1
ISTORIC AL LICEULUI Școala noastră, Dumitru Dumitrescu a fost înfiinţată în perioada regimului Comunist: 1966-1968, instituția de învățământ fiind cunoscută și sub denumirea de Grupul Școlar Energetic Buftea; și-a deschis porțile primind primii elevi pe 15 septembrie 1968. Şcoala ieri În anul 1974 se transformă în Liceul de Electrotehnică Buftea. Din anul 1993 se revine la numele inițial ca mai apoi, în anul 2000 să i se acorde denumirea de Grup Școlar Dumitru Dumitrescu Buftea. Cu timpul s-au construit căminul de fete şi căminul de băieţi (camere de 4-20 locuri), sala şi terenurile de sport. În 1978 lucrările de construcţie au fost finalizate, astfel încât procesul instructiv educativ s-a putut desfăşura la capacitate maximă. Cameră cămin. Din acest moment, cursurile s-au desfăşurat în cabinete şi laboratoare de specialitate. Până în 1990, elevii au participat la activităţile de autogospodărire. În cămin exista elev de serviciu pe fiecare palier, elevii asigurau curăţenia, iar la cantină participau la pregătirea şi strângerea mesei. Pentru a li se micşora costurile de cazare şi masă, elevii erau nevoiţi să cultive legume în serele şcolii. Din resturile alimentare de la cantină, cât şi din porumbul obţinut în schimbul muncilor agricole, erau hrăniţi porcii din gospodăria anexă a şcolii. Aceştia asigurau necesarul de carne pentru cantină. 2
MONOGRAFIE BUFTEA ÎNTRE ISTORIE ŞI GEOGRAFIE Buftea pe harta judetului Ilfov Oraşul Buftea este aşezat în partea de Nord-Vest a judeţului Ilfov. Aflat la 21 km Nord de Bucureşti, în Câmpia Vlăsiei, oraşul este străbătut de la Nord la Sud de râul Colentina, care formează o splendidă salbă de lacuri. Este înconjurat de păduri, urme ale vechiului codru al Vlăsiei. Condiţiile naturale ale acestei zone au adăpostit din cele mai vechi timpuri aşezări omeneşti. Cercetările arheologice au demonstrat că cea mai veche aşezare de pe teritoriul actual al oraşului Buftea a fost satul medieval Măneşti. Acesta a fost menţionat pentru prima oară întrun hrisov dat de Alexandru al II-lea lui Mircea Voievod la 15 iunie 1577 prin care Domnul dăruia satul cu tot hotarul după ce-l moştenise de la bunicul său Mihnea Voievod, Mănăstirii Sfânta Troiţă. Academicianul Dumitru Dumitrescu Terenul de sport şi atelierele Cantina Laboratorul de biologie Laboratorul de informatică 3
4
5
Liceul Az 6
7
Laborator de măsurări electrice Laborator multimedia Atelier de mecanică Biblioteca 8
Prin ateliere 9
10
11
După cum se laudă, ansamblul finanțat de Primăria Buftea desfășoară acte artistice des la emisiuni TV și spectacole folclorice in diferite localități si se vrea unul profesionist. 12
Costume tradiționale 13
ARTIZAN PENTRU UN ZÂMBET DE COPIL Concurs Național EDIȚIA a 2-a Parteneri: Parohia Săbăreni Societatea Națională de Cruce Roșie din România Asociația părinților, Energetic Buftea Asociatia «Princesses and the kids», Buftea-Ilfov Centrul Cultural Buftea 14 Unități școlare din jud. Ilfov și 2 școli din jud. Vâlcea 14
15
Lada de zestre și covoarele tradiționale 16
17
18
OMUL CARE A PUS ROMÂNIA MARE PE HARTA EUROPEI Prof. dr. Marius Florin MARCU EMMANUEL DE MARTONNE (1873-1955) o o Centenarul Marii Uniri este anul care ne aduce în prim plan bucuria omagierii reîntregirii neamului românesc și nu în ultimul rând a celor care au avut o contribuție la înfăptuirea acestui act. Diplomația franceză a susținut decisiv cauza românilor la Conferința de Pace de la Paris (1918-1920), iar statul francez a avut un rol important în consolidarea statului român unitar după încheierea tratatului de la Trianon (fig. 1). O mare personalitate a acelor vremuri a fost geograful Emmanuel de Martonne, acesta a făcut parte din misiunea universitară franceză condusă de matematicianul Lucien Poincaré, de la Universitatea Sorbona din Paris, care s-a ocupat de problemele organizatorice și administrative în provinciile unite cu vechiul Regat. Emm. de Martonne nu era străin de România, primul contact cu țara noastră l-a avut încă din anii studenției la Facultatea de Istorie a Școlii Normale Superioare din Paris (1892-1895), unde a fost coleg și amic cu Pompiliu Eliade, ulterior istoric literar și profesor la Universitatea din București. A vizitat țara noastră pentru prima dată în 1897, iar interesul pentru România s-a concretizat în studiile sale de geografie asupra spațiului românesc. Prima lucrare asupra spațiului geografic românesc a fost un studiu de geografie fizică (geomorfologie) care s-a intitulat Sur la période glaciaire dans les Karpates méridionales. o A realizat două teze de doctorat, susținute la Sorbona, un studiu monografic intitulat La Valachie (1902) și Recherche sur l évolution morphologique des Alpes de Transylvanie (Karpates méridionales) (1907), urmate de numeroase studii de geografie fizică și umană, în anii următori. Pe lângă faptul că a fost un mare geograf, a intrat în memoria poporului nostru ca fiind savantul de renume Internațional care a pledat cu argumente științifice și real istorice, pentru unitatea românilor. o Studiile sale l-au recomandat ca pe un bun cunoscător al situației românilor și au constituit puncte de vedere puternice, elaborate sub formă de documente în cadrul Comitetului de Studii de pe lângă Conferința de Pace de la Paris. În colaborare cu alți mari geografi, a elaborat hărțile de detaliu privind repartiția pe criterii etnice a populației din spațiul carpato-danubiano-pontic, care au stat la baza stabilirii granițelor României cu statele vecine (Ungaria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, Bulgaria și Rusia). Intervenția lui Emm. de Martonne în cadrul Comisiilor Teritoriale de la Paris (1919), a fost hotărâtoare în stabilirea granițelor românomaghiară, româno-sârbă, româno-rusă și românobulgară. Fig.1 Palatul Marele Trianon de la Versailles Fig. 2 România în perioada interbelică Bibliografie: Loghin V. Emmanuel de Martonne și România, Universitatea Valahia, Târgoviște; wikipedia. 19
Dragne Iulia 12 R Pavelescu Elena-Aura 12 R Mănău Rodica 12 R Maria Andra 12 F Soare Cristina 12 R Anghel Oana 12 F Şerban Petruƫ 12 R Cojocaru Andreea 12 F o o o Carastanef Rodica Doicu Mariana Marcu Marius o o Director Constantin Eliza Director adj. Corcodel Larisa