RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI IN JUDEŢUL GALAŢI ~2013~ CAPITOLUL 8. MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII 8.1. Poluarea aerului şi sănătatea Po

CAPITOLUL 8. MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII 8.1. Poluarea aerului şi sănătatea Poluarea se defineşte ca prezenţa în atmosferă a unuia sau mai multor contaminanţi într-o anumită cantitate şi pentru o anumită perioadă de timp în care pot fi nocivi sau tind a deveni nocivi pentru sănătatea umană sau pentru bunuri, pentru viaţa animalelor şi plantelor. Poluarea aerului cu particule în suspensie este cea mai periculoasă deoarece toxicitatea pulberilor se datorează nu numai caracteristicilor fizico-chimice, dar şi dimensiunilor acestora. Cele cu diametru de la 5-10 m (PM10) la 2,5-5 m (PM2,5) prezintă un risc mai mare de a pătrunde în alveolele pulmonare provocând inflamaţii şi intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare şi respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, şi în consecinţă mai multi poluanţi. Ei respiră mai repede decat adulţii şi tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltaţi, iar ţesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi înrăutăţeste simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept şi dificultăţi respiratorii. Studiile medicale au demonstrat că persoanele cu afecţiuni ale plămânilor şi ale inimii sunt cele mai predispuse accidentelor la concentraţii mari de particule în aer astfel încât o dată cu creşterea cantităţii de PM 10 din mediu creşte şi riscul de îmbolnăvire. Datele de sănătate monitorizate la nivelul anului 2012 de către Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Galaţi, evidenţiază următoarele valori la indicatorii: Mortalitate Indicator de sănătate Mortalitate generală - total Mortalitate prin afecţiuni respiratorii Mortalitate prin afecţiuni cardio-vasculare Mortalitate generală infantilă Mortalitate infantilă prin afecţiuni respiratorii Număr cazuri judeţ 6292 308 3935 49 7 Rata calculată 10,48 0,51 5,82 11,52 1,74 Morbiditate Indicator de sănătate Număr cazuri judeţ 373756 Incidenţa afecţiuni afecţiuni Morbiditate generală - total Morbiditate prin respiratorii Morbiditate prin cardio-vasculare Incidenţa 615,92 Număr cazuri mun. Galaţi 227799 139243 229,46 84227 246,6 30280 49,9 19647 57,52 666,95 235

Măsuri pentru limitarea efectelor asupra stării de sănătate În data de 12.02.2010 s-a iniţiat elaborarea Programului de gestionare a calităţii aerului pentru indicatorul pulberi în suspensie fracţiunea PM10, la nivelul municipiului Galaţi şi a localităţilor învecinate Şendreni şi Vânători, pentru perioada 2010-2013, conform prevederilor H.G. nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului, art. 10 alin. (3) şi ale O.M. nr. 35/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului. Programul are la bază studiile de investigare a calităţii aerului pentru anii 2007-2008, combinate cu măsurători ale calităţii aerului în cadrul staţiilor automate. Evaluarea calităţii aerului pentru anii de referinţă 2007 şi 2008, s-a realizat prin modelarea dispersiei poluanţilor atmosferici pe baza inventarelor de emisii locale şi a datelor meteorologice. Conform Rapoartelor privind Evaluarea Calităţii Aerului prin modelarea dispersiei poluanţilor în aer, inclusiv investigarea <zonelor fierbinţi> sub aspectul calităţii aerului în scopul evidenţierii aportului surselor majore de poluare, în lista zonelor unde nivelul concentraţiei indicatorului pulberi în suspensie fracţiunea PM10, este mai mare decât valoarea limită, la nivelul judeţului Galaţi: - pentru anul 2007, au fost încadrate municipiul Galaţi şi localităţile învecinate Braniştea, Independenţa, Schela, Smârdan, Şendreni şi Vânători; - pentru anul 2008, au fost încadrate municipiul Galaţi şi localităţile învecinate Şendreni şi Vânători. Programul de gestionare a calităţii aerului include măsuri cu termene de realizare, estimări de costuri şi responsabili cu implementarea măsurilor. Acestea sunt structurate în funcţie de sursele de emisie astfel: - măsuri pentru reducerea poluării din surse fixe (industriale); - măsuri pentru reducerea poluării produsă de surse liniare (trafic); - măsuri pentru reducerea poluării din surse de suprafaţă. Anual se întocmesc rapoarte privind stadiul realizării măsurilor din Programul de gestionare a calităţii aerului, conform prevederilor Ordinului nr. 35/2007 Partea a II-a, în colaborare cu compartimentele de specialitate din cadrul administraţiei publice locale. Conform Raportului privind stadiul realizării măsurilor din Programul de gestionare a calităţii aerului pentru indicatorul pulberi în suspensie fracţiunea PM10, la nivelul localităţilor Galaţi, Şendreni şi Vânători din judeţul Galaţi, pentru anul 2013, stadiul realizării măsurilor/acţiunilor propuse în Programul de gestionare a calităţii aerului, se prezintă astfel: - surse fixe 1 măsură propusă şi realizată - responsabil SC ArcelorMittal SA: o Uzina Aglomerare Furnale - Aglomerare 2 - Instalaţii pentru reducerea emisiilor la electrofiltrul circuit retur - surse de suprafaţă 3 măsuri propuse şi realizate o Extinderea reţelei de alimentare cu gaz natural în municipiul Galaţi; o Extinderea reţelei de alimentare cu gaz natural în comuna Vânători; o Extindere perdele de protecţie şi amenajare spaţii verzi în comuna Şendreni. - alte măsuri 1 măsură propusă şi realizată o Creşterea utilizării surselor neconvenţionale de energie/implementarea proiectelor care vizează utilizarea energiilor neconvenţionale 236

Măsurile restante, cu termene de realizare 2011, privind modernizarea Parcului Rizer şi modernizarea Grădinii Publice (măsuri care au intrat în responsabilitatea Primăriei/Consiliului Local Galaţi), au fost finalizate în proporţie de 100 %, după cum urmează: Parcul Rizer în anul 2012, Grădina Publică în anul 2013. Faţă de cele prezentate mai sus, 3 măsuri din Programul de gestionare a calităţii aerului au fost decalate sau amânate pentru perioada următoare, după cum urmează: - 1 măsură, cu termen iniţial de realizare în 2012, a fost decalată pentru anul 2014, prin revizuirea Autorizaţiei integrate de mediu. Măsura se referă la Uzina Aglomerare Furnale Aglomerare 2 - Instalaţii pentru reducerea emisiilor la electrofiltrul concasare calcar, fiind demarată în proporţie de 15-20 %; - 2 măsuri, cu termene de realizare 2011 şi 2012, au fost amânate deoarece instalaţiile au fost oprite temporar începând cu 17.10.2008, conform Notificării SC ArcelorMittal SA nr. 9400/1585/22.10.2008, urmând ca repornirea instalaţiilor să se realizeze în funcţie de strategia de funcţionare a societăţii. Măsurile se referă la instalaţiile Oţelaria Lintz Donawitz 3 (OLD3) şi Turnarea Continuă 3 (TC3) - Achiziţionarea şi montarea unor instalaţii de captare a gazelor şi prafului de la descărcarea oalelor torpedo în oale de fontă, încărcare evacuare convertizoare, desprăfuire secundară termen 10.12.2012, respectiv Instalaţii pentru reducerea emisiilor de pulberi de la convertizorul nr. 8, desprăfuire primară termen 10.12.2011. Din analiza datelor de monitorizare privind calitatea aerului în perioada 2008-2013, s-au constatat următoarele: - reducerea numărului de depăşiri înregistrate la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului pentru indicatorul pulberi în suspensie fracţiunea PM 10, de la un număr de şase depăşiri în anul 2008, o depăşire în 2009, respectiv zero depăşiri în perioada 2010 2013; - menţinerea concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor monitorizaţi în Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului sub valorile limită stipulate în Legea privind calitatea aerului înconjurător nr. 104/2011. 8.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate Poluarea apei (inclusiv a maselor de apă de la suprafaţă şi a celor subterane) este rezultatul activităţii omului, cu excepţia cazurilor când poluarea mediului înconjurător este consecinţa dezastrelor naturale sau furtunilor de mare. Poluarea poate avea loc intenţionat sau poate fi rezultatul unor accidente. În multe cazuri poluarea lacurilor, iazurilor şi fluviilor se observă, spre exemplu, după schimbări în culoare sau după nebulozitate, miros, mortalitate piscicolă, etc., pe când poluarea apelor subterane nu poate fi depistată tot atât de uşor(poluare ca rezultat al utilizării incorecte a fluizilor, cum ar fi combustibilul sau alte substanţe solubile; scurgerii substanţelor dăunătoare din instalaţiile de producţie şi transmitere; infiltrării cu ape reziduale ca urmare a lipsei unui sistem necesar de drenaj şi asanare, etc.). 237

In afară de alge şi bacterii, patogenii transportaţi de apă prezintă o preocupare deosebită. Aceşti patogeni pot include, spre exemplu, bacili care cauzează maladii, cum ar fi holera, tifosul, dizenteria bacteriană, hepatita, dizenteria amebică, tuberculoza şi legioneloza. Când vorbim despre apa potabilă este foarte important să ţinem cont de bacteriile ce pot fi prezente în masele fecale (coliform bacteria). Aceste substanţe pot penetra apa din mai multe surse, inclusiv scurgerea treptată a maselor fecale în acviferele subterane sau eliminarea lor directă în apele de la suprafaţa solului, care sunt legate de suprafeţele la care se produce apa potabilă. În condiţiile poluării mediului, calitatea apei folosită de populaţie poate constitui un important factor de îmbolnăvire, după cum urmează: Boli infecţioase produse prin apa poluată - bolile bacteriene, - bolile virotice, - boli parazitare. Boli neinfecţioase produse prin apa poluată: - intoxicaţia cu nitraţi (efect methemoglobinizant), - intoxicaţia cu plumb (saturnism hidric), - intoxicaţia cu mercur ce are ca semne şi simptome: dureri de cap, ameţeli, insomnie, anemie, tulburări de memorie şi vizuale, - intoxicaţia cu cadmiu afectează ficatul (enzimele metabolice), duce la scăderea eritropoiezei şi la anemie, scăderea calcemiei, - intoxicaţia cu arsen (ce se acumulează ca şi mercurul în păr şi unghii), duce la tulburări metabolice şi digestive, cefalee, ameţeli, - intoxicaţia cu fluor are forme dentare, osoase şi renale, - intoxicaţia cu pesticide are efecte hepatotoxice, neurotoxice, de reproducere. 8.2.1. Apa potabilă Conform datelor furnizate de Direcţia de Sănătate Publică Galaţi, monitorizarea calităţii apei potabile în anul 2013 este prezentată în tabelul de mai jos: Sursa de alimentare Apa de suprafaţă Apa de profunzime Apa de fântână Total probe 2013 * Nr. localităţi 1 79 65 - nr. probelor necorespunzãtoare la nitraţi Probe prelevate 1031 1603 379 3013 Tabel 8.2.1.1 Probe necorespunzătoare chimic bacteriologic 87 107 88 120 * 118 324 293 551 Nu au fost înregistrate cazuri de intoxicaţii acute cu nitraţi pe teritoriul judeţului Galaţi şi nici alte boli asociate consumului de apă. Pentru probele necorespunzătoare înregistrate la sistemele centralizate s-au dispus măsuri necesare pentru remedierea situaţiei(mărirea dozei de clor, spălarea reţelelor şi a bazinelor, purjarea hidranţilor la capete de reţea). Pentru probele necorespunzătoare chimic la indicatorul nitraţi pentru apele din fântâni s-au dispus primăriilor locale următoarele măsuri: - interzicerea folosirii acestora în scopul consumului uman; 238

- atenţionarea populaţiei privind riscul asupra stării de sănătate prin inscripţionarea fântânilor cu litera N cu vopsea neagră. Sursa: Direcţia de Sănătate Publică Galaţi 8.2.2. Apa de îmbăiere În municipiul Galaţi funcţionează în sezonul cald piscine şi bazine de înot cu apă potabilă. În anul 2013, au fost prelevate un număr de 16 probe de apă la piscinele şi bazinele cu apă potabilă pentru examenul chimic şi bacteriologic, toate fiind corespunzătoare. Sursa: Direcţia de Sănătate Publică Galaţi 8.3. Efectele gestionării deşeurilor menajere asupra stării de sănătate a populaţiei Un mediu curat este esenţial pentru sănătatea umană şi pentru bunăstare. Totuşi, interacţiunile dintre mediu şi sănătatea umană sunt extrem de complexe şi dificil de evaluat. Aceasta face ca utilizarea,,principiului precauţiei să fie extrem de utilă. Impactul semnificativ al deşeurilor se manifestă sub forma modificărilor de peisaj, poluării aerului prin suspensiile antrenate de vânt, a apelor de suprafaţă care devin bogate în nitriţi, nitraţi, substanţe periculoase şi a solului care devine infertil şi inapt de a susţine formele specifice de viaţă. In general, ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele de deşeuri se numară printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătatea populaţiei. Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de evidentă în zona depozitelor oraşeneşti actuale, în care nu se practică exploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte. Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor subterane cu nitraţi şi nitriţi, dar şi cu alte elemente poluante. Atât exfiltraţiile din depozite, cât şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor înconjuratoare, fapt ce se repercutează asupra folosinţei acestora. 239

Depozitarea deşeurilor, pe lângă faptul că este un proces tehnologic scump, poluează mediul, iar singura soluţie pentru această problemă este colectarea selectivă şi reciclarea lor. Măsuri concrete sunt necesare pentru reciclarea deşeurilor deoarece cantitatea de materii prime secundare potenţial utilizabile şi în acelaşi timp eliminate, este foarte importantă, antrenând o risipă de materii prime şi resurse energetice. O importanţă deosebită trebuie acordată resturilor industriale care în anumite amestecuri pot genera deşeuri inflamabile, corozive sau chiar explozive care să pună în pericol aşezările umane. Încărcarea organismului populaţiei expuse cu anumiţi poluanţi cunoscuţi a avea calităţi de depozitare în anumite organe reprezintă un alt aspect important al influenţei poluării mediului asupra sănătăţii. Este vorba, în special, de plumb, de cadmiu, de pesticide organo clorurate, de unele substanţe radioactive şi alţi poluanţi care intră în această categorie. Cele mai periculoase substanţe chimice sunt pesticidele folosite în agricultură pentru protecţia plantelor contra bolilor şi dăunătorilor. Aceste pesticide sunt concentrate în plante şi ajung direct prin alimente la om şi la animale. Apele de suprafaţă precum şi cele subterane pot fi poluate cu pesticide prin infiltraţiile produse de apele pluviale. Direcţia de Sănătate Publică Galaţi monitorizează gestionarea deşeurilor periculoase (infecţioase, înţepătoare, tăietoare) rezultate în urma activităţii unităţilor medicale. Pentru a preveni contactul populaţiei cu aceste deşeuri, cât şi pentru a evita poluarea mediului, se urmăreşte modul de respectare a normelor în vigoare privind colectarea şi neutralizarea acestei categorii de deşeuri. Colectarea se face separat de deşeurile menajere, iar neutralizarea lor se realizează prin predare la firme specializate şi autorizate în colectarea /neutralizarea reziduurilor periculoase. Deşeurile conţin agenţi patogeni ce pot produce o serie de boli infecţioase şi parazitare: viruşi, bacterii, ciuperci, protozoare care fără o neutralizare corespunzătoare a deşeurilor pot rezista timp îndelungat în acest mediu. Transmiterea către populaţie se poate face fie direct prin pătrunderea acestora prin sol, în apele freatice şi apele de suprafaţă care ajung la populaţie, fie prin gazdele intermediare, în special insecte şi rozătoare. 240

Gestionarea raţională a deşeurilor poate proteja sănătatea populaţiei şi poate fi benefică pentru mediu, favorizând în acelaşi timp conservarea resurselor naturale. Cunoaşterea acestor efecte ale poluării mediului asupra sănătăţii a condus la necesitatea instituirii unor măsuri de protecţie a mediului înconjurător. S-a afirmat că toate efectele asupra sănătăţii oamenilor, sunt rezultatul ruperii echilibrului dintre organismul uman şi mediul înconjurător. Lupta împotriva poluării întregii planete solicită colaborare şi cooperare internaţională şi de aceea depinde de noi dacă vom trăi într-un mediu curat, sănătos şi nepoluat. Stă în puterea omului să ia măsuri eficiente şi să găsească soluţii pentru a opri continuarea şi agravarea acestui proces dăunător. 8.3.1. Deşeuri rezultate din activitatea medicală Gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale este reglementată de Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1226/2013 privind aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţi medicale. Conform acestui ordin, recipientul în care se face colectarea şi care vine în contact direct cu deşeurile periculoase rezultate din activităţi medicale este de unică folosinţă şi se elimină odată cu conţinutul. Codurile de culori ale recipientelor în care se colectează deşeurile medicale vor fi de culoare galbenă pentru deşeurile medicale periculoase, iar pentru deşeurile nepericuloase vor avea culoarea neagră. Transportul deşeurilor periculoase în incinta unităţii sanitare se face pe un circuit separat de cel al pacienţilor şi vizitatorilor. Deşeurile sunt transportate cu ajutorul unor cărucioare speciale sau cu ajutorul containerelor mobile. Cărucioarele şi containerele mobile se spală şi se dezinfectează după fiecare utilizare, în locul unde sunt descărcate. Transportul deşeurilor periculoase până la locul de eliminare finală se face cu respectarea strictă a normelor de igienă şi securitate în scopul protejării personalului şi populaţiei. Din totalul deşeurilor medicale generate, aproximativ 75-80% sunt deşeuri nepericuloase asimilabile celor menajere, iar 20-25% sunt deşeuri periculoase. Deşeurile medicale asimilabile celor menajere sunt colectate de către societăţile de salubritate şi depozitate la depozitele zonale. În categoria deşeurilor nepericuloase intră: ambalajele materialelor sterile, flacoane de perfuzie care nu au venit în contact cu sângele sau alte lichide biologice, ghipsul necontaminat cu lichide biologice, hârtia, resturile alimentare (cu excepţia celor provenite de la secţiile de boli contagioase), sacii şi alte ambalaje din material plastic, recipiente din sticlă care nu au venit în contact cu sângele sau alte lichide biologice etc. Deşeurile periculoase rezulate din activităţile medicale se clasifică în patru mari categorii: deşeuri anatomo-patologice şi părţi anatomice; deşeuri infecţioase (care conţin sau care au venit în contact cu sânge sau cu alte fluide biologice, precum şi cu virusuri, bacterii, paraziţi); 241

deşeuri înţepătoare-tăietoare (reprezentate de ace, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu de unică folosinţă, pipete, sticle de laborator care au venit în contact cu material infecţios). deşeuri chimice şi farmaceutice (includ serurile, vaccinurile, medicamentele cu termen de valabilitate expirat, reziduurile de substanţe chimioterapice, reactivii şi substanţele folosite în laboratoare). Unităţile spitaliceşti din judeţ au încheiat contracte pentru preluarea deşeurilor medicale cu societăţi autorizate a presta această activitate: S.C DORCONING SRL Galaţi; S.C ECO FIRE SISTEM Constanţa, punct de lucru Galaţi; S.C SERVTRANSMED SRL; S.C SERAC SRL. Deşeurile medicale colectate sunt transportate în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi a mediului către instalaţii de incinerare autorizate cu care aceste societăţi au contracte, respectiv SC Stericare România SRL şi Eco Fire Sistems Constanţa. Cantităţile colectate şi incinerate în ultimii ani se menţin aproximativ constante. Tabel 8.3.1.1. Deşeuri periculoase generate din activităţi medicale CANTITÃŢI GENERATE ŞI ELIMINATE ( TONE) 2010 2011 2012 2013 175,74 176,59 176,42 258,85 JUDEŢUL Galaţi Fig. 8.3.1.1. Deşeuri periculoase din activităţi medicale generate şi eliminate 300 250 200 150 100 50 0 2008 2009 2010 2011 2012 2013 8.4. Pesticidele şi efectul substanţelor chimice în mediu 8.4.1. Pesticidele Pesticidele sunt produse pentru protecţia plantelor şi reprezintă orice substanţă chimică sau combinaţie de substanţe chimice cunoscute sub denumirile generice de bactericide, fungicide, insecticide, acaricide, nematocide, raticide, erbicide şi altele asemenea, care se utilizează pentru tratamente fitosanitare ce vizează prevenirea şi combaterea bolilor, dăunatorilor şi buruienilor în culturile agricole, în plantaţiile pomicole şi viticole, în păduri, păşuni şi fâneţe, precum şi pentru dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea spaţiilor de 242

depozitare a produselor agricole. Deoarece aceste produse pot fi periculoase pentru sănătatea omului şi pentru mediul înconjurător, toate activităţile cu produsele pentru protecţia plantelor sunt reglementate de legislaţia naţională şi actele comunitare cu aplicare directă. Pe teritoriul României se utilizează doar produse de protecţie a plantelor care au fost omologate de Comisia Naţională de Omologare a Produselor de Protecţie a Plantelor. În judeţul Galaţi, în perioada 2009-2013, s-au utilizat următoarele cantităţi de pesticide: Tabel 8.4.1.1. Situaţia comparativă a utilizării pesticidelor în judeţul Galaţi Anul Categorie pesticide (tone) Erbicide Fungicide Insecticide 2009 148.602 174.642 18.628 2010 118.573 174.690 15.265 2011 112.24 177.936 18.23 2012 121.027 207.370 19.149 2013 223.441 174.690 15.265 Sursa: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi Total (tone) 341.872 308.528 308.406 347.546 413.396 Suprafaţa (ha) 251684 217655 271202 295.598 298.323 Fig. 8.4.1.1 Situaţia comparativă a utilizării pesticidelor în judeţul Galaţi 250 200 150 Erbicide(tone) Fungicide(tone) 100 Insecticide(tone) 50 0 2009 2010 2011 2012 2013 243

8.4.2. Efectul substanţelor chimice în mediu Datorită riscului pe care substanţele şi preparatele periculoase îl reprezintă pentru mediu şi sănătatea umană, utilizarea şi monitorizarea acestora presupun un interes deosebit din partea tuturor factorilor interesaţi. Principalul scop al politicii comunitare în domeniul substanţelor şi preparatelor periculoase este dezvoltarea durabilă şi asigurarea unui înalt nivel de protecţie a sănătăţii, securităţii omului şi a mediului înconjurător. Legislaţia în domeniul substanţelor şi preparatelor periculoase reglementează domeniile de import, export, producţie, utilizare, clasificare, etichetare şi ambalare a acestora. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase (PIC) Importul şi exportul de produse chimice periculoase este reglementat de Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 689/2008 care asigură punerea în aplicare a Convenţiei de la Rotterdam. Scopul Convenţiei este cooperarea între părţi în domeniul comerţului internaţional cu anumite produse chimice periculoase, în vederea asigurării unei gestionări temeinice a produselor chimice, pentru a contribui la utilizarea raţională a acestora, facilitând schimbul de informaţii referitoare la caracteristicile lor şi pentru a proteja sănătatea populaţiei şi a mediului. În anul 2013, la nivelul judeţului Galaţi, nu s-au realizat importuri sau exporturi de substanţe care fac obiectul Regulamentului CE nr. 689/2008. Regulamentul CE nr. 1005/2009 privind substanţele care diminuează stratul de ozon şi Regulamentul CE nr. 842/2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră Regulamentul 1005/2009 stabileşte norme cu privire la producerea, importul, exportul, introducerea pe piaţă, utilizarea, recuperarea, reciclarea, regenerarea şi distrugerea substanţelor care diminuează stratul de ozon şi care sunt reprezentate de anumite clorofluorocarburi (CFC), hidroclorofluorocarburi(hcfc) şi solvenţi halogenaţi. Regulamentul 842/2006 stabileşte norme referitoare la introducerea pe piaţă, utilizarea, izolarea recuperarea şi distrugerea anumitor gaze fluorurate cu efect de seră. Activităţile în care sunt implicaţi agenţii frigorifici (freonii) reprezintă principalul consumator al substanţelor reglementate de cele două regulamente europene. La nivelul judeţului Galaţi, în anul 2013 nu s-au mai utilizat clorofluorocarburi (CFC) şi hidroclorofluorocarburi (HCFC) pentru completarea agenţilor frigorifici. Există 344 kg HCFC (R22) în instalaţiile de răcire ale operatorilor economici. 244

Au fost utilizate 4384 kg de agenţi frigorifici din categoria hidrofluorocarburilor (HFC), freoni ecologici care fac obiectul Regulamentului CE nr. 842/2006. De asemenea, în instalatiile în funcţiune ale operatorilor economici există 6668 kg de agenţi frigorifici din categoria hidrofluorocarburilor ( HFC). 5000 4000 3000 Cantitati HFC utilizate 2000 1000 0 2012 2013 Fig. 8.4.2.1. Situaţia comparativă a utilizării freonilor ecologici în judeţul Galaţi Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest Utilizarea azbestului se face în condiţiile aplicării unor măsuri şi proceduri care să asigure atât reducerea la sursă, cât mai mult posibil, a emisiilor de azbest în aer sau în mediul acvatic şi a cantităţilor de deşeuri solide care conţin azbest, cât şi prevenirea apariţiei unor astfel de emisii. Deţinătorii de produse cu conţinut de azbest sunt obligaţi să ia măsuri pentru a se asigura că: demolarea clădirilor, a structurilor şi instalaţiilor care conţin azbest şi îndepărtarea azbestului sau a materialelor care conţin azbest nu conduc la o poluare semnificativă a mediului cu azbest; transportul şi depozitarea deşeurilor care conţin praf şi/sau fibre de azbest nu sunt însoţite de emisii de praf şi/sau fibre de azbest în aer şi nici de împrăştierea de lichide care conţin fibre de azbest; depozitarea deşeurilor care conţin praf şi/sau fibre de azbest se face cu tratarea, ambalarea sau acoperirea corespunzătoare a acestora, avându-se în vedere condiţiile locale, astfel încât să se prevină poluarea mediului cu azbest. 245

Situaţia azbestului existent în construcţii şi articole la data de 1 ianuarie 2013 în judeţul Galaţi este prezentată în tabelele de mai jos: Tabel 8.4.2.2. Articole cu conţinut de azbest existente la 01.01.2013 Nr. Plăci de Tuburi din Produse de Fir de Stoc de deşeuri cu deţinători azbociment azbociment etansare azbest conţinut de azbest la (tone) (tone) (tone) (tone) 01.01.2013 (tone) 4 222 654 179 0.6 4 Tabel 8.4.2.3. Construcţii cu conţinut de azbest existente la 01.01.2013 Nr. Pereţi cu Acoperişuri Materiale Plăci in Stoc deşeuri deţinători azbest (m2) cu azbest de izolaţie turnurile de cu conţinut de azbest (m2) (m2) racire (m2) la 01.01.2013 (tone) 13 13628 220753 9500 730000 0 Poluanţi Organici Persistenţi Poluanţii organici persistenţi sunt substanţe chimice care rămân intacte în mediu perioade îndelungate, toxice pentru oameni şi mediul înconjurător. În lista poluanţilor organici persistenţi au fost introduse iniţial 9 pesticide organoclorurate (aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor, hexaclorciclohexan, mirex, toxafen), două substanţe chimice industriale (bifenili policloruraţi şi hexaclorbenzen), dioxinele şi furanii. Ulterior, au fost introduse şi alte substanţe. Având în vedere principiul precauţiei în mod special, a fost elaborat Regulamentul (CE) nr. 850/2004 privind poluanţii organici persistenţi. Obiectivul acestui regulament este de a proteja sănătatea umană şi mediul împotriva poluanţilor organici persistenţi prin interzicerea, scoaterea din uz cât mai curând posibil sau limitarea producţiei, introducerii pe piaţă şi utilizării substanţelor care intră sub incidenţa acestuia. La nivelul judeţului Galaţi nu au fost importate, produse, introduse pe piaţă sau utilizate substanţe cu conţinut de poluanţi organici persistenţi, cu excepţia echipamentelor cu PCB, a căror situaţie a fost prezentată la capitolul Managementul deşeurilor. Substanţe reglementate de Regulamentul CE nr. 1907/2006 ( REACH) REACH reprezintă prescurtarea pentru Înregistrarea, Evaluarea, Autorizarea şi Restricţionarea Substanţelor Chimice. Regulamentul REACH a intrat în vigoare la 1 iunie 2007, cu scopul de a standardiza şi îmbunătăţi cadrul legislativ anterior referitor la substanţele chimice al Uniunii Europene. REACH este destinat să asigure un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului, să gestioneze şi să controleze potenţialul risc pentru sănătatea umană şi mediu datorat utilizării produselor chimice în Uniunea Europeană, având în vedere libera circulaţie a substanţelor ca atare, în amestecuri sau în articole. REACH conţine prevederi pentru producători, importatori, distribuitori şi utilizatori din aval ai substanţelor ca atare sau în amestecuri şi în articole. 246

Toate substanţele care intră sub incidenţa REACH şi sunt produse sau importate în UE în cantităţi mai mari de 1 tonă/an, trebuie să fie înregistrate la Agenţia Europeană pentru Chimicale (ECHA) de către producătorii/importatorii acestora. Utilizatorii din aval trebuie să utilizeze substanţe ca atare, în amestecuri sau în articole numai dacă aceste substanţe au fost înregistrate. Regulamentul se bazează pe principiul conform căruia sectorul industrial trebuie să producă, să importe, să introducă pe piaţă sau să utilizeze substanţe în mod responsabil şi cu prudenţă, astfel încât să se evite efectele adverse asupra sănătăţii umane şi a mediului. La nivelul judeţului Galaţi există 2 producători care au înregistrat REACH 8 substanţe. Producţia acestor substanţe în anul 2013 este prezentată în tabelul următor: Tabel 8.4.2.4. Producţie substanţe întregistrate REACH: Substanţă Număr înregistrare REACH Acetilenă Var carbid Aglomerat (iron sinter) Fonta (iron furnance) Zgură convertizor (slag converter) 01-2119457406-36-0010 01-2119475151-45-0111 01-2119474334-38-0010 01-2119462838-24-0032 01-2119487458-21-0012 Volum producţie 2013 (tone) 425 6780 2111452 1603843 359 214 Zgură furnal (blast furnance) Trioxid de fier Oxid de calciu (var) 01-2119487456-25-0016 01-2119457614-35-0022 01-2119475325-36-0085 522977 206 110097 Clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor Regulamentul CE Nr. 1272/2008 (CLP) privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, are drept scop garantarea unui înalt nivel de protecţie a sănătăţii oamenilor şi a mediului, precum şi libera circulaţie a substanţelor, amestecurilor şi articolelor. Regulamentul introduce la nivelul UE un nou sistem pentru clasificarea, etichetarea şi ambalarea produselor chimice, bazat pe Sistemul Global Armonizat al Naţiunilor Unite şi prevede obligaţii pentru producătorii, importatorii şi utilizatorii substanţelor şi amestecurilor. Începând cu data de 1 decembrie 2010 în cazul substanţelor şi 1 iunie 2015 în cazul amestecurilor, clasificarea, etichetarea şi 247

ambalarea se realizează în conformitate cu prevederile acestui Regulament. În anul 2013, un număr de 22 operatori economici din judeţul Galaţi au utilizat 12076,6 tone de substanţe chimice reglementate de Regulamentul CE nr. 1272/2008. De asemenea, 3 operatori economici au produs 395,78 tone de amestecuri, utilizând substanţe reglementate de regulamentul susmenţionat. Pentru consilierea operatorilor economici producători, importatori, utilizatori de substanţe ca atare sau în amestecuri şi în articole, la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului funcţionează biroul naţional de asistenţă tehnică HELPDESK REACH, CLP. 8.5. Mediul şi sănatatea perspective Transportul, în special în zonele urbane, este unul dintre factorii cheie care contribuie la expunerea umană la poluarea aerului şi la zgomot. Pulberile fine în suspensie şi ozonul la nivelul solului sunt principalele ameninţări asupra sănătăţii populaţiei UE de pe urma poluării aerului. Cartea verde a UE privind expunerea la zgomot menţionează că aproape 20% din populaţia UE suferă de pe urma nivelurilor de zgomot pe care experţii în sănătate le consideră a fi inacceptabile, adică dintre cele care pot duce la enervare, perturbarea somnului şi efecte adverse asupra sănătăţii. Ȋn prezent există o preocupare crescută pentru efectele expunerii la amestecuri de produse chimice la niveluri scăzute şi pe perioade îndelungate pe parcursul vieţii noastre, în special în perioada preşcolară şi în timpul sarcinii. Substanţele chimice persistente cu efecte pe termen lung, precum bifenilii policloruraţi (PCBuri) şi clorofluorocarburile CFC şi cele utilizate în structurile de viaţă îndelungată - de exemplu materialele de construcţie - pot prezenta riscuri chiar şi după ce producţia a fost finalizată. Mulţi poluanţi cunoscuţi ca având efecte asupra sănătăţii umane intră treptat sub control reglementat. Totuşi, există probleme emergente pentru care căile ecologice şi efectele asupra sănătăţii sunt încă greu de înţeles. Printre exemple se află câmpurile electromagnetice (CEM), produsele farmaceutice din mediu şi unele afecţiuni de natură infecţioasă, a căror răspândire poate fi afectată de schimbările climatice. Dezvoltarea sistemelor de avertizare precoce ar trebui încurajate pentru a scurta timpul dintre detectarea unui posibil pericol şi o acţiune sau o intervenţie politică. Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020, având ca motto O viață bună, în limitele planetei noastre, atrage atenția asupra necesității de a institui un Al şaptelea Program de Acțiune pentru Mediu, care să permită continuarea eforturilor de orientare a dezvoltării politicii europene de mediu. Întrucât Al șaselea Program de Acțiune pentru Mediu (PAM) s-a încheiat în iulie 2012, a devenit urgent să se definească prioritățile celui de-al șaptelea PAM (PAM7), nu numai 248

pentru a finaliza anumite măsuri și acțiuni, pentru a corecta și depăși unele deficiențe ale programului anterior, ci și pentru a îndeplini obiectivul de a îmbunătăți implementarea legislației în domeniul mediului în statele membre, permițând astfel creșterea eficacității protecției mediului la toate nivelurile de guvernare și în toate etapele elaborării politicilor. Pentru a proteja, a conserva și a ameliora capitalul natural al Uniunii, PAM 7 garantează că, până în 2020: - declinul biodiversității și degradarea serviciilor ecosistemice, inclusiv a polenizării, vor fi stopate, iar ecosistemele și serviciile lor vor fi menținute și cel puțin 15 % din ecosistemele degradate vor fi fost refăcute; - impactul presiunilor asupra apelor de tranziție, costiere și dulci (inclusiv a apelor de suprafață și subterane) va fi redus semnificativ pentru a realiza, a menține sau a crește starea bună a acestora, astfel cum este definită în Directiva-cadru privind apa; - impactul presiunilor asupra apelor marine va fi redus pentru a realiza sau a menține starea ecologică bună, în conformitate cu Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin, iar zonele de coastă sunt gestionate sustenabil; - poluarea atmosferică și impactul său asupra ecosistemelor și biodiversității vor fi reduse, cu obiectivul pe termen lung de a nu se depăși cantitățile și nivelurile critice; - terenurile vor fi gestionate în mod sustenabil în Uniune, solul va fi protejat în mod adecvat, iar refacerea siturilor contaminate va fi în plină desfășurare; - ciclul nutrienților (azot și fosfor) va fi gestionat în mod mai sustenabil și mai eficient din punctul de vedere al utilizării resurselor; - gestionarea pădurilor este sustenabilă, iar pădurile, biodiversitatea din acestea și serviciile pe care acestea le furnizează vor fi protejate și, pe cât posibil, îmbunătățite, iar reziliența pădurilor la schimbările climatice, incendii, furtuni, dăunători și boli va fi ameliorată. 8.6. Radioactivitatea mediului Radioactivitatea este proprietatea nucleelor unor elemente chimice de a emite, prin dezintegrare spontană, radiaţii corpusculare şi electromagnetice. Aceasta este un fenomen natural care se manifestă în mediu. Radioactivitatea naturală, componentă a mediului înconjurător este determinată de prezenţa în sol, aer, apă, vegetaţie, organisme animale, etc. a substanţelor radioactive de origine terestră, existente în mod natural din cele mai vechi timpuri Alături de radionuclizii naturali se găsesc radionuclizii artificiali care au pătruns în mediu pe diferite căi: - intenţionat, în urma testelor nucleare şi prin deversări de la diverse instalaţii nucleare; - accidental, în urma unor defecţiuni la instalaţiile nucleare (exemplu: accidentele nucleare de la Cernobîl, Fukushima). Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte din sistemul integrat de supraveghere şi control a poluării mediului de pe teritoriul României, 249

din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor. Organizarea şi funcţionarea RNSRM se realizează în baza OUG nr.195 privind protecţia mediului, modificată şi completată prin Legea nr. 265/2006 şi a Ordinului nr.1978/2010 al Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului. RNSRM infiinţată în anul 1962, constituie o componentă specializată a sistemului naţional de radioprotecţie, care realizează supravegherea şi controlul respectării prevederilor legale privind radioprotecţia mediului şi asigură îndeplinirea responsabilităţilor privind detectarea, avertizarea şi alarmarea factorilor de decizie în cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. La nivelul anului 2013, RNSRM a cuprins un număr de 37 de staţii din cadrul Agenţiilor de Protecţia Mediului, coordonarea ştiinţifică şi metodologică fiind asigurată de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitatea Mediului din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Activitatea SSRM este coordonată ştiinţific de Laboratorul Naţional de Radioactivitate a Mediului din cadrul ANPM Bucureşti şi susţinută administrativ de APM Galaţi Prin derularea programelor sale, RNSRM îşi îmbunătăţeşte permanent activitatea. Anual se fac exerciţii ECURIE de nivel 3, în cadrul căruia RNSRM prin LRM transmite date către UE pe platforma EURDEP. La nivelul anului 2013, a avut loc un astfel de exerciţiu în perioada 20-21 noiembrie şi a avut drept scop verificarea capabilităţii de răspuns a staţiilor de supraveghere a radioactivităţii mediului, testarea personalului şi îmbunatăţirea procedurilor de raportare a datelor în cadrul RNSRM. Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului Galaţi şi-a început activitatea în 1962, efectuând în prezent măsurări de radioactivitate beta globală pentru toţi factorii de mediu, calcule de concentraţii ale radioizotopilor naturali Radon şi Thoron, cât şi supravegherea dozelor gamma absorbite în aer. Din anul 2006, APM Galaţi a fost dotată cu o staţie de monitorizare a dozei gamma cu transmisia datelor în timp real amplasată în curtea unităţii, în cadrul Proiectului PHARE RO2003/ 005-551.04.11.01,,Procurement of the Necessary Equipament for an Adequate Enviromental Radioactivity Monitoring and Reporting System. Obiectivele supravegherii radioactivităţii sunt : detectarea rapidă a oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică a nivelurilor de radioactivitate a mediului pe teritoriul naţional; notificarea rapidă a factorilor de decizie în situaţie de urgenţă radiologică şi susţinerea, cu date din teren, a deciziilor de implementare a măsurilor de protecţie în timp real; controlul funcţionării surselor de poluare radioactivă cu impact asupra mediului, în acord cu cerinţele legale, şi limitele autorizate la nivel naţional; urmărirea continuă a nivelurilor de radioactivitate naturală, importante în evaluarea consecinţelor unei situaţii de urgenţă radiologică; furnizarea de informaţii către public. 8.6.1. Programul Naţional standard de monitorizare a radioactivităţii mediului Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului Galaţi ȋşi desfăşoară activitatea conform Programului standard de supraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore/zi. 250

Fluxul de date în cadrul RNSRM include proceduri de verificare şi validare a datelor şi este astfel stabilit încât să asigure informarea promptă a factorilor de decizie, atât în situaţii de rutină, cât şi în situaţii de urgenţă. La nivelul judeţului Galaţi se monitorizează permanent, radioactivitatea mediului prin măsurători beta globale specifice de aer, prin aerosoli, depuneri atmosferice umede şi uscate, ape de suprafaţă, sol, necultivat şi cultivat, vegetaţie spontană precum şi prin măsurători de doză gamma externă pentru aer. In diagrama de mai jos este prezentată structura procentuală a programului de analize: structura analizelor aer 27% doza gamma 54% vegetatie 0.4% sol 0.6% apa bruta 9% depuneri 9% aer depuneri apa bruta sol vegetatie doza gamma Fig.8.6.1.1 Distribuţia procentuală de analize pe tipuri de probe prelevate în anul 2013 Măsurarea imediată a probelor de mediu are ca scop detectarea rapidă a oricăror creşteri semnificative ale nivelelor de radioactivitate din mediu. Tipurile de probe de mediu colectate la Staţia de supraveghere a radioactivităţii mediului Galaţi, în cadrul programului standard, frecvenţele de colectare, precum şi modul de măsurare sunt prezentate în tabelul 8.6.1.1. Probe de mediu, frecvenţe de colectare şi modul de măsurare la SSRM Galaţi. Tipul probei Frecvenţa de colectare Aerosoli atmosferici 2 aspiraţii / zi Debit doză gamma în aer continuu/orar Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii Apă brută (Dunăre) Vegetaţie spontană Sol necultivat 1 / zi 1 / zi 1 / săptămâna aprilie-octombrie 1 / săptămâna Tabel 8.6.1.1. Modul de măsurare - imediată - după 5 zile (determinarea radioactivităţii artificiale) - continuu/orar - imediată - după 5 zile (determinarea radioactivităţii artificiale) - imediată - după 5 zile (determinarea radioactivităţii artificiale) - după 5 zile (determinarea radioactivităţii artificiale) - după 5 zile (determinarea radioactivităţii artificiale) 251

Rezultatele programului standard de supraveghere în anul 2013: Factor de mediu U.M. Aerosoli atmosferici Debit doză gamma in aer Depuneri atmosferice Apă brută (Dunăre) Apă potabilă Vegetaţie Sol Limita atenţionare/ avertizare Bq/m3 10/50 mgy/h Bq/m2/zi 0,250/1,0 200/1000 Bq/l 2/5 2/5 - Bq/l Bq/kg Bq/kg Tabel 8.6.1.2. Media anuală Maxima lunară Luna maximei 1.008 4.5 10 0.091 0.121 3 0.97 17.7 3 0.162 0.366 2 238.2 524.7 433.7 864.3 6 3 Concluzii: Activităţile specifice beta globale şi doză gamma externă, determinate în cursul anului 2013, nu au evidenţiat depăşiri ale limitelor de atenţionare. 8.6.1.1. Radioactivitatea aerului Supravegherea nivelului radioactivităţii aerosolilor atmosferici atât în situaţiile normale cât şi în caz de accident nuclear, este deosebit de importantă, deoarece aerul constituie mediul prin care transportul poluanţilor în mediul înconjurător se face cu maximă rapiditate. Pot fi puse în evidenţă în timp scurt accidente sau incidente nucleare ce contaminează mediul aerian, deci pot fi luate cu operativitate măsuri de protecţie a populaţiei având în vedere dimensiunea contaminării. Se realizează de asemenea şi urmărirea nivelului radioactivităţii naturale prin determinarea activităţii descendenţilor radionuclizilor naturali radon şi thoron, prezenţi permanent în atmosferă, a căror valori variază în spaţiu şi timp, funcţie de condiţiile geografice, orografice şi meteorologice 8.6.1.1.1. Aerosoli atmosferici (măsurători imediate) În cadrul Staţiei de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului Galaţi, este urmărită sistematic concentraţia de radionuclizi în atmosfera liberă prin 2 determinări pe zi. S-au realizat măsurători asupra filtrelor cu aerosoli pentru aspiraţiile de la orele 2 7(3-8) şi 8 13 (9-14). Valorile medii lunare a activităţii specifice beta globale pentru aerosolii atmosferici, măsurători imediate sunt prezentate în tabelul 8.6.2.1.1.1. Tabel 8.6.1.1.1.1 LUNA MEDII LUNARE Ian Feb Mar Apr Mai Iun 1.05 0.71 0.69 0.72 0.83 0.88 Iul 0.8 Aug 1.15 Sep Oct Nov Dec 1.13 1.45 1.46 1.23 252

Concluzii: Media anuală a activităţii specifice beta globale a fost de 1.008 Bq/m3, cu mult sub limita de atenţionare de 10 Bq/m3. Variaţia mediilor lunare a activităţii specifice beta globale pentru aerosoli atmosferici (măsurători imediate) este prezentată în graficul de mai jos: Aerosoli atmosferici Activitate specifică beta globală - măsurători imediate 2013 Bq / m c 1.5 1 0.5 0 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Lim ita de atenţionare=10bq/mc Fig. 8.6.1.1.1.1. Variaţia mediilor lunare ale activităţii specifice beta globale pentru aerosoli atmosferici Evoluţia activităţii specifice beta globale în perioada 2009-2013: Aerosoli atmosferici Activitate specifică beta globală 2.50 2.00 Bq / mc 2.00 1.67 1.57 1.50 1.09 1.01 2012 2013 1.00 0.50 0.00 2009 2010 2011 Medii anuale Fig. 8.6.1.1.1.2. Variaţia mediilor anuale ale activităţii specifice beta globale pentru aerosoli atmosferici 8.6.1.1.2. Debitul dozei gamma absorbite în aer Debitul dozei gamma absorbite în aer este înregistrat orar, efectuându-se medii zilnice pe durata programului de lucru de 11h. Valorile medii orare a dozei gamma sunt prezentate în tabelul de mai jos: Tabel 8.6.1.1.2.1 LUNA MEDII LUNARE Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec 0.093 0.092 0.092 0.09 0.091 0.091 0.091 0.091 0.092 0.091 0.091 0.091 253

Concluzii: Valorile orare a dozei gamma absorbite în aer nu au prezentat depăşiri ale limitei de atenţionare de 0,250 microgy/h, media anuală fiind de 0,091 microgy/h. Variaţia mediilor lunare este prezentată în graficul de mai jos: m i cr o Gy / h Debit doză gamma absorbită în aer 0.0935 0.093 0.0925 0.092 0.0915 0.091 0.0905 0.09 0.0895 0.089 0.0885 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Limita de atenţionare=0,250 mgy/h Fig. 8.6.1.1.2.1. Evoluţia lunară a debitului dozei gamma în aer Evoluţia debitului dozei gamma absorbite în aer în perioada 2009-2013: m i cr o Gy / h Debit doză absorbită în aer 0.096 0.095 0.094 0.092 0.092 0.090 2009 2010 0.091 0.091 0.091 2011 2012 2013 Medii anuale Fig. 8.6.1.1.2.2. Evoluţia anuală a debitului dozei gamma în aer 8.6.1.1.3. Depuneri atmosferice (măsurători imediate) Probele de depuneri atmosferice se obţin prin colectarea zilnică a probelor sedimentabile şi a precipitaţiilor atmosferice şi sunt măsurate imediat, pentru determinarea activităţii beta globale imediate, cât şi după 5 zile de la colectare pentru determinarea nivelului global al radioactivităţii artificiale. Pentru depuneri atmosferice uscate şi umede variaţia lunară a activităţii specifice betaglobale este prezentată ȋn tabelul de mai jos, limita de atenţionare fiind de 200 Bq/m2zi (pentru măsurători imediate) iar media anuală de 0.97 Bq/m2 zi. 254

Valori medii lunare: LUNA MEDII LUNARE Ian 0.7 Tabel 8.6.1.1.3.1 Feb 0.9 Mar Apr Mai Iun Iul 1.81 0.87 0.87 1.68 1.54 Aug 0.64 Sep Oct Nov 0.63 0.79 0.5 Dec 0.67 Concluzii: Media anuală a activităţii specifice beta globale a fost de 0.97 Bq/m2 zi, cu mult mai mică dacăt, limita de atenţionare de 200 Bq/m2zi -Variaţia mediilor lunare este prezentată în graficul de mai jos: Depuneri atmosferice Activitatea specifica beta globală - măsuratori imediate 2013 4 Bq / m p / zi 3 2 1 0 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Lim ita atenţionare=200bq/mp/zi Oct Nov Dec Fig. 8.6.1.1.3.1. Variaţia lunară a activităţii specifice beta globale pentru depuneri atmosferice uscate şi umede -Evoluţia depunerilor atmosferice (măsurători imediate) în perioada 2009-2013: Depuneri atmosferice Bq / mp / zi 2.00 1.50 1.21 1.11 1.00 1.08 0.97 0.59 0.50 0.00 2009 2010 2011 2012 2013 Medii anuale Fig. 8.6.1.1.3.2. Variaţia anuală a activităţii specifice beta globale pentru depuneri atmosferice uscate şi umede 8.6.1.2. Radioactivitatea apelor În scopul supravegherii principalelor cursuri de apă din ţară, se recoltează probe din râurile situate în apropierea SSRM, cu frecvenţă zilnică. Probele sunt pregătite pentru analiză și se efectuează măsurări ale activităţii beta globale imediate şi după 5 zile 255

8.6.1.2.1. Radioactivitatea Dunării În cadrul Staţiei de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului Galaţi, este urmărită zilnic activitatea specifică apei fluviului Dunăre. Ȋn diagramele de mai jos, sunt prezentate comparativ cu limitele de atenţionare specifice, valorile medii lunare pentru Dunăre la nivelul anului 2013. Toate valorile obţinute în urma măsurătorilor beta globale s-au situat sub limita de atenţionare de 2 Bq/l. Valorile medii lunare sunt prezentate în tabelul de mai jos: LUNA MEDII LUNARE Tabel 8.6.1.2.1.1 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec 0.162 0.181 0.172 0.181 0.164 0.153 0.149 0.133 0.129 0.173 0.17 0.172 Valoarea medie anuală a fost de 0,162 Bq/l. Variaţia mediilor lunare este prezentată în graficul de mai jos: Apă de suprafaţă Activitate specifică Dunăre -măsurători imediate- Bq/l 0.2 0.1 0 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Limita atenţionare=2bq/l Fig. 8.6.1.2.1.1 Evoluţia lunară a activităţii beta globale pentru Dunăre Evoluţia depunerilor atmosferice (măsurători imediate) în perioada 2009-2013: Bq/l Apă de suprafaţă Activitate specifică beta globală-dunăre 0.25 0.2 0.15 0.1 0.05 0 0.165 2009 0.192 2010 0.14 0.152 0.162 2011 2012 2013 Medii anuale Fig. 8.6.1.2.2 Evoluţia anuală a activităţii beta globale pentru Dunăre 256

8.6.1.3. Radioactivitatea solului Solul, ca factor de mediu poate fi contaminat prin depunerea radionuclizilor proveniţi din depuneri şi precipitaţii atmosferice şi strat vegetal. Radionuclizii naturali sunt raspândiţi neuniform în toate tipurile de roci şi de soluri. Probele de sol sunt prelevate din zone necultivate de cel puţin 10 ani. Prelevarea probelor de sol se efectuează săptămânal, iar măsurarea beta globală a probelor se face după 5 zile. Valori medii lunare înregistrate în anul 2013: LUNA MEDII LUNARE Tabel 8.6.1.3.1 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul 577.9 520.12 637.92 386.1 734.3 584.9 430.3 Aug Sep 469 461 Oct Nov 449.7 364.7 Dec 681 Media anuală a activităţii beta globale a probelor de sol necultivat a fost de 524.7 Bq/kg. Ȋn diagrama de mai jos, sunt prezentate valorile medii lunare, la nivelul anului 2013: Bq / Kg Sol necultivat Activitate specifică 2013 1000 750 500 250 0 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Luna Fig. 8.6.1.3.1. Evoluţia lunară a activităţii beta-globale pentru sol necultivat Evoluţia activităţii beta globale pentru sol în perioada 2009-2013: Sol necultivat Activitate specifică beta globală Bq / Kg 1000 500 0 764.1 475.5 2009 2010 620.3 640.04 2011 2012 524.7 2013 Medii anuale Fig. 8.6.1.3.2. Evoluţia anuală a activităţii beta globale pentru sol necultivat 257

8.6.1.4. Radioactivitatea vegetaţiei În cadrul programului standard de radioactivitatea mediului se efectuează măsurători sistematice ale concentraţiilor radionuclizilor din vegetaţia spontană crescută în curtea staţiei de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului Galaţi. Probele de vegetaţie spontană sunt prelevate săptămânal, măsurarea beta globală a probelor efectuându-se la 5 zile de la prelevare. Valorile medii lunare sunt prezentate în tabelul de mai jos: LUNA MEDII LUNARE Tabel 8.6.1.4.1 Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct 253.5 270.7 317.4 259.3 221.6 210.4 134.5 Media anuală a activităţii beta globale este de 238.2 Bq/kg, mai crescută faţă de cea ȋnregistrată n anul 2012. Valorile medii lunare ale activităţii beta globale specifice vegetaţiei. Vegetaţie spontană Activitate specifică 2013 400.00 Bq / kg 300.00 200.00 100.00 0.00 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Luna Fig.8.6.1.4.1. Evoluţia lunară a activităţii beta globale pentru vegetaţie Bq / Kg Evoluţia activităţii beta globale pentru vegetaţie în perioada 2009-2013: 400 300 200 100 0 290.7 2009 Vegetaţie spontană Activitate specifică beta globală 287.6 243.8 218.45 2010 2011 2012 238.2 2013 Medii anuale Fig. 8.6.1.4.2. Evoluţia anuală a activităţii beta globale pentru vegetaţie 258

CONCLUZII În judeţul Galaţi, valorile înregistrate pe parcursul anului 2013, nu au depăşit nivelele de notificare operaţionale, fiind mai mici decât pragurile de atenţionare şi nu s-au înregistrat evenimente de contaminare radioactivă a mediului. Concentraţiile calculate ale izotopilor radioactivi naturali, Radon şi Thoron, s-au situat în limitele specifice teritoriului judeţului, valoarea medie anuală fiind de 2770.4 mbq/m3 pentru Rn si 85.3 mbq/m3 pentru Tn. 8.6.2. Programe de monitorizare a zonelor cu fondul natural modificat antropic - Nu este cazul la nivelul judeţului Galaţi. 8.6.3. Monitorizarea radioactivităţii apei potabile - Nu s-au efectuat măsurători. 8.7. Poluarea fonică şi sănătatea Omul zilelor noastre este nevoit să se deplaseze frecvent şi îşi doreşte să facă aceasta cât mai rapid, de aceea localităţile din întrega lume sunt traversate de multe drumuri, căi ferate, iar spaţiul aerian este survolat de avioane şi elicoptere. Aceste mijloace de transport a căror număr este în continuă creştere, la care se adaugă şi activitatea industrială, reprezintă cele mai importante surse de zgomot care determină poluarea fonică. Zgomotul acţionează direct asupra urechii, exercitând atât efecte auditive, ca surditate temporară sau chiar definitivă (dacă persoana este expusă fie la un zgomot foarte puternic (mai mult de140 db), fie la un zgomot mai puţin puternic (în jur de 85dB), dar pe o perioadă mai lungă, cât şi efecte extraauditive. Zgomotul, virus al,,civilizaţiei moderne,,nu distruge brusc, dar produce îmbolnăvirea în timp a organismului prin modificări la nivel cardiorespirator, accentuări ale stării de oboseală, diminuări ale calităţii somnului, cauzând un stres permanent în timpul concentrării şi comunicării, iar în cele din urmă determină apariţia asteniilor şi chiar a bolilor nervoase. Sesizând creşterea poluării fonice şi a efectelor datorate ei, ţările din întreaga lume s-au aliat pentru a găsi modalităţi de identificare, prevenire şi combatere a zgomotului. Astfel, Uniunea Europeană a emis în acest sens Directiva 2002/49/EC referitoare la evaluarea şi managementul zgomotului ambiental, adoptată în 25 iunie 2002 de Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene. În România, Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene, privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental a fost transpusă prin Hotărârea Guvernului nr. 1260/2012 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 321 din anul 2005, privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant. 259

Implementarea progresivă a acestei hotărâri presupune realizarea următoarelor măsuri: a) determinarea expunerii la zgomotul ambiant, prin realizarea cartării zgomotului; b) asigurarea accesului publicului la informaţiile cu privire la zgomotul ambiant şi a efectelor sale; c) adoptarea, pe baza rezultatelor cartării zgomotului, a planurilor de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului ambiant. Harta de zgomot este o reprezentare grafică a distribuirii nivelului sunetului într-o regiune anume, pentru o perioadă de timp bine definită. Administrarea zgomotului ambiental joacă un rol din ce în ce mai important: de la evaluarea și măsurarea nivelurilor și rezolvarea plângerilor la cartografierea acustică, de la zonarea acustică la limitarea valorilor de emisie. Realizarea hărților de zgomot este una din metodele moderne de evaluare a poluării acustice urbane. O hartă de zgomot este harta unei aglomerări urbane sau a unei zone geografice colorată în conformitate cu nivelul de zgomot. Hărțile de zgomot au ca scop evidențierea zonelor locuite unde nivelul de zgomot se ridică peste anumite limite impuse de legislație și astfel folosește la elaborarea de planuri de acțiune de protecție a locuitorilor împotriva expunerii și reducerea nivelurilor de zgomot. Hărțile de zgomot sunt create pe bază de date de intrare care sunt apoi procesate cu ajutorul PC cu software specializat. Aplicațiile software țin cont de obstacolele din zona respectivă care pot fi bariere, forma și caracteristicile acustice ale terenului, condiții meteo și altele. Pentru minimizarea erorilor date de precizia datelor statistice de intrare și pentru urmărirea implementării eventualelor măsuri de reducere se efectuează și măsurători de zgomot utilizând aparatură specifică (sonometre) sau echipamente de monitorizare a zgomotului. Elaborarea hărţilor strategice de zgomot pentru aglomerări presupune cartarea separată, pentru indicatori ai nivelului de zgomot Lzsn şi Ln, a următoarelor surse de zgomot: traficul rutier, traficul feroviar, aeroporturi, zonele industriale în care se desfăşoară activităţi privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, inclusiv pentru porturi. În urma evaluării rezultatelor cartografierii acustice, pentru zonele unde se descoperă depășiri ale nivelurilor limită, autoritățile responsabile iau măsuri de reducere a emisiei. Planurile de acţiune sunt planuri destinate gestionării problemelor şi efectelor cauzate de zgomot, incluzând măsuri de diminuare, dacă este necesar. Planul de acţiune este o continuare naturală a procesului de cartare strategică a zgomotului. Hărţile de zgomot sunt inutile dacă nu se întreprind sau cel puţin nu sunt planificate acţiuni care să se ocupe de problemele de zgomot evidenţiate de cartarea zgomotului. Hărţile strategice de zgomot care arată situaţia anului calendaristic precedent se pun la dispoziţia APM până la 30 iunie 2012, iar planurile de acţiune până la data de 18 iulie 2013. Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1260/2012 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, pentru judeţul Galaţi există obligativitatea întocmirii hărţilor de zgomot de către următoarele instituţii: 260

Primăria Municipiului Galaţi - autoritatea responsabilă pentru întocmirea hărţilor strategice de zgomot şi realizarea planurilor de acţiune pentru aglomerarea Galaţi; Compania Naţională,,Administraţia Porturilor Dunării Maritime SA Galaţi autoritatea responsabilă pentru întocmirea hărţilor strategice de zgomot şi realizarea planurilor de acţiune pentru Portul Galaţi(Port Docuri, Port Bazinul Nou, Port Mineralier). Hărţile strategice de zgomot pentru aglomerarea Galaţi au fost analizate şi evaluate de Comisia tehnică înfiinţată la nivelul APM Galaţi şi înaintate către ANPM şi Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice. Acestea pot fi consultate pe site-ul oficial ale Primăriei Municipiului Galaţi: http://www.primaria.galati.ro/portal/index.php. Compania Naţională,,Administraţia Porturilor Dunării Maritime SA Galaţi a realizat hărţile strategice de zgomot pentru Portul Galaţi. Sursa de zgomot: zgomotul industrial produs de Portul Galaţi aflat în interiorul aglomerării municipiul Galaţi. Documentaţia poate fi consultată pe site-ul oficial al C.N. APDM Galaţi: http://www.romanian-ports.ro/pdf/pactiune_portgl_iulie2010.pdf Concluzia care se desprinde din analiza rezultatelor obţinute este că nu există persoane expuse la nivel de zgomot peste limită. Strategia pe termen lung a C.N. APDM în ceea ce priveşte zgomotul ambiental este de a menţine emisiile datorate activităţilor portuare sub limitele admise în legislaţie şi de a îmbunătăţi situaţia existentă. Hărţile strategice de zgomot pentru portul Galaţi, aparţinând CN APDM SA au fost aprobate prin Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 1291/15.10.2013. Primăria Municipiului Galaţi a întocmit Planul de acţiune pentru reducerea nivelului de zgomot ambiental în municipiul Galaţi şi l-a depus la APM Galaţi în data de 18 iulie 2013. După întrunirea Comisiei pentru verificarea criteriilor utilizate la elaborarea planurilor de acţiune şi analizarea acestora, constituită în conformitate cu Ordinul comun MMSC/MS nr. 1311/861/2013, documentaţia aferentă Planului de acţiune pentru reducerea zgomotului ambiental depus de Primăria Municipiului Galaţi, a fost înaintată către ANPM şi MMSC. Aceasta poate fi consultată pe site-ul oficial al Primăriei Municipiului Galaţi: http://www.primaria.galati.ro/portal/act/zgomot/actiune.pdf. Planul de acţiune pentru reducerea nivelului de zgomot ambiant în municipiul Galaţi şi Hărţile strategice de zgomot au fost aprobate prin Hotărârea de Consiliu Local nr. 321/25.07.2013. Compania Naţională,,Administraţia Porturilor Dunării Maritime SA Galaţi a întocmit Planul de acţiune pentru prevenirea și reducerea zgomotului industrial produs de Portul Galaţi şi l-a depus la APM Galaţi. Dupã întrunirea Comisiei pentru verificarea criteriilor utilizate la elaborarea planurilor de acţiune şi analizarea acestora, în data de 24 decembrie 2013, documentaţia aferentă Planului de acţiune pentru prevenirea și reducerea zgomotului industrial produs de Portul Galaţi, a fost înaintată către ANPM şi MMSC. Documentaţia poate fi consultată pe site-ul oficial al C.N. APDM Galaţi: http://www.romanian-ports.ro/harti_zgomot2013/plan_actiune_port_galati_04112013.pdf Planul a fost înaintat de către CN APDM SA Galaţi către Ministerul Transporturilor, spre aprobare. Efectele poluării sonore asupra sănătăţii populaţiei Zgomotul în mediu - un sunet din exterior dăunător şi nedorit - se răspândeşte, atât ca durată, cât şi ca acoperire geografică. Zgomotul este asociat cu multe activităţi umane, însă zgomotul produs de traficul rutier, feroviar şi aerian este cel care are cel mai mare impact. 261

Aceasta este, în special, o problemă pentru mediul urban; aproximativ 75% din populaţia Europei trăieşte în oraşe, iar volumul traficului este încă în creştere. În oraşele mari, zgomotul este un factor disturbator, datorită caracterului permanent şi intensităţii mari a sunetelor provenite din surse multiple. În mediul rural zgomotul de fond lipseşte, existând doar surse fonice izolate şi intermitente. Deoarece zgomotul în mediu este insistent şi nu poate fi evitat, o proporţie semnificativă a populaţiei este expusă la acesta. Cartea Verde a UE- Politica viitoare cu privire la emisiile de zgomot, precizează că în jur de 20% din populaţia UE suferă de pe urma nivelurilor de zgomot pe care experţii în sănătate le consideră a fi inacceptabile, adică dintre cele care pot duce la enervare, perturbarea somnului şi efecte adverse asupra sănătăţii şi peste 60% din populaţia Europei este expusă la nivele îngrijorătoare ale zgomotului în timpul zilei. Influenţa zgomotului asupra organismului depinde de mai mulţi factori: mărimea zgomotului, considerând frecvenţa, intensitatea, timpul de acţiune şi caracteristicile (continuu, pulsatoriu, accidental); caracteristicile distribuţiei zgomotului de fond existent în afara celui perturbator; organism: vârsta, starea fizică, sensibilitatea individuală, obişnuinţa; mediul de propagare: dimensiunea spaţiului (închis, în afară, configuraţia terenului, structura arhitecturală). Poluarea sonoră reprezintă un factor de risc pentru sănătate. S-a constatat că zgomotele de intensitate scăzută, dar permanente din locuinţe sunt iritanţi cronici ai organismului uman. Zgomotele puternice sunt periculoase şi pentru copii, acestea având efecte negative asupra concentrării si memoriei copiiilor. Zgomotul persistent, peste limitele admisibile 55 db (A) pe timp de zi şi 45 db(a) pe timp de noapte, la care este expusă populaţia din zonele urbane aglomerate şi din apropierea unor activităţi industriale economice, afectează starea de sănătate biologică şi psihică. Sursele potenţiale pot fi: transporturi tereste, şantiere de construcţii civile şi industriale, transportul aerian, căi ferate, activităţi de petrecere a timpului liber - discoteci, jocuri mecanice etc. Efectele zgomotului asupra organismului uman: Efecte specifice: - hipoacuzie; - surditate. Efecte nespecifice: - oboseală cronică caracterizată prin astenie, iritabilitate, depresie; - scăderea atenţiei, a capacităţii de concentrare şi a preciziei mişcărilor; - tulburări de echilibru; - tulburări vizuale. 262

Nivelurile de zgomot în aglomerările urbane ating un maxim în intervalele orare 07.00-08.00 şi 15.00-18.00, cu depăşiri frecvente ale nivelului zgomotului echivalent şi un minim între orele 01.00-05.00. Nivelul maxim se datorează traficului greu, transportului în comun, stării drumurilor, nesincronizării semafoarelor, stării tehnice necorespunzătoare a autovehiculelor, lipsei parcărilor şi accelerărilor/decelerărilor bruşte ale participanţilor la traficul rutier. Zgomotul reprezintă un important factor de risc, de aceea monitorizarea nivelului de zgomot şi evaluarea impactului asupra sănătăţii reprezintă o componentă esenţială a activităţii profilactice. Măsurători de zgomot efectuate în anul 2013 Pentru stabilirea nivelului de poluare fonică, APM monitorizează sursele de zgomot în municipiul Galaţi printr-o reţea formată din 13 puncte de monitorizare reprezentând: artere rutiere (9 puncte), parcuri (2 puncte), pieţe (2 puncte). La solicitarea agenţilor economici s-au efectuat măsurători, conform programului de monitorizare stabilit prin autorizaţiile de mediu. Numărul total de determinări privind evaluarea nivelului de zgomot a fost de 259, din care 143 determinări conform programului de monitorizare şi 112 determinări la solicitarea agenţilor economici şi 4 determinări la solicitarea GNM. Rezultatele măsurătorilor efectuate în cursul anului 2013 sunt prezentate sintetic în tabelul de mai jos: Tabel 8.7.1 Maxima Număr Depăşiri măsurată măsurători % (db) 22 110,7 9,09 Tip măsurare zgomot Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber Incinte de şcoli şi creşe, grădiniţe, spaţii de joacă copii Parcuri, zone recreere şi odihnă Zone feroviare Aeroporturi Parcaje auto Trafic Altele zone locuibile - - - 22 99-85,1 109,7-59,09 42,42 Tabel 8.7.2 Judeţul Număr măsurători Maxima măsurată (db) Depăşiri Indicator utilizat Galati 143 110,7 57 Nivel zgomot echivalent Din totalul de 143 măsurători, realizate conform programului de monitorizare, s-au înregistrat 67 de depăşiri ale nivelului de zgomot maxim admisibil conform STAS 10009/1988 Acustica urbană, ceea ce reprezintă un procent de 46,85%. 263

8.8. Tendinţe Ţinând cont de interacţia dintre mediu şi sănătate, este esenţială întărirea cercetării pentru a acoperi cunoştinţele în vederea unei mai bune înţelegeri a relaţiei dintre mediu şi sănătate, permiterea planificării ştiinţifice şi elaborarea planificării de luare a deciziei. Se accentuează astfel nevoia de dezvoltare adecvată care să anticipeze, să prevină şi să răspundă ameninţărilor potenţiale, minimizând astfel impactul asupra sănătăţii, asociat cu factorii de mediu. Totodată este necesară întărirea implicării tuturor factorilor relevanţi, îmbunătăţirea conştientizării mediului şi sănătăţii şi promovarea participării publicului. O importanţă deosebită este reprezentată de continuarea dezvoltării sistemelor de mediu şi sănătate, precum şi a reţelei Europene de mediu şi sănătate. Sănătatea este una dintre prioritățile-cheie ale Strategiei de dezvoltare durabilă a UE. Obiectivele programului de acțiune pentru mediu 2020 sunt, în principal, ameliorarea stării mediului și creșterea economică inteligentă și durabilă în beneficiul cetățenilor, al industriei și al regiunilor din afara UE. Obiective pentru îmbunătăţirea calităţii aerului Elaborarea Programului de gestionare a calităţii aerului pentru perioada 20102013 Programul a fost iniţiat cu scopul îmbunătăţirii calităţii aerului înconjurător în cel mai scurt timp posibil, respectiv încadrarea în limita maximă admisibilă pentru indicatorul pulberi în suspensie fracţiunea PM10, şi ulterior menţinerea calităţii aerului înconjurător. Programul de gestionare a calitatii aerului include măsuri clare cu termene de realizare, estimări de costuri şi responsabili cu implementarea măsurilor. Acestea sunt structurate în funcţie de sursele de emisie astfel: - măsuri pentru reducerea poluării din surse fixe (industriale); - măsuri pentru reducerea poluării produsă de surse liniare (trafic); - măsuri de întreţinere, amenajare şi reabilitare spaţii verzi; - măsuri pentru reducerea poluării din surse de suprafaţă (încălzire rezidenţială); Din analiza datelor de monitorizare în perioada 2008-2013, s-au constatat ȋmbunătăţirea calitatea aerului prin: - reducerea numărului de depăşiri înregistrate la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului pentru indicatorul pulberi în suspensie fracţiunea PM 10, de la un număr de şase depăşiri în anul 2008, o depăşire în 2009, respectiv zero depăşiri în perioada 2010 2013; - menţinerea concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor monitorizaţi în Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului sub valorile limită stipulate în Legea privind calitatea aerului înconjurător nr. 104/2011. Tendinţe pentru reducerea poluării fonice Rezolvarea problemei poluării sonore impune o abordare pluridisciplinară în care trebuie antrenaţi specialişti din diferite domenii: urbanism şi amenajarea teritoriului, protecţia mediului, sănătate publică, poliţie, cercetarea mediului, informatică, inginerie, mass-media, organizaţii neguvernamentale etc. Dintre obiectivele şi măsurile avute în vedere a fi aplicabile enumerăm: - punerea în aplicare a planurilor de acţiune având ca scop prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental în zonele pentru care s-au întocmit hărţile de zgomot; - amplasarea noilor obiective industriale şi economice în afara zonelor de locuit; 264

- evitarea construirii de noi locuinţe în zonele identificate cu un nivel ridicat de zgomot; - utilizarea în construcţii a materialelor fonoabsorbante; - monitorizarea zgomotului în incintele industriale, prin actele de reglementare emise din punct de vedere al protecţiei mediului. Conform Planului de acţiune pentru reducerea zgomotului ambiental în municipiul Galaţi, pentru limitarea poluării fonice, au fost identificate mãsuri de tip continuu, respectiv norme şi măsuri adoptate în ultimii ani, care respectã principii de protecţie şi siguranţă a cetăţenilor, precum şi norme privind calitatea vieţii, printre parametrii vizaţi fiind şi nivelul de zgomot: - modernizarea arterelor stradale, - refacerea suprafeţei asfaltice, - realizarea de noi parcaje pentru descongestionarea circulaţiei, - amenajarea intersecţiilor, - extinderea pietonalului existent, - îmbunătăţirea siguranţei şi fluenţei traficului prin dotări aferente circulaţiei, - lucrãri de modernizare a parcurilor. Acţiunile pe care autorităţile competente intenţionează să le întreprindã în următorii 5 ani, inclusiv măsurile de conservare a zonelor liniştite: - alegerea surselor mai silenţioase dezvoltarea unui sistem de transport în comun fiabil, modern; - reducerea timpului de transport şi creşterea siguranţei traficului prin elaborarea şi implementarea unor proiecte de infrastructurã a drumurilor, pasarelelor, podurilor, sensurilor giratorii; proiecte de realizare a unei infrastructuri rutiere adecvate pentru mijloacele auto în mediul urban: ex. crearea de parcaje sub şi supraterane în cartiere şi pericentral; crearea de cãi de rulaj separate pentru mijloacele auto de deplasare în comun; - măsuri tehnice la nivelul surselor de zgomot: norme de inspecţie tehnicã a autovehiculelor ce asigurã transportul în comun, pentru a asigura nivelul de producere şi transmitere a zgomotului în parametri de fabicaţie; - măsuri de management de trafic: sisteme inteligente pentru managementul traficului în vederea creşterii fluenţei şi siguranţei circulaţiei cu optimizarea circulaţiei pentru traficul rutier prin implementarea, pe anumite axe principale, a soluţiilor de tip undă verde şi/sau sistem adaptiv de trafic; - refacerea şi întreţinerea de aliniamente de gard viu în zonele de agrement învecinate arealelor de circulaţie rutieră; - măsuri de dezvoltare a pistelor de biciclişti: pe străzile George Coşbuc şi Regimentul 11 Siret se propune înfiinţarea unor piste simple de biciclişti şi pe trotuarele opuse, pentru a asigura ambele sensuri de circulaţie. Pentru continuitate, se propune amenajarea unei piste simple de biciclişti pe zona îngustatã a străzii Marea Unire, pe lângă Grădina Botanică şi pe DN22E până la racordarea cu pista de pe faleza inferioară; - măsuri de amenajare a teritoriului: în procesul de proiectare a noilor zone rezidenţiale se au în vedere spaţii verzi înconjurătoare mai mari, plasarea imobilelor la distanţă mai mare faţă de trama stradală de principală circulaţie, amenajarea spaţiilor verzi cu gard viu marginal la drum, pentru limitarea sau reducerea zgomotului produs de traficul 265

rutier, evitarea realizării de noi locuinţe în apropiarea aliniamentului căilor ferate de circulaţie intensă; - măsuri de introducere a pârghiilor economice stimulative care să încurajeze diminuarea sau menţinerea valorilor nivelurilor de zgomot sub maximele premise: încurajarea populaţiei în acţiuni de refacere a izolării fonice a locuinţelor, prin anumite măsuri fiscale; - măsuri de asfaltare cu asfalt fonoabsorbant; - măsuri de conservare pentru zonele liniştite: faleza Dunării cu o suprafaţă de 13 ha şi Grădina Publică cu o suprafaţă de 8 ha. Alte măsuri: - studierea realizării unor metode de ecranare acustică, acolo unde acestea se impun, cu respectarea aspectului peisagistic al zonei de recreere, a zonelor de acces în aceste spaţii; - limitarea autorizării activităţilor generatoare de zgomot în zona liniştită. Strategii pe termen lung Priorităţile pentru reducerea zgomotului pot fi integrate cu acţiunile pentru siguranţa rutieră, calitatea aerului: piste pentru biciclişti, suprafeţe care să absoarbă zgomotul, un condus cu mai puţine demaraje şi frânări, cauciucuri silenţioase, combustibili alternativi, hibrid-electric, celule de combustibil şi alţi combustibili alternativi. Factorii care influenţează zgomotul de la traficul pe şină includ proiectarea, calitatea şi mentenanţa liniilor, materialului rulant, ecranările de zgomot. Managementul integrat al interfeţei roatã-şină este critic pentru minimizarea zgomotului generat. Armonizarea standardelor europene este un alt proces care se află în plină desfaşurare. Controlul zgomotului trebuie să devină integrat în procesele de management a operaţiilor şi de contractare a noilor materiale rulante. Aceasta ar putea include mai multe măsurători directe şi monitorizari ale stării căii de rulare. Strategia Primãriei Galaţi este de a reduce zgomotul şi efectele sale negative în zonele intens populate şi de dezvoltare urbană. Se vor identifica standarde de proiectare acustică a clădirilor, incluzând o mai bună izolare fonică la casele noi şi la cele existente. Spaţiile verzi din Galaţi vor oferi oaze de linişte într-un oraş compact şi aglomerat. Concluzii: Poluarea sonoră este importantă, ea constituind apanajul oraşelor mari, unde poluează mediul, nu numai în timpul orelor de muncă, ci şi în cele de destindere. Pentru evaluarea numărului de persoane estimate a fi expuse la zgomot, identificarea problemelor şi situatiilor care necesită îmbunătăţiri, se va realiza o listă de prioritizare a,,zonelor cu probleme identificate. Prioritatea se va realiza în functie de numărul de persoane afectate, pentru care trebuie luate măsuri de reducere a nivelului de zgomot. Parlamentul European a adoptat în 2013 un proiect legislativ care prevede diminuarea limitelor de zgomot pentru maşini în scopul protejării sănătãţii publice şi recomandă introducerea unui sistem de etichetare care să informeze consumatorii despre nivelul de zgomot produs de automobilele noi. Limitele de zgomot urmează să scadă progresiv, pe diferite categorii de autoturisme, în mai multe etape, începând cu 1 ianuarie 2017. Cerințele tehnice pentru omologarea în UE a autoturismelor și a amortizoarelor de zgomot (eșapamente) ale acestora în ceea ce privește nivelurile sonore admise ar trebui armonizate pentru a se evita adoptarea unor cerințe care diferă de la un stat membru la altul și pentru a garanta buna funcționare a pieței interne, luând în considerare vehiculele rutiere ca sursă semnificativă de zgomot în sectorul transporturilor. Normele de omologare a mașinilor reglementează deja diferite aspecte ale performanței autovehiculelor, precum emisiile de CO2 provenite de la autoturisme și de la vehiculele utilitare ușoare, emisiile poluante și standardele de siguranță. Noul regulament vrea o 266

abordare coerentă a problemelor generate de poluarea fonică, ținând seama de toți factorii de zgomot relevanți. Nivelul sonor, măsurat după noi metode Propunerea de regulament introduce noi metode de încercare pentru măsurarea nivelului sonor al autovehiculelor, pentru a alinia noile norme la evoluțiile tehnice în domeniul procedurilor de testare și pentru a îmbunătăți fezabilitatea generală a cerințelor. Acestea includ modificări la dispozițiile care se aplică adâncimii profilului căii de rulare a anvelopei și la rata accelerației în ceea ce privește condițiile de selectare a raporturilor de transmisie. Comisia Europeană urmează să elaboreze orientări de informare și de bune practici legate de dezvoltarea tehnologică a calității drumurilor și de clasificare a drumurilor, pe baza informațiilor furnizate de statele membre. În acest sens, o formulare a fost introdusă în considerentul propunerii. Mașinile electrice, dotate cu sistem de avertizare acustică Parlamentul consideră, de asemenea, că este important să se asigure protecția persoanelor nevăzătoare și a altor persoane vulnerabile prin instalarea de sisteme de avertizare acustică(avas) pe mașinile electrice. Parlamentul și Consiliul au convenit ca dispozițiile legate de AVAS să se aplice noilor tipuri de vehicule în decurs de trei ani de la data aplicării regulamentului, respectiv în decurs de cinci ani pentru toate vehiculele electrice și hibride. Obiective privind gestionarea deşeurilor Obiectivele pentru viitor în acest domeniu sunt cele prevăzute de legislaţia europeană şi naţională. Pentru a ajuta la implementarea completă a legislaţiei europene privind deşeurile şi a ierarhiei deşeurilor, se fac următoarele recomandări principale: Introducerea unei taxe pe depozitare şi majorarea treptată a taxei pe depozitare în vederea interzicerii deşeurilor (biodegradabile, hârtie/carton, plastic, metal, sticlă, lemn, textilele, DEEE-uri, deşeuri de baterii şi acumulatori) de la depozitul de deşeuri. Utilizarea veniturilor pentru susţinerea colectării selective şi a infrastructurii alternative. Extinderea şi îmbunătăţirea raportului cost eficacitate, a monitorizării şi a transparenţei schemelor REP (răspundere extinsă a producătorului) actuale şi eliminarea fenomenului clandestinităţii (free-riding). Implementarea strategiei deşeurilor ecologice, inclusiv a unor măsuri specifice menite să restricționeze deşeurile biodegradabile de la depozitul de deşeuri. Intensificarea inspecţiilor şi a activităţilor de aplicare a legii în vedere asigurării respectării prevederilor legale privind gestionarea deşeurilor municipale. Actualizarea planurilor naţionale şi județene de gestiune a deșeurilor, inclusiv a măsurilor strategice specifice de atingere a obiectivelor stabilite şi a analizei actualei situaţii a gestionării deşeurilor pe baza unor date solide, a analizei impacturilor implementării măsurilor strategice, a infrastructurilor necesare şi a predicţiilor privind generarea şi tratarea deşeurilor. Constituirea şi controlarea infrastructurii şi a schemelor de colectare selectivă. Implementarea colectării selective din uşă în uşă cât mai repede posibil. 267

Iniţierea unor campanii cuprinzătoare de conştientizare a colectării selective şi a gestionării corecte a deşeurilor. Îmbunătăţirea utilizării şi alocării fondurilor europene disponibile. Obiective privind gestionarea substanţelor chimice Strategia tematică a UE privind utilizarea durabilă a pesticidelor stabileşte obiectivele de reducere la mínimum a pericolelor şi riscurilor pentru sănătate şi mediu care rezultă din utilizarea pesticidelor, precum şi îmbunătăţirea controalelor privind utilizarea şi distribuţia pesticidelor. Deoarece aceste produse pot fi periculoase pentru sănătatea omului şi mediul înconjurător toate activităţile cu produsele de protecţia plantelor sunt reglementate de legislaţia naţională şi actele comunitare cu aplicare directă. Astfel, fabricarea, introducerea pe piaţă şi utilizarea produselor de protecţia plantelor sunt reglementate prin: Ordonanţa nr. 4/1995 privind fabricarea comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură, cu modificările şi completările ulterioare; HG nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţia plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările şi completările ulterioare; Ordonanţa Guvernului nr. 41/2007 pentru comercializarea produselor de protecţie a plantelor, precum şi pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar, cu modificările şi completările ulterioare; HG nr 437/2005 privind aprobarea Listei cu substanţele active autorizate pentru utilizare în produse pentru protecţia plantelor pe teritoriul României. Această listă se actualizează periodic prin ordine ale Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Ultima actualizare a fost făcută în anul 2011. Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 stabileşte unui cadru de acţiune comunitar în vederea utilizării durabile a pesticidelor. Directiva a fost transpusă în legislaţia naţională prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 268