131 21.MUZEUL ETNOGRAFIC Muzeul, ca instituţie de tip cultural, are menirea de a gestiona valorile culturale ale ţării, de a le achiziţiona, conserva şi depozita, în scopul transmiterii mesajului cultural conţinut în acestea. În cazul instituţiei, activitatea este direcţionată spre reflectarea tradiţiilor istorice şi populare specifice habitatului rural şi urban din zona respectivă (Valea Superioară a Mureşului, Zona Subcălimani, Valea Gurghiului, Valea Beicii şi o parte a Cîmpiei Transilvaniei). Muzeul îşi desfăşoară activitatea conform regulamentului de organizare şi funcţionare, a planului de muncă anual, a programului manifestărilor cultural-artistice şi a fişei postului. FUNCŢIA ŞTIINŢIFICĂ S-a realizat prin activităţile de: Cercetare Cercetarea asupra patrimoniului muzeal s-a făcut prin: continuarea studiului asupra colecţiei de textile săseşti şi, parţial, a colecţiei de icoane (45 icoane) finalizarea acestei cercetări, materializată prin tipărirea celor două cataloage: catalog de colecţie Textile de interior săseşti, autor Livia Rusu, ed. Cezara, 2008; catalog de expoziţie Calendarul creştin ortodox în iconografie, autori cercet. şt. Maria Borzan şi drd. Roxana Maria Borzan, ed. Nico, 2008. b) prin întocmirea dosarelor de clasare în Patrimoniul Cultural Naţional pentru piese, respectiv 33 piese, din care 18 de interior săsesc şi 15 de interior maghiar, (întocmirea dosarelor Livia Rusu, Jozsef Kozma); 29 piese, din care 11 obiecte de uz personal (instrumente muzicale, cornuri pentru praf de puşcă), 18 obiecte legate de obiceiuri (ploşti), (întocmirea dosarelor Florin Bogdan);
132 - rezultatul final, pe anul 2008 fiind: - 176 dosare trimise pentru clasare; - obiecte clasate în categoria TEZAUR: 96 piese; - obiecte clasate în categoria FOND: 80 piese. c) prin studiul colecţiei de ceramică (total număr piese - 1773), întocmirea fişelor analitice şi fotografierea pentru 247 obiecte, pe categorii (cahle, blide, cancee) realizat Jozsef Kozma; d) prin studiul asupra colecţiilor de interior săsesc şi maghiar şi completarea fişelor analitice şi fotografierea la textile săseşti (50 piese), textile maghiare (50 piese, 77 fotografii) realizat Jozsef Kozma. 2. Cercetare în teren Continuarea cercetării şi documentării referitoare la răspîndirea şi funcţionalitatea textilelor de interior, port popular, obiceiuri, carte veche, arhitectură, în satele din arealul de cercetare al muzeului, de către întregul personal de specialitate, pe domenii şi muzeografi, respectiv: Livia Rusu: Cercetarea portului săsesc Valea Luţului (2 fişe informator, 27 fotografii); Crucile de mormînt Valea Gurghiului (8 fişe informator, 294 fotografii). Florin Bogdan: - Documentare şi cercetarea comunităţilor săseşti din zona Reghinului (Uila, Dedrad, Batoş, Reghin) (1 fişe de informator, 149 fotografii, 1 expoziţie Aspecte din istoria comunităţilor săseşti din zona Reghinului ; - Cercetare şi documentare legate de carte veche în Protopopiatul Reghin (24
133 fotografii, 1 expoziţie 500 ani de tipar românesc şi 1 catalog de expoziţie - 500 ani de tipar românesc. Jozsef Kozma: - Documentare şi cercetare de teren în Gurghiu, pentru aducerea unei case maghiare în muzeu (2 fişe semnal, 4 fişe informator, 20 fotografii, 2 schiţe, 1 achiziţie monument (casa maghiară) pentru reconstrucţie; - Pînă la sfîrşitul lunii ianuarie 2009 completarea, finalizarea şi predarea rapoartelor de cercetare în teren pentru anul 2008. Maria Borzan (în colaborare cu Adrian Bugnar): Documentare şi cercetare în teren, desfăşurată, în special, în domeniul obiceiurilor de peste an, în localitatea Sînmihaiul de Pădure, respectiv: obiceiul plugarului cercetarea a cuprins 3 deplasări în teren: pregătirea pentru ieşitul la arat, 21 aprilie 2008 (27 poze); fişe informator (4) ieşitul la arat şi aratul, 23 aprilie 2008 (126 poze); fişe informator (4) sărbătoarea pogăniciului şi a plugarului, 27 aprilie 2008, prima zi de Paşte (189 poze); fişe informator (4). Rezultatele cercetării: film documentar de 140 min. (material brut); 342 fotografii; 2 articole publicate în Cuvîntul Liber şi Gazeta Reghinului. Cercetare asupra pîinii rituale pîinea Paştelui la Sînmihaiul de Pădure şi interiorul din preajma sărbătorii (2 fişe informator, 27 fotografii + 49 poze interior de case 76 fotografii) Obiceiul Ieşitul în ţarină, de Rusalii, la Sînmihaiul de Pădure (15.06.2008) Rezultatele cercetării: film documentar de 120 min. (material brut);
134 4 fişe informator; 80 fotografii; 1 film documentar Ieşitul în ţarină la Sînmihaiul de Pădure, de 30 min. (variantă finală); 2 articole la Cuvîntul Liber şi Gazeta Reghinului. Obiceiul Cununa spicului de grîu la Sînmihaiul de Pădure (22 iulie 2008) Rezultatele cercetării: 6 fişe informator; 225 fotografii; Film documentar de 120 min. (material brut); Film documentar de 25 min. Cununa grîului la Sînmihaiul de Pădure (varianta finală); 3 articole la ziar Cuvîntul Liber, Gazeta Reghinului, Revista Ambasador. Documentare, studii individuale, în reviste de specialitate, în vederea realizării temei de cercetare, pentru pregătirea şi organizarea activităţilor cuprinse în planul de manifestări culturale sau pentru întocmirea lucrărilor ştiinţifice, articolelor de ziar etc. Evidenţa şi îmbogăţirea patrimoniului Total număr obiecte de patrimoniu 6753, cu o valoare totală de 55004 lei; Semnalarea obiectelor cu valoare patrimonială din zonă, prin fişele semnal întocmite ( fişe); Întocmirea fişelor de obiect şi fotografierea pentru 69 obiecte achiziţionate în 2008, cu o valoare totală de 6500 lei, din care 8 obiecte, în valoare de 500 lei au fost achiziţionate de Asociaţia Moşteniri Mureşene. Livia Rusu 60 fişe de obiect; Florin Bogdan - 9 fişe de obiect (vîrtelniţe etc.);
135 Întocmirea dosarelor cu obiecte clasate (realizat, Livia Rusu, Florin Bogdan, Jozsef Kozma): în TEZAUR: piese; în FOND: piese. Întocmirea dosarului cu fişele de conservare 202 fişe (realizat, conservator Aurelia Danciu); Întocmirea dosarului cu fisele de restaurare 7 fişe (realizat, restaurator Cornel Moisin); Prezentarea dosarelor şi aşezarea lor în biblioraft (termen 20 ianuarie 2008) Completarea dosarului arhivei muzeului, cu realizările anului 2008 (realizat, Adrian Bugnar) respectiv: Lista celor 9 filme documentare, cu denumirea acestora (din care 3 filme etnografice definitivate); Lista fotografiilor realizate în teren, pe categorii de cercetare şi specialist; Lista imaginilor skanate de pe clişeele alb-negru (1205 imagini); Prezentarea listelor termen 20 ianuarie 2008. Conservarea şi restaurarea patrimoniului Activitatea de conservare, desfăşurată de conservator general Aurelia Danciu, ajutată de restaurator, personalul de specialitate şi muncitor a urmărit organizarea în condiţii optime a depozitelor şi expoziţiilor permanente şi temporare: 1. Conservarea preventivă şi conservarea propriu-zisă a obiectelor, prin metode variate, în funcţie de specificul obiectului: 1.a. Verificare şi curăţire manuală: a) obiectele propuse la clasare 32 obiecte, clasate în 2007 (16 furci de tors, 1 ladă de zestre, 3 lăzi de breaslă, 1 pat săsesc, 1 poliţă, 1 masă de fag cu tăblie, 1 masă de
136 săcrin, 1 dulăpior de perete, 2 foi de fierărie, port-pulbere, ţiteră, 4 cornuri pentru praf de puşcă, 2 table de breaslă) şi tratarea cu Sadolin Baze, după necesităţi; b) a monumentelor în aer liber verificarea şi tratarea mobilierului lemnos (1 dulap, 2 paturi, 2 mese, 2 canapele, 3 cuiere, 1 război de ţesut, tavanul şi tîrnaţul casei din Călimănel c) a pieselor de mobilier ale casei din Gurghiu (4 scaune, dulap, roată de tors, cuier, război de ţesut, furcă de tors); d) a fost curăţat cu şpaclu şi perie de rădăcini sub jet de apă tot materialul rezultat din demolarea casei din Gurghiu, sortarea şi tratarea cu Sadolin Baze, prin îmbăiere sau pulverizare, pentru reconstrucţia casei (grinzi, scîndură, geamuri, uşi, stîlpi). 2. Verificarea şi aerisirea, pulverizarea cu Raid, a textilelor din carul cu zestre (expoziţia permanentă) şi în depozitul de textile C1 şi C2, după caz folosindu-se şi substanţe volatile anti-molii. 3. pregătirea spaţiului de depozitare, verificarea, aerisirea şi aşezarea în ordinea crescătoare, de jos în sus, a catrinţelor clasate în categoria TEZAUR (40 bucăţi) şi a celor din categoria FOND (140 bucăţi), a celor 3 costume clasate în categoria TEZAUR (1 din Săcalu de Pădure, 2 din Logig) şi 8 costume clasate în categoria FOND (2 din Petriş, 1 din Săcalu de Pădure, 1 din Idicel, 2 din Hodac, 1 din Ibăneşti, 1 din Fărăgău). În paralel, s-a desfăşurat o activitate intensă în vederea realizării unei bune evidenţe a obiectelor din depozite s-a întocmit un registru-ghid pentru depozitul C1, care cuprinde cojoace, sumane, glugi, uioşe, pieptare, laibere, în dulapuri şi pe suport rulant, pe 3 nivele (ţoluri, păretare, lepedee etc.). Registrul este complex, cuprinzînd planul depozitului în ansamblu, planul depozitului C1, cu modul de amplasare al dulapurilor şi suportul rulant, tabelul morfologic al pieselor din dulapuri (203) şi tabelul morfologic al celor 110 piese
137 rulate. Au fost completate fişele de conservare a colecţiei de sumane, cojoace, glugi, pieptare, covoare, ţoale, lepedee, păretare, aflate în acest depozit. Activitatea de restaurare, desfăşurată de restaurator Cornel Moisin, a avut la bază planul de restaurare, întocmit prin verificarea permanentă şi la sugestia muzeografului şi a conservatorului a obiectelor din lemn. Au fost restaurate, în total, 7 obiecte 4 roţi de car (inv. 6644, 6642, 6641, 6643), jug (inv. 6640), furcă de tors (inv. 1073), răşchitor (inv. 4566). (Observaţie un număr redus de obiecte restaurate). Activitatea prioritară în domeniul restaurării s-a concentrat pe secţia în aer liber demontarea, transportul, selecţia şi confecţionarea replicilor pentru materialul degradat peste 60% şi reconstrucţia casei din Gurghiu, confecţionarea draniţei şi baterea ei pe acoperişul casei din Gurghiu şi al morii. Au fost completate fişele de obiect şi cele de restaurare, corespunzătoare obiectelor restaurate. Valorificarea patrimoniului Valorificarea patrimoniului s-a realizat conform programului de manifestări culturale prevăzute pentru anul 2008, prin ghidaje, expoziţii, simpozioane, lucrări ştiinţifice şi cataloage publicate, articole în presă, interviuri radio-tv şi activităţi în colaborare cu diferite instituţii de cultură şi educaţie din judeţ şi din municipiu. Muzeul şi-a folosit, de regulă, patrimoniul propriu din depozite, pentru expoziţiile temporare: Expoziţia de icoane pe lemn Icoana, fereastră către cer, din Bourg-la-Reine (Paris) (mai 2008) Maria Borzan; organizată de ARAI (Bourg-la-Reine), Muzeul Etnografic Reghin, Primăria Municipiului Reghin, în perioada 16-25 mai 2008; în cadrul unui complex de
138 manifestări reunite sub titlul Culturi, icoane şi scriere, expoziţii şi conferinţe, 50 de panouri şi vitrine au prezentat biserici bizantine, icoane ortodoxe, iconostase, din bisericile din împrejurimile Parisului, icoane româneşti pe lemn şi sticlă, icoane carpatine (din Polonia, Ucraina, Slovacia, Rusia, România), caligrafie arabă şi ebraică, realizîndu-se întîlnirea generalului şi a particularului din cultura şi arta religioasă a lumii orientale şi occidentale; Expoziţia Icoana, fereastră către cer a constituit un fragment de istorie şi sentiment românesc, care a arătat publicului din Bourg-la-Reine bogăţia şi particularităţile culturii româneşti în domeniul iconografiei. Expoziţia a fost completată de două videoconferinţe, sub genericul Icoane româneşti pe sticlă Expoziţia de icoane Calendarul creştin ortodox în iconografie Maria Borzan (6 iunie 7 iulie 2008); organizată de Muzeul Etnografic Reghin, Primăria Municipiului Reghin şi Asociaţia Moşteniri Mureşene ; planul tematic al expoziţiei a folosit calendarul religios (bisericesc), ce începe la 1 septembrie şi se încheie la 31 august. Fiecare sărbătoare a fost prezentată pe baza textelor din Cartea Sfântă şi reprezentate în expoziţie prin câte o icoană (45 de icoane în total, respectiv 41 icoane pe sticlă şi 4 icoane pe lemn). Expoziţia a făcut cunoscut publicului şi numele artiştilor iconari ale căror lucrări sînt prezente în patrimoniul muzeului: Mircea Purcărea, Ioan Şulea, Viorel Maxim, Daniela Friciu, Emilia Manole, Rodica Pop, Gabor Constantin, Andrei Bartha, Căpriţă Codruţa, precum şi diversitatea stilurilor de lucru în pictura de icoane, de la icoanele de Nicula (realizate de meşteri populari), la icoanele din zilele noastre. Cu ocazia expoziţiei a fost elaborat şi un catalog al expoziţiei, Calendarul creştin ortodox în iconografie, autori, cercet. şt. Maria Borzan şi drd. Roxana Maria Borzan, ed. Nico, 2008.
139 Expoziţia Aspecte din istoria comunităţilor săseşti din zona Reghinului Florin Bogdan (6 iunie-6 iulie 2008) organizatori Muzeul Etnografic Reghin, Asociaţia Moşteniri Mureşene. Expoziţia propunea vizitatorilor o imagine asupra localităţilor săseşti, prin expunerea de fotografii reprezentînd monumente de arhitectură săsească (case, biserici), reprezentative pentru cele 8 localităţi (Uila, Batoş, Dedrad, Logig, Ideciu de Sus şi de Jos, Petelea şi Reghin) incluse în aşa-numitul Ţinut al Reghinului. realizarea şi prezentarea pliantului Artă şi tradiţie săsească în zona Reghinului Livia Rusu. Vernisarea expoziţiei Aspecte din istoria comunităţilor săseşti din zona Reghinului Expoziţia 500 de ani de tipar românesc (1508-2008) Florin Bogdan (26 septembrie 26 octombrie 2008) organizatori Muzeul Etnografic Reghin, Protopopiatul Ortodox Reghin, Asociaţia Moşteniri Mureşene. A fost o expoziţie aniversară dedicată împlinirii a 500 de ani de la tipărirea primei cărţi în spaţiul românesc (Liturghierul lui Macarie, la Tîrgovişte, 1508). Expoziţia a urmărit redarea evoluţiei tiparului românesc, din secolul al XVII-lea pînă în secolul al XIX-lea. Au fost expuse 23 de cărţi româneşti vechi, provenind de la parohiile Protopopiatului Ortodox Reghin (Dumbrava, Rîpa de Jos, Morăreni, Ruşii Munţi, Săcalu de Pădure, Luier, Nadăşa, Beica de Sus, Chiheru de Jos, Urisiu de Sus), Biblioteca Municipală Petru Maior şi colecţia particulară Ilie Frandăş. Cu ocazia expoziţiei a fost elaborat şi catalogul de expoziţie, autori Florin Bogdan şi Elena Mihu, intitulat 500 de ani de tipar românesc (1508-2008), Sibiu, 2008. 5. Expoziţia Obiceiuri de iarnă Livia Rusu (6.12.2008-7.01.2009), organizatori Muzeul Etnografic Reghin, Asociaţia Moşteniri Mureşene. Expoziţia prezenta vizitatorului, prin fotografii şi obiecte, sărbătorile de iarnă la români Crăciunul, Anul Nou şi Boboteaza. Textele şi imaginile au prezentat
140 colindatul cu turca, considerată simbol al fertilităţii şi fecundităţii, un străvechi rit agrar, Sorcova, considerată de folclorişti ca fiind o reminiscenţă a laurilor din antichitatea romanâ, aducînd, în prima zi de Anul Nou, urări de sănătate şi viaţă lungă, steaua, vestind naşterea Mîntuitorului şi pluguşorul, un străvechi obicei agrar menit să aducă belşug în agricultură. Au fost prezentate steaua, sorcova, vegelul, darurile oferite colindătorilor (colaci, covrigi, pupeze) dar şi diferitele calendare (din coji de ceapă, coji de nucă), făcute în lumea satului în perioada acestor sărbători. Expoziţia a fost completată cu un festival al datinilor, Vin colindători, la care au participat grupurile de colindători din Uila, instructor Anişoara Bercea, Pietriş Vale, instructor Victoria Fodor Demian, Sînmihaiul de Pădure, instructor Maria Bucin Crişan, Filpişu Mic, instructor Luca Dorina, Nadăşa, instructor Cătălin Cioba, Nadeş, instructor Muntean Ambrozie, Şerbeni, instructor Maria Pop, Idicel Pădure, instructori Rafila Moldovan, Mihai Moldovan şi Ion Moldovan şi Grupul Asociaţiei Folclorica, instructor Marius Eugen Petruţ. Expoziţia Alaiul cununii, organizată în colaborare cu Muzeul Judeţean Mureş, secţia Etnografie (16 mai-27 mai 2008), la Muzeul de Etnografie Tg.Mureş. Expoziţia a prezentat, prin imagini şi obiecte, obiceiul cununii de grîu, completată cu o conferinţă etnografică pe aceeaşi temă. Expoziţiile organizate în colaborare cu Consiliul Judeţean Mureş, Primăria Municipiului Reghin şi Muzeul Etnografic Reghin Festivalul Văii Mureşului (14-17 august) şi Festivalul de tradiţii şi obiceiuri Valea Gurghiului Valea Regilor (6-7 septembrie 2008). Cele două expoziţii, organizate în parteneriat de muzeul reghinean, aduceau în atenţie creaţia populară din ţinuturile mureşene, cu participarea a diferite categorii de meşteri populari, cunoscuţi în zonă şi în ţară, cu creaţiile lor (Truţa Vasile - dogar, Francisc Kiss dogar, Rafila Moldovan ţesătoare, Elena Costinaş iconar, Dorina Frenţ broderie, Eva Domokos
141 împletituri). Activitatea de cercetare a fost valorificată prin: Participarea specialiştilor din muzeu la sesiunile ştiinţifice ale Muzeului Satului Dimitrie Gusti Maria Borzan, Muzeului Judeţean Baia Mare Maria Borzan, Muzeului Astra Sibiu Maria Borzan, Florin Bogdan, Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia Florin Bogdan, Livia Rusu, Muzeului Topliţa Zilele Miron Cristea Maria Borzan, ASER Buşteni Maria Borzan, Livia Rusu, AMALR Sibiu Maria Borzan, Florin Bogdan; publicarea unor studii în diferite volume şi publicarea de cataloage de colecţie şi cataloage de expoziţie Calendarul creştin ortodox în iconografie, autori Maria Borzan şi Roxana Maria Borzan, Ed. Nico, 2008, Catalogul de textile săseşti, autor Livia Rusu, Ed. Cezara, 2008, catalogul de expoziţie 500 de ani de tipar românesc (1508-2008), autori Florin Bogdan şi Elena Mihu, Ed. Tehnomedia, Sibiu, 2008. lansările acestor cataloage s-au făcut în muzeu, cu prilejul vernisării expoziţiilor. Realizarea a 9 filme, din care 3 filme etnografice finalizate Ieşitul în ţarină la Sînmihaiul de Pădure (15 iunie 2008) Maria Borzan, Adrian Bugnar, Cununa la secerat la Sînmihaiul de Pădure (22 iulie 2008) Maria Borzan, Adrian Bugnar, Colindători în satul din muzeu (20 decembrie 2008) Maria Borzan, Adrian Bugnar. Valorificarea patrimoniului muzeului s-a realizat şi prin simpozioane şi mese rotunde. Activităţile de acest tip au fost organizate conform planului de manifestări culturale pe 2008, prin colaborări cu diferite instituţii de cultură şi educaţie din oraş şi judeţ Casa de Cultură a Tineretului George Enescu şi Asociaţia Moşteniri Mureşene Tabăra de Creaţie Muntele Vrăjit, ediţia a IV-a, Lăpuşna, 23-27 iulie 2008; Simpozionul Patrimoniu cultural-naţional priorităţi şi urgenţe, organizat de Ministerul Culturii şi Cultelor, Direcţia Judeţeană de Cultură, Muzeul Etnografic,
142 Casa de Cultură George Enescu şi Biblioteca Municipală Petru Maior Reghin Lăpuşna, 25-27 iulie 2008; Săptămîna Educaţiei Permanente (2-7 noiembrie 2008), organizată în colaborare cu CZEA Tg.Mureş, Universitatea Populară Tg.Mureş, Muzeul Etnografic Reghin şi Asociaţia Moşteniri Mureşene. În parteneriat cu Asociaţia Moşteniri Mureşene au fost realizate două proiecte culturale: Interferenţe cultural-etnice în ţinuturile mureşene Maria Borzan, Florin Bogdan, cu finanţare din partea Consiliului Judeţean Mureş (2500 lei) organizarea Tîrgului meşterilor populari (6-8 iunie 2008); Festivalul Etniilor Livia Rusu, Jozsef Kozma, cu finanţare din partea Consiliului Judeţean Mureş (2500 lei) organizarea Festivalului Etniilor în cadrul Zilei Recoltei la Reghin (11 octombrie 2008), cu participarea Primăriei Municipiului Reghin, a Firmelor Gliga şi a celor două Case de Cultură din oraş. Televiziunea a utilizat frecvent muzeul în aer liber pentru înregistrări de spectacole sau momente folclorice: Antena 1 Tg.Mureş Diana Pop Dan, TVR2 Tg.Mureş Ioan Ceauşescu, Prima TV Dorina Oprea, PROTV Tg.Mureş Roman I., TV Tg.Mureş Mihai Naşca, Mariana Cioloboc, TV Tîrnăveni Burghelea, Antena 1 Bucureşti, redactor Mircea Radu. Valorificarea patrimoniului muzeal s-a făcut şi prin vizite şi ghidaje în muzeu. Muzeografii, pe baza unor proiecte de colaborare cu şcolile din oraş, au prezentat patrimoniul muzeului din expoziţia permanentă, expoziţiile temporare şi secţia în aer liber unui număr de 6806 vizitatori, din care cu plată 806, obţinînd realizări financiare de 1668 lei, respectiv: Florin Bogdan 368 lei, Jozsef Kozma 438 lei, Livia Rusu 800 lei, Adrian Bugnar 811 lei. Suma fiind insuficientă, conform planului stabilit de Primăria Municipiului Reghin, este necesară sporirea interesului pentru aceste categorii de activităţi pe anul 2009. Felicitări pentru Adrian Bugnar, care a depăşit planul propriu de finanţare (de 300 lei).
143 Popularizarea patrimoniului muzeal s-a făcut şi prin interviurile la radio Radio Tg.Mureş (redacţia Valentin Marica), Maria Lircă, Radio Bucureşti (redactor I. Vulcan); în presă, prin cele 25 articole, în Gazeta Reghinului, Ziarul de Mureş, Cuvîntul Liber, Zi de Zi, în revistele de cultură (Revista Ambasador octombrie 2008, Vatra Caraşului decembrie 2008). Dintre acestea, amintesc cîteva: Ziua muzeelor, dublă sărbătoare pentru muzeul reghinean, în Gazeta Reghinului (mai 2008), Pogăniciul la Sînmihaiul de Pădure, în Cuvîntul Liber (aprilie 2008), Zilele culturii reghinene în muzeu, în Cuvîntul Liber şi Gazeta Reghinului (iunie 2008), Expoziţia de icoane a Muzeului Etnografic Reghin în Bourg-la-Reine, în Gazeta Reghinului şi Cuvântul Liber (iunie 2008), Sărbătoarea Rusaliilor la Sînmihaiul de Pădure, în Cuvântul Liber şi Gazeta Reghinului (iunie 2008), Cununa la secerat, în Cuvântul Liber, Gazeta Reghinului şi Revista Ambasador (septembrie 2008), Colindători în satul din muzeu, în Cuvântul Liber (29 decembrie 2008), Festivalul Condeierilor Plugari, în revista Vatra Caraşului (decembrie 2008), autor Maria Borzan. Activitatea administrativă şi tehnico-gospodărească Activitatea administrativă şi tehnico-gospodărească completează celelalte domenii de activitate, dar este şi premisa unei activităţi de ansamblu reuşite, bune. Ea creează cadrul organizatoric şi funcţional al instituţiei, asigurînd baza materială şi de personal. Avînd ca determinantă bugetul pe anul în curs, ea urmăreşte soluţionarea problemelor de specialitate şi economice: Asigurarea cadrului funcţional în depozite asigurarea depozitării şi evidenţei pieselor din depozitul C4 (construcţia de mobilier) şi a pieselor din colecţia TEZAUR, din depozitul C2 (rafturi) realizarea mobilierului, Moisin Cornel şi Suceava Marin; organizare, Danciu Aurelia;
144 Asigurarea unei bune funcţionări a secţiei în aer liber (perioada mai-octombrie 2008), prin lucrări de conservare şi restaurare necesare (văruire, lipire, reparaţii acoperiş, restaurarea jgheabului morii realizarea restaurării, Moisin Cornel, personalul muncitor, Suceava Marin şi Suceava Viorica). Efortul a fost concentrat în acest an pe aducerea şi reconstrucţia în muzeu a casei din Gurghiu, obiective îndeplinit prin munca în echipă (specialişti, personal muncitor şi de pază), cu un efort financiar de: scoabe 300 lei ciment 1120,32 lei benzină, ulei 41 lei cuie 519 lei carton asfaltat 60, 20 lei folie 180 lei var 22 lei sulfat de cupru 37, 50 lei soluţii conservare: Sadolin 5l (7 bucăţi) 1084 lei TOTAL: 3363, 84 lei casete video 71 lei Dezvoltarea activităţii ştiinţifice a instituţiei prin perfecţionarea personalului de specialitate nu s-a putut realiza în acest an din lipsă de fonduri, deşi acest lucru era necesar pentru un muzeograf şi pentru bibliotecar. Asigurarea inventarului de laborator, cercetare, filmare, necesar:
145 CD-uri 90 lei DVD-uri 192, 50 lei Carcase slim 25 lei VALOARE TOTALĂ: 378,50 lei Aparate: imprimantă HPCP 1215 780 lei înregistrator temperatură şi umiditate 1696, 94 lei memorie, procesor, placă de bază calculator 588 lei memory stick 20 lei acumulatori cameră video 250 lei TOTAL 3334,94 lei TOTAL GENERAL pentru activităţi ştiinţifice + aparatură 3713,44 lei Paza şi securitatea patrimoniului sistemul de efracţie a fost reintrodus şi pentru depozite: s-au confecţionat gratii de fier la ferestre şi uşă de metal la depozit şi la laboratorul de restaurare; uşile de acces în depozit şi expoziţia permanentă au fost asigurate cu bare de protecţie şi lacăte duble, pentru a spori siguranţa patrimoniului. Serviciul de pază se desfăşoară între orele 22-7, 7-15, 15-22, iar sîmbăta şi duminica între orele 15-22-8. Au fost constatate şi unele situaţii de nerespectare a programului şi predare a serviciului pe bază de raport scris (Ispas Iosif, Mărcuş Viorel, Maior Gelu). Se întocmeşte raportul în lipsa schimbului care preia; nu este aşteptat schimbul (vezi caietul de evidenţă). Asigurarea serviciului de specialitate în spaţiul expoziţiei s-a realizat conform planificării lunare, între orele 9-16. Activitatea de curăţenie în sălile expoziţiei, la monumentele în aer liber, nu s-a realizat întotdeauna conform graficului stabilit lunea, curăţenie în expoziţie, zilnic, între orele 7-9, curăţenie în birouri şi monumentele în aer liber. Aceasta s-a făcut, în
146 general, la solicitări. Este necesară respectarea graficului pe anul viitor. S-au efectuat lucrări de întreţinere şi curăţenie în spaţiile muzeului, dar nu conform graficului săptămînal, curtea şi lunar, curăţat şanţul. De cîteva ori a fost necesară atenţionarea şi solicitarea de către conducere a acestor lucrări, în urma constatării indiferenţei paznicilor, sau în urma observaţiilor făcute de către autorităţi. Arhitectura curţii muzeului, pregătirea spaţiilor pentru flori, s-a bucurat de atenţia conservatorului şi a femeii de serviciu, mai puţin a paznicilor, care ar fi putut săpa, plivi, aduce gunoi etc. şi chiar şi a personalului de specialitate care, se pare că a rămas indiferent la nevoia de frumos în faţa fiecărui monument. Pe viitor, fiecare personal de specialitate sau muncitor din muzeu poate face o zi de relaxare, în care să se ocupe de curăţat, plantat, plivit flori. Aceste lucrări şi alte categorii de intervenţii măresc responsabilitatea faţă de locul de muncă, constituind şi un criteriu în evaluarea individuală. În luna decembrie, în sistem de campanie, s-a făcut curăţenie generală în secţia în aer liber (transportul unui camion de crengi, deşeuri etc., rezultate în urma curăţeniei) personalul muncitor + personalul de pază. S-au executat şi montat plăcuţele de prezentare ale fiecărui monument. (schiţe Florin Bogdan, executare planuri Moisin Cornel, Suceava Marin, Ispas Iosif). Prin suplimentarea bugetului de cheltuieli cu 4600 lei de către Primărie, respectiv 2600 lei, obţinuţi prin şedinţele Consiliului Local, la propunerea consilierilor PSD, a fost construit un punct sanitar (noiembrie-decembrie 2008), de către firma SCOVICONS S.R.L. şi, respectiv, 2000 lei în decembrie, în vederea realizării iluminatului în muzeu, pe alei, şi cu reflectoare la monumente. Analizată în ansamblu, activitatea desfăşurată la muzeu de către personalul de specialitate, personalul muncitor şi de pază, a fost bună, în anumite compartimente chiar foarte bună, respectiv activitatea de clasare a patrimoniului în categoria
147 TEZAUR, desfăşurată de Florin Bogdan, Jozsef Kozma, Livia Rusu cea de conservare, desfăşurată de conservator Aurelia Danciu, activitatea de cercetare în teren (munca în echipă pentru aducerea şi reconstrucţia casei din Gurghiu) şi cercetarea obiceiurilor (Maria Borzan, Adrian Bugnar). S-a acordat atenţie şi proiectelor culturale, obţinîndu-se 5000 lei, finanţare de la Consiliul Judeţean, prin cele două proiecte. Prin analiza activităţii desfăşurate individual de către fiecare angajat, s-au întocmit fişele de evaluare, cu calificative de bine şi foarte bine. Veniturile proprii au fost de 8917, din care venituri din taxa de intrare 2417 lei, din sponsorizări 5500 lei (4000 lei folosiţi pentru tipărituri şi 1500 lei pentru achiziţionarea de obiecte de patrimoniu). La acestea s-au adăugat şi sponsorizări în material lemnos (brad, stejar), pentru restaurarea oloiniţei şi a morii şi sponsorizări în produse, pentru diferite manifestări cultural-artistice, valoarea totală a veniturilor complementare fiind de 11.000 lei. Menţionăm şi construcţia punctului sanitar (valoare 27.000 lei) şi realizarea iluminatului muzeului secţia în aer liber (valoare 20.000). Acestei note de prezentare i se adaugă: Rapoartele anuale ale personalului de specialitate; Proiectul Direcţiile activităţii pe anul 2009 ; Planul activităţilor culturale pe anul 2009; Planul activităţilor de conservare şi restaurare pe anul 2009.