GAZETA de MOªNA PUBLICAÞIE DE INFORMAÞIE A CONSILIULUI LOCAL - PRIMÃRIA COMUNEI MOªNA ªI ASOCIAÞIEI VECINÃTÃÞILE MOªNEI, www.comunamosna.ro CU SPRIJINUL ASOCIAÞIEI ECOMUZEUL REGIONAL SIBIU ANUL VII, NUMÃRUL 15, - apare în comuna Moºna ºi se distribuie în municipiile Mediaº ºi Sibiu ºi în localitãþile ecomuzeu Înãlþarea Domnului Ziua Eroilor Motto: Aþi luptat cu vitejie Pentru al patriei onor ªi murind aþi dat viaþa Unui mândru viitor. Sfâºiaþi, loviþi de tunuri, Aþi murit cu arma-n mânã Pentru ginta cea latinã, Pentru Patria românã. Biserica creºtinã sãrbãtoreºte, la 40 de zile dupa Înviere, Înãlþarea la cer, ultimul eveniment din activitatea pãmânteascã a Domnului. Naºterea ºi Înãlþarea sunt cele doua punþi care leagã creatura de Creator, pãmântul cu cerul, care împacã pe credincios cu Dumnezeu. Cele douã evenimente alcãtuiesc axa creºtinismului ºi calea de lumina pe care trebuie s-o mãrturisim lui Hristos, ca Domnul ºi Stãpânul lumii. (continuare în pagina 4) ZIU A ER OIL OR ZIUA EROIL OILOR Onoratã asistenþã, sfinþiile voastre, stimate cadre didactice, dragi elevi, De F es tiv alul T e Fes estiv tivalul Trradiþii culinar culinare tinerii inaugur eazã cele douã noi inaugureazã ter enuri de sspor por t! erenuri port! Tinerii din comuna Moºna dispun de douã noi terenuri de sport multifuncþionale, în Alma Vii ºi Nemºa În 10 iulie a.c. a fost efectuatã recepþia ºi probele tehnologice ale instalaþiei de iluminare aferente terenurilor de sport multifuncþionale (12x24 m), conform documentaþiei indicatorilor tehnicoeconomici, instalaþia cu cele 8 lãmpi cu LED funcþionând corespunzãtor. Ambele terenuri de sport multifuncþionale, cu dimensiuni de 12x24 m, sunt împrejmuite ºi au sistem de iluminare nocturnã, cu 8 lãmpi, tip proiector, cu LED; terenurile sunt marcate pentru a permite practicarea diverselor sporturi: baschet, tenis, volei, fotbal ºi handbal. (continuare în pagina 2) Sã ffiþi iþi v oi înºivã! voi În cronologia vieþii sunt multe evenimente importante care ne marcheazã în dezvoltarea noastrã, iar unul dintre ele este ºi terminarea clasei a VIII-a. În fiecare an sufletul, inima ºi munca educatorilor se regãsesc în elevii care pornesc pe drumurile lor, fiind absolvenþi ai ªcolii Gimnaziale St. L. Roth Moºna. Dragi elevi, chiar daca aþi fost o generaþie ciudatã, educatorii s-au strãduit sã vã dãruiascã înþelepciune ºi ºtiinþã pentru a vã putea pregãti într-un fel sau altul. Aþi fost catalogaþi ciudaþi pentru cã v-aþi aflat la graniþa dintre ºcoala tradiþionalã ºi cea nouã - care se prefigureazã tot mai mult. O generaþie mai greu de descifrat, pentru cã nu sunteþi numai produsul nostru, ci sunteþi ºi produsul tehnologic, produsul acestui rege care este computerul digitalizarea. (continuare în pagina 6) Un dialog inedit cu domnul senator Viorel ARCAª interviu exclusiv pentru Gazeta de Moºna! 1. Domnule senator, aþi participat în fiecare an la Festivalul,,Tradiþii culinare pe Târnave. Cum caracterizaþi aceastã manifestare de la Moºna? Aveþi dreptate. Am participat cu drag la toate ediþiile acestui festival pe care l-aº descrie ca fiind unul deosebit prin concepþie/ organizare ºi excepþional prin miza pe care o are. (continuare în pagina 4) Astãzi, de Înãlþarea Domnului, îi comemorãm pe Eroii Neamului Românesc. Cu toþii avem o datorie de onoare sã-i comemorãm, cu profundã recunoºtinþã, pe cei care s-au jertfit pentru ca noi sã trãim astãzi într-o þarã independentã ºi suveranã, în care ne putem bucura de libertate. Ei, eroii din comuna Moºna, cãzuþi în cele douã rãzboaie mondiale, au contribuit, alãturi de eroii din toatã România, la obþinerea ºi pãstrarea independenþei de stat, la libertatea poporului român. Eroii noºtri au murit cu gândul la þara lor, la mamele lor, la soþiile lor, la copiii lor, dar au avut un ideal nobil: apãrarea patriei ºi pãmântului, chiar cu preþul vieþii lor. Suntem datori ºi onoraþi, în acelaºi timp, sã-i omagiem pe cei care s-au dovedit a fi cei mai bravi apãrãtori ai neamului românesc. Sã pãstrãm pentru totdeauna în memorie ºi inimã exemplul lor de dãruire! Fiii comunei Moºna ºi-au dat supremul sacrificiu pentru libertatea ºi unitatea neamului nostru, iar sângele lor tâºneºte ori de câte ori plugurile sapã brazde adânci ce vor rodi pentru urmaºii lor. Urmaºi care le cinstesc, astãzi ºi întotdeauna, memoria. Ne înclinãm în faþa voastrã, fii ai Moºnei ºi eroi ai României. Glorie eternã, bravi eroi! Primar Comuna Moºna, Eugen Roba La Moºna tr tradiþiile adiþiile de pe Târnave sunt la a V-a ediþie! La Moºna se va desfãºoarã a V-a ediþie a Festivalului Tradiþii culinare pe Târnave. Ziua de vineri, 19 iulie, este dedicatã descoperirii peisajului cultural ºi natural al celor trei sate: Moºna, Alma Vii ºi Nemºa, fiind programatã o vizitã pe traseele Pe urmele lui Stephan Ludwig Roth, respectiv Circuitul Ecomuzeu în comuna Moºna. ªi-au anunþat participarea la simpozionul din Punctul de Informaiþi Turistice, o serie de personalitãþi din domeniul culturii ºi agriculturii, seara fiind dedicatã dezbaterilor ºi schimbului de experienþã în domeniul patrimoniului, Þara noastrã sãrbãtorind, în aceste zile, centenarul primei legi a monumentelor istorice din România Mare, Legea pentru conservarea ºi restaurarea monumentelor istorice fiind publicatã în Monitorul Oficial nr. 82 din 29 iulie 1919. Astfel, Ferdinand I, prin graþia lui Dumnezeu ºi voinþã naþionalã, instituia sub autoritatea Ministerului Cultelor ºi Instrucþiunii Publice, o Comisiune a monumentelor istorice, principalul scop al acesteia fiind: sã îngrijeascã de conservarea staþiunilor sau localitãþilor preistorice, clasice, medievale ºi în genere istorice, cum ºi de conservarea imobilelor ºi obiectelor vechi ce ar prezinta un interes istoric sau artistic, eventual chiar aflate în posesie particularã. Sâmbãtã dimineaþa, 20 iulie este programat concursul culinar al vecinãtãþilor, dar ºi înscrierea tuturor iubitorilor de sport la trei concursuri: Cupa Moºnei la fotbal, Crosul Moºnei ºi Turul ciclist al Moºnei (pe drumurile de hotar modernizate), competiþii organizate pentru încurajarea activitãþilor sportive, pe noile terenuri de sport multifuncþionale ale comunei. Trei zile în care sibienii ºi medieºenii pot recunoaºte Miºcarea ºi alimentaþia de la ÞARà ºi înþelesul dictonului milenar al lui Hipocrate: Fie ca hrana sã-þi fie medicament ºi medicamentul hranã. Vizitaþi târgul vecinãtãþilor din centrul istoric al Moºnei! FIRIMITURI vulcanisme pentru moºneni, nemºeni ºi almeni - Iulie, denumitã în popor Luna lui cuptor, s-ar cãdea sã fie nu numai precum zicala, dar ºi perioada calendaristicã a începutului seceriºului orzului, orzoaicei, grâului ºi secarei. Însã bunã la suflet, cu noi, românii pãmânteni (deci, fãrã ploi cu ruperi de nori, cu fulgere, trãznete, inundaþii, vijelii ºi grindine) n-are cum sã fie din moment ce ºi-a împrumutat numele de la prenumele mult temutului dictator (continuare în pagina 3)
2 Situaþia ffinanþãrii inanþãrii pr oiect elor în tterit erit oriul proiect oiectelor eritoriul GAL PPodiºul odiºul Mediaºului 1 iulie 20 20119 Situaþia proiectelor depuse la GALPM: În intervalul 2016 au fost semnate 37 de contracte de finanþare, în valoare totalã de 1.826.527,97 EURO 953.008,28 EURO au fost plãtiþi pânã în acest moment cãtre beneficiari. Situaþia proiectelor finanþate pe mãsuri de finanþare M1/6A - Sprijinirea Microîntreprinderilor Start-Up, 4 proiecte, valoare contracte 220.000 EURO M2/6A - Modernizarea Microîntreprinderilor, 5 proiecte, valoare contracte 269.933,34 EURO M3/6B - Crearea ºi Extinderea Serviciilor de Bazã Destinate Populaþiei: 12 proiecte, valoare contracte 468.445,10 EURO M4/6B Conservarea ºi Promovarea Patrimoniului Cultural, 3 proiecte, valoare contracte 150.000 EURO M5/6B Investiþii în Infrastructura Socialã ºi Integrarea Minoritãþilor Locale, 3 proiecte, valoare contracte 133.739 EURO M6/2B - Sprijinirea Tinerilor Fermieri ºi a Fermelor Mici: 9 proiecte, valoare contracte 330.000 EURO M7/2A Înfiinþare, Modernizare Exploataþii Agricole ºi Unitãþi de Procesare, 1 proiect, valoare contracte194.575 EURO Mai multe informaþii referitoare la activitatea noastrã pot fi obþinute în mod gratuit la sediul GAL din Comuna Aþel, nr 76, la telefon 0752108092 sau pe site-ul asociaþiei, www.galpm.ro. Proiectele finanþate de GALPM pot fi implementate în: oraºul Dumbrãveni, Comunele Alma, Aþel, Axente Sever, Bazna, Blãjel, Brateiu, Dîrlos, Hoghilag, Micãsasa, Moºna, ªeica Micã, Tîrnava, Valea Viilor, Viiºoara, Zagar. De F es tiv alul T e Fes estiv tivalul Trradiþii culinar culinare tinerii inaugur eazã cele douã noi inaugureazã ter enuri de sspor por t! erenuri port! Poluarea noastrã cea de toate zilele A polua, verb tranzitiv = a face ca aerul, apa, mediul de viaþã sã devinã nocive din cauza materiilor chimice reziduale, a gazelor de eºapament etc.; a vicia; a infecta. (DEX) Zilnic, noi, oamenii, suntem bombardaþi cu factori poluanþi care ne fac viaþa un adevãrat calvar. ªi, culmea, ne vin tot de la semenii noºtri, cu care împãrþim aceeaºi Planetã Albastrã. Care albastru este din ce în ce mai închis la culoare. S-a transformat în nuanþa de albastru murdar. Care murdãrie, nicicând sã nu mai fie! Dar, pentru atingerea acestui deziderat major, este nevoie, în primul rând, de trezirea conºtiinþei ecologice a tuturor fiinþelor bipede, în acelaºi timp creatoare ºi beneficiare ale poluãrii. Acest flagel contemporan, poluarea, mai are ºi alte faþete. Dintre acestea, KITSCH-ul câºtigã din ce în ce mai mult teren în lupta lui cu valorile autentice. Îl întâlnim, din pãcate, tot mai frecvent în picturã ºi sculpturã, în arta popularã, în muzicã ºi arhitecturã. În acest din urmã caz, suntem tot mai des martorii unor amestecuri grosolane de stiluri, în care grandomania ºi prostul gust fac casã bunã. Adicã: vilã, palat, etc. Cu cât mai multe turnuleþe! De unde sã se poatã vedea împãrãþia ºi supuºii. Mass-media abundã ºi ea în nonvalori, ce îºi etaleazã talentele împodobite cu sclipici ºi paiete. Care, concomitent, acoperã ºi descoperã ceva. ªi nu m-am referit la partea superioarã a corpului uman, cãci nu e cazul. În sensul cã neuronii sunt duºi cu pluta. În schimb, întâlnim tot mai des niºte texte... ca la uºa cortului. Unde neapãrat este parcat un merþan, cu stãpân analfabet, dar posesor de carnet de conducere (!?). Ritmul vieþii este tot mai trepidant. Toatã lumea se grãbeºte. De ce acest galop, cãlcând totul în... copite? ªi cei care publicã fac acelaºi lucru. Astfel cã, lângã creaþii de certã valoare literarã, staþioneazã adesea pseudovalori. Important ar fi ca publicul sã citeascã, sã compare ºi sã sancþioneze, acolo unde este cazul. Dar, din nefericire, tot mai puþini români pãºesc într-o librãrie sau bibliotecã! Sunt preferate alte localuri, televizorul ºi internetul. Însã cartea trebuie sã o simþi, sã dialoghezi cu personajele, sã te emoþionezi... pe când electronica este lipsitã de... sentimente. Are, în schimb, copy paste! De la internet sau sãlile de jocuri (alt drog care face ravagii, indiferent de vârsta sportivului ) sã ieºim în stradã, unde poluarea îºi face de cap. Peste tot s-au plantat ambalaje din hârtie, carton, plastic, sticlã, etc, ºi au crescut în proporþii alarmante. Cu tot efortul depus de administraþia localã, care strânge zilnic creaþiile acestor indivizi, al cãror loc mult mai potrivit ar fi la ZOO. ªi pentru ei au fost montate coºuri de gunoi, dar nu sunt observate când au ceva de aruncat. Se preferã legea gravitaþiei. ªi a nesimþirii! Iar pãmântul este bun ºi rãbdãtor ºi le suportã pe toate. Pânã când, Doamne?! Dar, cu siguranþã, aceºti indivizi nu vor citi rândurile din Gazeta de Moºna... Cornel FUGACIU STAREA CIVILà ÎN COMUNA MOªNA (06.03. - 14.07.) LA MULÞI ANI CELOR NOU - NÃSCUÞI! - GANFENCU RUBEN- (Moºna); - DEPNER DANIEL (Moºna). CASà DE PIATRà TINERILOR CÃSÃTORIÞI ÎN COMUNA MOªNA! Investiþia este de categorie de importanþã D, clasa de importanþã IV, structura terenurilor fiind urmãtoarea: - umpluturã din balast compactat în grosime de 20 cm, având ºi rolul de drenare a apei de pe suprafaþa de joc, placã de beton armat de 10 cm grosime, gazon sintetic cu fir de 20-26 mm înãlþime, densitatea gazonului ajutând la buna desfãºurare a jocului, flexibilitatea împiedicând accidentãrile jucãtorilor. - împrejmuirea cu înãlþimea de 6 metri are o structurã realizatã din stâlpi metalici fixaþi în fundaþii de beton, structura fiind rigidizatã prin 4 cordoane perimetrale pe care s-a fixat plasa împletitã; plasa de protecþie textilã este montatã deasupra terenului pe întreaga suprafaþã de joc (capac) fiind rezistentã la UV, ploi ºi îngheþ; - terenurile sunt dotate cu 2 coºuri de baschet, 2 porþi de minifotbal/handbal ºi 2 stâlpi multifuncþionali pentru tenis ºi volei. Accesul la terenul multifuncþional Alma Vii se face pe lângã parcul de joacã pentru copii din localitate, pe o cale de acces amenajatã. Terenul multifuncþional este amplasat în aer liber, în imediata apropiere a intrãrii în localitate (dinspre Moºna) pe un teren situat lângã principala intersecþie de drumuri comunale din localitate, între gospodãriile particulare. Terenul multifuncþional din Nemºa este amplasat în curtea grãdiniþei din localitate, între gospodãriile particulare. Ambele terenuri au fost amplasate în singurele spaþii disponibile din localitãþile Alma Vii ºi Nemºa. - SFARLI CAROL-LUCIAN- (Moºna) ºi BUDEANU DIANA-ªTEFANIA; - HÃLMACI LEOVEAN-FLAVIUS (Moºna) ºi BÃRA DIANA-ROXANA (Moºna); - APOSTOL CONSTANTIN-SORIN (Moºna) ºi REVENCO LUMINIÞA (R. Moldova); - URDEA MIHAI (Moºna) ºi HOSU DANIELA-CRISTINA (Moºna); - MOLDOVAN FABIAN-ALEXANDRU (Moºna) ºi COSTEA DENISA-MARIA (Alma Vii); - COMIZA IOAN-SEBASTIAN (Moºna) ºi RACZ IONELA-ANAMARIA (Moºna); - MICU GHEORGHE-ALEXANDRU (Mediaº) ºi ªELAR ROXANA (Moºna); - DAVID IOAN-VASILE (Moºna) ºi HAMPU ALINA (Moºna); - BODI IOAN (Delenii) ºi VARGA ANDREEA-MARIA (Alma Vii). DUMNEZEU SÃ-I IERTE, DUMNEZEU SÃ-I ODIHNEASCà PE MOªNENII CARE S-AU STINS DIN VIAÞÃ! - SUCIU VICTORIA (Moºna); - IACOB EMILIA (Mediaº); - GANGA ªTEFAN (Nemºa); - MOLDOVAN MARIANA-ILEANA (Moºna); - ZLÃTAR IULIU (Nemºa); - POVARà IOAN (Moºna); - CRÃCIUN OLGA (Buzd); - LAZÃR ªTEFAN-ANDREI (Moºna); - BÎRSAN LUCREÞIA (Moºna); - RACOÞI VICTORIA (Alma Vii); - ªELAR OLIVIA (Moºna); - GEBENEI NICOLAIE (Moºna).
FIRIMITURI vulcanisme pentru moºneni, nemºeni ºi almeni roman IULIUS CEZAR, nãscut înaintea erei noastre, în ziua de 13 Iulie a anului 100. - Ce înseamnã sã nu ne uitãm trecutul ºi sã-l preþuim cum se cuvine! O dovedesc atât locuitorii reºedinþei comunei Moºna ºi ai satelor aparþinãtoare Nemºa ºi AlmaVii, cât ºi cei ai micului orãºel sibian Agnita, al cãrui Cetãþean de Onoare sunt de o bunã bucatã de vreme. Aceºtia, din urmã, au fãcut rost de fonduri eruropene în valoare de peste 6 milioane de lei pentru a se putea apuca sã repare ºi sã consolideze zidurile fortificate ale bastioanelor de breaslã meºteºugãreascã, precum ºi ale multisecularei Biserici Evanghelice. Edificiu impunãtor, construit între anii 1490-1525. În susþinerea lor financiarã au venit atât membrii Asociaþiei Saºilor Agniþeni, stabiliþi în Germania ºi conduºi de inimosul Hans Georg Richter, cât ºi Consistoriul Superior ºi Fundaþia Bisericilor Evanghelice din România. Iar cu susþinere managerialã ºi de suflet, soþii Elena ºi Radu Cruceanu, alãturi de Valentin Pãun ºi Radu Drãgan. - Ce bucurie ºi mândrie patrioticã pe capul meu atunci când în locurile tradiþionale de promenade ale sibienilor (Parcurile Sub-Arini, Dumbrava ºi ASTRA, ca ºi Bulevardul Corso-Nicolae Bãlcescu-Ursuline ºi strada Cetãþii) este o mare aglomeraþie de mãmici ºi tãtici tineri cu copilaºii lor de mânã, cu unul în cãrucior ºi cu un altul în burtica mãmicilor! Este un evident reviriment al creºterii natalitãþii româneºti, cu toate cã n-a fost validat boicotatul ºi creºtinescul Referendumul Naþional al Familiei Tradiþionale, alcãtuitã dintre un bãrbat ºi o femeie, împreunã cu copiii lor legitimi sau înfiaþi-maternal pentru þarã, nu pentru îndepãrtate strãinãtãþi! - Apropo cã vineri, 30 august, se vor împlini 79 de ani de la aplicarea nemilosului ºi criminalului Diktat de la Viena. Atunci când o mare parte a Ardealului de Nord a fost cedatã Ungariei. Nemþii, italienii ºi ungurii fasciºti ai lui Adolf Hitler, Benito Mussolini ºi Horthy Mikloº au provocat, în Europa vremelic ocupatã de ei, Holocaustul evreilor. Iar la noi: Holocaustul românilor ardeleni! Ca urmare, au rezultat peste 40.000 de morþi prin împuºcare ºi spintecare cu baioneta ºi mai mult de o jumãtate de milion de români ºi perechi de cãsnicii etnic-mixte care au luat calea pribegiei, pãrãsindu-ºi casele, hainele, þoalele ºi covoarele þesute; butoaiele ºi damigenele cu vin ºi palincã; slãninile ºi ºuncile afumate ale porcilor; borcanele cu murãturi ºi dulceþuri; vitele cornute, caii, oile, caprele, porcii, gãinile, raþele, gâºtele, gospodãriile întregi, cãruþele, plugurile, grapele, jugurile, batozele, livezile, podgoriile, pãdurile, heleºteiele piscicole, culturile agricole din ºesuri ºi de pe dealuri; munþii, ºcolile, liceele, grãdiniþele, facultãþile, bisericile ºi cimitirele! Dar au izbutit sã ducã cu ei Icoanele, Bibliile, Cãrþile de Rugãciuni ºi Fotografiile lor ºi ale bunicilor. Pentru tot ce s-a petrecut tragic în acei mai mult de 4 ani de chin ºi jale, viitorul Parlament, ca ºi Preºedintele ºi Guvernul României vor trebui sã deschidã un Proces al Dreptãþii la Tribunalul Internaþional de la Haga!? Iar membrii completului de judecatã sã vinã în ArdealulTransilvan pentru a constata CUM ROMÂNII DOAR AU MIMAT Cà S-AU RÃZBUNAT pe duºmanii lor de moarte: pe cei mai ºovini ºi criminali unguri, maghiari, secui, saºi ºi ºvabi!! Ai cãror lideri politici continuã sã fie nemulþumiþi cã AU MAI MULTE DREPTURI SOCIALE, ECONOMICE, CULTURALE ªI RELIGIOASE DECÂT POPULAÞIA ROMÂNEASCà MAJORITARÃ! Aºadar: Fã bine, ºi aºteaptã rãu! NOTÃ: Mã gândesc cã ºi consilierii locali ai Moºnei ºi ai satelor aparþinãtoare, împreunã cu cei care i-au ales în fruntea treburilor obºteºti ºi gospodãreºti, sunt mândri cã au BisericiCetãþi Fortificate ºi Restaurate, monumente istorice ºi religioase ocrotite de UNESCO-Paris; cã au drumuri de hotar ºi strãzi asfaltate; magistrale de conducte pentru gaz metan, apã curentã ºi canalizare; cã în sezonul turistic estival organizeazã ºi gãzduiesc un FestivalConcurs Tradiþii Culinare pe Târnave, iar în miez de toamnã brumãrie o întâlnire a cultivatorilor de legume, zarzavaturi ºi fructe, între care ºi cei ai vestitei Verze de Moºna. Primul gospodar al comunei, vrednicul de laudã EUGEN ROBA (longevivul ºi harnicul primar al comunei), mereu mã invitã sã iau parte la aceste manifestãri culturale ºi ale recoltelor. ªi sã o fac nu cu mâna goalã, ci cu Microfonul Radioului Românesc ºi cu Pixul Gazetãresc în mânã. Iar eu, la vârsta mea de acum, mult trecutã de 84 de ani, vin de la Sibiu când ºi cu ce pot. Poate chiar ºi de aceea îi rog pe citotorii prestigioasei lor GAZETE sã o citeascã ºi sã o pãstreze, neînvelind în ea nici slãnina afumatã, nici caºul de oaie dospit ºi nici ceapa-dulceagpiºcoasã! Vã doresc sã aveþi spor în toate cele bune! Viaþã lungã ºi sãnãtate! Sibiu, marþi, 9 iulie Ioan Vulcan-AGNIÞEANUL 3 CONTRIBUÞII LA REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEÞULUI SIBIU În urmã cu 15 ani era publicat Repertoriul arheologic al judeþului Sibiu (situri, monumente arheologice ºi istorice), avându-i ca autori pe Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter ºi Adrian Georgescu. Lucrarea rãmâne ºi astãzi un model în domeniu, cuprinzând majoritatea informaþiilor disponibile la momentul respectiv pentru judeþul Sibiu. Timp de 15 ani au avut loc cercetãri, astfel încât s-a impus aducerea la zi a repertoriului, utilizând materialul publicat sau inedit. Pe lângã cercetãrile arheologice au avut loc numeroase cercetãri de teren, efectuate de specialiºtii Muzeului Naþional Brukenthal ºi de specialiºtii ºi colaboratorii Muzeului din Mediaº. Acestora li se adaugã noi informaþii, provenite din colecþia de arheologie a Muzeului Brukenthal ºi altele cu caracter numismatic, din arhivele Bibliotecii Brukenthal. La o sumarã parcurgere a textului se poate remarca faptul cã nu pentru toate localitãþile din judeþ au apãrut noi informaþii. Cu toate acestea noile informaþii disponibile acoperã aproximativ jumãtate din satele, comunele ºi oraºele judeþului Sibiu. Lucrarea urmeazã modelul vechiului repertoriu, atât ca format, cât ºi ca organizare a descoperirilor. Descoperirile din cele 132 de localitãþi acoperã toate perioadele istorice, din preistorie ºi pânã în epoca contemporanã. Dorim sã mulþumim ºi pe aceastã cale acelora care au contribuit la crearea acestui repertoriu. Este vorba despre prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca ºi prof. Adrian Georgescu, dar ºi tuturor celor care ne-au pus la dispoziþie pentru publicare noi puncte arheologice descoperite. Claudiu I. Munteanu Festivalul Verzei ediþia a XIII - a Moºna 11-13 octombrie
4 Înãlþarea Domnului - Ziua Eroilor Sfintele Evanghelii descriu simplu evenimentul Înãlþãrii Domnulu. Iisus a adunat pe ucenicii sãi în Betania, pe vârful unui munte, numit al Mãslinilor. Timp de 40 de zile, Iisus se arãtase de mai multe ori Apostolilor Sãi ºi îi convinsese de realitatea Învierii Sale. Acum i-a incredinþat cã El este cu adevãrat, cerândule sã verifice cu simþurile, cã nu vãd o nãlucã ºi mâncând o bucatã de peºte fript ºi o parte dintr-un fagure de miere (Luca,24, 42) ºi adãugând: ªi iatã, Eu trimit peste voi fãgãduinþa Tatãlui Meu; voi, însã, ºedeþi în cetatea Ierusalimului, pânã ce vã veþi îmbrãca cu putere de sus (v.49). Cartea Faptelor Apostolilor adaugã faptul cã, pe când Iisus se înalþã la cer, doi barbaþi îmbrãcaþi în haine strãlucitoare au stat lângã Apostoli ºi le-a zis: Bãrbaþi galileeni, de ce staþi ºi priviþi la cer? Acest Iisus care s-a înãlþat de la voi la cer, astfel va ºi veni, precum l-aþi vãzut mergând la cer (F.A.1.11). Acestea zicând, Domnul s-a înalþat la ceruri, þinând mâinile întinse peste ei, ca o ultimã binecuvântare, iar un nor venind L-a ascuns de ochii lor. Deºi, prin Înalþarea Domnului, activitatea Sa pãmânteascã lua sfârºit, Iisus a spus Apostolilor chiar în momentul Înãlþãrii: Iatã, Eu sunt cu voi pânã la sfârºitul veacurilor (Mt. 28, 20), adicã cu noi, toþi cei botezaþi în numele Lui. El s-a înãlþat pentru a trimite în lume pe Sfântul Duh. Înãlþarea Domnului ne întãreºte credinþa cã Iisus va reveni iarãºi, în glorie, aºa cum au spus cei doi îngeri, aºa cum L-au vãzut Sfinþii Apostoli înãlþându-se ºi apoi acoperiþi de nor; este norul din care a vorbit Dumnezeu lui Moise pe Muntele Sinai; este norul care a învãluit pe Iisus ºi pe cei trei ucenici pe Muntele Toborului; este norul pe care va veni Dumnezeu pentru mãrirea Sa sã judece viii ºi morþii la sfârºitul veacurilor. Sãrbãtoarea Înãlþãrii Domnului mai are un sens pentru români: cinstirea ºi Un dialog inedit cu domnul senator Viorel ARCAª interviu exclusiv pentru Gazeta de Moºna! Prin promovarea alimentaþiei tradiþionale, sãnãtoase, a bucãtãriei locale prin intermediul concursurilor organizate cât ºi prin simpozionul tematic din cadrul fiecãrei ediþii, a activitãþilor meseriaºilor locali, dar ºi a locurilor de popas din cadrul ecocircuitului, festivalul,,tradiþii culinare pe Târnave a devenit un punct de reper în viaþa culturalã nu doar a localitãþii, dar ºi a zonei. Manifestarea a evoluat de la un an la altul fiind un eveniment aºteptat nu doar de localnici ºi de concurenþii veniþi din împrejurimi, aceasta devenind o atracþie ºi pentru turiºti. Dupã cum ºtim pentru anul judeþul Sibiu a fost declarat,,regiune gastronomicã europeanã astfel cã ediþia din acest an a festivalului se încadreazã perfect în cadrul acestui proiect de promovare a tradiþiilor gastronomice locale. Miza pe care festivalul o propune prin redescoperirea produselor tradiþionale, a obiceiurilor, locurilor ºi frumuseþilor zonei este una mare dar se dovedeºte a fi de succes la Moºna, fiind cu siguranþã un instrument eficient de dezvoltare localã. 2. Cum vedeþi dezvoltarea comunei Moºna în urmãtorii ani? Ce mai trebuie fãcut pentru binele locuitorilor din Moºna, Alma Vii ºi Nemºa? În orice comunitate care este condusã de oameni care þin la comunitatea respectivã se vãd realizãrile. De la nivel de sat, comunã la nivel de judeþ sau þarã. Implicarea administraþiei locale în rezolvarea problemelor comunitãþii este la Moºna una exemplarã. Comuna Moºna s-a dezvoltat în ultimii ani poate mai mult decât alte comune învecinate. Consider cã strânsa legãturã cu comunitãþile sãseºti, schimburile de experienþã, multitudinea de turiºti care îi calcã pragul în fiecare an contribuie la aceastã dezvoltare. De asemenea pãstrarea ºi continuitatea unor evenimente, fie cã ne gândim la Festivalul Tradiþii culinare pe Târnave sau F estivalul verzei au fãcut cunoscutã comuna ºi a atras atenþia asupra ei. Ca în orice,,casã în permanenþã se gãsesc lucruri de îmbunãtãþit ºi este un gest de normalitate ca orice comunitate sã aspire la mai bine ºi sã-ºi doreascã mai mult. Eu pot spune cã sunt un vechi prieten al comunei ºi pot spune cã am urmãrit ºi am vãzut cum creºte, cum evolueazã ani de zile. Nu vã ascund faptul cã am încercat sã ajut de fiecare datã când am fost solicitat. 3. De ce iubiþi Moºna? Lucian Blaga spunea cã,,veºnicia s-a nãscut la sat eu cred cã nu doar veºnicia s-a nãscut la sat ci ºi libertatea ºi omenia. La þarã timpul trece altfel, viaþa se scurge lin, oamenii sunt altfel: mai prietenoºi, mai buni la suflet, gospodari ºi ospitalieri. Moºna este o comunã vie, încãrcatã de istorie, în care am mulþi prieteni de care mã leagã amintiri plãcute, de asemenea am avut parte de o colaborare bunã în interesul comunei cu primul gospodar al localitãþii, domnul primar Eugen Roba. Cred, asemeni dânsului, cã dacã vom reuºi sã convingem tinerii sã pãstreze tradiþiile ºi sã le promovãm eficient, turismul va fi unul din factorii esenþiali de dezvoltare. 4. Care este mesajul pe care doriþi sã îl transmiteþi pentru participanþii la Festivalul Tradiþii culinare pe Târnave, ediþia a V-a, ºi cititorilor publicaþiei Gazeta de Moºna? Participanþilor ediþiei din acest an le doresc sã aibã parte de o vreme plãcutã, o atmosferã relaxantã, sã se bucure de festinul culinar pregãtit ºi de bucatele tradiþionale româneºti, sã viziteze cât mai multe obiective pentru a descoperi tradiþiile ºi modul de viaþã de la Moºna. De asemenea þin sã felicit organizatorii Consiliul Local Moºna, Primãria Moºna, Asociaþia Vecinãtãþile Moºnei ºi Asociaþia Ecomuzeul Regional Sibiu pentru implicarea în organizarea ºi reuºita acestui eveniment la care întotdeauna voi participa cu drag. C. F. pomenirea Eroilor ºi Martirilor Neamului, care ºi-au dat viaþa pentru apãrarea ºi întregirea þãrii, pentru dreptate ºi adevãr. În credinþa ortodoxã se mãrturiseºte cã acei creºtini cu viaþa curatã, care au murit cu credinþã în înviere, nu mor, ci rãmân veºnic vii. La moartea trupului, sufletele lor se înalþã la ceruri, la Casa lui Dumnezeu, ºi aºteaptã ziua când toate trupurile vor învia. Prin ei, prin jertfa lor, se face un punct de întâlnire cu istoria neamului ºi cu semenii. În fiinþa lor se aflã niºte comori sfinte, truda ºi jertfa înaintaºilor din care se hrãneºte neîntrerupt prezentul ºi viitorul nostru. Ei formeazã cartea de dãinuire a neamului din care au rãsãrit, veac dupã veac, în vatra zãmislirii lui. Sunt brazde adânci în istoria neamului din care au rãsãrit idealuri ºi împliniri mãreþe - jertfa lor a fost motivatã de faptul cã oricine luptã pentru dreptate, cinste, libertate, luptã pentru Dumnezeu, aparã familia, moºia, cultura, limba, legea, neamul. Ei sunt nãscuþi din credinþa, hãrnicia, truda ºi jertfa poporului. Ei au crezut în fiinþa neamului, pe altarul cãruia au adus sublima jertfã: Viaþa! Graiul pãmântului românesc din adâncuri ºi pe o arie tot mai întinsã dã mãrturii sfinte despre adevaraþii lui stãpâni, care l-au lucrat cu sudoarea frunþii lor ºi au pecetluit dreptul asupra lui ºi Libertãþii cu sângele de eroi ºi martiri. Din jertfa lor, în ceasurile noastre de îndoialã, ne vin îndemnuri, mustrãri ºi sfaturi ca sã pricepem ce este viaþa ºi scopul unui sublim ideal. Ei s-au jertfit pentru idealuri atât de înãlþãtoare cum sunt acelea pe care le reprezintã Sf. Cruce ºi Tricolorul naþional. Pilda lor de slujire necondiþionatã ºi jertfa lor neprecupeþitã pe altarul pãmântului strãmoºesc ne dau, în aceste momente, statornicia ºi viitorul þãrii ºi ne asigurã biruinþa pe care o dorim. E lung, nesfârºit de lung, pomelnicul de eroi ºi martiri ai neamului românesc. Ei îºi dorm somnul în nãdejdea învierii alãturi de strãmoºii ºi pãrinþii noºtri ºi lasã ca pe osemintele lor de jertfã sã se ridice mãreþul edificiu: România! Pentru aceasta, Ziua Eroilor, care se comemoreazã în aceastã zi sfântã, simbolizeazã culmea jertfei, a bucuriei ºi gloriei la care s-au ridicat peste veacuri aleºii neamului, ca sã ne aducã întregirea, dezrobirea, pacea ºi libertatea dupã care am însetat! Dintre atâtea zile de reculegere, Ziua Eroilor este ºi una dintre cele mai sfinte sãrbãtori care ne poate da prilej de aducere aminte, cãci, prin jertfa lor, au devenit pentru noi toþi un adânc legãmânt sufletesc ºi înãlþare. Astãzi, ca niºte trimiºi ai neamului, ei vin la noi cu rol hotãrâtor în viaþa de zi cu zi Ecouri de fes estiv tival... ªcoala Gimnazialã Hoghilag a organizat, în 17 mai, a doua ediþie a Festivaluluiconcurs Cânt ºi joc de pe Târnava. Evenimentul s-a desfãºurat la Cãminul Cultural din localitate. La ora 12 a avut loc parada portului popular, cu participarea a peste 280 de elevi din ºcoli ale judeþului Sibiu. Acest festival, aflat la cea de-a doua ediþie, are ca scop schimbul cultural, învãþarea din propria evoluþie artisticã, dar ºi din experienþa celorlalþi prticipanþi, descoperirea, promovarea ºi susþinerea tinerelor talente ale cântecului ºi dansului popular, apropierea cu respect ºi demnitate de valorile tradiþionale româneºti. Bineînþeles cã ne-am numãrat ºi noi printre cei 280 de elevi - artiºti participanþi, cu Ansamblul folcloric CUNUNA MOªNA, care a obþinut premiul al III-lea la secþiunea dansuri populare. O mare surprizã ne-a fãcut- ºi ne cer sã dãrâmãm egoismul, rãutatea, duºmãnia, ura, nedreptatea ºi tot ce ne desparte ºi ne îndepãrteazã. Eroii reprezintã jertfa de veacuri a unui neam! Dar nu-i de ajuns numai sã ne aducem aminte de ei cu respect ºi recunoºtinþã! În aceastã sfântã zi, ei cer de la noi sã ne schimbãm firea prin înnoirea minþii, schimbarea mentalitãþii ºi o recâºtigare a gândirii sfinte, care sã ne ducã spre o renaºtere, o reînnoire a sufletelor noastre în a deveni mai buni, mai cinstiþi, mai muncitori, plini de înþelegere ºi dãruire. Se vorbeºte de o lume nouã! Duhul eroilor vrea de la aceastã lume o slujire nouã, un ideal nou de viaþã plin de demnitate, de muncã cinstitã, iubire, de jertfã ºi istorie. Sã cãutãm sã ne ridicãm cu viaþa ºi faptele noastre la înãlþimea virtuþilor lor. Ei nu se jelesc, ei cer sã fie urmaþi pe calea muncii, a faptelor ºi a idealului de luminã din care sã rãsarã pentru noi toþi o viaþã mai bunã, liberã, cinstitã, plinã de pace, dragoste ºi demnitate naþionalã. Cinstirea faptelor lor eroice le-o vom arãta ºi dovedi nu prin simple discursuri ºi confesiuni retorice, ci prin înãlþarea noastrã la mãreþia ºi strãlucirea jertfei lor! Fãclie de luminã ºi de înãlþare, eroii neamului ne cer astãzi un stil de viaþã nou ºi devotament cu dãruire pe altarul neamului. Sã plecãm genunchii ºi inimile noastre pentru pioasã reculegere în faþa eroilor noºtri, ctitori ai veºniciei româneºti, ºi sã lãsãm sã cadã o lacrimã de recunoºtinþã în rugãciunea noastrã pentru veºnica lor odihnã. Ziua Eroilor este o zi a demnitãþii, o zi în care, împreunã, ne plecãm frunþile pentru a pãstra în amintire jertfa eroicã a înaintaºilor noºtri. Eroii neamului nostru din toate timpurile cãzuþi la datorie ºi sutele de mii de deþinuþi politici pot sã vorbeascã, fãrã sã mintã, despre dragostea de neam ºi despre interesele naþionale ale poporului nostru atât de încercat acum. Prin jertfa eroilor ºi a martirilor neamului nostru ne-am pãstrat numele de creºtini ºi de români, cãci un român adevãrat trebuie sã fie mai întâi un creºtin adevãrat. Luminaþi de aceastã credinþã vie, am venit astãzi, aici, în faþa acestui monument al eroilor noºtri, sã ne împãrtãºim cu duhul lor ºi, cu adâncã recunoºtinþã, sã trimitem cerului cântãrile ºi rugãciunile noastre. Biserica-Mamã, Creºtinã Ortodoxã, se roagã pentru odihna eroilor, le binecuvânteazã amintirea ºi, cântându-le Veºnica pomenire, înalþã rugãciuni cãtre Dumnezeu ca sufletele lor sã se odihneascã în veºnica fericire. Preot paroh Radu PÃRÃU Parohia Ortodoxã Moºna o eleva ºcolii noastre Karina Wonerth, din clasa a V-a A, care s-a prezentat, la secþiunea interpretare muzicã popularã, cu cântecul Bate vântu frunzele, cu care a câºtigat premiul al II-lea. Fetele noastre au fost la înãlþime ºi au prezentat cu demnitate jocul popular din zona Hârtibaciului. Festivalul Cânt ºi joc de pe Târnava a fost un real succes. Le transmitem felicitãri profesorilor de la ªcoala Gimnazialã Hoghilag, d-rei Luminiþa Maria Dejan, care a fost sufletul acestui concurs, ºi nu în ultimul rând domnilor prof. Ioan Sârbu - coregraf ºi Adrian Wonerth - instructor, care, cu dãruire ºi pasiune, pregãtesc Ansamblul folcloric CUNUNA MOªNA al ªcolii Gimnaziale St. L. Roth. Felicitãri sincere CUNUNA MOªNA, mult succes în continuare ºi... cât mai multe premii! prof. înv. primar Nicoleta Micu
Cu sinceritate, la întâlnirea de dupã 54 de ani! Nimic nu poate fi mai frumos decât trecutul, cãci trecutul e tinereþe, iar tinereþea e fericire! Fiecare promoþie de absolvenþi are experienþele ºi trãirile ei proprii pe care ºi le împãrtãºesc atunci când se reunesc. Promoþia 1965 a ªcolii Gimnaziale St. L. Roth Moºna nu face excepþie, sâmbãtã 15 iunie o parte din absolvenþii acelui an reunindu-se în curtea ºcolii dupã 54 de ani. Cele mai pline de emoþii au fost clipele revederii mai ales cã s-au reîntâlnit foºtii colegi români cu colegii saºi veniþi din Germania. Dupã ce au pãºit în curtea ºcolii plini de emoþii, au fost întâmpinaþi de directorul ºcolii împreunã cu câteva cadre didactice ºi de domnul primar Roba Eugen. Cuvântul de bun venit din partea gazdelor a fost rostit de directorul ªotropa Ionel. A urmat un cuvânt de bun venit din partea primarului localitãþii ºi a unui elev din generaþia actualã. Oaspeþii au fost încântaþi apoi de grupul de dansatori ai ºcolii care au prezentat o suitã de dansuri populare. Unul câte unul, foºtii elevi au vorbit cu mare emoþie despre aceastã emoþionantã întâlnire. Au fost prezenþi de la secþia românã ºi germanã elevii; Miheþ Maria, Popoiu Lucia, Diac Victoria, Stimer Eugenia, Diac Olimpia, Ganea Ioan ºi Piticaº Zenovia, Binder Albert, Binder Daniel, Bretz Hans, Rehner Anna Katharina, Kasper Georg ºi Zillmann Martin. Dupa ceremonia de primire, sunetul clopoþelului i-a strâns pe toþi în cabinetul de istorie unde s-au purtat discuþii, s-au depãnat amintiri iar la sfârºit domnul primar împreunã cu directorul ºcolii le-a înmânat fiecaruia câte o diplomã ºi un pliant în amintirea acestui eveniment. Apoi foºtii elevi au vizitat ºcoala, la final fiind invitaþi în Centrul de documentare unde, fiecare dintre ei a vorbit cu aceeaºi emoþie fireascã, a unui elev scos la lecþie. i-au amintit de fazele hazlii din timpul ºcolii, au vorbit despre realizãrile sau eºecurile personale, despre familiile lor, de copii ºi nepoþi. Doamna Suciu Felicia directoarea adjunctã a ºcolii a citit catalogul celor douã clase. Emoþiile au fost foarte mari. S-a pãstrat un moment de reculegere pentru cei dispãruþi din rândul lor ºi a profesorilor de altãdatã. A fost o atmosferã de sãrbãtoare, o revenire acasã, o întoarcere în trecut, care ne dã putere ºi stabilitatea de care avem nevoie a fost concluzia celor prezenþi la acest eveniment. Ziua festivã s-a încheiat cu o petrecere plinã de veselie ºi optimism în Casa parohialã St. L. Roth unde oaspeþii s-au simþit ca la douãzeci de ani. Nimic nu poate fi mai frumos decât trecutul, cãci trecutul e tinereþe, iar tinereþea e fericire au scris în Cartea de aur a ºcolii elevii de altãdatã la final cu angajamentul solemn cã se vor reîntâlni în fiecare an. Diac Eugenia Secretarã 5 Amintirile de ieri sã ffie ie amintirile de mâine Începând încã din perioada preºcolarã ºi ºcolarã, amintirile sunt frânturi din inocenþa copilãriei. Ele rãmân straºnic întipãrite în minte. Din cupa memoriei luãm, cu nestãvilit nesaº, scene inedite, din ceea ce a mai ramas din copilul din noi... cu doza de adicþie dobânditã, ne pregãtim sã descoperim lumea. Azi împãrtãºim împreunã cu colegii din melancolia lãsatã de visul de noapte, ne afundãm pânã la tâmple, de acum albe, cu îndrazneala de a ne transmite din zbuciumul sufletesc al trãirilor noastre, oferind ºi primind deopotrivã BUCURIE. Voi pãstra mereu în memorie emoþia reîntâlnirii. Mulþumesc colegilor de la secþia germanã care au avut plãcerea sã vinã din Germania sã petreacã alãturi de noi clipe de neuitat. Mulþumesc din suf let conducerii Primãriei ºi domnului profesor ªotropa pentru sprijinul acordat ºi frumoasa primire care ne-a fost fãcutã. Nu voi rupe nici o filã din cartea vieþii mele. Paginile pe care le-am întors sunt lecþii pe care le-am învãþat. Lucia Popoiu, absolventã a ªcolii Generale Moºna, promoþia 1965 ZIUA ZIU A ÎNVà ÎNVÃÞÃTOR ORUL ULUI UI Gânduri de la elevi pentru dascãli Dragi profesori, noi terminãm anul acesta ºi ºtim cã v-am cam mai supãrat, dar ne cerem iertare, pentru toate momentele în care nu v-am ascultat ºi, cu pãrere de rãu în suflet cã o sã ne despãrþim, vã rugãm sã ne iertaþi, cã ºi noi suntem copii ºi noi iubim ºi sã nu uitaþi cã ºi dumneavoastrã aþi fost copii cândva. Vã aºteptãm sã petrecem împreunã ultimele clipe de fericire! Vã iubim ºi nu o sã uitãm de dumneavoastrã niciodatã. O sã ne aducem cu drag aminte de toate petrecutele împreunã! Elevii clasei a VIII-a: Georgiana Comiza, Mãdãlina, Ana, Raluca, Radu, Beni, Rãzvan, Laurean Îmi amintesc când doamna profesoarã de românã m-a certat ºi stiu cã mi-a vrut binele. Sau când m-a certat doamna dirigintã cã scriu prea încet. Sau doamna profesoara de istorie, când mã certa cã rãspund prea încet, ºi altele, ºi altele... Dar ºtiu cã fiecare profesor îmi vrea binele ºi mã pregãtesc pentru viitor. Le doresc multã sãnãtate ºi numai bine ºi le mulþumesc tuturor profesorilor... cã m-au certat! La mulþi ani! Lorena La mulþi ani, tuturor dascãlilor! Vã doresc numai bine! Sãnãtate, multã rãbdare cu noi, iubiþii dumneavoastrã elevi. Vã rugãm sã ne iertaþi, dacã mai avem momente în care facem boacãne sau spunem nepotrivite. Noi vã iubim foarte mult, chiar dacã nu vã spunem. Cu drag ºi multã iubire. Brãdescu Luiza Rebeca Succese ale ele vilor elevilor din Moºna La Muzeul Civilizaþiei Populare Tradiþionale ASTRA Sibiu, s-a desfãºurat faza judeþeanã a Olimpiadei de Meºteºuguri Artistice Tradiþionale. La secþiunea pirogravurã, trei eleve din clasa a VI-a B de la ªcoala Gimnazialã St. L. Roth Moºna au ocupat locul 2. Echipa a fost compusã din: Brãdescu Rebeca Luiza, Pinciu Elena Maria ºi Toma Elena Adelina. Tot la aceastã secþiune, Moldovan Liviu, fost elev din Nemºa, a câºtigat premiul 1. Micii artiºti au fost pregãtiþi de doamna prof. Alina Pãrãuºanu. La mulþi ani!!! Ziua Învãþãtorului ºi a Profesorilor... În prima zi de ºcoalã, când eram mititei... Am vãzut un scump profesor în faþa ochilor mei, care ne-a învãþat atât de bine ºi ne-a explicat ce trebuie, cu multã iubire. NU Và VOM UITA! Elena Pinciu *** La Concursul Apã pentru toatã lumea, organizat la Mediaº de Ziua Mondialã a Apei, trei eleve coordonate de doamna prof. Ana Preda au obþinut premiul I la secþiunile: - prezentãri power point - Podar Bianca ºi Pinciu Elena; - desen - Georgiana Coscodar. Felicitãri!
6 Zãpãciþii (absolvenþii) de azi, eroii oii de mâine Vã mulþumesc tuturor pentru cã neaþi onorat cu prezenþa la festivitatea de absolvire a clasei a VIII-a de la ªcoala Gimnazialã ªt. L. Roth Moºna. Mulþumesc în special doamnelor ºi domnilor profesori pentru rãbdarea ºi indulgenþa de care au dat dovadã, promovând toþi elevii ºi trecând cu vederea multele manifestãri ale personalitãþii fiecãruia. Vreau sã cred cã acest ultim an a fost o crizã a preadolescenþei în care elevii celor douã clase au dorit sã demonstreze care dintre ei e mai abitir decât ceilalþi, din pãcate, nu în cele bune. Nu au fost aºa tot timpul. Eu îi cunosc de când au fãcut primii paºi în aceastã ºcoalã ºi îmi aduc cu drag aminte ce cuminþi ºi conºtiincioºi erau elevii doamnelor Nicoleta Micu ºi Ana Vânaga, de orele în care puteam repeta toatã materia cu Radu ºi Sergiu într-o echipã ºi restul clasei în cealaltã echipã, ºi aº fi vrut sã le fiu eu dirigintã. Am învãþat din aceastã experienþã cã e adevãrat proverbul: Ai grijã ce-þi doreºti, cã s-ar putea sã se îndeplineascã! Data viitoare o sã fiu mai atentã în privinþa dorinþelor... Îmi amintesc, de asemenea, cu drag de clasa Letiþiei, când nu era nevoie sã ridic tonul, ci doar sã spun cã se supãrã Doamne, Doamne, dacã nu suntem cuminþi... pentru a fi liniºte în clasã. Vreau sã cred cã, în ciuda aparenþelor, sunt încã niºte copii buni ºi fiecare va conºtientiza cã fãrã disciplinã ºi voinþã nu poate ajunge nicãieri. Sper ca fiecare sã îºi croiascã un drum frumos în aceastã lume. M-au impresionat în acest an prin poveºtile lor de viaþã, prin poverile pe care unii le poartã pe umeri în tãcere, dar ºi prin nãzdrãvãniile ºi vocabularul colorat. Cred cã sunt oglinda fidelã a societãþii în care trãim, în care valorile morale ºi intelectuale sunt socotite ca perimate ºi în care banul, felul cum arãþi, atingerea scopului imediat, indiferent de mijloace, conteazã. Sper ca în anii de liceu sau profesionalã sã devinã mai maturi, mai responsabili, sã comunice mai mult ºi mai bine cu pãrinþii ºi profesorii ºi sã-ºi gãseascã fiecare rostul în lume. Dragii mei, vã urez mult succes la examene! ªi pentru cã ieri (06.06.) am sãrbãtorit Înãlþarea Domnului ºi Ziua Eroilor, sã vã ajute Doamne, Doamne sã vã ridicaþi pe scara socialã ºi din zãpãciþii de azi sã deveniþi eroii de mâine, pentru familia ºi copiii pe care îi veþi avea în viitor. Mult succes în viitor! Prof. Alina Pãrãuºanu, diriginte Moºna: Bilanþ GAL Podiºul Mediaºului La Cãminul Cultural din Moºna a avut loc Adunarea Generalã Ordinarã a Asociaþiei GAL Podiºul Mediaºului, la care au participat membri GAL, beneficiari de proiecte ºi potenþiali beneficiari. Primarul din Moºna, domnul Eugen Sã fiþi iþi voi oi înºivã! Produsul, treptat, treptat al noii revoluþii tehnologice. V-am atribuit un nume, aºa cum pentru fiecare generaþie l-am gãsit, dupã o caracteristicã pe care o aveau. Pentru voi poate s-ar potrivi: generaþia internetului, sau generaþia ascunsã. Indiferent cum vã numiþi, sunteþi o generaþie cum nu am mai avut, dar care de acum înainte va fi tot mai mult prezentã în viaþa ºcolilor din România ºi peste tot. Îmi treziþi o curiozitate aparte ºi mã întreb cum veþi gestiona viitorul, cum veþi gestiona complexitatea de probleme. Sunt convins cã treptat, treptat vã veþi gãsi noul mers, poate superior, dictat de tehnologie. Acum, la plecarea din ºcoalã, vã spun cã treapta în care vã duceþi va fi cea mai frumoasã perioadã din viaþã, plinã de cãutãri, izvorâtã din întrebãrile care-ºi vor cãuta rãspunsurile. Tot acum, la plecare, vã îndemn sã fiþi voi înºivã ºi atât, sã fiþi aºa cum vã cere vârsta: romantici, ambiþioºi sau melancolici, puºi pe ºotii ºi, în acelaºi timp, sufletul societãþii în care trãim. Viaþa este minunatã, trebuie sã vezi lucrurile bune din ea. Mulþi ºiar dori sã fie ca voi. ªi încã ceva: nu uitaþi cã voi, tinerii, sunteþi viitorul României ºi toþi trebuie sº speraþi cã veþi duce un trai mai bun într-o Românie mai bunã.trebuie sã credeþi în acest lucru pentru cã averea cea mai mare a unei þãri sunt cetãþenii sãi. Oamenii sunt cei care, bine educaþi, pregatiþi temeinic ºi motivaþi corespunzãtor, pot muta munþii ºi transforma deºertul într-o grãdinã roditoare. Dragi elevi, nu uitaþi cã ºansa de progres a unui popor sunt copiii sãi, sãnãtoºi, bine îngrijiþi ºi educaþi într-un sistem competitiv, care vor putea asigura un viitor onorabil þãrii care i-a crescut. Vã atrag atenþia, însã, cã în zilele noastre este din ce în ce mai greu sã fii adolescent. Apar tentaþii de tot felul: droguri, þigãri, alcool, dependenþa faþã de computer. Cine va merge pe aceastã cale va fi un om pierdut, fãrã adolescenþã, fãrã alþi prieteni, decât cei care merg pe acest drum chinuitor, plin de prãpãstii. Vã mai atrag atenþia, chiar dacã aþi terminat numai clasa aviii-a, cã ne aflãm într-un punct nodal al dezvoltãrii umanitãþii, neºtiind încã sã rãspundem la câteva întrebãri fundamentale ºi anume: - Ce se întâmplã cu lumea de azi? - Încotro se îndreaptã lumea? - Ce civilizaþie dominã lumea: Occidentul, China sau Islamul? - De ce Europa îºi menþine porþile deschise pentru imigranþi? - Cine dicteazã legãturile dintre marile revoluþii ale epocii noastre? - De ce tipuri de competenþã avem nevoie? - Ce ºtim sau nu ºtim despre ºtiinþã Dumnezeu, religie? - Ce putem spune despre sensul vieþii de azi? Roba i-a salutat pe oaspeþi ºi a þinut sã precizeze cã am lucrat foarte bine cu echipa GAL Podiºul Mediaºului, iar efectele se vãd la nivelul comunei. Ne dorim sã continuãm aceastã excelentã colaborare. Domnul Ovidiu Drãguºanu, expert evaluare proiecte în cadrul GAL PM, a prezentat raportul de activitate, descriptiv ºi financiar, pentru anul 2018. Din radiografierea activitãþii asociaþiei a rezultat un an mai bogat în proiecte decât precedentul, cele mai solicitate fiind pe mãsurile: M3 - crearea ºi extinderea serviciilor de bazã destinate populaþiei ºi M6 - sprijinirea tinerilor fermieri ºi a fermelor mici. De menþionat cã în Regiunea Centru GAL PM a ocupat locul 2 pentru gradul de contractare ºi locul 3 pentru gradul de absorbþie realizat în implementarea Strategiei de Dezvoltare Localã. Grupul de Acþiune Localã Podiºul Dragi elevi, trãim o perioadã în care oamenii de ºtiinþã, corporaþiile ºi guvernele învaþã sã pãtrundã în creierul uman. O lume globalã care pune o presiune fãrã precedent asupra moralitãþii ºi comportamentului nostru. Fãrã sã ºtim, fiecare dintre noi este prins în nenumãrate pânze de paianjen, care pe de o parte ne îngrãdesc miºcãrile, dar, în acelaºi timp, transmit pânã ºi cea mai mãruntã miºcare a noastrã cãtre destinaþii îndepãrtate. Viaþa noastrã începe sã capete o dimensiune globalã. O lume nouã, care se întinde cu mult dincolo de orizonturile noastre, care scapã cu totul de sub controlul omului ºi care pune la îndoialã toþi zeii, toate ideologiile ºi toate poveºtile clasice de altãdatã. Încotro ne îndreptãm? - Tehnologia informaþiei poate sã scoatã de pe piaþa muncii miliarde de oameni; - Dictatura digitalã, în care puterea sã fie concentratã în mâna unei elite minuscule; - Nu ºtim încã foarte bine care sunt impacturile noii tehnologii; - Trebuie sã se tragã semnalul de alarmã cã lucrurile au luat-o razna rãu de tot; - O comunitate globalã care sã protejeze egalitatea ºi libertatea omului; - Poate inversarea procesului de globalizare ºi reinvestirea statului-naþiune cu putere; - Poate reintoarcerea mai mult în timp la izvoarele de speranþã ºi înþelepciune. Dragi elevi, pãrinþi, profesori, trecând din nou la ale noastre - vorbind despre absolvenþi - ºi fãcând legãtura între generaþii, mai spun cã sunt sub puternica impresie pe care a produs-o asupra noastrã revederea unei generaþii - români ºi germani - care a terminat în anul 1965 (prima serie cu opt clase din România): ingineri, profesori, învãþãtori, meseriaºi, de toate naþionalitãþile. Cât de frumos au vorbit de ºcoala lor, de profesorii lor, de spectacolele lor, de timpul când erau elevi! Aºa veþi face ºi voi, sunt pe deplin convins, atunci când veþi reveni la ªcoala Spiru Haret - ciclul I sau St. L. Roth - ciclul II, peste ani. Înainte de a încheia acest cuvânt, vã mai spun ceva, dragi elevi, în mod special pentru generaþia voastrã: progresul umanitãþii nu se poate realiza decât prin ºcoalã, disciplinã, disciplinã, muncã, muncã ºi iar muncã, indiferent de locul unde o sã vã aflaþi. Dar mai este încã ceva: un pic de noroc ºi încredere cã veþi reuºi. Sã aveþi încredere cã veþi reuºi ºi dacã veþi reuºi sã nu uitaþi niciodatã ªcoala din Moºna! Vã mai adresez, la final urmãtoarele cuvinte pe care sã le folosiþi ca un motto permanent: Sã ºtii ce vrei, sã vrei ce poþi, sã poþi ce trebuie! Prof. ªotropa Ionel ªcoala Gimnazialã St. L. Roth Moºna Mediaºului are o imagine bunã în teritoriu, a subliniat doamna MironaTapalagã, manager program de finantare. Opiniile transmise de beneficiari ne-au ajutat foarte mult în activitatea noastrã, iar noi vom încerca sã identificãm ºi alte surse de finanþare, a adãugat aceasta. Împreunã cu domnul primar Eugen Roba ºi domnul Andrei Viforeanu am gândit startul GAL Podiºul Mediaºului încã din anul 2005 ºi suntem bucuroºi cã Moºna a rãmas pe un loc fruntaº, ceea ce e benefic mai ales pentru tineri, a menþionat domnul prof. Ionel ªotropa, director al ªcolii Gimnaziale St. L. Roth. Vizibil emoþionat, domnul Andrei Viforeanu a spus: E o mare plãcere sã fim în mijlocul GAL-ului aici, la Moºna. Mã bucur cã îi vãd la fel de inimoºi ca la început. Noi am fost iniþiatorii, apoi s-au obþinut rezultate foarte bune printr-un management riguros. Vã felicit!
7 Legendele triste ºi ascunse ale Moºnei Iepuraºul cel alb ºi ucigaº de Moºna A fost odatã, de douã ori ºi de mai multe ori, un timp întors înapoi, un timp apus, murdar ºi prãfuit, un timp specific anumitor zone împrejmuite cu sârmã ghimpatã ºi ºanþuri adânci, cãruia i se spunea pompos rãsãrit. Acolo trãiau tot felul de animale, ca ºi-n alte zone, dar acestea aveau ceva deosebit: o tendinþã bolnavã spre LIBERTATE. Exista ceva în firea tuturor de acolo, o tendinþã spre exagerare ºi paradox, aºa cã apusului îi spunea rãsãrit, rãsãritului îi spunea apus, libertatea era doritã doar în regimuri totalitare ºi marea, ca apa cea întinsã, iubitã de animalele de munte. Libertatea vãzutã de aceste animale nu era o evadare din corp, un strigãt al spiritului încãtuºat, ci o trãire normalã, o încredere în lege, în moralã ºi în muncã. Nimic din toate acestea acolo nu gãseai ºi nici nu întrevedeai vreo posibilitate de apariþie. Animalele zonei plãteau tot felul de impozite, în blanã sau lânã ºi hrana mistreþilor ºi lupilor, ca sã fie protejate ºi apãrate de hoþie, minciunã, viol ºi distrugere. Atracþia, inexplicabilã pentru mulþi, era pãmântul, obiceiurile nescrise ce le þineau legate de zonã, dar paradoxul era cã tocmai cei pe care îi plãteau sã le protejeze, tocmai aceºtia îºi bãteau joc de ele, supunându-le la mari cazne fizice ºi psihice, în numele patriotismului ºi cuceririlor roºii, revoluþionare. Mistreþii, lupii ºi celelalte carnivore erau judecãtorii pãdurii, ce-þi cenzurau viaþa ºi viitorul, dupã simple dispoziþii. Cine nu le semãna era considerat animal prost, incult, inadaptabil, bolnav psihic, ce mai: rumegãtor. Lupii ºi mistreþii îºi menþineau prestigiul prin tot felul de invenþii distructive ºi criminale. Nimeni nu putea scãpa. Falsul ºi corupþia deveniserã o artã ce nu putea fi doveditã uºor. (Au învãþat asta din tatã în fiu, din mamã în fiicã, din unchi în nepot ºi aºa mai departe). Acum, dupã ce v-aþi acomodat puþin cu atmosfera din zona respectivã, sã trecem la aventurile iepuraºului alb. El s-a nãscut întro zodie norocoasã (aºa arãtau stelele), dintrun iepure ºchiop ºi beþiv ºi o iepuroaicã fertilã. Copilãria ºi-a petrecut-o prin locurile cu morcovi ºi cu verze sãlbatice ale poienilor. Se þinea de ºotii ºi zburdãlnicii ca toþi puii ºi se juca mereu cu cãpriþe sãlbatice, vulpiþe, ursuleþi, lupuºori ºi mistreþi tineri. Dintre toate jocurile, cel mai mult îi plãcea de-a prinselea. Nimeni nu reuºea sã-l prindã, iar el râdea, râdea cu lacrimi, tãvãlindu-se pe jos. Odatã, cea mai bunã prietenã de joacã, vulpiþa cea micã ºi roºie, frumoasã ca o razã a soarelui de toamnã, i-a spus cã nu se joacã ea cu el, pentru cã tatãl lui, iepurele cel bãtrân, este ºchiop ºi beþiv ºi la ce poate fi bun un iepure ºchiop ºi beþiv? Atunci iepurele n-a înþeles. A fãcut-o, însã, mai târziu, când a mai crescut: un iepure ºchiop are un dosar ºchiop, ce nu va permite nimãnui din familie un orizont alimentar pe bazã de morcov sau varzã; doar fân ºi mere pãdureþe. Când iepuraºul nostru a mai crescut ºi ºi-a terminat ºcoala obligatorie, nu a gãsit de lucru, nu a gãsit nimic, nici mãcar o iepuroaicã. Atunci a înþeles ce înseamnã origine sãnãtoasã. Consolarea lui era cã nu este singur, ca el erau sute de iepuraºi ºi animale carnivore. Au încercat mai târziu sã scape de sârma ghimpatã ºi de ºanþurile adânci. O parte au fost prinse de câinii de pazã, al cãror rol era sã pãzeascã graniþa dinspre afarã ºi nu dinspre interior, dar acolo una se spunea ºi alta se fãcea. Animalele prinse erau bãtute, violate, înnebunite sau omorâte. Cântau imnuri de slavã lupilor, mistreþilor conducãtori, amestecându-ºi sudoarea ºi sângele pe mesele betonate, sub ghearele ºi labele pãzitorilor. Aºa se fãcea reeducarea. În apele de graniþã dintre cele douã zone se puneau þãruºi cu vârful în sus, astfel încât cei ce se încumetau sã înoate sã-ºi gãseascã sfârºitul în chinuri groaznice. Aceste corcituri dintre lupi ºi mistreþi, ce apãrau þara dinspre interior, mizerabile creaturi satanice ºi analfabete, trãiesc ºi astãzi, sunt bine, sãnãtoase ºi ce-i mai rãu, ele cred cã ºi-au fãcut numai datoria. Cine le-a pus sã violeze, cine le-a pus sã jefuiascã, sã batã, sã calce în picioare totul? Datoria? Legea? Care lege? Cea nescrisã sau scrisã? Încã totul este foarte încurcat. Aceste animale sunt încã foarte importante ºi fãrã ele nici nu poate merge guvernarea în aceastã zonã. Acum s-au pus la adãpost cu bani albi ºi cu credinþa în Dumnezeul lor murdar, ameninþând ºi mârâind cã pot provoca un rãzboi animalier de mare sau micã amploare. ªcolile, pe acolo, aveau foarte multe animale profesori, care nu ºtiau sã deosebeascã ºarpele de vultur ºi nici peºtele de elefant. Teoria darwinistã îl nega pe Dumnezeu, dar teoria lor nega ºi maimuþa, originea se afla în animalele carnivore ºi puternice, iar descendenþii nu puteau fi decât lupii ºi mistreþii. Totul era o dezordine cu iz de teroare, fricã ºi foame. Acolo s-a nãscut ºi a învãþat iepuraºul cel pãcãtos, vinovat dupã o lege artificialã ºi durã. Între timp, iepuraºul ºchiop murise, întro noapte ploioasã ºi întunecoasã, fiind îngropat fãrã preot (bufniþa, agent al puterii) pentru cã legea oficialã a zonei cerea ca mortul fãrã importanþã socialã sã fie ars; pãmântul nu putea fi decât pentru patrioþi ºi patrioþii erau puþini ºi buni. Iepuraºul rãmãsese singur cu o mamã bãtrânã ºi bolnavã, care murise ºi ea de foame ºi de ruºine. Întâmplarea fãcuse ca în zona scorburii iepuraºului sã fie omorât un râs. Da, ce vã mirã? Râsul este un animal carnivor ce preferã pãdurile de foioase ºi mixte, precum ºi locurile deschise, favorabile capturãrii prãzii care, de regulã, este iepurele. Acesta, printre altele, era ºi guvernatorul zonei, un fel de prefect de azi. Vâlvã mare. Radioul ºi televiziunea pãdurii vuiau, dar de criminal nu au dat ºi, cum trebuia gãsit un vinovat neimplicat prea mult în economia sau politica pãdurii, orfan, fãrã trecut, prezent ºi viitor, l- au gãsit, dupã toate probele ºi legile, pe iepuraºul nostru cel alb. Acesta, la început, a crezut cã este o glumã, o eroare, orice altceva. Dar atâta bãtaie a mâncat încât a ajuns sã nu mai aibã încredere nici în conºtiinþa lui. I-au zdrobit lãbuþele, urechiuºele, codiþa, totul, încât nu mai arãta a nimic, dar asta nu înainte de a semna o declaraþie cum cã este vinovat de tot ce s-a întâmplat ºi cã a premeditat uciderea râsului pentru bani. Animalele pãdurii au înghiþit-o ºi pe asta, dupã atâtea altele, dar partea cea mai rea a fost cã iepuraºul a crezut în ce spusese, încât, deºi s-a vindecat de fracturi, s-a îmbolnãvit psihic, adicã a început sã creadã cã este un carnivor ºiret, viclean ºi puternic, nocturn ºi solitar, atacând prada, atât prin salturi pe De la OAMENI la OAMENI BASARABIA lacrimã-foc ºi sânge când vii ACASÃ? O delegaþie din satul Plop, raionul Donduºeni, Republica Moldova, localitate înfrãþitã cu comuna Valea Viilor, a participat la ediþia a III-a a manifestãrii Tradiþii Culinare de Centenar. Înainte de a pleca spre casã, au fãcut o vizitã de suflet în comuna Moºna: domnul Aureliu Guþanu - primar, doamna Olga Ciobanu - secretar ºi domnul Sergiu Bursuc - consilier. Oaspeþii au fost primiþi de domnul primar Eugen Roba, la sediul instituþiei, unde a avut loc un util schimb de idei privind activitatea celor douã comunitãþi. De la Primãrie ne-am deplasat la ªcoala Gimnazialã St. L. Roth, însoþiþi de domnul director Ionel ªotropa, care a oferit detalii despre procesul de învãþãmânt din comunã. Vizita a continuat la Biserica Evanghelicã Fortificatã, cu explicaþii amãnunþite primite de la doamna Mariana Rempler ºi prof. Ionel ªotropa. distanþe scurte, cât ºi lungi ºi mai ales prezentând o importanþã deosebitã pentru noul Dumnezeu, în selecþia naturalã a râºilor, vulpilor, dihorilor, pisicilor sãlbatice ºi mistreþilor. Lãbuþele s-au transformat în gheare, dinþii în incisivi tãioºi, coada îi crescuse, ajutându-l sã-ºi schimbe brusc direcþia, dentiþia îi ajunsese la 30, forþa îi era invidiatã de un urs, ochii îi deveniserã reci, putea vedea ºi sub apã, ca vidra. Setea de zeamã de morcovi i s-a transformat în sete de sânge. În locul inimii verzelor, sfâºia, cât ai clipi, inima animalelor. Cine îl vedea nu-l mai recunoºtea. Îi vedeai ocolindu-l de departe. Era schimbat, avea ideea fixã cã rãzbunarea îl purifica. S-a încercat capturarea lui, dar fãrã succes. Se ascundea în umbra pãmântului, în adierea vântului, în raza soarelui ºi lovea din toate pãrþile. ªi nu se lãsa pânã când nu-ºi omora conducãtorii, mâncându-le inima, ochii, ficatul ºi creierii. Panica ºi teroarea puseserã stãpânire pe guvern. Ierbivorele o duceau mai bine, dar nici acestea toate, cãci Marcaþi de cele vãzute ºi auzite, oaspeþii au notat în Cartea de Onoare a Primãriei Comunei Moºna: Încântaþi de vizita în comuna Dumneavoastrã, cu tezaur istoric bogat, cu respect pentru lucrurile pe care le faceþireferinþã la transmiterea ºi pãstrarea tradiþiei ºi istoriei de meleag. Traiascã România Mare! (Primar satul Plop, raionul Donduºeni, Republica Moldova, Aureliu Guþanu) Am rãmas foarte impresionatã de locurile pe care le-am vizitat în localitatea Dumneavoastrã, de primirea caldã a administraþiei. Mi-ar plãcea sã avem nu o istorie comunã, un port comun, o limbã comunã, dar ºi o graniþã la Nistru, nu la Prut, însã nu depinde numai de noi. (Secretarul Consiliului Local satul Plop, raionul Donduºeni, Republica Moldova, Olga Ciobanu) Vã mulþumim pentru o sãmânþã de speranþã ºi nãdejde de bine. (Consilier Primãria Plop, Sergiu Bursuc) BASARABIA lacrimã-dor ºi sânge te-aºtept ACASÃ! Cornel FUGACIU multe lucraserã ca informatori pentru poliþia secretã a pãdurii, iar iepuraºul se rãzbuna acum din plin pe tot trecutul lui de animal timorat ºi slab. Copii, aveþi milã ºi grijã de iepuraºi! Mângâiaþi-i cu grijã ºi dragoste, liniºtiþi-le frica, sã nu ajungã ucigaºi ca acesta! Orice distrugere prin lege, foame, frig, sete, dã naºtere unor mutanþi de acest gen, unei realitãþi de coºmar, ilogice, triste ºi murdare. Iepuraºul acesta este vânãtor ºi vânat, nemaiavând încredere nici în animale, nici în Dumnezeu. κi aºteaptã sfârºitul ca pe o fericire deplinã. În nopþile adânci plânge, pentru cã nu-ºi mai aduce aminte de nimic din copilaria lui, nimic din visurile de iubire ºi înþelegere între toate animalele pãdurii. Totul în el a ars ºi nu poate nici trãi, nici muri. Rãzbunarea nu-i stinge setea ºi nu-ºi gãseºte rostul ºi sensul. Rugaþi-vã pentru sufletul lui, el este singur ºi bolnav, foarte singur. Sã nu-l invidiaþi! Laurenþiu OPREA
8 O reþetã de tradiþie, din Nemºa! Îþi vine-aºa în miez de varã Ca sã mãnânci TRADIÞIONAL ªi-am pregãtit azi o reþetã S-o folosiþi la FESTIVAL. Reþeta mult o sã vã placã Vã sfãtuiesc s-o folosiþi E dulce, e puþin picantã ªi e SALAM DE BISCUIÞI!!! înv. Rodica Gherman Holerga Cent enar ul primei legi pentr u conser ea ºi Centenar enarul pentru conservvar area res taur ar ea monument elor is estaur taurar area monumentelor isttorice a României Mari (1 919 20 (19 20119) Prima lege pentru CONSERVAREA ªI RESTAURAREA MONUMENTELOR ISTORICE a României Mari a fost publicatã în Monitorul Oficial, No. 82 din 29 iulie 1919. La Moºna, vineri, 19 iulie, în cadrul simpozionului, specialiºti sibieni în domeniul patrimoniului vor prezenta importanþa protecþiei patrimoniului cultural sibian. În mijlocul moºnenilor vor fi prezenþi: prof. univ. dr. Alexandru Avram, dr. Vasile Criºan, arh. Ioan Bucur, dar ºi specialiºti din domeniul administraþiei publice locale, juristul Mihai Baltador preºedintele Fundaþiei de Perfecþionare Profesionalã în Administraþia Publicã Localã. Simpozionul, organizat cu sprijinul Bibliotecii Judeþene ASTRA Sibiu, va analiza rolul administraþiei publice în protecþia peisajului cultural ºi natural, în judeþul Sibiu existând o lungã activitate susþinutã ºi în acest domeniu. La o privire retrospectivã - în istoria patrimoniului românesc - aflãm cã încã de la 17 noiembrie 1892 era promulgatã prin decret regal prima Lege pentru conservarea ºi restaurarea monumentelor publice. Legea prevedea înfiinþarea unei Comisiuni care va lucra pe lângã Ministerul Instrucþiunii Publice ºi se va compune din trei membri numiþi de minister dintre bãrbaþii cei mai competenþi în ºtiinþele istorice sau arheologice - din care doi vor fi membri Academiei Române - directorul Muzeului de Antichitãþi din Bucureºti ºi un arhitect. De-a lungul celor 55 de ani de existenþã (1892-1948), Comisiunea Monumentelor Istorice (CMI) îºi va mãri numãrul de membri la 9 ºi va avea membri corespondenþi în judeþele þãrii. Principalele atribuþii ale Comisiunii au fost inventarierea, clasarea, declasarea, cercetarea, restaurarea ºi întreþinerea monumentelor. SALAM DE BISCUIÞI 1 kg de biscuiþi 1 pachet de cacao 1/2 litru apã 1/2 kg zahãr 1/2 kg de nucã (sâmburi) prãjitã 1 pachet de unt 1 pachet de margarinã RAMA 1 ciocolatã (chilli) Se caramelizeazã 250 gr zahãr. Se stinge cu 1/2 litri apã ºi se adaugã zahãrul rãmas. Când fierbe se adaugã cacao, untul, margarina. Se ia de pe foc ºi se rade ciocolata. Când s-a mai rãcit puþin se toarnã peste biscuiþii rupþi bucãþi. Se amestecã pânã se înmoaie; se adaugã nuca ºi se pune compoziþia în pungi de nailon de 2 kg ºi se ruleazã ca un salam. Se pune la rece pânã se întãreºte, apoi se taie rondele ºi se mãnâncã. Dacã se doreºte sã fie puþin picantã, se rade ciocolatã cu chilli. Conf. univ. Mihaela Antofie premiatã cu diploma de excelenþã pentru Europa de Vest În data de 1 iulie, d-na MariaMihaela Antofie, conf. univ. ºi prodecan al Facultãþii de ªtiinþe Agricole, Industrie Alimentarã ºi Protecþia Mediului, din cadrul ULBS, a fost premiatã cu Diploma de Excelenþã pentru Europa de Vest, în educaþie ºi comunicare pentru conservarea naturii -, de Comisia pentru Comunicare ºi Educaþie a Uniunii Internaþionale pentr u Conser varea Naturii (IUCN CEC). Evenimentul s-a derulat în cadrul Forumului Regional pentru Conservare, la Muzeul de ªtiinþe ale Naturii din Rotterdam. Aceastã distincþie se datoreazã unei activitãþi neîntrerupte de 10 ani de voluntariat în susþinerea activitãþii IUCN CEC, implicarea în scrierea, aplicarea ºi implementarea cu succes a proiectului ELENA, implicãrii în recenta acþiune #NatureForAll. Domnia sa a fost invitatã sã participe la simpozionul organizat în cadrul Festivalului Tradiþii culinare pe Târnave, organizat vineri 19 iulie. Cu sprijinul conducerii Primãriei Comunei Moºna - Primar: Eugen Roba - Viceprimar: Marius Rus - Secretar: Emilia Roba COLECTIV DE REDACÞIE Cornel Fugaciu, Olivia Radu, Rodica Gherman, Nicoleta Micu Ionel ªotropa, Felicia Suciu, Marius Halmaghi EDITURA ETAPE SIBIU Tipar TIPOTRIB ISSN 2344-231X