FOTO Ce spun producatorii materialului termoizolant, dupa ce Daea a anuntat ca anul acesta vor aparea primele case izolate termic cu lana Daciana Mitrache, Ministrul Agriculturii vrea sa se intalneasca cu constructori de case de lemn din Germania si Belgia si producatori romani de saltele de lana pentru termoizolarea locuintelor, in vederea realizarii unei viitoare colaborari. GALERIE FOTO Petre Daea vrea locuinte izolate cu un material realizat in mare parte pe baza de lana, ca un ajutor pe care sa-l ofere in primul rand oierilor, care se plang de ani de zile ca nu au piata de desfacere pentru acest produs. Ministrul Agriculturii a anuntat ca va avea intalniri, in acest sens, zilele urmatoare, cu constructori de case de lemn din Germania si Belgia si producatori romani de material termoizolant, pentru a pune bazele unei colaborari. A omis insa sa spuna ca, cel putin in acest moment, oierii romani nu vor avea nici un castig de pe urma acestei cooperari. Pentru ca producatorii materialului termoizolat nu au cum sa obtina lana din Romania.
Tara noastra nu are niciun centru de tratare si spalare a lanii, o problema care a reiesit si in urma programului pilot de cercetare care a dus la obtinerea materialului termoizolant din lana. Lana romaneasca este exportata pentru a fi spalata, iar producatorii importa lana pentru a realiza materialul amintit. In plus, nu exista nici legislatie care sa ajute la infiintarea unui astfel de centru.,,nu machete, case pur si simplu", a precizat ministrul ca se vor construi in acest an, amintind ca in tara exista cativa producatori care fac saltele de diferite marimi, grosimi si densitati din lana pentru termoizolarea cladirilor, in Maramures - la Sighet, in Bacau, Bistrita si in Valcea. Revenind la subiectul,,lana", ajutorul de minimis pentru vanzarea acestui produs, promis de anul trecut, inca nu a fost implementat. Vara trecuta, ministrul Agriculturii preciza ca exista in lucru un proiect legislativ care ii are in vedere pe crescatorii de oi care ar urma sa primeasca un leu per kilogram de lana, pana la maxim 15.000 de euro. Tot atunci, se vorbea si despre intentia Guvernului de a construi centre de colectare a lanii, cu bani din fondul suveran pentru investitii, desi astfel de unitati exista, precum si implementarea unui proiect cu fonduri europene, prin schema de ajutor de minimis:,,sprijin acordat microintreprinderilor si intreprinderilor mici din spatiul rural pentru infiintarea si dezvoltarea activitatilor economice neagricole". 3 milioane de lei finantare de la stat pentru solutia naturala de izolare a constructiilor Termoizolantul din lana, o premiera pentru Romania, a fost realizat in urma unui proiect pilot derulat pe parcursul a doi ani, 2017-2018, cu finantare prin Ministerul Cercetarii si Inovarii. 3 milioane de lei au primit sapte parteneri din diverse domenii pentru a analiza tendintele pe plan mondial, european si national in procesarea lanii si utilizarea acestei materii prime in materiale cu aplicabilitate in domeniul constructiilor, printre altele. Singurul producator, din acest parteneriat, a fost o companie din Ramnicu Valcea, Minet SA. Alaturi de experti din cadrul a sase institute de cercetare din Romania, firma valceana a derulat programul pilot dedicat ultilizarii lanii naturale in domeniul constructiilor civile. Proiectul a urmarit producerea unor materiale de constructii ecologice si sustenabile care sa integreze produse din lana cu proprietati multiple, in asa fel incat sa aiba cele mai bune calitati termoizolatoare, fono izolatoare si fono absorbante. Cerintele de performanta au avut in vedere de la aspectul vizual, la costuri, usurinta de instalare, durabilitate, capacitatea de curatare, stabilitatea dimensionala, rezistentele mecanice, greutatea si rezistenta la impact si la abraziune.
Ideea a avut la baza obiectivul general al Uniunii Europene de a trece la o resursa mai eficienta, economica, ecologica si competitiva, cu emisii reduse de Carbon pentru o crestere durabila si sustenabila. Produsele textile tehnice pe baza de fibre de lana indeplinesc aceste critierii, fiind dovedite performantele lor umido termice si acustice - panouri termo/ fono/ izolatoare, dar si faptul ca sunt prietenoase cu mediul, reciclabile si cu o amprenta de carbon foarte scazuta. Prin parteneriatul derulat, MINET SA Ramnicu Valcea a devenit initiator al acestui demers.,,am facut parte din consortiul care a cercetat aplicabilitatea acestor produse in industria constructiilor", ne-a declarat Cezar Bulacu, director cercetare si dezvoltare in cadrul MINET SA. Prototipurile, realizate la Valcea, medaliate cu aur la targurile internationale de inventica,,s-a facut un proiect finantat de Ministerul Cercetarii pentru a se gasi o utilitate lanii nevandute, in industria farmaceuticii sau industria constructiilor. Toate materialele produse in urma acestor cercetari au fost realizate in compania noastra, testarile - termice, acustice, de foc etc. au fost efectuate la noi, iar de aici mergeau la institutele de cercetare, implicate in proiect, pentru noi testari. Si, de fiecare data, am reluat productia pentru imbunatatirea materialului realizat", ne-a explicat reprezentantul MINET SA. Au luat nastere in acest mod asa-zisele saltele pentru izolarea constructiilor, din lana.,,la final, am gasit produsul optim, si din punct de vedere al calitatii tehnice, dar si al rentabilitatii economice" - prototipuri cu care s-au obtinut o serie de medalii si certificari in cadrul targurilor internationale de inventica, precum cel de la Iasi - Romania sau de la Istanbul - Turcia (unde s-a obtinut medalia de aur pentru cel mai ecologic material) ori din Croatia.
Producatorii romani sustin ca nu au fost invitati la intalnirea cu nemtii si belgienii Reprezentantii singurului producator al acestui material termoizolant din judetul Valcea, Minet SA, au recunoscut ca nu au primit nici o invitatie la intalnirea ministrului cu oaspetii din Belgia si Germania.,,Deocamdata nu am fost contactati de Ministerul Agriculturii, legat de intalnirea cu ministrul Petre Daea pe aceasta tema, pe care tot din mass-media am retinut ca urmeaza sa o organizeze impreuna cu cei din Belgia si Germania. Dar, printr-un consilier al ministrului, am fost intrebati in ce stadiu suntem cu agrementele tehnice, cu documentatiile prin care putem sa comercializam acest material. Asa cum le-am explicat si dumnealor, in februarie - martie, acest an, se intruneste o comisie, prilej cu care putem depune si noi documentatia de agrementare a acestui material, pentru a putea fi comercializat apoi", ne-a mai spus Cezar Bulacu. Izomin - unul din prototipurile patentate, va fi lansat la cel mai mare targ din Europa, la Frankfurt In acest an, MINET SA, de aceasta data singura, va lansa in luna mai, la Targul de la Frankfurt din Germania, unul din produsele patentate, pe care l-a transformat in brand - Izomin:,,Vrem sa-l promovam in strainatate, cu ocazia celui mai mare targ de textile din Europa, cel din Frankfurt", ne-a marturisit Cezar Bulacu.,,Izomin" reprezinta unul dintre prototipurile realizate in urma proiectului pilot.,,lana grosiera, care nu mai are alta intrebuintare, neavand o rezistenta constanta, motiv pentru care nu este folosita in alte domenii, si-a gasit cea mai buna intrebuintare in constructii", ne-a mai spus reprezentantul MINET SA.
Cerere pentru materialul termoizolant exista, deocamdata, doar in Vest,,Ne dorim sa-l comercializam, dar deocamdata in Romania nu exista cerere pe piata pentru acest material izolant in constructii, exista insa in Europa de Vest. Din acest an, Uniunea Europeana a impus noi cerinte in domeniul constructiilor sustenabile si ecologice. Iar materialele, precum cele dezvoltate prin proiectul pilot de cercetare de la noi, sunt noile solutii pentru cladirile care se vor construi sub egida ultimelor cerinte UE. Iar noi avem posibilitatea sa producem in acest moment un astfel de material", am mai aflat de la Cezar Bulacu Una dintre cerintele proiectului pilot de cercetare a constat in dezbateri in intreaga tara, la care au participat constructori, crescatori de animale, persoane interesate sa produca sau sa comercializeze astfel de materiale,,,de la Constanta pana la Suceava si de la Timisoara pana la Iasi sau Neamt". Orice investitor interesat de un astfel de business poate obtine rezultatele din urma acestui proiects. 80% din cantitatea de lana nespalata merge la export Informatiile din ultimii ani arata ca in Romania exista peste 13 milioane de oi, dar si ca valorificarea lanii se realizeaza prin export. Anual, peste 80% din cantitatea de lana nespalata este exportata catre Turcia, China si India si asta pentru ca, in Romania, in acest moment, nu exista nici un centru de spalare a lanii. Aceasta este una dintre problemele identificate si in cadrul programului pilot de cercetare. S-a concluzionat cu acea ocazie ca, pentru a se rezolva problemele existente, este nevoie de investitii in tehnologia de spalare si tratare a lanii in prima etapa, iar apoi trebuie sa se investeasca in tehnologia de transformare a acestei fibre in materiale naturale propice constructiilor sau altor domenii - etapa care la Valcea, cel putin, si-a gasit rezolvare.
Lipsa statiilor de epurare si spalare a lanii reprezinta de fapt cea mai importanta dintre problemele acestui proces, singura zala lipsa in lantul dintre crescatorii romani de ovine si producatorii care folosesc lana ca materie prima. Vaideeni - vechi centru pastoresc, se lauda cu lana,,suficienta" pe stoc La Vaideeni, tot in judetul Valcea, inca mai exista un centru puternic de pastorit care incearca de ani buni, in colaborare cu alte centre similare din tara, precum cel de la Novaci - Gorj, sa creeze un cluster in care sa se realizeze colectarea, spalarea si productia lanii, dar initiatorii s-au lovit de imposibilitatea de a gasi finantare, pe diverse proiecte si de lipsa unor reglementari legislative in domeniu. Primarul comunei Vaideeni, Achim Daniel Baluta, ne-a precizat ca zona pe care o administreaza are,,lana pe stoc suficienta". Si nu sunt singurii. La nivel de tara, oierii se plang ca nu au cui vinde lana. Nici colectorii nu sunt interesati sa creeze un centru pentru spalare, fiindca, spun ei, nu au ce face cu lana. De aceea, ajunge sa fie exportata si apoi importata, dupa spalare, ca materie prima. Daca s-ar rezolva problema centrului pentru tratarea si spalarea lanii, s-ar crea astfel un mediu propice pentru producatorii interesati sa comercializeze materiale din lana ca si izolant in constructiile civile. Despre MINET SA MINET GROUP este cel mai important producator de textile netesute si asternuturi din Romania cu peste 350 de angajati si o cifra de afaceri de 40 de milioane de Euro. Compania a fost infintata in anul 1981. Grupul MINET, cu sediul in Ramnicu Valcea, este impartit, ca si domeniu de activitate, in patru segmente de afaceri: reciclarea materialelor textile postindustriale, productia de textile tehnice (netesute, fertru, geotextile, etc.), productia textilelor de uz caznic (perne, pilote, saltele, etc) si comertul cu fibre sintetice si natural, produsele fiind destinate industriei mobilei tapitate, cum este vata pentru umplutura canapelelor, industriei
auto -f ertru insonorizant, producatorilor de saltele - fertru dur, dar si industriei constructiilor - gropi de gunoi, cai ferate, autostrazi, etc..,,am gasit inspiratia in lucrurile simple, in frumoasele cai romanesti de a reveni intotdeauna la ceea ce conteaza cel mai mult: natura. Noi credem in designul sau complex, care a fascinat ochii si mintile timp de secole. De la inceput, natura a reusit sa ne ofere adapost si materiale pentru a construi tot ceea ce aveam nevoie, dar nu a fost suficient. Am crescut prin schimbari, am inceput sa cream o lume sintetica si am lasat in urma calea naturala de a trai. Acum e timpul sa ne intoarcem la asta. Acesta este motivul pentru care am creat Izomin, o solutie naturala de izolare, realizata din peste 85% lana pura de oaie", se arata in flyerul de promovare al IZOMIN-ului.