând cca 0,5 tone vor fi depozitate într-un spaţiu special amenajat, de unde periodic, pe măsura acumulării, cu mijloacele de transport din dotare, vor fi transportate la depozitul de deşeuri REMAT, de la Vatra Dornei. Bateriile provenite de la excavator şi de la incărcătorul frontal (cca. 100 kg/an), vor fi preluate imediat de pe amplasament, pentru ca ulterior să fie valorificate prin REMAT Vatra Dornei. Alimentarea cu carburanţi şi lubrifianţi a mijloacelor de transport se face dintr-un rezervor metalic, amplasat in cuva metalica si o pompa de distributie tip PECO. Scurgerile de carburanţi şi lubrefianţi, datorate unor cauze accidentale normale (ex. : spargeri de conducte de alimentare a motoarelor mijloacelor de transport etc.) sau catastrofice (ex. : viituri de apă, alunecări de teren etc.) sunt tamponate prin utilizarea unui pat de nisip, dispus în zonele cele mai vulnerabile, care ulterior este colectat într-un recipient metalic acoperit şi valorificat la staţia de obţinere a mixturilor asfaltice. 1

Întreţinerea utilajelor, schimbul de ulei şi alimentarea cu motorina a utilajelor se face numai de către personal instruit, la SERVICE-urile din apropiere, astfel încât să fie prevenite situaţiile care ar putea conduce la poluarea accidentală a mediului. Celelalte deşeuri sunt constituite de către ambalajele de hârtie sau carton de la diferite piese sau materiale, care vor fi colectate şi predate la unitătile specializate, sau de către ambalajele din lemn care sunt refolsite. e) poluarea şi alte efecte negative din activitatea de exploatare a dolomitei din Cariera Arșița 1 va rezulta o cantitate extrem de deseuri miniere, reprezentate de micile intercalații care separă bancurile de dolomită. Pană la epuizarea exploatarii, cantitatea de steril nu va depăși 2.000 mc. Aceste deșeuri miniere se vor utiliza la intreținerea drumurilor de acces, astfel ca nu va exista o haldă de steril. Dacă va fi cazul, se va amenaja o haldă in partea de nord-vest a carierei. Sterilul rezultat este format din fragmente de roci calcaroase si mezometamorfice; f) riscurile de accidente majore şi/sau dezastre relevante pentru proiectul în cauză, inclusiv cele cauzate de schimbările climatice, conform informaţiilor ştiinţifice In timpul activitatii de exploatare si valorificare a dolomitelor cristaline din perimetrul de exploatare Arșița 1, monitorizarea va consta din observatii directe asupra stabilitatii taluzelor treptelor de exploatare. De asemenea vor fi monitorizate şi posibilele efecte ale precipitaţiilor pluvio-nivale asupra platformelor, căilor de acces şi haldei de steril. După finalizarea exploatării, adica la epuizarea dolomitelor din perimetrul Arșița 1 și dupa executarea lucrărilor de mediu pentru ecologizarea si redarea in circuitul agricol a suprafeței consumate, se va monitoriza modul de refacere a mediului, iar dacă va fi cazul, se vor reface unele lucrări de mediu. In principal se vor monitoriza următorii factori : - stabilitatea suprafeței dupa taluzarea treptelor de carieră; - modul in care a reușit inierbarea și plantarea de puieți; - refacerea naturală a vegetației. In cazul in care vor fi necesare refacerea unor lucrări, agentul ecomomic va proceda in consecință; g) riscurile pentru sănătatea umană - de exemplu, din cauza contaminării apei sau a poluării atmosferice zăcământul unde se va desfăşura activitatea de extracţie propriu-zisă este amplasat în afara localităţii, la o distanță de 1,3 km vest, astfel încât activitatea în carieră nu va afecta calitatea factorilor de mediu în aşezările umane.. 2. Amplasarea proiectelor Sensibilitatea ecologică a zonelor geografice susceptibile de a fi afectate de proiecte trebuie luată în considerare, în special în ceea ce priveşte: a) utilizarea actuală şi aprobată a terenurilor Cariera Arșița 1 este amplasată în extravilanul orașului Vatra Dornei și a comunei Iacobeni. Cariera este amplasată pe latura estică a Carierei Arșița, la o distanță de 1,64 km față de satul Iacobeni și la o distanță de 2,4 km față de satul Argestru. Cariera este amplasată la 900 m vest de fosta exploatare de fier și mangan Arșița Iacobeni. Terenul, în suprafată de 15.671 mp, pe care este amplasată cariera, în suprafață de 15.400 mp, este proprietatea SC IBES CONSTRUCT SRL Secuieni conform Contractului de închiriere nr. 7 din 15.06.2018. Perimetrul Arșița 1 este delimitat de următoarele coordonate STEREO 70: Nr. pct. X Y 1 656390 524828 2 656319 524801 3 656313 524779 4 656299 524789 5 656267 524774 6 656271 524721 7 656305 524706 2

8 656360 524704 9 656365 524693 10 656389 524699 11 656419 524700 12 656442 524705 13 656399 524820. b) bogăţia, disponibilitatea, calitatea şi capacitatea de regenerare relative ale resurselor naturale, inclusiv solul, terenurile, apa şi biodiversitatea, din zonă şi din subteranul acesteia resursa exploatata nu este regenerabila, terenul va fi adus dupa exploatare la un stadiu care sa permita refacerea habitatelor naturale ; c) capacitatea de absorbţie a mediului natural, acordându-se o atenţie specială următoarelor zone: 1. zone umede, zone riverane, guri ale râurilor nu este cazul; 2. zone costiere şi mediul marin nu este cazul; 3. zonele montane şi forestiere nu este cazul; 4. arii naturale protejate de interes naţional, comunitar, international nu este cazul; 5. zone clasificate sau protejate conform legislaţiei în vigoare: situri Natura 2000 desemnate în conformitate cu legislaţia privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; zonele prevăzute de legislaţia privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, zonele de protecţie instituite conform prevederilor legislaţiei din domeniul apelor, precum şi a celei privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică nu este cazul; 6. zonele în care au existat deja cazuri de nerespectare a standardelor de calitate a mediului prevăzute de legislaţia naţională şi la nivelul Uniunii Europene şi relevante pentru proiect sau în care se consideră că există astfel de cazuri nu este cazul; 7. zonele cu o densitate mare a populaţiei nu este cazul; 8. peisaje şi situri importante din punct de vedere istoric, cultural sau archeologic nu este cazul. 3. Tipurile şi caracteristicile impactului potenţial Efectele semnificative pe care le pot avea proiectele asupra mediului trebuie analizate în raport cu criteriile stabilite la pct. 1 şi 2, având în vedere impactul proiectului asupra factorilor prevăzuţi la art. 7 alin. (2) din prezenta lege, şi ţinând seama de: a) importanţa şi extinderea spaţială a impactului - de exemplu, zona geografică şi dimensiunea populaţiei care poate fi afectată impactul va fi local in aria de desfasurare a activitatii; b) natura impactului Impactul asupra populației. Zăcământul unde se va desfăşura activitatea de extracţie propriu-zisă este amplasat în afara localităţii, la o distanță de 1,3 km vest, astfel încât activitatea în carieră nu va afecta calitatea factorilor de mediu în aşezările umane. Un efect favorabil faţă de acesta din urmă este şi menţinerea în stare bună şi întreţinerea continuă a căilor de acces. Așadar, impactul activității de exploatareprelucrare a dolomitei din Cariera Arșița 1 asupra populatiei va fi nesemnificativ. Impactul asupra florei și faunei. Poluantul gazos care poate afecta vegetaţia şi fauna terestră provine de la combustia carburanţilor (m.a.c.) şi este format în principal din NOx şi din exploziile ce vor avea loc pentru derocarea dolomitelor de pe treptele de carieră. Până la o anumită concentraţie oxizii de azot au un efect benefic asupra plantelor contribuind la creşterea acestora. Peste pragul toxic, oxizii de azot au acţiune fitotoxică foarte clară, producând pagube. Mărimea pagubelor suferite de plante este în funcţie de concentraţia poluantului, timpul de expunere, vârsta plantei, etc. Ca valori ghid de protecţie la acţiunea oxizilor de azot se recomandă 0,095 mg/mc pe intervale de expunere de 4 ore, şi maxim 0,03 mg/mc (ca medie anuală) în prezenţa unor nivele maxime de 0,03 mg/mc SO2 ( efectul sinergic). Având în vedere că valorile concentraţiilor medii de lungă durată prognozate pentru NOx, sunt de sub 0,003 mg/m3, concluzionăm că sunt respectate prevederile STAS 12574/87. Impactul oxizilor de azot datorat emisiilor de gaze de eşapament va fi un impact neglijabil, pentru vegetaţia din zonele limitrofe amplasamentului. Impactul oxizilor de azot proveniti din puşcările ce vor avea loc de cateva ori pe an (8 maxim 16 ori) 3

va fi nesemnificativ, avand in vedere caracterul discontinuu, amploarea redusa si dispunerea intr-un mediu in vare dispersia se realizează uşor. Dispunerea geografică, administrativă, topografică, precum şi direcţia dominantă a vânturilor au o contribuţie favorabilă la atenuarea impactului emisiilor de gaze de combustie şi de compuşi organici volatili asupra zonelor locuite, situate de altfel la mare depărtare, prin efectul de dispersie, care determină scăderea concentraţiei poluanţilor evacuaţi de către sursele de emisie continuă. Activitătile de exploatare desfăşurate în cadrul perimetrului nu influentează, în nici un fel biotopul terestru sau acvatic, fauna din zonă nefiind afectată. Așadar, flora si fauna din zonă nu va fi influențată semnificativ datorită activităților de exploatareprelucrare a dolomitei din Cariera Arșița 1. Impactul asupra solului. Suprafața totală a perimetrului pentru care se solicită acord de mediu este de 15.400 mp. La finalul activității de exploatare intreaga suprafață va fi afectată. In perioada de exploatare a dolomitei, suprafața carierei va fi afectată, dar după această perioadă se vor executa lucrările de mediu, iar terenul va fi redat la starea inițială. In concluzie, in perioada de exploatare, solul va fi afectat semnificativ prin excavarea acestuia, iar dupa finalizarea lucrărilor, solul va fi refăcut, iar terenul va fi redat in circuit. Impactul asupra apelor de suprafață si a apelor subterane. La 1,7 km vest de carieră este amplasat râul Bistrița. Datorită distanței relativ mare până la acesta, apa nu poate fi contaminată de praful rezultat din activitatea de prelucrare a dolomitei. Apele subterane nu sunt influențate de activitatea de extracție Arșița 1 intrucât acumularea de dolomită se găsește deasupra pânzei freatice. Concluzie : activitatea de extractie-prelucrare a dolomitei din Cariera Arșița 1 are un impact nesemnificativ asupra apelor suberane și de suprafață. Impactul asupra aerului și climei. Sursele de poluare a atmosferei sunt reprezentate de: puşcările din incinta carierei; eşapamentul motoarelor cu combustie internă; Utilajele care funcţionează în carieră sunt echipate cu motoare Diesel, noxele degajate prin eşapament în atmosferă fiind reprezentate de oxizi de azot, monoxid de carbon, oxizi de sulf, compuşi organici volatili, pulberi. Cu excepţia autobasculantelor, celelalte utilaje (excavator, încărcător frontal) funcţionează în medie 4 ore/zi. Puşcările din incinta carierei se execută de aprox. 8 ori pe an (puşcări primare) şi aprox. 8 ori pe an puşcări secundare. Cantitatea de exploziv utilizată este de 0,45 g exploziv/ tona de dolomit cristalin industrial produs în carieră. Cantitatea de explozibil utilizată la o puşcare este de aproximativ 4,5 kg explozibil. În urma reacţiilor chimice explozive rezultă gazele: bioxid de carbon, apă, monoxid de carbon, oxizi de sulf,oxizi de azot,apă. Volumul de gaze de explozie care rezultă în urma unei puşcări este de aprox. 1000 l. Cantitatea de material derocat (conform Permisului de exploatare ce urmează a fi eliberat) este de aprox. 455.437 tone. Se apreciază ca pierderi tehnologice de prelucrare aproximativ 10% din această cantitate (intercalaţii de steril, pământ, praf, etc.). Clima nu este afectată de activitatea de exploatare in Cariera Arșița 1. Impactul asupra aerului și a climei va fi nesemnificativ. Impactul asupra peisajului vizual. In perioada de execuție a exploatării, impactul vizual este semnificativ datorită decapării solului si dislocarii dolomitelor, așadar peisajul se schimbă. După finalizarea exploatării și dupa executarea lucrărilor de mediu programate, peisajul va reveni aproape la forma inițială; c) natura transfrontalieră a impactului nu este cazul; d) intensitatea şi complexitatea impactului - Principalul factor de mediu afectat semnificativ este solul, dar pe o perioada determinată. Ceilalți factori de mediu, apa, aer, climă, populație, vor fi afectați nesemnificativ. Pe termen mediu și lung, principalii factori de mediu vor fi afectați nesemnificativ. Impactul se extinde doar in perimetrul de exploatare Arșița 1, adică pe o suprafață de 15.400 mp. Durata impactului va fi de cca. 5 ani, adică până la epuizarea rezervelor de dolomite din perimetru de exploatare; e) probabilitatea impactului - redusa; 4

f) debutul, durata, frecvenţa şi reversibilitatea preconizate ale impactului - impact redus, pe perioada de exploatare; g) cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente şi/sau aprobate activitatea nu generează un impact cumulat negativ semnificativ asupra zonei în care este amplasată; h) posibilitatea de reducere efectivă a impactului prin utilizarea de utilaje si tehnologii moderne. II. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea neefectuării evaluării adecvate sunt următoarele - nu este cazul, amplasamentul proiectului nefiind situat în arii naturale protejate; III. Motivele pe baza cărora s-a stabilit necesitatea efectuării/neefectuării evaluării impactului asupra corpurilor de apă în conformitate cu decizia justificată privind necesitatea elaborării studiului de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, după caz, sunt următoarele autoritatea competentă în domeniul gospodăririi apelor Sistemul de gospodărire a apelor Suceava eliberând Avizul de gospodărire a apelor nr. 23 din 11.02.2018 Caracteristicile proiectului Cariera Arșița 1 este amplasată în extravilanul orașului Vatra Dornei și a comunei Iacobeni. Cariera va fi amplasată la o distanță de 1,64 km față de satul Iacobeni și la o distanță de 2,4 km față de satul Argestru. Cariera este amplasată la 900 m vest de fosta exploatare de fier și mangan Arșița Iacobeni. Terenul, în suprafată de 15.671 mp, pe care este amplasată cariera, în suprafață de 15.400 mp.pentru realizarea lucrărilor, societatea deţine Certificatul de urbanism anexat la prezenta documentație. Accesul se va face din DN 17, pe un drum de exploatare ce pornește din strada Fieru până în cadrul fostei exploatări de fier și mangan Arșița Iacobeni, în lungime de 2,1 km, și pe un drum de exploatare de cca. 1,04 km. Metoda de exploatare va fi în trepte de carieră descendente cu înălțimi de 10 m, respectând regulile de exploatare în regim de carieră. Extracția dolomitei din cariera Arșița 1 se va executa în trei trepte: treapta I, cota + 1300 m, treapta II, cota + 1290 m și treapta III, cota +1280 m. Exploatarea agregatelor minerale este permisă numai în limitele perimetrului de exploatare avizat de ANRM, cu asigurarea stabilității terenului, fără afectarea construcțiilor din zonă ce au legătură directă sau indirectă cu regimul scurgerii apelor. Cantitatea de dolomită ce urmează a se exploata din cadrul carierei este de 455.437 tone. Cariera Arșița 1 prezintă următoarele caracteristici: o suprafața = 15.400 mp; o înălțimea medie de exploatare = 11,37 m; o volumul de resursă = 175.168 mc; o greutatea volumetrica = 2,60 tone/mc; o cantitate de resursa = 455.437 tone. Din perimetrul analizat se va exploata dolomită, în trepte de carieră descendente cu înălțimi de 10 m, respectând regulile de exploatare în regim de carieră. Extracția dolomitei din cariera Arșița 1 se execută în trei trepte: treapta I, cota + 1300 m, treapta II, cota + 1290 m și treapta III, cota + 1280 m. Calcarele dolomitice din zona Arșița 1 se prezinta ca un zăcamânt stratiform, apare sub forma de bancuri groase de 0,4-3,0 m, înclinate cu cca. 40-70 grade spre sud-vest, ce se dezvolta pe directie ( in cadrul perimetrului analizat ), pe cca 275 m, pe inclinare cca 27 m si cu o grosime de cca 18-30 m. Calcarele sunt dure, compacte, cu spartura colturoasa, de culoare cenusie, cenusiu negricioasa sau albicioasa, diaclazate, uneori milonitizate, cu regenerari de calcit si mai rar cuart, pe fisuri sau pe fracturile mai mici. Coperta insumeaza grosimi cuprinse intre 0,5-1,0 m si este constituita din sol vegetal cu elemente de calcare si dolomite cristaline si mai rar epimetamorfite, din Seria de Tulghes, la care se adauga depozite coluviale constituite din elemente centimetrice sau decimetrice de calcare si dolomite cristaline. In zona carierei nu exista pânze freatice care sa influenteze negativ exploatarea, aceasta situandu-se la deasupra nivelului hidrostatic de baza al retelei hidrografice din zona. Conditiile de zacamânt existente fac ca exploatarea dolomitelor cristaline, din cadrul perimetrului sa poata fi efectuata în conditii clasice, mecanic, prin perforare si puscare cu explozivi, dupa obtinerea tuturor aprobarilor si autorizatiilor necesare, prevazute de catre legislatia in vigoare. Datele privind calitatea dolomitelor cristaline din perimetrul Arșița si domeniile de utilizare au fost determinate prin analizarea informativa a unor probe prelevate din zacamant, cat si din literatura de specialitate 5

consultata. Calcarele si dolomitele cristaline din cadrul perimetrului au fost pus în evidenţă următoarele caracteristici calitative : - densitate aparentă = 2826 2938 g/cm 3 - rezistenţă la compresiune = 1689 2374 dan/cm 2 - absorbţie apă = 0,70 1,32 % - porozitate = 1,5 3,40 % - grad de compactitate = 97,8 99,3% - rezistenta la tractiune = 640 1050 x 10-1 Mpa - rezistenta la forfecare = 970 1140 x 10-1 Mpa Dupa concasare si sortare (daca se vor efectua asemenea operatii) se obtin urmatoarele sorturi: - piatra bruta ( calcare si dolomite cristaline ) ; - sorturile 0-4 mm; 4-8 mm; 8-16 mm; 16-31 mm; 31 63 mm. Lucrările de pregătire constau din decopertarea suprafeței carierei. Suprafața carierei este de 15.400 mp. Coperta are o grosime de cca. 0,5 m si este alcătuită din argilă și sol vegetel. Din decopertarea acestei suprafețe va rezulta o cantitate de cca. 7.700 mc de decopertă, iar din aceasta, cca. 4.000 mc va fi sol vegetal. Solul se va dpozita pe o pltformă special amenajată pentru fi reutilizat in procesul de ecologizare. Alte lucrari de pregătire, vor fi cele legate de realizarea şi întreţinerea drumului de acces la treaptă şi de acces la carieră. Aceste lucrări se vor realizeaza, pentru cele din carieră, prin nivelare cu buldozerul, fara utilizarea balastului sau a pietrei sparte, întrucât drumul de acces se afla pe resursa care va fi extrasa mai târziu. Pentru drumul de acces la carieră se va amenaja corespunzătoar suprafata de trafic Lucrarile de pregatire trebuie realizate astfel încât gradul de asigurare cu rezerve/resurse sa nu fie mai mic de 12 luni, perioada de valabilitate a permisului. Extractia dolomitelor cristaline se va face mecanizat, prin perforare cu foreze sau cu perforatorul Tampella, iar apoi se procedeaza la puscare cu dinamita tip II. În funcţie de condiţiile de lucru specifice, cu referire la geometria volumului de rocă ce urmează a fi puşcat, precum şi de caracteristicile rocii supuse dizlocării, derocarea la nivelul treptei I se va face prin următoarele procedee: a)derocarea cu explozivi amplasaţi în găuri de mină; b)derocarea cu explozivi amplasaţi în găuri cu cuptor (este o metodă posibilă, dar care nu se va aplica). Metoda de exploatare în trepte descendente cu înalţimi de 10 m se va realiza cu urmatorii parametri: a. Unghiul de înclinare a treptei de exploatare = 60 grade. b. Latimea bermei de siguranta = 10 m. c. Latimea bermei de lucru: - cu extragere manuala = 15 m - cu extragerea rocilor cu explozivi prin utilizarea de găuri de mină = 25 m; d. Laţimea bermei de transport = 9 m. e. Unghiul de taluz al marginii carierei = 50 grade; f. Lungimea liniei de front = 14,1 m; Berma treptei de bază se va dezvolta cu respectarea înălţimii maxime admise a treptei de 30 m. Dacă în materialul astfel dislocat rezultă bucăţi mai mari de 40-50 cm, acestea sunt sfarmate cu pikamerul şi apoi materialul este transportat la stația de concasare a beneficiarului. În cazul existenţei unor supragabariţi cu dimensiuni mai mari, aceştia vor fi utilizati ca atare, pentru protejarea unor maluri ale cursurilor de apa sau, dupa obtinerea aprobarilor si avizelor necesar, vor fi perforaţi, găurile de mină încărcate cu dinamită tip II, vor fi burate şi apoi puşcate pentru realizarea sorturilor necesare. Materialul dislocat este transportat cu autobasculante la stația de concasare a beneficiarului. Prelucrarea dolomitei extrasă nu se va face în incinta carierei. Lucrările de încărcare a materialului rezultat se vor realiza cu un excavator cu cupă şi braţ mobil. Transportul materiei prime se va realiza cu autobasculante. Accesul se face din DN 17, pe un drum de exploatare ce pornește din strada Fieru până în cadrul fostei exploatări de fier și mangan Arșița Iacobeni, în lungime de 2,1 km, și pe un drum de exploatare de cca. 1,04 km. Utilizarea drumurilor comunale se face cu acordul Primăriei Iacobeni, județul Suceava. In 6

urma activității de exploatare a dolomitei din Cariera Arșița 1, va rezulta următoarele produse și subproduse: -dolomită utilizată in stare brută; -piatră spartă 0-63 mm pentru infrastructura drumurilor. Ca subprodus rezultă materialul decapat de pe o suprafață de cca. 15.400 mp, adică o cantitate de cca. 7.700 mc material. Din această cantitate, cca. 4.000 mc reprezină solul vegetal care se va depozita pe o platformă din apropierea carierei si care va fi utilizat in procesul de redare a terenului in circuitul forestier, iar cca. 3.700 mc reprezentând fragmente de dolomită si argilă, va fi utilizat curent la intreținerea drumrilor din carieră. Utilajele necesare activității de exploatare nu sunt acționate electric. Alimentarea cu motorină se face din butoaie. Explozibilii sunt transportați de catre agentul economic autorizat care execută operațiunea de pușcare si cu care SC IBES CONSTRUCT SRL va încheia contract. In incinta carierei nu rămân explozivi sau capse. Cariera Arșița 1 nu va fi racordată la rețeaua electrică. Lucrările de organizare de șantier constau din: - amenajarea și intreținerea drumului de acces la treptele de carieră, drum care pornește din drumul fostei exploatări de fier și mangan Arșița Iacobeni; - montarea a doua baracamente mobile pentru adăpostirea personalului; - montarea unui cântar basculă pentru cântărirea produselor de carieră expediate. Condiţiile de realizare a proiectului: a) Se va respecta in totalitate proiectul tehnic depus la documentatie si conditiile mentionate in Avizul de Gospodarire a Apelor nr. 23 din 11.02.2019; b) Se vor respecta prevederile Ordinului nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei; c) Se va respecta legislatia de mediu in vigoare si conditiile prevazute in actele de reglementare emise de alte autoritati; d) Pe parcursul realizarii proiectului se vor lua toate masurile pentru a evita afectareaa factorilor de mediu. Baracamentele și utilajele vor fi retrase după incheierea activității, iar terenul care se află in interiorul suprafeței perimetrului de exploatare va fi ecologizat; e) Se vor lua toate masurile pentru respectarea ordinii, curateniei in perimetrul limitrof obiectivului; f) Deseurile rezultate in perioada de executie a obiectivului, vor fi colectate si depozitate selectiv, temporar in containere metalice acoperite, amplasate in locuri special amenajate, dupa care vor fi ridicate periodic de catre societati autorizate. Antreprenorul are obligatia sa monteze recipiente de colectare adecvate. h) Lucrările de refacere a mediului, la finalul activității, adică după epuizarea resurselor de dolomită in limitele perimetrului delimitat sunt lucrările de ecologizare si vor consta din: Taluzarea la un unghi de 30 grade a celor 3 trepte de carieră (+1300 m, +1290 m, +1280 m). Se impune acest unghi pentru că taluzarea la la această pantă poate crește vegetația spontană. Nivelarea bermelor de lucru de la baza treptelor de carieră, realizarea patului de sol vegetal pe aceste taluze și inierbarea acestor suprafețe. Păstrarea bermelor de lucru de la baza taluzelor si înierbarea lor este obligatorie pentru stabilitatea versanților, dar si pentru reținerea eventulelor desprinderi de roci din taluze. Nivelarea și inierbarea suprafețelor din afara perimetrului de lucru, suprafețe care reprezintă drumurile de acces, platformele de dpozitare a produslor de carieră, etc. Cantiatea de sol necesară pentru bermele de lucru si pentru suprafețele adiacente va fi acoperită din solul decapat inițial (cca. 7.700 mc) si păstrat pe o platformă, amestecat cu turbă de la Poiana Stampei. Plantarea de puieți (cca. 100 buc), pe bermele carierei Prezenta decizie este valabilă pe toată perioada de realizare a proiectului, iar în situaţia în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii prezentei decizii, sau se modifică condiţiile care au stat la baza emiterii acesteia, titularul proiectului are obligaţia de a notifica autoritatea competentă emitentă. Orice persoană care face parte din publicul interesat şi care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanţial, actele, deciziile ori omisiunile autorităţii publice 7

competente care fac obiectul participării publicului, inclusiv aprobarea de dezvoltare, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente şi orice organizaţie neguvernamentală care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, considerându-se că acestea sunt vătămate într-un drept al lor sau într-un interes legitim. Actele sau omisiunile autorităţii publice competente care fac obiectul participării publicului se atacă în instanţă odată cu decizia etapei de încadrare, cu acordul de mediu ori, după caz, cu decizia de respingere a solicitării de emitere a acordului de mediu, respectiv cu aprobarea de dezvoltare sau, după caz, cu decizia de respingere a solicitării aprobării de dezvoltare. Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoanele prevăzute la art. 21 din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului au obligaţia să solicite autorităţii publice emitente a deciziei prevăzute la art. 21 alin. (3) sau autorităţii ierarhic superioare revocarea, în tot sau în parte, a respectivei decizii. Solicitarea trebuie înregistrată în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţa publicului a deciziei. Autoritatea publică emitentă are obligaţia de a răspunde la plângerea prealabilă prevăzută la art. 22 alin. (1) în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la acea autoritate. Procedura de soluţionare a plângerii prealabile prevăzută la art. 22 alin. (1) este gratuită şi trebuie să fie echitabilă, rapidă şi corectă. Prezenta decizie poate fi contestată în conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi ale Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. DIRECTOR EXECUTIV, ing. Vasile Oşean Şef Serviciu Avize, Acorduri, Autorizaţii, chim. Adina Hobjîlă Şef Serviciu Calitatea Factorilor de Mediu, dr. ing. Anca Ionce Întocmit, ing. Ștefan Săndulache 8