Domnului Klaus Iohannis, Președintele României Parlamentul României Camera Deputaţilor Grup parlamentar Uniunii Salvaţi România Ref.: Nepromulgarea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.100/2016 Stimate domnule Preşedinte, Prin prezenta, Uniunea Salvați România vă expune o serie de probleme legate de forma adoptată de Parlament a PL-x nr. 146/2017, Proiect de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.100/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, precum şi a Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, propunându-vă să nu o promulgaţi. Considerăm că există indicii suficiente asupra faptului că proiectul de lege de respingere a OUG nr. 100/2016 contravine prevederilor constitutionale ale art. 61 și art. 75, prin prisma procedurii legislative de adoptare a acesteia. Decizia Camerei Deputaților de respingere a OUG nr. 100/2016 nu respectă jurisprudența Curții Constituționale a României referitoare la aplicarea principiului constituțional al bicameralismului enunțat în art. 61 alin. (2), respectiv legea trebuie să fie rezultanta manifestării de voință
concordantă a ambelor Camere ale Parlamentului. Renunțarea la OUG nr. 100/2016 echivalează cu: revenirea la planurile urbanistice zonale (PUZ) care reglementează o parcelă, generatoare ale haosului urbanistic; creșterea puterii discreționare a primarilor, din nesancționarea acestora în cazul în care nu numesc comisia tehnică de urbanism sau nu o convoacă (menționăm că într-un număr semnificativ de unități administrative nu există arhitecți-șefi). renunţarea la obligarea membrilor comisiilor tehnice de urbanism de a nu mai încheia contracte de proiectare pentru autoritățile locale în a căror comisii sunt membri și renunțarea la limitarea la două mandate de patru ani a apartenenței în comisii a membrilor; renunţarea la responsabilizarea consilierilor locali în aprobarea/ respingerea planurilor urbanistice; aceștia pot respinge nemotivat, la infinit, documentații de urbanism care să fie redepuse fără nicio modificare spre a fi votate până când, tot fără a fi necesară exprimarea unui motiv, consilierii locali să le aprobe; imposibilitatea ca Inspectoratul de Stat în Construcții să mai atace în instanță planurile urbanistice pentru care constată nerespectarea legii; Renunţarea autorizarea lucrărilor de intervenţii în primă urgenţă, lucrărilor de consolidare, restaurare, conservare, reparare a construcţiilor, instalaţiilor şi căilor de comunicaţii, fără modificarea caracteristicilor acestora şi a indicatorilor urbanistici în situaţia în care Planul Urbanistic General a fost suspendat/anulat în justiţie. În lipsa acestui articol, conservarea şi restaurarea monumentele istorice este pusă în pericol. mai proastă relație cu solicitanții autorizațiilor de construire, cetățeni sau firme, din necesitatea redepunerii spre autorizare a proiectelor, deoarece conținutul lor cadru se schimbă, ceea ce echivalează cu amânarea unor investiții; amânare a realizării unor investiții se va petrece și din cauza sistării până la o nouă HG și a reluării demersurilor de aprobare a finanțărilor publice deoarece pe forma legii construcțiilor rezultată din aplicarea prevederilor OUG nr. 100/2016 se bazează HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice; amânarea obligării autorităților publice să inițieze demersurile de informatizarea, de altfel reglementate la nivel european, a procesului de avizare și autorizare, cheie pentru diminuarea timpilor de așteptare la care sunt supuși solicitanții respectivelor acte, cetățenii sau firme, cheie pentru un urbanism realizat cu participarea comunităților locale și mijloc de luptă împotriva corupției din sistem; nerespectarea procedurilor de informare şi consultare a populaţiei pentru aprobarea unei documentaţii de urbanism nu va mai genera amenzi pentru primării; nesancționarea unor nerespectări ale legii sau sancționarea lor cu sume nesemnificative raportate la pierderile pentru comunitate / câștigul ilicit generat; Toate acestea vor avea ca efect secundar descurajarea coeziunii teritoriale şi a dezvoltării durabile a localităților, scăderea calității vieții, favorizarea unui mediu de afaceri neconcurențial, a corupției în administrația publică și supraaglomerarea instanțelor de judecată. Favorizarea unui mediu propice corupției în administraţia publică în domeniul amenajării teritoriului,
urbanismului și construcțiilor, în condițiile în care corupția din România este un subiect atent monitorizat de Uniunea Europeana poate afecta obiectivele Mecanismului de Cooperare şi Verificare. În considerarea argumentelor expuse vă solicităm să admiteţi necesitatea sesizării de neconstituţionalitate şi/ sau să nu promulgați legea de respingere a OUG nr. 100/2016. Anexăm prezentei o serie de argumente detaliate în favoarea acestor acțiuni. În încheiere, vă asigurăm de sprijinul nostru şi de disponibilitatea de a conlucra pentru a găsi forma optimă a legislaţiei în domeniu. Uniunea Salvați România
ANEXĂ Argumentarea necesităţii sesizării Curții Constituţionale a României de a se pronunţă asupra constituţionalităţii formei adoptate de Parlament a PL-x nr. 146/2017 și/sau a solicitării de reexaminare în Parlament a acesteia A) LEGEA DE RESPINGERE A OUG100/2016 NU RESPECTĂ PRINCIPIUL BICAMERALISMULUI Constatăm că legea de respingere a OUG nr. 100/20916 încălcă dispozițiile art. 61 alin. (2) din Constituție referitoare la principiul bicameralismului deoarece Senatul a hotărât adoptarea cu amendamente a OUG nr. 100/20126, iar Camera Deputaților a respins-o, astfel, se ajunge la situația ca o singură cameră să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului. B) NEADOPTAREA OUG 100/2016 CONTRIBUIE LA SCĂDEREA CALITĂȚII VIEȚII ȘI LA UN MEDIU AFACERI NECONCURENȚIAL Revenirea la situația de dinaintea ordonanței echivalează cu încurajarea lipsei de coeziune teritorială şi de viziune pentru o dezvoltare durabilă a teritoriului, din moment ce se revine la acceptarea, ca regulă, planurilor urbanistice zonale care reglementează o parcelă. În timp, cu respectarea legii urbanismului, vaste areale, în special ale marilor orașe, au fost dezvoltate fără o viziune unitară, prin modificări punctuale, dar substanțiale, ale planului urbanistic general, cu ignorarea dreptului la proprietate a vecinilor și încurajarea unui mediu investițional impredictibil bazat pe concurență neloaială. Rolul negativ al urbanismului derogatoriu, în special în relație cu protecția patrimoniului cultural, este evidențiat de o serie de documente naționale și externe, între care Programul Operațional Regional 2014-2020: Creșterea economică accentuată, înregistrată în ultima decadă, la care se adaugă măsurile de urbanism derogatoriu permis prin legislația actuală pun o presiune imobiliară imensă asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, amenințându-le identitatea și chiar existența. De asemenea, ordonanța de urgență stabilea, prin modificarea art. 63 și 63^1 ale legii urbanismului, între altele, contravenții pentru aprobarea unui plan urbanistic de detaliu cu derogări de la documentaţiile de urbanism aprobate sau pentru aprobarea unei documentații de urbanism cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare privind consultarea publică. Prin renunțarea la OUG se amână impunerea ca autoritățile publice să realizeze demersurile pentru a putea primi documentaţiile de avizare/ autorizare în format electronic și a emite acte în format digital cu utilizarea semnăturii electronice. Considerăm că acest fapt va avea un impact negativ semnificativ asupra vieții cetățenilor. De menționat și faptul că amenzile pentru contravenţiile din urbanism, situate anterior în intervalul 1.000 10.000 lei, au crescut, prin OUG 100/2016, la 10.000-50.000 lei. Considerăm
important ca valoarea amenzilor pentru nerespectări ale legii să fie semnificative raportat la pierderile pentru mediul natural, construit, societate și mediul investițional și la câștigul generat de nerespectarea legii. D) NEADOPTAREA OUG 100/2016 FAVORIZEAZĂ APARIȚIA CORUPȚIEI ȘI CONTRIBUIE LA SCĂDEREA PERFORMANȚEI SISTEMULUI JUDICIAR Prin modificarea art. 63 și 63^1 din legea urbanismului se propun contravenții pentru neconstituirea comisiei tehnice de urbanism și amenajarea teritoriului, neconvocarea şi neasigurarea dezbaterii lucrărilor acestei comisii, aceasta în condițiile în care comisia este organul de specialitate pluridisciplinar care asigură fundamentarea tehnică a avizului arhitectului-şef de analiză. Prin modificarea art. 37 din legea urbanismului o altă sursă de potențială corupție a fost îndepărtată, aceea a contractelor pe care membrii comisiilor tehnice de urbanism le pot încheia pentru proiecte sau lucrări ale administrației publice în a căror comisie sunt membri. De asemenea, ordonanța limitează la două mandate de patru ani apartenența în comisii a membrilor. Prin modificarea art. 56, 63 și 63^1 din legea urbanismului, OUG a stabilit un termen de aprobare sau respingere a unei documentaţii de urbanism de la înaintarea propunerii de hotărâre către consiliul judeţean/local/consiliul General al Municipiului Bucureşti. Anterior acestei prevederi, consilierii puteau, în mai multe ședințe, vota împotriva aceleași documentații, iar, în cele din urmă, să o aprobe, fără ca ea să fi suferit modificări, situație care poate fi percepută ca suspectă de corupție. Prin ordonanță s-a instituit și obligativitatea motivării deciziei și s-a definit drept contravenție neadoptarea/nerespingerea documentației în termenul prevăzut. Considerăm că revenirea la situația anterioară OUG echivalează cu o deresponsabilizare a administraţiei publice în planificare și vine în detrimentul protejării interesului public. Prin respingerea OUG se renunță la posibilitatea ca Inspectoratul de Stat în Construcții să poată ataca în justiţie documentaţiile de urbanism adoptate cu nerespectarea legii. Modificarea art. 64 din legea urbanismului, pe lângă prevederea referitoare la ISC, clarifică atribuţiile Instituției Prefectului în domeniul urbanismului. Pe de altă parte, prin revenirea la forma anterioară a legii, se renunţă la unele posibilităţi de autorizare în situaţia în care Planul Urbanistic General a fost suspendat/anulat în justiţie. În situaţia suspendării/anulării aplicării planului urbanistic general prin hotărâre judecătorească, pot fi autorizate fără elaborarea unui plan urbanistic zonal, cu respectarea Regulamentului general de urbanism, lucrări de intervenţii în primă urgenţă, lucrări de consolidare, restaurare, conservare, reparare a construcţiilor, instalaţiilor şi căilor de comunicaţii, fără modificarea caracteristicilor acestora şi a indicatorilor urbanistici." este alineatul introdus în legea urbanismului de OUG 100/2016 care precizează ce se întâmplă cu autorizarea într-un teritoriu pentru care planul urbanistic general a fost anulat/suspendat în justiție. În lipsa acestui articol, conservarea şi restaurarea monumentele istorice și protejarea mediului natural este pusă în pericol.
OUG 100/2016 mai prevede contravenții pentru aprobarea unor planuri urbanistice de intrare în legalitate a unor construcții (care altfel nu ar respecta caracteristicile zonei în care au fost realizate). Subliniem faptul că acțiunea de a aproba planuri de urbanism pentru intrarea în legalitate este contrară directivelor europene de mediu. E) NECESITATEA UNOR PREVEDERI TRANZITORII ÎN CAZUL RESPINGERII OUG nr. 100/2016 conține o serie de prevederi finale și tranzitorii. Astfel, la art. IV, se prevede echivalarea avizelor de oportunitate (din legislația anterioară ordonanței), cu avizele de inițiere (reglementate prin OUG). La art. III si XIII se introduce în legislația românească sintagma urbanist-sef. Tot la art. XIII sintagma "documentaţie tehnică - D.T." se înlocuieşte cu sintagma "proiect pentru autorizarea executării lucrărilor de construire/desfiinţare". Prin OUG nr. 100/2016, nu doar denumirea documentațiilor în baza cărora se obține autorizația, se realizează constucția, se demolează și organizează șantierul a fost schimbată, ci însăși filosofia relației între documentația de autorizare și cea de execuție și însuși conținutul lor cadru (a se vedea anexele OUG). La art. XI se arată că pentru solicitările de emitere/eliberare a certificatelor de urbanism, avizelor, autorizatiilor de construire primite înainte de publicarea OUG, aflate în curs de soluționare, se aplică legislația anterioară. La art. XV se arată că certificatele de urbanism emise potrivit regulilor anterioare OUG își păstrează valabilitatea și că autorizarea constructiilor în baza lor se face de către autoritățile emitente, chiar daca noua lege prevede altfel. Același articol se referă la transferul documentelor între autoritățile care îți schimbă competențele de autorizare. Toate aceste articole ar fi trebuit sa aibă, în oglindă, în legea de respingere a ordonanței, articole care să se refere la documentele eliberate în perioada în care OUG a fost în vigoare pentru a evitata apariția disfuncțiilor. Modificarea denumirii, de paradigma și conținut din OUG nr. 100/2016 în ceea ce privește documentația care trebuie depusă pentru autorizare a fost integrată și în HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice. În cazul în care nu este emisă de urgență o HG, alocarea de fonduri publice pentru investiții vor fi sistate. Prevederi tranzitorii în legea de respingere a OUG ar fi putut acorda timpul luării măsurilor necesare pentru evitarea blocajelor. Nicușor Dan Lider Grup USR