CURS IX 1 PLANTELE LEMNOASE ȘI CARACTERELE LOR VIZUALE Arborii și arbuștii sunt elementele principale de constutuire a peisajului vegetal. Există două categorii: rășinoși (coniferi, sempervirescenți) care își păstrează frunzele iarna (cu câteva excepții) și foioși care rămân iarna fără frunze. Aspectul vizual al plantelor este determinat de factorii genetici, condițiile de mediu fizic (climă, sol, factori geomorfologici), factori biotici și antropici. Caracteristicile vizuale principale ale plantelor lemnoase sunt : talia, habitusul, textura vizuală, culoarea. TALIA Reprezintă înălțimea plantelor la vârsta adultă. Există trei categorii : - Arbori de talia I : Acer pseudoplatanus, Fraxinus excelsior, Fagus silvatica, etc; - Arbori de talia a II-a : Betula pendula, Tilia Cordata, Thuja occidentalis, etc; - Arbori de talia a III-a : Magnolia Kobus, Albizzia julibrissin, Thuja orientalis, etc; Arbuștii se clasifică și ei în: - Arbuști înalți : Pyracantha coccinea, Forsythia x intermedia; - Arbuști mijlocii: Deutzia scabra, Chaenomeles japonica, Potentilla fruticosa, etc; - Arbuști mici și acoperitori de sol : Cotoneaster dammeri, Juniperus horizontalis. Există specii al căror ritm de creștere este rapid precum plopul, salcia, mesteacănul, catalpa în general speciile foioase, și specii cu un ritm de creștere încet ca speciile rășinoase (tisa) dar și foioase ca stejarul, fagul. HABITUSUL Reprezintă forma tridimensională de creștere a exemplarelor izolate, apreciate de la o anumită distanță: 1
- De la distanțe mari (500 m) se percep numai siluetele plantelor; - De la distanța de 100 m sunt vizibile detaliile formei, alura ramurilor principale, trunchiul; - De la câțiva metrii se percep detalii ale ramurilor, ale modului de dispunere a frunzelor, aspectul trunchiului. Condițiile de mediu (lumina, vânturile, pământul) și unele lucrări tehnologice pot produce modificări ale formei naturale de creștere a plantelor. COROANĂ ÎNGUST PIRAMIDALĂ POPULUS NIGRA ITALICA COROANĂ PIRAMIDALĂ (CONICĂ) ABIES ALBA, CHAMAECIPARIS LAWSONIANA COROANĂ LARG PIRAMIDALĂ TAXUS BACCATA, TAXODIUM DISTICHUM COROANĂ OVOIDALĂ ACER PSEUDOPLATANUS, FRAXINUS EXCELSIOR COROANĂ OVOIDAL SFERICĂ ACER PLATANOIDES, TILIA TOMENTOSA COROANĂ SFERICĂ ACER PLATANOIDES GLOBOSA COROANĂ ETALATĂ CATALPA BIGNOIDES, ALBIZIA JULIBRISSIN COROANĂ PENDULĂ SALIX ALBA, BETULA PENDULA TRISTIS COROANĂ ARTIFICIALĂ TIPURI DE FORME ALE COROANELOR ARBORILOR (HABITUSUL) 2
FORMĂ TÂRĂTOARE COTONEASTER DAMMERI FORMĂ SEMITÂRĂTOARE LONICERA PILEATA FORMĂ ERECTĂ WEIGELA FLORIDA, HIBISCUS SYRIACUS FORMĂ SEMIPENDULĂ BUDDLEJA ALTERNIFOLIA FORMĂ PENDULĂ CARAGANA ARBORESCENS PENDULA FORMĂ NEREGULATĂ RHUS TYPHINA HABITUSUL SPECIILOR ARBUSTIVE TEXTURA VIZUALA Textura vizuală este dată de forma și aspectul frunzelor, modul de inserare al acestora, grosimea ramurilor. Se clasifică în: - Specii cu textură fină frunze mici, lăstari subțiri (Betula pendulamesteacănul), Robinia pseudocacia, Albizzia julibrissin, Tamarix tetrandra; - Specii cu textură medie Acer campestre, Fraxinus excelsior, Deutzia scabra; - Specii cu textură grosieră frunze mari, de culoare verde închis, ramuri groase Catalpa bignoides, Platanus hibrida, Platanus acerifolia, Viburnum rhytidophyllum. Domenii de utilizare a texturii : - Dacă sunt amplasate în fundal-speciile cu textură fină-se percepe o adâncime mai mare; - Dacă sunt amplasate în fundal-speciile cu textură grosieră-se percepe o adâncime mai mică-se scurtează vizual distanța; - Amplasarea speciilor cu textură fină în fundal și cu textură grosieră în prim plan accentuarea perceperii unei adâncimi mai mari a spațiului. 3
4
5
6
CULOAREA Perceperea culorilor depinde de calitatea luminii, momentul din timpul zilei, condițiile climatice Culoarea predominantă a frunzișului este verde, cu diferite tonalități și nuanțe. Este foarte importantă cunoașterea coloritului de bază dar și al celui sezonier. Studiul de culoare al plantelor implică culoarea frunzelor, a florilor, al fructelor și al scoarței. MODALITĂȚILE DE AMPLASARE A VEGETAȚIEI Aliniamentele reprezintă amplasarea vegetației în șiruri regulate, cu distanțe egale între elementele vegetale. Aliniamentele pot fi doar de arbori, mixte de arbori și arbuști sau de arbori și garduri vii și aliniamente de arbuști. Aliniamentele de arbori pot fi : - simple pe un singur rând; - duble - cu aranjament simetric, intercalat pentru ecranare triple si cvadruple foarte rar. In raport cu o circulație pot fi unilaterale sau bilaterale. Distanțe în cadrul rândului 4-12 m în funcție de mărimea arborilor, ritmul dorit, locul plantației (parc, străzi, șosele). Intre rânduri 3,5 6m. Distanțele minime față de elementele construite : - față de alei, trotuare, carosabil : 0,75-1m, - față de clădiri : 5m, - față de împrejmuiri construite, înalte : 2m, - față de instalații subterane : 2m, - aeriene : 0,5-2m de la coroane la cabluri pe verticală și 5m pe lateral. Aliniamentele duble de arbori - distribuție simetrică perfectă, 7
- distribuție intercalată - vedere în perspectivă. a. DISTRIBUȚIE SIMETRICĂ PERFECTĂ b. DISTRIBUȚIE INTERCALATĂ c. VEDERI IN PERSPECTIVĂ ALINIAMENTE DUBLE DE ARBORI 8
Aliniamentele de arbori și arbuști pot fi pe un singur rând, în alternanță sau pe două rânduri diferite. Distanțele minime față de trunchiul arborilor sunt de 1,5 2 m, în funcție de forma de creștere a arbuștilor. EXEMPLE DE ALINIAMENTE a. ALINIAMENT DUBLU DE ARBORI Intrare parcul Herăstrău de la Arcul de Triumf b. Secțiune prin plantația stradală Șos. Kiseleff PiațaVictoriei Arcul de Triumf c. Secțiune prin plantația stradală Bd. Aviatorilor d. Secțiune prin plantația stradală Calea Dorobanților e. Secțiune prin plantația stradală Arcul de Triumf Casa Presei Libere 9
Aliniamentele mixte de arbori și gard viu Pot fi pe același rând, în alternanță de arbore și secvențe de gard viu - aranjament posibil pentru intervalle mai mare între arbori; - distanța minimă de 1,5 m între arbori și gard viu; - pe rânduri distincte (situație preferabilă în cele mai multe cazuri) cu o distanță minimă de 1,5 m între aliniamente. ALINIAMENT MIXT DE ARBORI ȘI GARD VIU a. pe același rând profil longitudinal transversal b. pe același rând profil orizontal c. pe rânduri distincte plan orizontal și prafil transversal 10
Aliniamentele de arbuști Cele mai frecvente sunt cele simple. Dintanțe : în cadrul rândului 2,5m, față de alei 0,4 2m în funcție de habitus, față de construcții minimum 1,5 m, față de instalațiile subterane. GRUPURILE Reunesc 2-7 (mai rar 9) exemplare. Repartiția spațială poate fi : - echidistantă în amenajări geometrice, grupuri omogene; - neregulată în compozițiile libere: se evită suprapunerea vizuală a mai mult de 2 exemplare pe orice direcție de observare. Se preferă număr impar. Structura grupuri omogene (o singură specie) grupuri de arbori sau de arbuști. - grupuri heterogene, ce rezultă din asocierea de specii cu varietăți diferite : grupuri de arbori, de arbuști sau mixte de arbori și arbuști. In amenajările libere, grupurile de 2 exemplare este indicat să fie heterogene. Moduri de asociere : - în armonie de forme, talii, culori, textură. - în contrast de forme, talii, culori, textură. A. IN PLATBANDA B. IN CONTURUL UNUI GARD ALINIAMENTE DE ARBUȘTI 11
ASOCIERI DE PLANTE LEMNOASE ÎN GRUPURI HETEROGENE 12