COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2015) 639 final ANNEX 2 ANEXĂ ANEXA II: Fișele de țară la Comunicarea Comisiei Investiții în locuri de mun

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 14.12.2015 COM(2015) 639 final ANNEX 2 ANEXĂ ANEXA II: Fișele de țară la Comunicarea Comisiei Investiții în locuri de muncă și în creștere Valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene RO RO

ANEXA II: FIȘELE DE ȚARĂ CUPRINS AUSTRIA... 3 BELGIA... 6 BULGARIA... 8 CROAȚIA... 11 CIPRU... 14 REPUBLICA CEHĂ... 17 DANEMARCA... 20 ESTONIA... 23 FINLANDA... 26 FRANȚA... 29 GERMANIA... 32 GRECIA... 35 UNGARIA... 37 IRLANDA... 40 ITALIA... 43 LETONIA... 46 LITUANIA... 49 LUXEMBURG... 52 MALTA... 54 ȚĂRILE DE JOS... 57 POLONIA... 60 PORTUGALIA... 63 ROMÂNIA... 66 SLOVACIA... 69 SLOVENIA... 72 SPANIA... 40 SUEDIA... 78 REGATUL UNIT... 81 2

1. Fondurile ESI în Austria Provocări economice și sociale în contextul fondurilor ESI După o fază de dezvoltare economică decentă urmată de o încetinire modestă ca urmare a crizei, Austria pare să intre acum într-o fază cu un ritm mai scăzut de creștere economică. Este posibil ca din cauza acestui lucru să fie mai dificil pentru Austria să-și atingă țintele legate de inovare, de piața muncii și de educație, de reducerea emisiilor de CO 2 și de utilizarea eficientă a resurselor. În Austria există unele deficiențe specifice în domeniul inovării și al transferului tehnologic de la institutele de cercetare către IMM-uri, precum și în domeniul investițiilor private în cercetare și dezvoltare. Această țară trebuie să-și amelioreze oferta de educație științifică și tehnică, precum și oportunitățile pentru ocuparea forței de muncă în acest domeniu. În sens mai general, trebuie să ajute populația vârstnică, femeile, tinerii și persoanele care provin din familii de migranți să-și amelioreze capacitatea de inserție profesională. Totodată, Austria trebuie să-și îmbunătățească utilizarea eficientă a resurselor în scopul de a rezolva problema emisiilor de CO 2 aflate în creștere, a nivelurilor ridicate ale utilizării nitraților în agricultură, precum și pe cea a lipsei biodiversității în silvicultură. Recomandările de politică adresate de UE Austriei în semestrul european abordează câteva dintre aceste probleme, care fac parte din provocările mai ample cu care se confruntă Austria, legate de vârsta de pensionare, de sustenabilitatea sistemului de pensii, de piața muncii și de educație și calificări. Principalele priorități și rezultate Promovând inovarea, cercetarea și dezvoltarea tehnologică, fondurile ESI vor ajuta Austria să-și îndeplinească obiectivul de a deveni un lider în materie de inovare și ambițiosul obiectiv din cadrul Strategiei Europa 2020 de a cheltui 3,76 % din PIB pentru cercetare și dezvoltare. Fondurile ESI vor sprijini infrastructura și capacitățile în materie de cercetare în regiunile puternice ale Austriei, precum și rolul țării în proiecte europene importante, cum ar fi Consorțiul pentru o infrastructură europeană de cercetare și Forumul strategic european privind infrastructurile de cercetare. Se vor cheltui 248 de milioane EUR pentru cercetare și dezvoltare în IMM-uri, pentru creșterea numărului de lideri tehnologici și pentru a face ca întreprinderile în general să devină mai inovatoare. Se vor cheltui 792 de milioane EUR pentru sporirea competitivității IMM-urilor, cu concentrare asupra agriculturii, industriei, serviciilor și acvaculturii. Finanțarea din fondurile ESI va contribui la o creștere planificată cu 3 % pe an în cazul start-up-urilor noi, în special în sectoarele inovatoare și cu grad ridicat de cunoștințe, și va sprijini creșterea anuală planificată cu 5 % a numărului de IMM-uri. O parte a finanțării va fi utilizată pentru a ajuta Austria să își îndeplinească obiectivele de a oferi, până în 2030, o infrastructură de bandă largă mai bună sau nouă pentru 2,3 milioane de locuitori din zonele rurale și de a investi în restructurarea și modernizarea a aproximativ 20 000 de ferme până în 2023, realizând totodată aproape 650 de proiecte de cooperare. Mai mult, se vor cheltui 231 de milioane EUR pentru reducerea emisiilor de CO 2 în toate sectoarele economiei. Astfel, se vor finanța strategiile locale și regionale de reducere a emisiilor de CO 2, iar întreprinderile vor fi stimulate să-și sporească utilizarea de energie din surse regenerabile de la 10 % la 12-13 % și vor fi ajutate să-și majoreze cu 5 % pe an eficiența utilizării resurselor. Se vor cheltui 1,27 miliarde EUR pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru prevenirea și managementul riscurilor în zonele rurale, iar încă 1,28 miliarde EUR vor fi investiți în conservarea și protejarea mediului și în promovarea utilizării eficiente a resurselor în zonele rurale. Fondurile FEADR vor ajuta Austria să își refacă, să conserve și să consolideze biodiversitatea și sistemele agricole și forestiere cu valoare ridicată de conservare. Austria dorește ca terenurile sale agricole să fie vizate în proporție de peste 83 % de contracte de gestionare care să sprijine biodiversitatea/peisajele și, 3

în proporție de 78 %, de contracte de gestionare pentru îmbunătățirea gestionării solului. 75 % din terenurile agricole ale țării vor beneficia de sprijin din FEADR pentru dezvoltarea gospodăririi sustenabile a apei. Finanțarea din FEPAM va fi cheltuită pentru a crește sustenabilitatea pescuitului și acvaculturii, pentru a îmbunătăți ecosistemele acvatice și biodiversitatea acvatică și pentru a spori producția anuală a țării din acvacultură cu 5 000 de tone până în 2023. Se vor cheltui 123 de milioane EUR din fonduri ESI pentru promovarea locurilor de muncă sustenabile și de calitate și pentru sprijinirea mobilității forței de muncă, în special prin sprijinirea dezvoltării integrate și durabile în anumite zone urbane și rurale și prin îmbunătățirea capacității de inserție profesională a lucrătorilor în vârstă, a femeilor, a tinerilor (în special a celor din familii de migranți) și a altor grupuri sociale care se confruntă cu riscul de excluziune socială. Sunt disponibile 553 de milioane EUR pentru promovarea incluziunii sociale și pentru combaterea sărăciei și a discriminării; această sumă este destinată în principal sprijinirii tinerilor și a grupurilor sociale formate din persoane din familii de migranți (inclusiv romi). Așadar, creșterea incluzivă este sprijinită de aproximativ 19 % din suma alocată din fondurile ESI. Urmează să fie investite 243 de milioane EUR în educație, în formare și formare profesională pentru competențe și în învățare pe tot parcursul vieții, în special pentru îmbunătățirea rezultatelor educaționale ale tinerilor defavorizați și pentru sprijinirea învățării pe tot parcursul vieții și a formării profesionale în agricultură și silvicultură. Se preconizează că aproape 610 000 de persoane vor beneficia de formare până în 2023. Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritoriale Austria intenționează să aloce 3 milioane EUR instrumentelor financiare pentru investiții de capital prin HighTechFund Linz în Austria Superioară, care furnizează capital de risc întreprinderilor noi orientate spre tehnologie în faza de înființare/lansare și pentru întreprinderile în expansiune. Deși investiția în instrumente financiare este redusă semnificativ în raport cu cifra pentru 2007-2013, Austria reușește să-și acopere necesarul utilizând instrumente naționale existente, deci nu există o diferență care să trebuiască abordată de instrumente financiare finanțate prin fondurile ESI. Se vor cheltui 27,2 milioane EUR (5 % din FEDR) pentru dezvoltare urbană durabilă integrată în Viena și Austria Superioară. Va fi cofinanțat Centrul pentru modelare responsabilă a fluviului din Viena, contribuindu-se astfel la Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării. Provincia Tirol va primi 5,5 milioane EUR pentru un caz-test de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității în șapte dintre subregiunile provinciei. Se preconizează că parteneriatele locale din zonele rurale vor crea 800 de locuri de muncă. Informații-cheie Politica de coeziune (FSE, FEDR) FEADR FEPAM ETC Număr de programe 2 (naționale) 1 1 10 Fonduri disponibile (EUR) 978 349 432 3 937 551 997 6 965 000 1 061 990 384 1 2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESI Austria a îndeplinit toate condiționalitățile ex ante aplicabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESI. Înaintea adoptării programelor, Comisia s-a asigurat că Austria instituise toate condițiile de reglementare necesare pentru sprijinirea cercetării și inovării și, în special, că Austria avea o strategie de specializare inteligentă la nivel național și regional. 3. Gestionarea fondurilor ESI 1 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Austria. 4

Finanțarea din fondurile ESI pentru Austria va fi coordonată de Cancelaria Federală și de Conferința austriacă pentru amenajarea teritoriului. Țara a redus numărul programelor finanțate din fondurile ESI de la 13 în perioada 2007-2013 la 4, simplificând implementarea. Acum are un program finanțat din FEDR pentru întreaga țară, în loc de nouă programe regionale, și un program finanțat prin FSE, în loc de două. De asemenea, a redus numărul autorităților de management de la 11 la 2. Numărul organismelor intermediare FEDR a scăzut de la 36 la 16 și atât autoritățile de audit, cât și autoritățile de certificare FEDR își sporesc capacitatea administrativă. Deoarece un organism intermediar important va înceta să genereze cheltuieli relevante pentru finanțarea din FSE, Comisia va monitoriza capacitatea de absorbție din FSE a Austriei și va solicita asigurări că noile sisteme de monitorizare și control sunt fiabile. 4. Simplificare pentru beneficiari Pentru a reduce și mai mult sarcina administrativă pentru beneficiari, Austria își va revizui normele de eligibilitate naționale legate de FEDR și FSE și dispozițiile legii bugetului, pentru a le face mai coerente și mai consistente. De asemenea, Austria va institui sisteme de gestionare electronică pentru cereri și pentru raportare și va analiza oportunitatea introducerii unor opțiuni de costuri simplificate și a unor rate forfetare și bareme standard pentru costurile unitare în normele naționale și regionale referitoare la eligibilitate, după caz. 5

1. Fondurile ESI în Belgia Provocări economice și sociale în contextul fondurilor ESI După mai mulți ani de stagnare, Belgia și-a reluat creșterea, a devenit mai competitivă și și-a îmbunătățit cadrul fiscal și se preconizează că datoria sa publică, aflată în creștere, se va stabiliza la aproximativ 107 % din PIB în 2016. Cu toate acestea, Belgia încă mai trebuie să își asigure sustenabilitatea finanțelor publice și să realizeze reforme structurale, să își crească rata de ocupare și să își sporească în continuare competitivitatea. Performanța Belgiei în raport cu obiectivele sale din cadrul Strategiei Europa 2020 și cu recomandările de politică UE din cadrul semestrului european indică faptul că este necesar să se îmbunătățească funcționarea pieței belgiene a muncii, în special prin reducerea factorilor financiari de descurajare a încadrării în muncă, prin facilitarea accesului la piața muncii pentru anumite grupuri-țintă specifice și prin rezolvarea problemei deficitului de competențe și a lipsei corelării ofertei cu cererea de competențe pe piața muncii. De asemenea, Belgia trebuie să se asigure că salariile evoluează în concordanță cu productivitatea. În plus, concentrându-se în mod mai clar asupra modernizării, inovării și cercetării și dezvoltării, Belgia și-ar putea îmbunătăți și mai mult performanța în ceea ce privește aspectele competitivității care nu sunt legate de costuri. Pentru a-și îndeplini obiectivele pentru 2020 privind emisiile de gaze cu efect de seră, Belgia trebuie să utilizeze într-o măsură sporită mijloacele de transport sustenabile și multimodale. În plus, prin stimularea producției de energie din surse regenerabile și a eficienței energetice, țara își va îmbunătăți eficiența economică generală, își va reduce dependența de importuri, își va consolida poziția balanței de plăți, va reduce vulnerabilitatea propriei economii la șocurile prețurilor externe și își va reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Belgia are o problemă tot mai gravă de trafic congestionat, iar guvernul federal și cel regional nu au luat încă nicio măsură concretă pentru a o rezolva. Principalele priorități și rezultate Pentru perioada 2014-2020, Belgia va direcționa fonduri ESI spre obiective tematice cheie, în armonie cu obiectivele Strategiei Europa 2020. Aproximativ 28 % din totalul fondurilor ESI cheltuite în Belgia vor fi utilizate pentru promovarea unui mediu de afaceri favorabil inovării. Acest lucru va spori competitivitatea IMM-urilor, va îmbunătăți performanța inovării și cercetării și va stimula creșterea economiei digitale. În acest context, Belgia se va concentra asupra dezvoltării sinergiilor dintre întreprinderi, centrele de cercetare și dezvoltare și învățământul superior. Aproximativ 8 000 de societăți belgiene vor primi sprijin pentru investiții productive și aproximativ 1 000 de întreprinderi vor coopera cu institute de cercetare. În același timp, aproximativ 45 % dintre ferme vor fi modernizate și restructurate pentru a deveni mai competitive. Fondurile ESI vor fi utilizate pentru a ajuta Belgia să ajungă la o rată de ocupare de 73,2 % până în 2020 (față de 67,3 % în 2014). Investiții de 1,1 miliarde EUR vor fi destinate dezvoltării creșterii capitalului uman și îmbunătățirii participării pe piața muncii prin îmbunătățirea educației la toate nivelurile, promovarea incluziunii sociale și prin acordarea de ajutor celor mai vulnerabile grupuri din societate (în special șomerilor tineri și șomerilor de lungă durată), în vederea găsirii de locuri de muncă. Obiectivul este ca aproximativ de 460 000 de persoane să fie ajutate să își găsească un loc de muncă, să își înceapă propria afacere, să își reia educația sau să participe la cursuri de formare. În ceea ce privește energia și schimbările climatice, se vor cheltui 657 de milioane EUR pentru încurajarea utilizării eficiente și durabile a resurselor naturale și pentru realizarea de investiții menite a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, în special prin investiții în eficiența energetică. În perioada 2014-2020, se vor cheltui 114 6

milioane EUR din fondurile ESI pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor (sedii de societăți, clădiri publice și de locuințe) și pentru îmbunătățirea încălzirii centralizate și a cogenerării de înaltă eficiență. Proiectele sprijinite prin fondurile ESI vor ajuta Belgia să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu aproximativ 11 000 de tone echivalent CO 2 și să creeze o capacitate suplimentară de producție de energie din surse regenerabile de 11 MW. Se vor aloca 64 de milioane EUR pentru trecerea la un sector al transporturilor fără emisii de dioxid de carbon, eficient din punct de vedere energetic. Fondurile ESI alocate pentru sectorul pescuitului se vor concentra în continuare pe creșterea sustenabilității pescuitului și acvaculturii, pe îmbunătățirea ecosistemelor marine și a biodiversității acvatice și pe reducerea capturilor nedorite. În ceea ce privește agricultura, modernizarea agriculturii în Belgia ar trebui să fie însoțită de practici agricole sustenabile, de gestionarea ecologică a terenurilor și de investiții în noile tehnologii. S-a alocat sprijin pentru dezvoltarea agriculturii ecologice pe mai mult de 85 000 ha de teren și se vor aplica măsuri de agromediu și climatice pentru protejarea a peste 160 000 ha de teren. Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritoriale Belgia investește aproximativ 98 de milioane EUR în instrumente financiare, care să sprijine mai ales IMM-urile și eficiența energetică. Instrumentele sunt planificate numai pentru Regiunea Valonă și Regiunea Bruxelles, nu și pentru Regiunea Flamandă. Belgia ar trebui să analizeze mai în detaliu posibilitatea de a utiliza instrumente financiare finanțate din fondurile ESI, împreună cu instrumentele naționale și regionale existente. Obiectivul este ca strategiile de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității să vizeze aproximativ 70 % din populația rurală a regiunii Flamande și o treime din populația rurală a regiunii Valone. Pentru regiunea Flamandă sunt planificate trei investiții teritoriale integrate (ITI) (Limburg, Kempen și Flandra de Vest). Programele pentru Regiunea Bruxelles-Capitală sunt întru totul urbane. ITI pentru Limburg și Kempen vor aborda probleme legate de conversia industrială. Informații-cheie Politica de coeziune (FSE, FEDR, FC, YEI) FEADR FEPAM ETC Număr de programe 7 (regionale) 2 1 7 Fonduri disponibile (EUR) 2 020 742 087 647 797 759 41 746 051 1 378 392 541 2 2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESI Condiționalitatea ex ante privind strategia de specializare inteligentă nu este încă îndeplinită integral pentru regiunea Valonă și pentru regiunea Bruxelles-Capitală și, în consecință, au fost stabilite planuri de acțiune. De asemenea, regiunea Bruxelles-Capitală are un plan de acțiune privind problemele energetice în cadrul programului său FEDR. 3. Gestionarea fondurilor ESI Pentru perioada 2014-2020, regiunea Valonă a decis să continue practica de a avea comitete de monitorizare comune FEDR-FSE. Pentru FEADR se vor reuni comitete de monitorizare separate. 4. Simplificare pentru beneficiari În prezent, autoritățile de management pentru fondurile ESI planifică o utilizare la scară largă a opțiunilor de costuri simplificate. Utilizarea sporită a TIC a redus în mod semnificativ sarcina administrativă pentru cei care primesc finanțare și pentru autoritățile publice. 2 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Belgia. 7

1. Fondurile ESI în Bulgaria Provocări economice și sociale în contextul fondurilor ESI Performanța economică a Bulgariei a rămas scăzută în perioada ulterioară crizei. După un declin al activității economice în 2009, creșterea a fluctuat în jurul valorii de 1 % pe an. Creșterea durabilă pe termen lung este împiedicată de blocaje structurale, cum ar fi lipsa corelării ofertei cu cererea de competențe de pe piața muncii, scăderea continuă a populației în vârstă de muncă, cea mai scăzută productivitate a muncii și cea mai mare intensitate energetică a producției din UE și gestionarea ineficientă a resurselor naturale precum apa. Serviciile publice sunt ineficiente și de proastă calitate, ca urmare a progreselor limitate înregistrate în ceea ce privește reforma administrativă și judiciară. Drept răspuns, recomandările de politică formulate în contextul semestrului european s-au concentrat asupra pieței muncii, a incluziunii sociale, a calității educației, a mediului de afaceri favorabil inovării, a eficienței energetice și a consolidării capacității administrative. Aceste priorități se reflectă în programele finanțate din fondurile ESI în Bulgaria în perioada 2014-2020, fondurile urmând a fi investite în toate cele 11 obiective tematice. Principalele priorități și rezultate Fondurile ESI vor contribui la creșterea ratei de ocupare, la asigurarea unui capital uman de calitate superioară printr-o educație mai bună, la îmbunătățirea calificărilor și a competențelor, la îmbunătățirea sănătății și a asistenței medicale, cu un accent special asupra tinerilor, a vârstnicilor și a grupurilor demografice defavorizate, cum ar fi romii. Bulgaria își propune o creștere de la 63,5 % în 2013 la 76 % în 2020 a ratei ocupării persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani. În cazul persoanelor în vârstă (55-64 de ani), ținta de ocupare pentru anul 2020 este de 53 %, în vreme ce obiectivul pentru 2020 în ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor este de 7 %. Pentru a spori incluziunea socială a persoanelor defavorizate și a părții mai vulnerabile a populației sale, Bulgaria își propune să scoată din sărăcie 260 000 de persoane până în 2020. De asemenea, mai multe mii de copii, inclusiv copii cu dizabilități, urmează să beneficieze de acces facilitat la asistență medicală. Se preconizează că fondurile ESI vor spori calificările a aproximativ 100 000 de persoane, vor ajuta 28 000 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă să găsească locuri de muncă, vor finanța măsuri de formare și pentru ocupare ce vor ajuta 17 000 de tineri și vor oferi învățare pe tot parcursul vieții pentru 160 000 de persoane. În ceea ce privește educația, aproximativ 1 500 de școli vor primi sprijin din fondurile ESI, oferind unui număr de 160 000 de elevi oportunitatea de a-și dezvolta cunoștințele și competențele. Aproximativ 30 000 de studenți din universități vor primi burse, iar mii de elevi din ciclul gimnazial și din cel liceal vor beneficia de orientare profesională și de formare în medii de lucru reale. Fondurile ESI vor contribui la îmbunătățirea mediului de afaceri al Bulgariei, consolidând competitivitatea bazată pe cunoaștere a IMM-urilor. Până în 2020, 1,5 % din PIB-ul Bulgariei ar trebui cheltuit pentru cercetare și dezvoltare. Un cuantum de 528 de milioane EUR din fondurile ESI va sprijini inovarea în întreprinderi, crearea de start-up-uri inovatoare și îmbunătățirea infrastructurii pentru inovare și cercetare. Se vor cheltui fonduri ESI pentru a spori competitivitatea a 3 500 de ferme și 120 de întreprinderi din sectorul forestier și pentru a le face mai respectuoase față de mediu, creând locuri de muncă în zonele rurale, atât în sectorul agricol, cât și în sectoarele neagricole. Peste 4 000 de mici fermieri vor primi sprijin pentru a-și dezvolta fermele, iar 1 630 de tineri fermieri vor primi ajutor la instalare. În sectorul pescuitului, se vor cheltui fonduri ESI pentru investiții și inovare în scopul reducerii impactului negativ al activităților de pescuit asupra mediului marin și pentru a sprijini IMM-urile din sectorul acvaculturii și din cel al prelucrării. Investițiile din fondurile ESI în Bulgaria ar trebui să ducă la o creștere cu 25 % a eficienței energetice în gospodării, industrie, servicii și transporturi. Până în 2020, ponderea energiei 8

din surse regenerabile în consumul final brut de energie din Bulgaria ar trebui să fie de 16 %. De asemenea, se vor investi fonduri ESI în gospodărirea apei și în gestionarea deșeurilor, precum și pentru conservarea resurselor naturale și a biodiversității și pentru prevenirea riscurilor legate de schimbările climatice. Se vor aloca 1,6 miliarde EUR din fondurile ESI pentru modernizarea infrastructurii de transport a Bulgariei, pentru a se realiza conexiuni mai bune între regiuni și cu țările învecinate, pentru îmbunătățirea accesului la servicii și pentru stimularea comerțului și a turismului: se vor construi 190 km de căi ferate TEN-T, 62 km de autostrăzi TEN-T și 8 km de linii de metrou în Sofia, această ultimă realizare urmând să sporească numărul călătoriilor cu metroul de la 80 la 105 milioane pe an până în 2023. Buna guvernanță este una dintre principalele provocări cu care se confruntă Bulgaria. Sunt necesare gestionarea și dezvoltarea adecvate ale resurselor umane din administrația publică și din sistemul judiciar. Din acest motiv, fondurile ESI vor fi mobilizate în vederea dezvoltării unor domenii precum e-guvernanța și e-justiția și pentru crearea unor servicii de calitate pentru cetățeni și întreprinderi. Până în 2020, ar trebui redus cu 50 %, în comparație cu 2013, timpul necesar pentru furnizarea serviciilor de administrație publică, iar durata medie a proceselor penale și civile ar trebui redusă cu 10 %. Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritoriale Din FEDR, din Fondul de coeziune și din bugetele FSE, s-au alocat 612 milioane EUR pentru instrumente financiare, cu 70 % mai mult decât în perioada 2007-2013. Cea mai mare parte a sprijinului va fi direcționată către eficiența energetică, sectorul deșeurilor și cel al apei, IMMuri, dezvoltare urbană și turism. De asemenea, Bulgaria s-a alăturat Inițiativei pentru IMMuri, contribuind cu 102 milioane EUR. Totodată, fondurile ESI vor fi utilizate pentru a contribui la dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității în zonele rurale și în zonele dependente de pescuit, creând 600 de locuri de muncă. O treime din populația rurală a Bulgariei urmează să beneficieze de infrastructura îmbunătățită cu ajutorul fondurilor ESI. Informații-cheie Politica de coeziune (FSE, FEDR, FEADR FEPAM ETC FC, YEI) Număr de programe 7 (naționale) 1 1 8 Fonduri disponibile 7 422 791 277 2 366 716 966 88 066 622 701 131 995 3 (EUR) 2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESI Trei dintre condiționalitățile ex ante specifice pentru FEPAM și 7 dintre cele 11 condiționalități ex ante tematice rămân neîndeplinite, mai ales în ceea ce privește specializarea inteligentă, apa, transporturile, sănătatea și creșterea digitală, dar și condiționalitatea ex ante generală crucială referitoare la achizițiile publice. Totuși, Bulgaria a stabilit planuri de acțiune pentru punerea în aplicare, până cel târziu la sfârșitul anului 2016, a tuturor condiționalităților sale ex ante. 3. Gestionarea fondurilor ESI Programarea, gestionarea, monitorizarea și controlul programelor finanțate din fondurile ESI în Bulgaria sunt de competența viceprim-ministrului responsabil cu gestionarea fondurilor UE, precum și a unității centrale de coordonare din cadrul Consiliului de miniștri. Viceprimministrul coordonează și prezidează activitatea Consiliului pentru coordonarea gestionării fondurilor UE, care implică toate ministerele responsabile cu fondurile UE. 3 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Bulgaria. 9

Diferitele programe finanțate din fondurile ESI includ măsuri de consolidare a capacității administrative a organismelor responsabile cu coordonarea, gestionarea, implementarea, plățile și controalele. De asemenea, beneficiarii proiectelor, cum ar fi localitățile, sistemul judiciar și beneficiarii instituționali din sectorul transporturilor, sunt eligibili pentru a primi asistență în vederea consolidării capacității lor administrative. Instituții financiare internaționale precum Banca Europeană de Investiții, Banca Mondială și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare oferă expertiză. 4. Simplificare pentru beneficiari Autoritățile bulgare depun eforturi pentru a reduce sarcina administrativă pentru beneficiarii proiectelor, digitalizând ori de câte ori este posibil comunicarea dintre beneficiari și autoritățile de management. Acest lucru implică transmiterea electronică a propunerilor de proiecte și a rapoartelor referitoare la proiecte, precum și simplificarea și eficientizarea procedurilor administrative. De exemplu: formularele de cerere și de raportare vor fi standardizate, vor fi introduse norme privind costurile simplificate în contextul raportării cheltuielilor, iar diferitele organisme de audit și inspecție își vor coordona inspecțiile. 10

1. Fondurile ESI în Croația Provocări economice și sociale în contextul fondurilor ESI Recesiunea prelungită a redus PIB-ul real al Croației cu aproximativ 12,5 %, în timp ce rata șomajului s-a dublat de la 8,6 % în 2008 la 17,3 % în 2014. Ultimii ani au evidențiat necesitatea unor modificări structurale, în special pentru a aborda dezechilibrele fiscale, pentru a pune în aplicare reforma pieței muncii, pentru a dezvolta sisteme de protecție socială și de sănătate sustenabile, pentru a îmbunătăți mediul de afaceri și pentru a reforma administrația de stat și sistemul judiciar. Autoritățile naționale au realizat un set de reforme ca parte a semestrului european. O proporție semnificativă din alocarea de 10 676 de miliarde EUR din fondurile ESI pentru perioada 2014-2020 a fost alocată pentru realizarea de reforme și pentru îndeplinirea obiectivelor naționale din cadrul Strategiei Europa 2020. Principalele priorități și rezultate Fondurile ESI vor fi utilizate pentru stimularea cercetării, dezvoltării și inovării în Croația, astfel încât economia Croației să devină mai inovatoare și mai competitivă, și pentru a ajuta această țară să își respecte angajamentul național de a cheltui 1,4 % din PIB pentru cercetare și dezvoltare până în 2020 (cifra pentru 2012 fiind 0,75 %). De asemenea, Croația își propune să crească valoarea adăugată per angajat în IMM-uri cu 50% până în 2023. Croația are una dintre cele mai mici rate de participare pe piața muncii înregistrate în UE, fiind afectați în special tinerii, lucrătorii slab calificați, lucrătorii în vârstă și femeile. Obiectivul național al Croației, de îndeplinit până în 2020, este o rată de ocupare de 65,2 % (cifra fiind de 55,4 % în 2012), cu un accent special pe creșterea capacității de inserție profesională a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare profesională. În acest context, fondurile ESI vor aborda lipsa corelării ofertei cu cererea de competențe ale lucrătorilor prin reforma învățământului terțiar și a serviciului public de ocupare a forței de muncă, precum și prin sprijinul acordat pentru învățământul profesional și tehnic și pentru învățarea pe tot parcursul vieții. De asemenea, se vor cheltui fonduri pentru sprijinirea activităților independente și pentru reducerea șomajului de lungă durată. Croația va cheltui fonduri ESI pentru construirea unei infrastructuri care poate stimula creșterea economică: accentul va fi pe dezvoltarea rețelelor-cheie (TEN-T), pe transportul urban sustenabil și pe facilitarea accesului la regiuni. În plus, Croația își propune ca 53 % dintre gospodării să beneficieze de acoperire de bandă largă până cel târziu în 2023 (față de 33 % în 2013). De asemenea, se vor investi fonduri ESI în punerea în aplicare a acquis-ului UE în materie de mediu: obiectivul este ca, până cel târziu în 2023, un milion de locuitori să beneficieze de o alimentare mai bună cu apă și de servicii îmbunătățite de epurare a apelor reziduale. Totodată, fondurile vor fi utilizate pentru a reduce proporția de deșeuri urbane depozitate la groapa de gunoi de la 83 % (în 2012) la 35 %, pentru a institui 40 % din cadrul de gestionare Natura 2000 al Croației și pentru a pune informațiile privind calitatea aerului la dispoziția întregii populații din zonele urbane. Se vor investi peste 160 de milioane EUR din fondurile ESI în producția de energie din surse regenerabile, în timp ce cererea medie anuală de energie pentru încălzire și răcire în clădirile publice modernizate ar trebui să ajungă la 50 kwh/m 2 până în 2023 (cifra pentru 2013 a fost de 250 kwh/m 2 ). Croația se confruntă cu provocări sociale, sub forma unor niveluri ridicate de sărăcie și excluziune socială; obiectivul național este de a reduce numărul de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială cu 150 000 până în 2020. În acest scop, vor fi investite fonduri ESI în promovarea integrării pe piața muncii și a integrării sociale a grupurilor vulnerabile, în îmbunătățirea accesului la asistența medicală, în îmbunătățirea accesului la servicii sociale de înaltă calitate, inclusiv sprijin pentru trecerea de la servicii 11

instituționale la servicii în cadrul comunității, în prevenirea și combaterea discriminării, în dezvoltarea antreprenoriatului social și în punerea în aplicare a proiectelor de regenerare urbană. În sfârșit, vor fi utilizate fonduri ESI în sprijinul reformei naționale a administrației publice din Croația, prin gestionarea mai bună și eficace a finanțelor publice, reducerea procedurilor inutile, dezvoltarea e-administrației și lupta împotriva corupției. În plus, va fi dezvoltat în continuare dialogul cu partenerii sociali și cu societatea civilă, iar sistemul de justiție va fi eficientizat prin accelerarea procedurilor juridice și prin asigurarea imparțialității. Fondurile ESI vor contribui la sporirea competitivității și a caracterului respectuos față de mediu ale producției de alimente și ale sectorului acvaculturii și pescuitului din Croația. Se vor utiliza fonduri pentru restructurarea și modernizarea a peste 1 800 de ferme, pentru a oferi ajutor la instalare unui număr minim de 1 000 de tineri fermieri, îmbunătățindu-se astfel rata de reînnoire a generațiilor în zonele rurale, precum și pentru sprijinirea utilizării de contracte de gestionare a biodiversității care să vizeze peste 101 000 ha de terenuri agricole. De asemenea, Croația își propune să realizeze o dezvoltare regională echilibrată și să reducă rata de încetinire a creșterii economice în zonele rurale, inclusiv prin dezvoltarea de activități economice alternative. În plus, se vor utiliza fonduri ESI pentru îmbunătățirea și diversificarea economiei locale în zonele de costiere, pentru consolidarea potențialului de creștere al țării în sectorul marin și în cel maritim, pentru sporirea sustenabilității pescuitului și acvaculturii și pentru consolidarea ecosistemelor și biodiversității acvatice. În special, se preconizează o creștere cu 400 % a volumului producției din acvacultură. Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritoriale Croația preconizează că va aloca peste 440 de milioane EUR din fondurile ESI pentru instrumente financiare care oferă sprijin pentru IMM-uri, cercetare, dezvoltare și inovare, eficiență energetică, transport urban, activități independente și antreprenoriat social. Având în vedere că, în perioada de programare anterioară, Croația nu a avut instrumente financiare, acesta este un program ambițios. Croația trebuie să analizeze mai îndeaproape posibilitatea de a utiliza instrumente financiare în domeniul TIC, în cel al dezvoltării urbane și în cel al infrastructurii de transport. Croația va aloca cel puțin 400 de milioane EUR pentru investiții teritoriale integrate, de utilizat pentru dezvoltarea urbană durabilă, și pentru proiecte de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității în zonele rurale, în zonele de pescuit și în zonele maritime. Strategiile de dezvoltare locală din cadrul LEADER vor viza 1,5 milioane de persoane din zonele rurale în perioada de programare 2014-2020. Informații-cheie Politica de coeziune (FSE, FEDR, FC, YEI) FEADR FEPAM ETC Număr de programe 2 (naționale) 1 1 9 Fonduri disponibile (EUR) 8 463 255 776 2 026 222 500 252 643 138 1 201 084 956 4 2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESI Înainte de sfârșitul anului 2016, Croația va fi adoptat un set de strategii și planuri de investiții pentru a îndeplini condiționalitățile ex ante pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESI. Printre altele, Croația intenționează să adopte o strategie de specializare inteligentă, strategii pentru banda largă și strategii digitale, o strategie pentru managementul riscurilor naturale, o strategie de stabilire a prețului apei, un plan de management al bazinului hidrografic, planuri de gestionare a deșeurilor și programe de prevenire a producerii 4 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Croația. 12

deșeurilor, o strategie integrată de transport, un plan general pentru spitale, un program pentru dezvoltarea sistemului de învățământ profesional și tehnic și o strategie de dezvoltare pentru administrația publică. Două dintre condiționalitățile ex ante specifice pentru FEPAM, legate de capacitatea administrativă pentru implementarea controalelor și raportarea referitoare la capacitatea de pescuit sunt îndeplinite doar parțial; planurile de acțiune pentru îndeplinirea acestor condiționalități ar trebui puse în aplicare până la 31 decembrie 2016. 3. Gestionarea fondurilor ESI Un comitet de coordonare național (guvernamental) va coordona punerea în aplicare a celor patru programe naționale și a programelor de cooperare teritorială europeană. Având în vedere creșterea bruscă a alocărilor din fondurile ESI pentru Croația în perioada 2014-2020, ar trebui să crească substanțial capacitățile tehnice și administrative, atât în cadrul sistemului de gestionare și control, cât și la nivelul beneficiarilor. 4. Simplificare pentru beneficiari Vor fi dezvoltate diferite instrumente, inclusiv un site pentru beneficiari și un mecanism coordonat pentru furnizarea de informații privind fondurile ESI, și vor fi simplificate procedurile pentru prezentarea și selectarea proiectelor. De asemenea, Croația intenționează să utilizeze o opțiune de costuri simplificate. 13

1. Fondurile ESI în Cipru Provocări economice și sociale în contextul fondurilor ESI Primirea de către Cipru a unui pachet financiar de 10 miliarde EUR (format din 9 miliarde EUR în cadrul Mecanismului european de stabilitate și 1 miliard EUR de la FMI) a fost condiționată de aplicarea unui program de ajustare economică vizând perioada 2013-2016. În contextul unui mediu economic care încă prezintă provocări, Ciprul înregistrează întârzieri în ceea ce privește îndeplinirea unora dintre obiectivele sale naționale din cadrul Strategiei Europa 2020. De exemplu, în prezent, rata de ocupare și rata sărăciei sunt destul de departe de obiectivele naționale. Deși cei doi indicatori privind educația din cadrul Strategiei Europa 2020 s-au îmbunătățit în 2014 și ambii sunt în concordanță cu obiectivele naționale, în Cipru se înregistrează cea mai redusă capacitate de inserție profesională a proaspeților absolvenți din UE (64,9 % față de media UE de 80,7 % pentru anul 2013). Procentajul din PIB cheltuit de Cipru pentru cercetare și dezvoltare rămâne ușor sub obiectivul național. Indicatorii climatici ai Strategiei Europa 2020 sunt cei preconizați: indicatorul eficienței energetice pentru 2013 a depășit obiectivul intermediar anual, iar indicatorul privind sursele de energie regenerabile a înregistrat performanțe satisfăcătoare. Totuși, performanța de mediu a Ciprului rămâne foarte slabă, în special în ceea ce privește gestionarea deșeurilor solide, în cazul cărora nivelurile de reciclare sunt scăzute. Principalele priorități și rezultate Programele finanțate din fondurile ESI pentru perioada 2014-2020 sunt concepute în jurul a trei priorități-cheie: 1) competitivitate; 2) ocuparea forței de muncă și incluziunea socială și 3) utilizarea sustenabilă și protejarea resurselor naturale. Fondurile ESI vor fi utilizate pentru diversificarea structurii economiei și pentru a spori competitivitatea economiei prin consolidarea inovării în întreprinderi și prin încurajarea cooperării dintre întreprinderi și structurile de cercetare din zonele identificate în strategia de specializare inteligentă. Se vor promova spiritul antreprenorial și competitivitatea IMMurilor, în special în sectorul turistic, în cel alimentar și în cel al acvaculturii (se preconizează o creștere a producției cu 46 %). Se preconizează că fondurile ESI vor sprijini peste 600 de IMM-uri și vor crea 1 200 de noi locuri de muncă, în vreme ce proporția din PIB cheltuită pentru cercetare și dezvoltare ar trebui să crească de la 0,47 % din PIB în 2012 la 0,5 % în 2020, având totodată un efect de mobilizare asupra investițiilor private. De asemenea, fondurile ESI vor sprijini investițiile în sectorul pescuitului, în scopul reducerii impactului negativ al activităților de pescuit asupra mediului marin și pentru a sprijini IMM-urile care își desfășoară activitatea in sectorul acvaculturii și în cel al prelucrării. Ciprul intenționează să stimuleze e-guvernanța și antreprenoriatul digital prin investiții în TIC și să sporească utilizarea ITC de către IMM-uri. De asemenea, Ciprul preconizează că acoperirea de bandă largă de mare viteză va ajunge la 50 % dintre gospodării și că utilizarea TIC de către public și IMM-uri va crește cu 10 %, respectiv cu 6 %. Fondurile ESI vor investi în ocuparea forței de muncă și în coeziunea socială, contribuind la sporirea oportunităților pentru ocuparea forței de muncă și concentrându-se asupra unor grupuri vulnerabile precum șomerii, șomerii de lungă durată și, mai ales, tinerii. De asemenea, pentru sprijinirea acestui din urmă grup va fi folosită și inițiativa Locuri de muncă pentru tineri (YEI). Se preconizează că peste 14 000 de șomeri vor beneficia de intervențiile din fondurile ESI, majoritatea lor (9 000) fiind tineri. Dintre aceștia, 5 800 vor primi sprijin în cadrul YEI, iar ceilalți vor primi sprijin din FSE. Se preconizează că, datorită sprijinului din fondurile ESI, vor crește participarea pe piața muncii și rata de ocupare, pentru a îndeplini obiectivul de 75-77 % în 2020 (cifra pentru 2014 a fost 67,3 %). De asemenea, se preconizează că finanțarea ESI va îmbunătăți administrația publică. În plus, va crește incluziunea socială, persoanele vulnerabile fiind ajutate să participe pe piața muncii și 14

sprijinind înființarea a 180 de întreprinderi sociale. Toate acestea vor permite Ciprului să își îndeplinească obiectivul de a reduce sărăcia la 19,3 % în 2020 (de la 27,8 % în 2013). Totodată, se preconizează că fondurile ESI vor contribui la îmbunătățirea învățării pe tot parcursul vieții și a învățământului profesional și tehnic, în special prin apropierea ofertei de competențe de nevoile pieței muncii. Fondurile vor ajuta Ciprul să treacă la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, promovând eficiența energetică (obiectivul pentru 2020 este de 14,3 %, față de 12,3 % în 2011) și consumul de energie din surse regenerabile (13 % în 2020, față de 7,7 % în 2011). În plus, circa 3 500 de gospodării vor fi ajutate să își amelioreze consumul de energie, trecând la o clasă de eficiență energetică superioară. Se vor cheltui fonduri ESI pentru a aborda necesitatea presantă ca Ciprul să îndeplinească cerințele UE referitoare la gestionarea deșeurilor solide și lichide. Se preconizează că Ciprul își va crește rata de reciclare la 50 %, iar 2 300 de gospodării (în termeni de populație echivalentă) vor beneficia de servicii îmbunătățite de epurare a apelor reziduale. De asemenea, se vor utiliza fonduri ESI pentru completarea investițiilor în portul TEN-T al Ciprului și în conexiunile acestui port. Prin urmare, se preconizează că transportul de mărfuri va crește de la 300 000 la 1 milion TEU. Îmbunătățirile aduse mobilității transportului urban, în special în Nicosia, ar trebui să ducă la dublarea numărului de persoane care utilizează transportul public. Sprijinul din FEADR se va concentra asupra investițiilor menite a promova gestionarea și utilizarea sustenabile ale resurselor naturale, conservarea biodiversității, adaptarea la schimbările climatice și crearea de noi locuri de muncă în zonele rurale. Sprijinul din FEPAM se va concentra asupra protecției și reabilitării resurselor biologice marine. Utilizarea instrumentelor financiare și a instrumentelor teritoriale Ciprul a indicat că se vor aloca 15 milioane EUR pentru instrumente financiare destinate sprijinirii IMM-urilor. Au fost lansate evaluări ex ante menite a stabili potențialul schemelor de capital, de împrumut și de garantare pentru sprijinirea IMM-urilor, pentru TIC, pentru sectorul energetic și pentru investițiile în mediu și transporturi. Ciprul a alocat un cuantum considerabil (20 % din finanțarea FEDR, aproximativ 60,2 milioane EUR) pentru dezvoltarea urbană durabilă. Scopul este promovarea măsurilor integrate menite a aborda provocările economice, de mediu și sociale care afectează cele patru orașe principale ale țării. Această sumă depășește cu mult procentajul minim, de 5 %, impus de legislația UE. Nu se vor implementa investiții teritoriale integrate. Pe de altă parte, în cadrul programelor finanțate din FEADR și FEPAM, se va desfășura dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității. Informații-cheie Politica de coeziune (FSE, FEDR, FC, YEI) FEADR FEPAM ETC Număr de programe 2 (naționale) 1 1 5 Fonduri disponibile (EUR) 702 401 708 132 244 377 39 715 209 526 153 917 5 2. Condiții prealabile pentru utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESI Condiționalitatea ex ante specifică FEPAM privind rapoartele referitoare la capacitatea de pescuit a fost parțial îndeplinită și este în curs de elaborare un plan de acțiune. Dintre cele 11 condiționalități ex ante tematice, cinci nu au fost îndeplinite. Cea mai importantă dintre ele se referă la rețeaua de bandă largă, la stabilirea prețului apei și la planurile pentru bazinele 5 Aceasta este suma totală a finanțării UE pentru programele de cooperare teritorială europeană (ETC) la care participă Ciprul. 15

hidrografice, inclusiv la reciclarea și reutilizarea deșeurilor. Se elaborează planuri de acțiune și se stabilesc termenele-limită pentru realizare. Condiționalitatea ex ante generală referitoare la statistici și indicatori nu a fost îndeplinită, dar a fost elaborat un plan de acțiune pentru implementarea ei până în decembrie 2015. 3. Gestionarea fondurilor ESI Numărul programelor din Cipru nu s-a schimbat față de perioada de programare 2007-2013. Această țară a instituit o autoritate de management unică (Direcția generală pentru programe europene, coordonare și dezvoltare) și un comitet de monitorizare comun pentru coordonarea programelor finanțate din FEDR/Fondul de coeziune și FSE, pentru toate programele fiind utilizat un sistem de informații unic. 4. Simplificare pentru beneficiari Autoritățile din Cipru intenționează să utilizeze într-o măsură mai mare metodologiile legate de costurile simplificate și să modernizeze sistemul de informații dedicat. De asemenea, autoritățile cipriote intenționează să sporească utilizarea formularelor electronice, să îmbunătățească interoperabilitatea serviciilor administrative naționale în scopul eliberării automate și să reducă numărul documentelor și certificatelor necesare. 16

1. Fondurile ESI în Republica Cehă Provocări economice și sociale în contextul fondurilor ESI Tendințele macroeconomice actuale sunt pozitive: economia cehă a revenit la creștere în 2014, după doi ani de contracție. Totuși, se preconizează că tendințele demografice negative vor determina creșterea pe termen lung atât a cheltuielilor cu pensiile, cât și a cheltuielilor cu asistența medicală. În prezent, economia depinde de grupul inovatorilor moderați și se preconizează că va urca de-a lungul lanțului valoric. Șomajul continuă să scadă, dar piața muncii este caracterizată de participarea scăzută a anumitor grupuri și de lipsa corelării ofertei cu cererea de competențe. Analiza obiectivelor din cadrul Strategiei Europa 2020 pentru Republica Cehă indică decalaje semnificative la nivel național și regional în ceea ce privește creșterea cheltuielilor pentru cercetare și inovare (în special în ceea ce privește investițiile private), sporirea eficienței energetice, reforma învățământului terțiar, combaterea corupției și aplicarea corectă a normelor privind achizițiile publice. Recomandările de politică ale UE, ca parte a semestrului european, propun instituirea unui registru central de contracte de achiziții publice, punerea în aplicare corespunzătoare a unui plan anticorupție, adoptarea unei reforme a învățământului superior și creșterea participării la educație a copiilor defavorizați (în special romi). Principalele priorități și rezultate În perioada 2014-2020, fondurile ESI vor fi utilizate pentru a spori competitivitatea și capacitatea de inovare a economiei cehe prin investirea a 2,5 miliarde EUR în cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare. Țara recuperează decalajul investițiilor în cercetare și dezvoltare, în urma creșterii alocărilor din fondurile ESI, și se preconizează că își va majora cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare la 2,97 % ca procentaj din PIB în 2020. Investiția va fi utilizată pentru a stimula structurile și capacitatea de cercetare și inovare și pentru a îmbunătăți cooperarea dintre sectorul cercetării, întreprinderi și învățământul terțiar. Peste 2 miliarde EUR (1,4 % din PIB) vor fi utilizate ca principala sursă de finanțare pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Intensitatea utilizării energiei și a resurselor a industriei cehe (în special cărbune) este una dintre cele mai ridicate din UE. Se preconizează că principalele realizări în acest domeniu vor fi o creștere a producției de energie din surse regenerabile (cu 83 MW) și o reducere a nivelului de gaze cu efect de seră (cu 920 000 de tone de CO 2 /an). Fondurile ESI vor contribui cu 2,8 miliarde EUR la protecția mediului și la utilizarea eficientă a resurselor. Investiția va fi cheltuită pentru: îmbunătățirea calității apei (de exemplu, 150 000 de persoane în plus vor beneficia de o mai bună alimentare cu apă), gestionarea deșeurilor (de exemplu, o creștere anuală cu 700 000 de tone a capacității de reciclare a deșeurilor), calitatea aerului, îmbunătățirea biodiversității, introducerea în circuitul agriculturii ecologice a 400 000 ha de teren și sprijinirea fermierilor în vederea îndeplinirii angajamentelor de agromediu și legate de climă referitoare la 870 000 ha de teren. Prin utilizarea unor metode de producție mai eficiente și care nu dăunează mediului, FEPAM va spori sustenabilitatea sectorului pescuitului și acvaculturii din Cehia. În ceea ce privește transportul, o alocare de 6,2 miliarde EUR va sprijini transportul sustenabil și va contribui la eliminarea ambuteiajelor din infrastructurile rețelelor majore. De asemenea, acest lucru va contribui la acoperirea lacunelor din rețelele TEN-T și va îmbunătăți interoperabilitatea rețelei feroviare. Se vor reconstrui sau moderniza 140 km de linii de cale ferată, contribuindu-se la o trecere semnificativă la mobilitatea sustenabilă. Îmbunătățirea infrastructurii va face ca regiunile țării să fie mai accesibile și va crește numărul persoanelor care utilizează transporturile publice în marile orașe. A fost alocată o finanțare din fondurile ESI de 200 de milioane EUR pentru modernizarea și securizarea rețelelor de transport de înaltă tensiune. 17