CONSILIUL UNIUNII EUPENE Bruxelles, 21 octombrie 2010 (25.10) (OR. en) 15302/10 (consolidated version) CO EUR-PREP 57 POLGEN 165 ECOFIN 649 NOTĂ Sursă: Grupul operativ instituit de Consiliul European din martie 2010 Destinatar: Consiliul European Subiect: Raport final al grupului operativ În anexă, se pune la dispoziția delegațiilor raportul final al grupului operativ, astfel cum a fost solicitat de către Consiliul European din 25-26 martie și din 17 iunie 2010. Anexă: 15302/10 ct/lt/nb 1
Raport final al grupului operativ către Consiliul European PARTEA 1: REZUMAT Criza financiară și mai recentele tulburări de pe piețele datoriilor suverane au subliniat în mod clar provocările cu care se confruntă guvernanța economică a Uniunii Europene. Pentru a răspunde acestor provocări, este necesară o schimbare fundamentală în ceea ce privește guvernanța economică europeană, proporțională cu gradul de integrare financiară și economică deja realizată prin uniunea monetară și piața internă. În raportul grupului operativ se recomandă abordarea gradului ridicat de interdependență economică, în special în zona euro, cu menținerea, în același timp, a responsabilităților naționale în domeniul politicilor fiscale și economice. Aceste recomandări ar trebui puse în aplicare în cinci direcții principale: 1. Către o mai mare disciplină fiscală Prezentul cadru de supraveghere bugetară, definit în Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) rămâne, în mare parte, valabil. Cu toate acestea, trebuie să fie aplicat într-un mod mai eficient și mai consecvent. Este necesară în special acordarea unei atenții sporite datoriei și sustenabilității fiscale, pentru a se consolida conformitatea și a se asigura că normele fiscale ale UE sunt reflectate de cadrele fiscale naționale. Criteriul îndatorării publice trebuie să se reflecte mai bine în mecanismul de supraveghere bugetară printr-o mai mare atenție acordată interacțiunii dintre deficit și datorie. Prin urmare, grupul operativ recomandă punerea în practică a criteriului îndatorării din tratat, prin definirea unei referințe cantitative corespunzătoare, și aplicarea lui în mod eficient - ținându-se cont de toți factorii relevanți - în special, ca un catalizator în cadrul procedurii privind deficitul excesiv. Pentru a le spori eficacitatea în viitor, o gamă mai largă de sancțiuni și de măsuri, atât financiare cât și reputaționale /politice, ar trebui să se aplice progresiv, atât în cadrul componentei preventive, cât și în cadrul celei corective a PSC, pornind de la o etapă mai incipientă a procesului de supraveghere bugetară. Trebuie să se asigure echitatea, proporționalitatea și tratamentul egal între statele membre. 15302/10 ct/lt/nb 2
Măsurile politice și reputaționale recomandate variază de la cerințe de raportare sporite până la raportarea ad-hoc către Consiliul European și supravegherea sporită, urmată în final de un raport făcut public. Sancțiunile financiare recomandate variază de la depozite cu dobândă până la amenzi. Acestea se vor aplica mai întâi numai statelor membre din zona euro. Cât mai curând și cel târziu în contextul următorului cadru financiar multianual, măsurile de executare vor fi extinse la toate statele membre 1, prin condiționarea unui număr de cheltuieli ale UE de conformarea la PSC. De asemenea, luarea într-o mai mare măsură a deciziilor pe baza unor norme va conduce la instituirea unui regim de respectare mai eficient. Prin urmare, se propune introducerea unei reguli a majorității inversate pentru adoptarea măsurilor de executare. În practică, aceasta înseamnă că recomandările Comisiei vor fi adoptate, cu excepția cazului în care o majoritate calificată a statelor membre votează împotrivă în cadrul Consiliului într-un termen dat. Până la sfârșitul anului 2013, cadrele fiscale naționale trebuie să îndeplinească o serie de cerințe minime convenite referitoare la domenii esențiale. În plus, ar trebui să se convină asupra unui set de standarde fără caracter obligatoriu. Comisia și Consiliul vor evalua cadrele fiscale naționale. De asemenea, grupul operativ recomandă un număr de măsuri menite să consolideze în continuare Eurostat și Sistemul Statistic European. 2. Extinderea supravegherii economice: un nou mecanism de supraveghere Criza mondială a demonstrat că respectarea Pactului de stabilitate și de creștere nu este suficientă pentru a asigura o creștere echilibrată în UE. În consecință, grupul operativ recomandă introducerea unui nou mecanism de supraveghere macroeconomică bazat pe un cadru juridic nou, alături de PSC concentrat pe buget. 1 Cu excepția Regatului Unit, ca urmare a Protocolului nr. 15 din tratat. 15302/10 ct/lt/nb 3
Se va efectua o evaluare anuală a riscului de dezechilibre și vulnerabilități macroeconomice, prin intermediul unui mecanism de alertă bazat pe un număr limitat de indicatori. În cazul unor dezechilibre excesive reale sau potențiale, Comisia ar trebui să efectueze o analiză aprofundată. În cazurile deosebit de grave, Consiliul ar trebui să lanseze o procedură aplicabilă dezechilibrelor excesive, cu un termen-limită pentru adoptarea unui set de măsuri de politică menite să soluționeze problema. În cele din urmă, statelor membre din zona euro li se pot aplica sancțiuni în caz de nerespectare repetată. 3. O coordonare mai intensă și mai extinsă semestrul european S-a luat deja decizia cu privire la una dintre primele recomandări ale grupului operativ în vederea coordonării consolidate a politicilor, așa-numitul semestru european, care se va pune în aplicare începând cu 1 ianuarie 2011. În fiecare primăvară, aceasta va permite o evaluare simultană atât a măsurilor bugetare, cât și a reformelor structurale care favorizează creșterea și ocuparea forței de muncă. Acest lucru va contribui la asigurarea faptului că UE/dimensiunea zonei euro se ia mai bine în considerare atunci când țările își pregătesc bugetele și programele de reformă. 4. Un cadru solid pentru gestionarea crizelor De la instituirea grupului operativ, au fost înființate Fondul european de stabilitate financiară (FESF) pentru zona euro și mecanismul european de stabilizare financiară (MESF), care sunt în prezent pe deplin funcționale, oferind astfel, pentru următorii trei ani, o linie de apărare solidă. Grupul operativ consideră că, pe termen mediu, este necesar să se stabilească un cadru credibil de soluționare a crizelor pentru zona euro, în măsură să abordeze dificultățile financiare și să evite influențele dăunătoare. Acesta va trebui să abordeze cu hotărâre pericolul moral care se regăsește implicit în cadrul oricărui sistem de abordare ex-ante a crizelor. Caracteristicile și mijloacele operaționale exacte ale unui astfel de mecanism de criză vor presupune eforturi suplimentare. 15302/10 ct/lt/nb 4
5. Instituții mai puternice pentru o guvernanță economică mai eficientă Instituții mai puternice, atât la nivel național cât și la nivelul UE, vor contribui la îmbunătățirea guvernanței economice. La nivel național, grupul operativ recomandă utilizarea sau înființarea de instituții sau organisme publice care să furnizeze analize, evaluări și prognoze independente privind chestiunile de politică fiscală internă, ca o modalitate de consolidare a guvernanței fiscale și de asigurare a sustenabilității pe termen lung. *** Recomandările în cauză sunt conforme cu mandatul acordat de Consiliul European din 25-26 martie 2010 și cu raportul interimar transmis de Președintele Consiliului European către Consiliul European din iunie și septembrie. Punerea în aplicare a recomandărilor grupului operativ va avea ca rezultat o consolidare semnificativă a pilonului economic al uniunii economice și monetare. Aceasta va spori încrederea și va contribui la o creștere durabilă. Adoptarea legislației secundare pe baza propunerilor Comisiei va fi necesară pentru punerea în aplicare a unei părți considerabile a acestor recomandări. Grupul operativ invită toate părțile să opteze pentru o abordare rapidă care să asigure, cât mai curând posibil, punerea efectivă în aplicare a noului sistem de supraveghere. 15302/10 ct/lt/nb 5
PARTEA 2: RAPORT 1. INTDUCERE 1. Grupul operativ a fost instituit de către Consiliul European din 25-26 martie 2010, cu mandatul de a prezenta, înainte de sfârșitul acestui an, măsurile necesare pentru a atinge obiectivul unui cadru îmbunătățit de soluționare a crizelor și al unei mai bune discipline bugetare, explorând toate opțiunile pentru consolidarea cadrului juridic. Consiliul European din 17 iunie 2010 a convenit asupra primelor orientări ale grupului operativ și a așteptat cu interes raportul final al acestuia din octombrie anul curent. 2. Prezentul raport prezintă principalele recomandări privind politicile și propuneri concrete convenite de grupul operativ și propune măsuri suplimentare pentru implementarea lor. Acesta își propune realizarea unui salt important în ceea ce privește guvernanța economică mai eficientă în UE și în zona euro, care să fie pusă în aplicare în cadrul a cinci piloni principali: (i) disciplină fiscală, în special printr-un Pact de stabilitate și de creștere mai puternic (ii) extinderea supravegherii economice pentru a cuprinde dezechilibrele macroeconomice și competitivitatea (iii) coordonare mai intensă și mai extinsă (iv) un cadru solid pentru gestionarea crizelor (v) instituții mai puternice și un proces de luare a deciziilor mai eficient și bazat în mai mare măsură pe norme 3. Aceste propuneri vizează să reflecte caracteristicile integrării economice și monetare în cadrul UE. Provocarea esențială este aceea de a aborda gradul extrem de ridicat de interdependență, în special în zona euro, fapt foarte clar evidențiat de recenta criză, cu menținerea, în același timp, a responsabilităților naționale în domeniul politicii fiscale. 4. Având în vedere urgența unei coordonări consolidate a politicilor economice în Uniunea Europeană ca întreg și în scopul unei aplicări rapide, toate recomandările grupului operativ urmăresc exploatarea la maxim a tuturor posibilităților pe care legislația secundară a UE le poate oferi în cadrul juridic existent al Uniunii Europene. Aceste recomandări ar trebui puse în aplicare cât mai curând posibil. 15302/10 ct/lt/nb 6
2. RECOMANDĂRI PRIVIND POLITICILE 2.1 Către o mai mare disciplină fiscală 5. Cadrul de supraveghere bugetară este esențial pentru asigurarea disciplinei fiscale și a sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu și lung. Grupul operativ recomandă intensificarea supravegherii bugetare și consolidarea conformității cu normele bugetare ale UE. Toate elementele prezentate în această secțiune vizează o punere în aplicare mai bună și mai consecventă a Pactului de stabilitate și de creștere (PSC), astfel încât să se ofere o bază solidă pentru asigurarea stabilității fiscale pe termen lung în Uniunea Europeană. 2.1.1 Mai mult accent pe sustenabilitatea fiscală 6. Grupul operativ recomandă ca criteriul de îndatorare publică să fie mai bine reflectat în mecanismul de supraveghere bugetară. 7. Această recomandare este în conformitate cu justificarea tratatului și a PSC. Însă în practică, punerea în aplicare a PSC s-a concentrat, până în prezent, în special pe criteriul deficitului. Pentru viitor, grupul operativ recomandă să se evidențieze mai mult îndatorarea publică și sustenabilitatea fiscală în cadrul supravegherii bugetare. Gradul mare de îndatorare reprezintă o piedică pentru perspectivele de creștere pe termen mediu și lung, agravează riscul de instabilitate financiară și reduce abilitatea de a pune în aplicare politici fiscale anticiclice atunci când este necesar. Reducerea nivelului datoriei este, de asemenea, deosebit de importantă, având în vedere îmbătrânirea populației și impactul recentelor pachete de salvare a băncilor. 8. Ar trebui acordată mai multă atenție interacțiunii dintre deficit și datorie, iar criteriul îndatorării, după cum este definit în PSC, ar trebui să devină operațional pentru a fi aplicat efectiv. 9. În cadrul componentei preventive a PSC, ar trebui ca statelor membre care se confruntă cu un nivel al datoriei mai mare de 60% din PIB sau cu riscuri pronunțate în ceea ce privește sustenabilitatea datoriei totale să li se solicite o strategie de ajustare mai rapidă în vederea îndeplinirii obiectivelor pe termen mediu (OTM). 15302/10 ct/lt/nb 7
10. În cadrul componentei corective a PSC, grupul operativ recomandă evaluarea, în cadrul procedurii aplicabile deficitelor excesive (PDE), a măsurii în care deficitului bugetar îi corespunde sau nu o scădere continuă, substanțială și durabilă a ponderii datoriei în PIB. În consecință, reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB ar fi insuficientă pentru a pune capăt PDE, dacă evoluția datoriei nu urmează o tendință descendentă satisfăcătoare. În mod similar, statele membre cu un grad de îndatorare de peste 60% din PIB și cu un deficit mai mic de 3% din PIB ar face obiectul PDE, cu excepția cazului în care scăderea datoriei într-o perioadă anterioară dată se consideră satisfăcătoare. 11. Criteriile cantitative exacte, metodologia și dispozițiile de introducere treptată pentru a se evalua dacă datoria este în scădere într-un ritm satisfăcător sunt definite și vor fi stabilite de legislația secundară și/sau codul de conduită. Ținând cont de faptul că dinamica datoriei publice nu este determinată numai de către deficitul bugetar, va fi necesară o evaluare înainte de lansarea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive pe baza criteriului datoriilor. Toți factorii relevanți, astfel cum au fost conturați în propunerea Comisei, ar trebui luați în considerare în momentul în care se evaluează dacă ritmul reducerii datoriilor este satisfăcător. 12. Trebuie acordată o atenție deosebită impactului pe care îl au reformele sistemului de pensii din cadrul punerii în aplicare a PSC, precum instituirea unui al doilea pilon obligatoriu, asupra datoriei și a deficitului. 2.1.2 Consolidarea conformității 13. Recenta criză economică a demonstrat necesitatea de a spori credibilitatea și eficiența normelor fiscale ale UE prin mecanisme de aplicare mai stricte în vederea intensificării stimulentelor pentru aplicarea normelor și a recomandărilor UE și în vederea prevenirii unor evoluții fiscale nedorite în statele membre. 15302/10 ct/lt/nb 8
14. Pentru a le spori eficacitatea în viitor, o gamă mai largă de sancțiuni și de măsuri, atât financiare cât și reputaționale /politice, ar trebui să se aplice progresiv, atât în cadrul componentei preventive, cât și în cadrul celei corective a PSC, pornind de la o etapă mai incipientă a procesului de supraveghere bugetară. Ar trebui să se asigure echitatea, proporționalitatea și tratamentul egal între statele membre. Cu toate acestea, grupul operativ consideră ca diferențierea, în ceea ce privește sincronizarea și gradul de consolidare ale PSC, dintre statele membre din zona euro și cele din afara zonei euro este garantată de un nivel mai ridicat de integrare și de interconexiuni în zona euro în comparație cu UE ca întreg. 15. Grupul operativ recomandă completarea sancțiunilor existente în cadrul PSC prin intermediul următoarelor măsuri: a) Extinderea spectrului măsurilor disponibile pentru a asigura o conformitate mai strictă 16. Ar putea fi introduse noi măsuri reputaționale și politice, care ar trebui să fie puse în aplicare progresiv: o Recomandările și noile cerințe de raportare ar fi introduse în cadrul componentei preventive a PSC, în cazul în care strategia de ajustare a unui stat membru ar fi considerată insuficientă. o Atunci când un stat membru nu pune în aplicare o recomandare a Consiliului, Consiliul și Eurogrupul vor trimite un raport oficial Consiliului European. o Atunci când un stat membru este supus unei supravegheri sporite în temeiul PSC, se va realiza, de asemenea, o monitorizare la fața locului prin intermediul unei misiuni a Comisiei Europene în colaborare cu BCE pentru statele membre din zona euro și pentru participanții la ERM II. Aceste misiuni ar trebui să fie urmate de un raport al Comisiei către Consiliu, care poate fi făcut public. 15302/10 ct/lt/nb 9
17. Ar trebui, de asemenea, să se introducă noi măsuri financiare de executare, în legătură cu Pactul de stabilitate și de creștere. 18. Obiectivul pe termen mediu ar fi includerea tuturor statelor membre în mecanismul de consolidare, având în vedere situația particulară Regatului Unit în ceea ce privește Protocolul nr. 15 din tratate. Cu toate acestea, o abordare în două etape, începând cu zona euro, este considerată o modalitate pragmatică de a avansa, având în vedere necesitatea de a se acționa rapid pentru a consolida PSC în zona euro, care are un grad mai mare de integrare: (i) În prima etapă, măsuri de executare suplimentare, cum ar fi depozite cu dobândă și depozite fără dobândă și amenzi vor fi introduse numai pentru zona euro în temeiul articolului 136 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). (ii) Într-o a doua etapă, măsuri de executare consolidate trebuie să fie puse în aplicare pentru toate statele membre ale UE, cu excepția Regatului Unit, ca urmare a Protocolului nr. 15 din tratat, cât mai curând și cel târziu în contextul următorului cadru financiar multianual. Acest lucru trebuie realizat prin introducerea normelor de condiționalitate privind conformarea la cerințele PSC în cadrul reglementărilor pertinente privind cheltuielile UE. Domeniul de aplicare ar trebui să fie cât mai extins, iar punerea în aplicare trebuie să asigure condiții de concurență echitabile și tratamentul egal între statele membre (de exemplu, măsurile de executare ar trebui definite ca un procent din PIB). În principiu, măsurile de executare ar trebui puse în aplicare urmându-se aceiași pași ca în zona euro. b) Introducerea de sancțiuni pentru statele membre din zona euro într-un stadiu mai puțin avansat și în mod progresiv 19. Prezenta secțiune descrie ceea ce ar trebui să se întreprindă în prima etapă în ceea ce privește măsurile de executare care privesc zona euro, în conformitate cu legislația secundară întemeiată pe articolul 136. Pentru țările din afara zonei euro, nu va interveni nicio schimbare de procedură în această primă etapă. 15302/10 ct/lt/nb 10
20. Grupul operativ recomandă introducerea următoarelor măsuri în partea preventivă a PSC. Sunt declanșate sancțiuni în cazul în care un stat membru, chiar și cu un deficit de sub 3%, deviază în mod semnificativ de la strategia de ajustare prevăzută de PSC și nu își corectează deviația. Evaluarea conformității în cadrul componentei preventive s-ar baza pe modificarea deficitului structural. Aceasta va include o evaluare a evoluției cheltuielilor indiferent de modificările fiscale discreționare. Metodologia și parametrii exacți ai acestei evaluări sunt definiți de legislația secundară și/sau codul de conduită. 21. Procedura pentru punerea în aplicare a acestei măsuri s-ar baza pe următoarele etape: - În cazul unei devieri semnificative de la strategia de ajustare, Comisia emite o alertă timpurie. În termen de o lună, Consiliul va adopta o recomandare privind măsuri de politică în care va stabili un termen-limită pentru remedierea devierii, pe baza unei recomandări a Comisiei, în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din tratat. - În cazul în care statul membru în cauză nu ia măsurile corespunzătoare în termen de cinci luni, Consiliul va adopta de îndată o recomandare în care se precizează acest lucru, pe baza unei recomandări a Comisiei în temeiul articolului 121 alineatul (4) din tratat. În același timp, statului membru din zona euro i se va impune un depozit cu dobândă (se aplică regula majorității inversate). - Întregul proces nu va dura mai mult de șase luni. Perioada de cinci luni se reduce la trei luni în cazul în care Comisia consideră, în cadrul recomandării sale către Consiliu, că situația este deosebit de gravă și justifică măsuri urgente. PSC 22. Grupul operativ recomandă introducerea următoarelor măsuri în partea corectivă a - Atunci când un stat membru care a făcut deja obiectul unui depozit cu dobândă în cadrul componentei preventive a PSC este supus unei PDE, depozitul cu dobândă se transformă într-un depozit fără dobândă. 15302/10 ct/lt/nb 11
- De regulă, atunci când un stat membru care este supus unei PDE nu a făcut obiectul unui depozit cu dobândă în cadrul componentei preventive, Consiliul va adopta o recomandare de stabilire a unui termen-limită pentru acțiuni eficace în baza unei recomandări a Comisiei. În cazul unor nereguli foarte grave de politică, pe baza unei recomandări a Comisiei, Consiliul ar putea să aplice sancțiuni de îndată. - În cazul în care Consiliul decide, în temeiul articolului 126 alineatul (8) din tratat, că statul membru nu a acționat în mod eficace pentru a corecta deficitul excesiv în termenul dat, se va aplica o amendă asupra căreia se va decide prin regula majorității inversate. - În cazul în care Consiliul consideră că statul membru continuă să nu pună în practică recomandările sale [articolul 126 alineatul (9) din tratat], se va aplica amenda care include o componentă variabilă legată de nivelul deficitului, în conformitate cu dispozițiile în vigoare ale PSC. - Atunci când situația o justifică, etapele PDE ar trebui accelerate (de exemplu, termenullimită pentru acțiuni eficace ar putea fi redus la trei luni în loc de șase luni). 23. Aceste noi sancțiuni și măsuri de conformare nu se pot aplica retroactiv. Se va solicita o etapă de tranziție pentru anumite elemente ale acestor propuneri. c) procedura de luare a deciziilor privind aceste noi măsuri financiare de executare ar trebui să fie automată într-o mai mare măsură 24. Ar trebui să se adopte o regulă a majorității inversate în contextul legislației secundare pentru noile măsuri de executare propuse (de exemplu, depozitul cu dobândă din partea preventivă a pactului, depozitul fără dobândă atunci când unei țări i se aplică PDE, amendă în cazul nerespectării). Pentru etapa ulterioară a sancționării (de exemplu, amendă majorată în cazul lipsei persistente de conformare) prevăzute în prezent în tratat, în cadrul Consiliului va continua să se aplice regula obișnuită a majorității. 15302/10 ct/lt/nb 12
25. Deciziile cu privire la noile măsuri de executare ar trebui să se bazeze pe recomandări ale Comisiei. Recomandările Comisiei vor fi adoptate, cu excepția cazului în care o majoritate calificată a statelor membre votează împotrivă în cadrul Consiliului într-un termen dat. Aspectele practice ale procesului decizional ar trebui definite cu precizie în procesul legislativ. 26. Acest lucru ar spori caracterul automat al luării deciziilor referitoare la disciplina bugetară, ar spori considerabil rolul Comisiei și ar contribui la credibilitatea sistemului bazat pe norme. Comisia va adopta toate măsurile necesare pentru a se asigura că își va îndeplini responsabilitățile în deplină independență și că va aplica cu strictețe măsurile prevăzute. 2.1.3 Consolidarea normelor și a cadrelor fiscale naționale 27. Grupul operativ a recunoscut necesitatea de a consolida însușirea de către statele membre a normelor fiscale ale UE. Consolidarea cadrelor bugetare naționale 2 și asigurarea conformității cu normele fiscale ale UE sunt esențiale pentru întărirea disciplinei bugetare și asigurarea conformității cu PSC. Acest lucru este deosebit de important, având în vedere că, în cadrul arhitecturii UEM, deciziile de politică fiscală rămân descentralizate. 28. Se recomandă o abordare binară. Trebuie îndeplinite o serie de cerințe minime convenite pentru cadrele naționale. Toate cadrele fiscale naționale ar trebui să îndeplinească cerințe în următoarele domenii până cel târziu la sfârșitul anului 2013: (i) sisteme publice de contabilitate și statistici; (ii) norme numerice; (iii) sisteme de previzionare; (iv) cadre bugetare eficace pe termen mediu; și (v) o acoperire adecvată a finanțelor publice generale. 29. Dincolo de aceste cerințe minime, ar trebui să se convină asupra unui set de standarde suplimentare fără caracter obligatoriu care să se refere în special la utilizarea proceselor bugetare cu abordare descendentă, a normelor fiscale și a rolului organismelor publice (de exemplu, consiliile fiscale) însărcinate cu furnizarea de analize, evaluări și previziuni independente referitoare la chestiuni de politică fiscală internă. 2 Un cadru fiscal național reprezintă setul de elemente care stau la baza guvernanței fiscale naționale, și anume cadrele instituționale, legislative și de reglementare specifice fiecărei țări care determină structura și aplicarea politicii fiscale la nivel național. 15302/10 ct/lt/nb 13
30. Pentru a spori credibilitatea acestora și a asigura coerența între statele membre, Comisia Europeană și Consiliul ar evalua eficacitatea cadrelor fiscale naționale în momentul evaluării programelor de stabilitate și de convergență și, dacă ar fi necesar, ar emite recomandări pentru a le consolida. 2.1.4 Îmbunătățirea calității datelor statistice 31. Mecanismele de supraveghere și de aplicare mai puternice trebuie să se bazeze pe statistici transparente și fiabile furnizate la momentul oportun. Consiliul a convenit recent asupra unui regulament 3 de consolidare a competențelor de audit ale Eurostat. Dar ar trebui luate în considerare măsuri suplimentare, care includ consolidarea în continuare a independenței profesionale a Sistemului Statistic European, precum și a competențelor de audit ale Eurostat. Ar trebui, de asemenea, să se ia în considerare aplicarea de sancțiuni pentru probleme statistice repetate, cum ar fi lipsa de validare a datelor de către Eurostat. Caracterul obligatoriu al Codului european de conduită în domeniul statisticilor ar trebui să fie consolidat, iar unele dintre standardele minime ar trebui să fie enunțate într-un act juridic. Punerea în aplicare pe deplin a dispozițiilor codului trebuie accelerată, în special pentru a consolida mandatele de colectare a datelor și pentru a spori în continuare calitatea. 2.2 Extinderea supravegherii economice și aprofundarea coordonării 2.2.1 Un nou mecanism de supraveghere 32. Dezechilibrele și divergențele macroeconomice persistente și importante în materie de competitivitate, în special în rândul statelor membre din zona euro, agravează vulnerabilitatea economiei UE și reprezintă o amenințare pentru buna funcționare a uniunii monetare. Criza mondială a demonstrat că nu este suficientă conformarea la PSC. Evoluțiile în ceea ce privește consumul, bulele imobiliare și acumularea de datorii externe și interne în unele state membre au aprofundat impactul crizei și au limitat capacitatea de reacție. Având în vedere gradul ridicat de interdependență economică și financiară, în special în rândul statelor membre din zona euro, astfel de dezechilibre pot crea reacții în lanț de amploare care să pună în pericol stabilitatea economiei UE în ansamblu. 3 Regulamentul (UE) nr. 679/2010 al Consiliului din 26 iulie 2010 cu privire la calitatea datelor statistice în contextul procedurii deficitului excesiv. 15302/10 ct/lt/nb 14
33. În ceea ce privește zona euro, în toate statele membre se impun măsuri pentru a aborda dezechilibrele și divergențele macroeconomice, dar tipul, importanța și gradul de urgență al provocărilor în materie de politică diferă semnificativ în funcție de statele membre în cauză. Având în vedere vulnerabilitățile și amploarea adaptărilor necesare, nevoia de măsuri politice este deosebit de presantă în statele membre care prezintă în mod constant deficituri mari de cont curent și mari pierderi în materie de competitivitate. De asemenea, în statele membre care au acumulat surplusuri mari de cont curent, politicile ar trebui să urmărească identificarea și punerea în aplicare a reformelor structurale care contribuie la consolidarea cererii interne și a potențialului de creștere ale acestora. 34. Grupul operativ recomandă o supraveghere macro-economică mai aprofundată, cu introducerea unui nou mecanism care să se bazeze pe un cadru juridic nou în temeiul articolului 121 din TFUE, alături de PSC, și care să se aplice tuturor statelor membre ale UE, luând în considerare specificul zonei euro. Acest mecanism ar fi pus în aplicare într-un mod care să asigure coerența cu supravegherea politicilor fiscale, reformele structurale care sporesc creșterea economică și stabilitatea macro-financiară și care să evite dublurile și suprapunerile. 35. Acest nou cadru de supraveghere ar trebui să se bazeze pe o abordare în două etape: (i) În primul rând, o evaluare anuală a riscului de dezechilibre și vulnerabilități macroeconomice, în contextul evaluărilor programelor naționale de reformă (PNR) și ale programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre, inclusiv un mecanism de alertă bazat pe un tablou de bord care să cuprindă un număr limitat de indicatori și analize economice. Comisia ar trebui să efectueze o analiză aprofundată a statului membru în cauză în cazul în care mecanismul de alertă semnalează dezechilibre excesive reale sau potențiale. Această analiză aprofundată ar putea include misiuni de supraveghere efectuate de către Comisie în țara respectivă, în colaborare cu BCE pentru țările din zona euro și cu statele membre ale ERM II. (ii) În al doilea rând, un cadru de punere în aplicare, care să includă o etapă corectivă concepută pentru a asigura punerea în aplicare a măsurilor corective în cazul unor dezechilibre macroeconomice dăunătoare. 15302/10 ct/lt/nb 15
2.2.1.1 Indicatori 36. Acest mecanism de supraveghere ar trebui să se bazeze pe indicatori practici, simpli, măsurabili și disponibili. Graficul de indicatori și, în special, pragurile de alertă ar trebui să fie diferite pentru statele membre din zona euro față de cele pentru statele din afara zonei euro, pentru a lua în considerare particularitățile uniunii monetare și a reflecta circumstanțele economice relevante. Comisia va stabili o listă de indicatori care ar trebui să fie aprobată de către Consiliu și actualizată corespunzător. 2.2.1.2 Executare 37. Atunci când politicile economice ale unui stat membru nu sunt conforme cu orientările generale de politică economică, sau riscă să compromită buna funcționare a uniunii economice și monetare, Comisia poate adresa o alertă timpurie direct statului membru în cauză. În cazul unor dezechilibre deosebit de grave, Consiliul ar trebui să decidă ca statul membru să fie plasat într-o poziție de dezechilibre excesive, pe baza unei recomandări a Comisiei. Acest lucru ar declanșa componenta corectivă a mecanismului instituit în temeiul articolului 121 alineatul (4). Consiliul ar trebui să adreseze statului membru vizat o serie de recomandări de politică pentru a corecta dezechilibrele, pe baza recomandărilor Comisiei. În măsura în care recomandările Consiliului abordează politici fiscale, acestea trebuie să fie în concordanță cu recomandările prevăzute de PSC. Fără a aduce atingere rolului global de coordonare al Consiliului ECOFIN, implicarea formațiunilor Competitivitate și EPSCO ale Consiliului poate fi utilă dacă domeniul de aplicare a recomandărilor cuprinde chestiuni care țin de competența acestora. 38. Statul membru în cauză ar trebui să fie obligat să raporteze periodic cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare. În plus, Comisia ar trebui să monitorizeze punerea în aplicare a recomandărilor, inclusiv prin intermediul misiunilor de supraveghere, dacă este cazul, în contextul procedurii aplicabile dezechilibrelor excesive, în colaborare cu BCE pentru zona euro și cu statele membre ale ERM II. Dacă recomandările nu sunt puse în aplicare, concluziile misiunilor vor fi făcute publice și urmate de rapoarte către Consiliul European. 15302/10 ct/lt/nb 16
39. În cazul statelor membre din zona euro, mecanismul de executare ar trebui să conducă, în cele din urmă, la aplicarea de sancțiuni în caz de nerespectare repetată a recomandărilor Consiliului. Întrucât în acest domeniu ar putea exista decalaje importante între adoptarea acțiunilor corective și soluționarea efectivă a dezechilibrelor, fără a exista neapărat o cauzalitate directă între acestea, evaluarea Consiliului ar trebui să se concentreze pe punerea în aplicare efectivă a acțiunilor recomandate. 40. Deciziile Consiliului privind sancțiunile bazate pe articolul 136 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene vor fi luate numai de către statele membre ale zonei euro. Nu se ia în considerare votul membrului Consiliului care reprezintă statul membru vizat de decizii. 41. Același proces de luare a deciziilor propus anterior pentru noul sistem de sancțiuni prevăzut de PSC ar trebui să se aplice, de asemenea, tuturor măsurilor noi de executare din cadrul mecanismului de supraveghere macroeconomică. 2.2.2 O coordonare mai intensă și mai extinsă semestrul european 42. Pe baza recomandărilor anterioare ale grupului operativ, Consiliul a luat deja o decizie privind un ciclu consolidat de coordonare a politicilor, așa-numitul semestru european, care a fost deja aprobat de către Consiliul European. Acesta se va pune în aplicare începând cu 1 ianuarie 2011. 43. Acest ciclu de coordonare consolidată ex-ante va acoperi toate elementele supravegherii economice, inclusiv politicile de asigurare a disciplinei bugetare și a stabilității macroeconomice și de promovare a creșterii, în conformitate cu Strategia Europa 2020. Procedurile existente de exemplu, cele prevăzute de PSC și de Orientările generale ale politicilor economice vor fi corelate în ceea ce privește calendarul de acțiune, însă vor rămâne distincte din punct de vedere juridic. Programele de stabilitate și de convergență și Programele naționale de reformă vor fi prezentate de statele membre în același timp, în primăvară, și vor fi evaluate simultan de către Comisia Europeană. 15302/10 ct/lt/nb 17
44. Această dezbatere anterioară la nivelul UE va contribui la asigurarea faptului că dimensiunea UE/zona euro se ia mai bine în considerare atunci când țările își pregătesc bugetele și programele de reformă și, prin urmare, va contribui la un grad mai ridicat de coordonare a politicilor între statele membre. Pentru asigurarea faptului că se examinează și aspectele legate de stabilitatea macrofinanciară alături de politicile macroeconomice, fiscale și structurale, ar trebui să fie luate în considerare comunicările relevante din partea Comitetului european pentru riscuri sistemice (precum avertizările și recomandările). 45. În scopul de a consolida în continuare responsabilizarea națională în ceea ce privește recomandările emise în cadrul semestrului european, se așteaptă ca guvernele să includă, în prezentarea proiectului de buget către parlamentul național, recomandări de politică ale Consiliului și/sau ale Comisiei însoțite de o explicație a modului în care acestea au fost încorporate. 15302/10 ct/lt/nb 18
2.3 Către un cadru solid pentru gestionarea crizelor 46. Criza din Grecia a demonstrat necesitatea unui cadru solid pentru gestionarea crizelor. Întradevăr, evenimentele recente au demonstrat că problemele financiare ale unui stat membru pot amenința rapid stabilitatea macrofinanciară a UE în ansamblul său, prin diverse canale de contaminare. Acest lucru este valabil mai ales pentru zona euro, în care economiile și în special sectoarele financiare sunt strâns interconectate și în care lipseau instrumentele de gestionare a crizelor. 47. De la instituirea grupului operativ, au fost înființate Fondul european de stabilitate financiară (FESF) pentru statele membre din zona euro și mecanismul european de stabilizare financiară (MESF), care sunt în prezent pe deplin funcționale, oferind astfel, pentru următorii trei ani, o linie de apărare solidă. Acestea completează asistența pentru balanța de plăți acordată statelor membre din afara zonei euro [în conformitate cu articolul 143 alineatul (1) din tratat]. 48. Grupul operativ consideră că, pe termen mediu, este necesar să se stabilească un cadru credibil de soluționare a crizelor pentru zona euro, în măsură să abordeze dificultățile financiare și să evite influențele dăunătoare. Acesta va trebui să abordeze cu hotărâre pericolul moral care se regăsește implicit în cadrul oricărui sistem de abordare ex-ante a crizelor. Acest lucru ar trebui, inter alia, să consolideze stimulentele pentru ca statele membre să urmărească adoptarea de politici macroeconomice fiscale și generale solide și pentru ca participanții de pe piața financiară să acorde împrumuturi în mod responsabil, respectând competențele și independența Sistemului European al Băncilor Centrale. 49. Un astfel de mecanism nou trebuie să contribuie la prevenirea instabilității financiare în zona euro în cazul în care nu există perspective realiste de acces continuu la finanțare pe piață. Aspectele care trebuie abordate pentru un astfel de viitor mecanism permanent nou pot include rolul sectorului privat, rolul FMI și gradul foarte ridicat de condiționalitate care ar trebui să fie specific funcționării unor astfel de programe. 50. Caracteristicile și mijloacele de funcționare precise ale unui astfel de mecanism de criză vor presupune eforturi suplimentare, inclusiv cu privire la rolurile și responsabilitățile respective ale UE, ale zonei euro și ale statelor membre din zona euro. Grupul operativ ia act de intenția Comisiei de a prezenta o evaluare a funcționării diferitelor mecanisme existente cât mai curând posibil. 15302/10 ct/lt/nb 19
2.4 Instituții mai puternice pentru o guvernanță economică mai eficientă 51. Grupul operativ a identificat și abordat lacune ale cadrului actual de guvernanță economică. Prin urmare, guvernanța economică ar trebui să fie îmbunătățită, având în vedere interdependența puternică a economiilor din Uniunea Europeană și, în special, din cadrul zonei euro. 52. Multe aspecte legate de o guvernanță economică mai eficientă fac parte integrantă din celelalte domenii abordate în prezentul raport - consolidarea PSC, extinderea supravegherii economice, o mai bună coordonare și cadre fiscale naționale mai solide. Dar există chestiuni specifice care necesită o atenție specială, pentru a se consolida atât instituțiile fiscale naționale, cât și cele centrale și pentru a se înființa un sistem cu stimulente incluse în vederea unei discipline fiscale la toate nivelurile. 53. La nivel național, grupul operativ recomandă utilizarea sau înființarea de instituții sau organisme publice care să furnizeze analize, evaluări și previziuni independente privind chestiunile de politică fiscală internă, ca o modalitate de consolidare a guvernanței fiscale și de asigurare a sustenabilității pe termen lung (a se vedea secțiunea 2.1.3 de mai sus). 54. Consolidarea rolului și a independenței Comisiei Europene în materie de supraveghere fiscală și macroeconomică este esențială pentru credibilitatea noului cadru. Grupul operativ salută notificarea Comisiei de a se face o distincție clară între analiza și evaluarea efectuate sub autoritatea Comisarului pentru afaceri economice și monetare și luarea deciziilor de către colegiu cu privire la propunerile de politică transmise Consiliului. Rolul Consiliului și al Eurogrupului vor fi esențiale în ceea ce privește punerea în aplicare a noului cadru de supraveghere și de coordonare a politicilor din UE, respectiv din zona euro. 3. CONCLUZIE 55. Aprobarea de către Consiliul European a recomandărilor din prezentul raport va contribui la consolidarea guvernanței economice în UE și în zona euro, iar acestea pot fi puse în aplicare în temeiul tratatelor existente. Aplicarea lor va oferi impulsul necesar către o uniune economică, respectiv monetară mai profundă. 15302/10 ct/lt/nb 20
56. Adoptarea legislației secundare va fi necesară pentru punerea în aplicare a unei părți considerabile a acestor recomandări. Grupul operativ invită toate părțile să opteze pentru o abordare rapidă care să asigure, cât mai curând posibil, punerea efectivă în aplicare a noului sistem de supraveghere. 57. Instituirea unui cadru de soluționare a crizelor necesită eforturi suplimentare. Întrucât acest lucru poate implica necesitatea unor modificări la tratat, în funcție de caracteristicile sale specifice, este o chestiune de competența Consiliului European. Consiliul European poate, în plus, să examineze alte chestiuni deschise, precum suspendarea drepturilor de vot. 15302/10 ct/lt/nb 21
ANEXE Componența grupului operativ Datele reuniunilor Contribuțiile Comisiei Europene, ale statelor membre și ale BCE 15302/10 ct/lt/nb 22 ANEXĂ
COMPONENȚA GRUPULUI OPERATIV - Lista membrilor ANEXA 1 PREȘEDINTELE GRUPULUI OPEARTIV COMISIA EUPEANĂ dl Herman Van Rompuy dl Olli Rehn BANCA CENTRALĂ EUPEANĂ dl Jean-Claude Trichet * EUGRUP AUSTRIA BELGIA BULGARIA CIPRU REPUBLICA CEHĂ dl Jean-Claude Juncker dl Josef Pröll dl Didier Reynders dl Simeon Djankov dl Charilaos Stavrakis dl Eduard Janota dl Miroslav Kalousek DANEMARCA IRLANDA ESTONIA dl Claus Hjort Frederiksen dl Brian Lenihan dl Aare Järvan dl Jürgen Ligi FINLANDA FRANȚA GERMANIA GRECIA UNGARIA dl Jyrki Katainen dna Christine Lagarde dl Wolfgang Schäuble dl Georgios Papaconstantinou dl Péter Oszkó dl Gyorgy Matolcsy 15302/10 ct/lt/nb 23 ANEXĂ
ITALIA LETONIA dl Giulio Tremonti dl MārtiĦš Bičevskis dl Einars Repše LITUANIA LUXEMBURG MALTA ȚĂRILE DE JOS POLONIA PORTUGALIA MÂNIA dna Ingrida Šimonyté dl Luc Frieden dl Tonio Fenech dl Jan Kees de Jager dl Jan Vincent Rostowski dl Fernando Teixeira Dos Santos dl Sebastian Vladescu dl Gheorghe Ialomitianu SPANIA SLOVACIA dna Elena Salgado dl Ján Počiatek dl Ivan Mikloš SLOVENIA dl Mitja Gaspari dl Franc Križanič SUEDIA REGATUL UNIT dl Anders Borg dl George Osborne (*) Președintele BCE nu subscrie la toate elementele prezentului raport. 15302/10 ct/lt/nb 24 ANEXĂ
ANEXA 2 Datele reuniunilor grupului operativ GRUPUL OPERATIV 21 mai 2010 7 iunie 2010 12 iulie 2010 6 septembrie 2010 27 septembrie 2010 18 octombrie 2010 COMITETUL SHERPA AL GRUPULUI OPERATIV 1 iunie 2010 23 iunie 2010 5 iulie 2010 30 august 2010 21 septembrie 2010 5 octombrie 2010 12 octombrie 2010 15302/10 ct/lt/nb 25 ANEXĂ
ANEXA 3 Contribuțiile statelor membre și ale instituțiilor State membre/instituții Data depunerii: AUSTRIA 31/5/10 BULGARIA 1/6/10 CIPRU 11/10/10 DANEMARCA 27/8/10 ESTONIA 5/7/10 FINLANDA 2/6/10 FRANȚA 22/7/10 GERMANIA 20/5/10; 22/07/10; 23/09/10 ITALIA 5/7/10 LUXEMBURG 10/6/10 ȚĂRILE DE JOS 29/5/10 POLONIA 31/5/10 MÂNIA 1/6/10 SLOVACIA 2/6/10 SLOVENIA 2/6 și 7/7/10 SUEDIA 3/6/10 REGATUL UNIT 9/7/10 BCE 10/6/10 Comisia Europeană 17-18-29-30/6/10 15302/10 ct/lt/nb 26 ANEXĂ