STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ 2014-2020 ASOCIAȚIA TIMIȘ TORONTAL BÂRZAVA Măsurii 19 Dezvoltarea locala LEADER Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 MODIFICAREA 02 Asociatia Timiş Torontal Bârzava Adresa: oraş Deta, str. Ştefan cel Mare nr. 5, Jud. Timiş CIF: 29027241 CP: 305200 Reprezentant legal : Duţă Gheorghe 2018
ANEXA 1 MODIFICAREA SDL GAL ASOCIAŢIA TIMIŞ TORONTAL BÂRZAVA JUDEȚ TIMIŞ, CARAŞ SEVERIN Data 12.06.2018 1. TIPUL PROPUNERII DE MODIFICARE A SDL 1 Tipul modificării Modificare simplă - conform pct.1 Numărul modificării solicitate 2 în anul curent 1 Modificare complexă - conform pct.2 Modificare legislativă și/sau administrativă - conform pct.3 II. DESCRIEREA MODIFICĂRILOR SOLICITATE 3 1. DENUMIREA MODIFICĂRII: Modificare complexă, conform pct. 2, literele a;d a) Motivele și/sau problemele de implementare care justifică modificarea Motivele prezentei solicitări au la bază propunerea de modificarea simplă a Strategiei de Dezvoltare Locală a G.A.L. Asociaţia Timiş Torontal Bârzava, pe care o regăsim în fişa măsurii 3 / 6A, respectiv SDL, Măsuri împotriva depopulării prin crearea de locuri de muncă prin sprijinirea activităților non -agricole. Măsura 3 / 6A s-a dovedit populară încă de la elaborarea SDL în anul 2016, precum şi în perioada de animare a teritoriului, urmată de lansarea măsurii în luna septembrie 2017,unde mai mulţi potenţiali beneficiari din aria de implementare a G.A.L. şi-au exprimat dorinţa de a aplica. În perioada lansării măsurii o parte din aceştia nu au mai fost interesati să aplice, datorită unei prevederi care devine restricitva in unele cazuri, cităm: Solicitantul își asumă prin Planul de afaceri să angajeze ca urmare a implementării proiectului cel puțin o persoană cu domiciliul din teritoriul GAL și din afara familiei (să nu fie rudă de gradul I.). Restricţia provine din faptul că persoanele care pot fi angajate nu au voie să provină şi din familia 1 conform încadrării tipurilor de modificări din prezentul Ghid. 2 numărul modificării solicitate în anul curent. 3 fiecare modificare va fi completată conform punctelor a,b,c,d.
respectivilor beneficiari ( să nu fie rude de gradul I.) Modificarea propusă se justifică prin faptul că o serie de activtăţi productive tradiţionale, meştegugăreşti care se pot dezvolta în zonă nu se pot transmite din generaţie în generaţie ( generic numite şi transmise din tata în fiu ) nu pot avea continuitate, in conditiile in care meserii odata traditionale dispar Prin prezenta solicităm, eliminarea din propoziţia respectivă a sintagmei : și din afara familiei (să nu fie de rudă de gradul I.). din fişa măsurii 3 / 6A, respectiv SDL b) Modificarea propusă Se va modifica prin eliminare din cadrul capitolului V din S.D.L. Prezentarea măsurilor, fişa Măsurii 3/6A: Denumirea măsurii MĂSURI ÎMPOTRIVA DEPOPULĂRII PRIN CREAREA DE LOCURI DE MUNCĂ PRIN SPRIJINIREA ACTIVITĂȚILOR NON AGRICOLE din cadrul următoarelor 3 subcapitole a sintagmei și din afara familiei (să nu fie de rudă de gradul I.). : 4.Descrierea generală a măsurii. În sprijinul acestor acțiuni măsura prevede prin condițiile specifice locale ca și beneficiari acele persoane care au domiciliul de cel puți 2 ani în teritoriul GAL și obligativitatea să angajeze ca urmare a implementării proiectului cel puțin o persoană cu domiciliul din teritoriul GAL. și din afara familiei (să nu fie rudă de gradul I.). 5.Valoarea adăugată a măsurii Prin condițiile specifice de eligibilitate și selecție, stabilite în concordanță cu specificul local vor fi finațate proiecte prin care beneficiarul se va obliga să angajeze ca urmare a implementării proiectului cel puțin o persoană cu domiciliul din teritoriul GAL. și din afara familiei (să nu fie rudă de gradul I.). 7. Condiții de eligibilitate Solicitantul își asumă prin Planul de afaceri să angajeze ca urmare a implementării proiectului cel puțin o persoană cu domiciliul din teritoriul GAL. și din afara familiei (în afară de rude de gradul I.). Această condiție trebuie îndeplinită până la solicitarea tranșei a doua. c) Efectele estimate ale modificării Efectele estimate prin modificările de strategie se vor materializa prin o mai bună implementare a Strategiei de Dezvoltare Locală a GAL Asociaţia Timiş Torontal Bârzava şi îndeplinirea indicatorilor asumaţi.
d) Impactul modificării asupra indicatorilor din SDL Indicatorii de monitorizare care au fost asumaţi prin Strategia de Dezvoltare Locală nu vor fi afectaţi în nici un fel de modificările solicitate de strategie.
OPIS STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ 2014-2020 A GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ ASOCIAȚIA TIMIȘ TORONTAL BÂRZAVA Pag. -INTRODUCERE.6-7 -CAP. I: Prezentarea teritoriului și a populației acoperite analiza diagnostic.8-11 -CAP. II: Componența parteneriatului.12-13 -CAP. III: Analiza SWOT (analiza punctelor tari, punctelor slabe, oportunităților și amenințărilor). 14-17 -CAP. IV: Obiective, priorități și domenii de intervenție..19-21 -CAP. V: Prezentarea măsurilor.18-52 -CAP. VI: Descrierea complementarității și/sau contribuției la obiectivele altor strategii relevante (naționale, sectoriale, regionale, județene etc.) 53-55 -CAP. VII: Descrierea planului de acțiune....56-58 -CAP. VIII: Descrierea procesului de implicare a comunităților locale în elaborarea Strategiei..59-60 -CAP. IX: Organizarea viitorului GAL - Descrierea mecanismelor de gestionare, monitorizare, evaluare și control a strategiei.......61-65 -CAP. X: Planul de finanțare al strategiei 63 -CAP. XI: Procedura de evaluare și selecție a proiectelor depuse în cadrul SDL..68 -CAP. XII: Descrierea mecanismelor de evitare a posibilelor conflicte de interese conform legislației naționale..69-70 ANEXE -Anexa 1 Acord de parteneriat + HCL/ alte documente justificative 71-119 -Anexa 2 - Fișa de prezentare a teritoriului 120-135 -Anexa 3 Componența parteneriatului 136-140 -Anexa 4 Plan de finanțare 141-146 -Anexa 5 Hartă administrativă și geografică a teritoriului 147-150 -Anexa 6 Documente justificative privind animarea 151-269 -Anexa 7 Documente justificative ale membrilor parteneriatului 270-384 -Anexa 8 Atribuțiile corespunzătoare fiecărei funcții din cadrul echipei de implementare a SDL 385-409
Introducere Scopul Grupului de Acțiune Local Timiș Torontal Bârzava este acela de a susține dezvoltarea teritoriului acoperit de partenerii publici, respectiv teritoriul administrativ al UAT-urilor partenere(comune și orașe), ridicarea nivelului de trai, oprirea depopulării satelor și atragerea de investiții atât în domeniul agricol cât și neagricol. Grupul de Acțiune Local Asociația Timiș Torontal Bârzava reprezintă un parteneriat public-privat constituit prin asocierea de UAT-uri, reprezentanți ai societății civile și ai sectorului privat din sudul județului Timiș și vestul județului Caraș Severin. Ideea constituirii acestui parteneriat a fost dată de apariția primelor solicitări de constituire de astfel de parteneriate în anul 2006 și în acest fel teritoriul acoperit de GAL Asociatia Timiș Torontal Bârzava a fost introdus în PNDR 2007-2013 ca posibil GAL, sub denumirea de Grup de Actiune Locala Timiș Torontal. Ulterior perioadei de animare și instruire realizată de către Ministerul Agriculturi în perioada 2006-2009 și a apariției Ghidului solicitantului pentru selecția primelor strategii de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității, arealul vizat de parteneriat s-a extins și în județul Caraș Severin, numele final al Grupului de Actiune Local modificându-se tocmai pentru a sublinia aducerea de noi teritorii. Perioada de finanțare 2007-2013 a fost pentru GAL-ul Asociația Timiș Torntal Bârzava o experiență frumoasă, încununată de rezultate bune, care va fi foarte utilă în noua perioadă de programare. Timpul scurt pentru implementare, dar și noutatea modului de abordare în implementarea unui proiect, diferit de tot ce se implementase la nivel local până în acel moment, a necesitat o mobilizare exemplară a tuturor angajaților. Gradul de contractare de peste 96% și un grad de absorbție de peste 92% ne conduc la concluzia că activitatea GALului a fost una bună. Față de perioada de programare 2007-2013 suprafața GAL-ului s-a mărit prin atragerea a două noi administrații locale, comunele Foeni și Doclin, la teritoriul deja existent în parteneriat. Această mărire a teritoriului s-a făcut la solicitarea noilor parteneri, care informându-se despre noile posibilități de dezvoltare locală aduse prin Programul LEADER, dar și seriozitatea de care a dat dovadă în timpul implementării strategiei de dezvoltare locala conducerea GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava, și-au exprimat dorința de a se alătura acestui GAL cu toate că au mai primit oferte de asociere și din partea altor GAL-uri în curs de constituire. Un partener important este Consiliul Județean Timiș, care în peroada de finanțare încheiată a prefinanțat cheltuielile de funcționare ale GAL Timiș Torontal. Teritoriul GAL se suprapune peste teritoriul administrativ a 17 comune și a 2 orașe și are o suprafață de 1769,12 km2, fiind situat în câmpia joasă dintre râurile Timiș, Bârzava și Moravița și se întinde spre zona de deal a județului Caras Severin, cu altitudine începând de la 86 m în partea de vest si ajunge în zona colinară din est(zona de deal), în câteva puncte ce depasesc 300 de m în comuna Doclin. Avand peste 90% din suprafața teritoriului câmpie plană, fără denivelari și fiind străbătut de două râuri importante, Timiș și Bârzava, ofertă condiții excelent pentru agricultură, chiar dacă tipul de sol nu este de cea mai bună calitate(majoritatea fiind din clasa lăcoviștilor). Terenul arabil oferă condiții pentru cultivarea cerealelor și plantelor tehnice, iar suprafața de pășuni și fânețe, peste 30.000 de ha, oferă condiții pentru creșterea animalelor. Viile și livezile ocupă putin peste 2,5% din suprafața agricola acoperită,iar un procent de peste 6% din suprafața totală a GAL-ului este ocupat de păduri. Industria este prezentă mai ales în orașele Deta și Gătaia, în special firme care lucrează pentru industria auto, dar și în alte domenii, cum ar fi construcții, prelucrarea aluminiului, industrie ușoară și exemplele pot continua. Industria este prezentă și în comune,astfel la Giera există o sectie de exptragere a uleiului de floarea soarelui si rapită la rece, la Berzovia există singurul abator pentru animale din aria GAL, foarte important pentru această zonă agricolă fiinddepozitele de cereale, unele dintre acestea având încorporate și unități de procesare primară a producției agricole.
Teritoriul GAL este traversat de două artere principale de circulație, E70 Timișoara Belgrad și DN 59 Timișoara - Reșița. Deta este un important centru politico-administrativ în sudul județului Timiș, aici avand sedii sau puncte de lucru principalele instituții ale statului: Judecatoria, Parchetul, Poliția de Frontieră, Jandarmeria, Detașament ISU, Trezoreria, ANAF-ul, Oficiul de Cadastru, Publicitate Imobiliară Timiș, trei sedii de bănci, spital, liceu, notari publici. Practic în orașul Deta sunt concentrate toate serviciile de care are nevoie populația. Pe teritoriul GAL se organizează săptămânal piețe țărănești, la Deta și la Liebling, iar o dată pe lună se organizează târg de țară la Deta. Aceste evenimente constituie un suport important în valorificarea produselor agricole din micile gospodării agricole și trebuiesc susținute să se dezvolte pentru sprijinirea fermelor de familie și nu numai. Dacă în perioada de funcționare a GAL 2011-2015 au fost finanțate proiecte cu impact punctual, mai ales în sectorul privat, în noua perioadă de finantare dorim să sprijinim finanțarea de proiecte cu impact de masă. În acest sens, așa cum rezultată și din analiza SWOT, în strategie vor fi introduse acele măsuri și criterii de selecție care sprijină asocierea, începând de la producție până la valorificare către consumatorul final. Noul concept privind dezvoltarea clasei de mijloc la sate, reprezintă de asemenea o component importantă a SDL a GAL Timiș Torontal Bârzava. Cooperarea, finanțată prin M 421 în perioada de finanțare încheiată, a fost un obiectiv important pe care și la propus GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava în perioada de finanțare 2007-2013. Activitățile de cooperarea s-au derulat din resurse proprii, atât pe plan intern, cât și pe plan extern, la nivel de experți GAL cât și la nivel de membri GAL sau lideri locali. Exemplu de participare a membrilor și a liderilor locali la activități de cooperare organizate poate fi dat cooperarea cu GAL-ul Asociatia Homokhatsag Videkfejlesztesi Egyesulet, Judetul Csongrad, Ungaria, unde timp de două zile a avut loc un schimb de bune practice. Un astfel de schimb a avut loc și în Serbia la Biserica Alba și Velika Plana. Pentru perioada de finanțare 2014-2020 GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava își propune dezvoltarea de proiecte de cooperare atât pe plan intern cât și pe plan extern, în special cooperarea cu structure similare din Regiunea N-V, Regiunea CENTRU, dar și din Ungaria și Serbia. Perioada de finanțare 2014-2020 reprezintă pentru GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava o perioadă de maturitate, o perioadă în care experiența acumulată și oportunitățile oferite pe multimple planuri și de multiple surse de finanțare să fie valorificate în interesul locuitorilor din aria GAL, în vederea combaterii sărăciei și pentru ridicarea nivelului de trai în microregiune. Nediscriminarea pe critriterii de sex, religie, etnie, egalitatea de șanse și protecția mediului reprezintă de asemenea obiective ale SDL-ului GAL Timiș Toorntal Barzava.
Cap I. Prezentarea teritoriului și a populației acoperite analiza diagnostic 1. Prezentarea sintetică a teritoriului Teritoriul acoperit de GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava include 4 comune din partea de vest a județului Caraș Severin (Berzovia, Doclin, Forotic și Măureni) și două orașe (Deta și Gătaia) și 13 comune(banloc, Birda, Denta, Foeni, Ghilad, Giera, Jamu Mare, Jebel, Liebling, Livezile, Moravița, Pădureni și Voiteg) situate în sudul județului Timiș. Suprafața totală a GAL Timiș Torontal Bârzava este de 1769,12 km2,o suprafață de 434,49 km2în județul Caraș Severin și o suprafață de 1334,63 km2 situată în județul Timiș. Teritoriul GAL este mărginit la N-V de râul Timiș, la S-V de granița cu Serbia, iar la E de comune din județele Caraș Severin și Timiș, membre ale altor GAL-uri.Fișa de prezentarea teritoriului Anexa 2 la SDL. Principalele căi de comunicație care traversează teritoriul GAL sunt: DN 59(E70) Timișoara Belgrad, DN 57, DN 59B și DN 58B, toate aceste căi rutiere converg către orașul Deta, principalul centru politico-administrativ din teritoriul GAL. Teritoiul este de asemenea străbătut și de o rețea de căi ferate, mai mult sau mai puțin folosită astăzi. Caracteristic acestui teritoriu este uniformitatea reliefului care este plan, cu o altitudine medie de 92 m în județul Timiș și pe măsură ce ne apropiem de zona de deal, depășește 300 m altitudine în câteva puncte în comuna Doclin, județul Caraș Severin. Teritoriul este străbătut de râurile Timiș, Bârzava și Moravița de la est spre vest, ceea ce îl face propice agriculturii. De altfel 86,98% din teritoriu este reprezentat de suprafața agricolă și doar 6,80% este ocupat de păduri. Din suprafața agricolă totală 77,84% este teren arabil, 19,77% este ocupat de pășuni și fânețe și doar 2,39 % din suprafață este ocupată cu vii și livezi, cele mai multe dintre acestea necesitând un program de înnoire. Ținând cont că în GAL există un areal pomicol și viticolde tradiție, zona Tirol, prin SDL se va sprijini prioritar acest sector prin criterii de selecție locale, pentru a putea fi repus în valoare. SURSA INS. Culturile principale agricole sunt reprezentate de către cerealele păioase și porumb, care ocupă anual peste 65% din suprafața arabilă, fiind urmate de plantele tehnice, în special de floarea soarelui și rapiță. De reținut este faptul că peste 55% din suprafața terenului agricol este lucrat comasat de către ferme agricole mari, dotate cu utilaje și tehnologie de ultima generație, în număr 8-10. În același timp, restul terenului este lucrată în exploatațiile de dimensiuni mici și foarte mici(între 2000 și 8000 SO), numărul acestora se apropie de 3000. Aceste ferme sunt foarte importante pentru că reprezintă clasa de mijloc sau viitoarea clasă de mijloc(grupul țintă al SDL), cei care trebuiesc sprijiniți prioritar. SURSA Registre agricole UAT. Este important de reținut că pe teritoriul Gal este situată și o fermă ecologică 100%, care are ca activitate cultivarea de cerealelor și cultivarea viței de vie. Suprafața totală a fermei este de 880 ha. Această fermă poate reprezenta un model pentru alte exploatații în conceptul de trecere la o agricultură ecologică, ca o metodă de creștere a valorii produselor agricole. Cele 30418 ha de pășuni și fânețe reprezintă suportul de hrană pentru creșterea animalelor, zootehnia fiind a doua ramură agricolă, ca importanță, după cultura mare. Spre deosebire de datele statistice de la recesământul agricol anterior, la ultimul recesământ agricol s-a constatat o reducere semnificativă a crescătorilor de animale, dar în același timp s-a constat o ușoară creștere a numărului de animale, de unde rezultă o creștere importantă a numărului de animale pe fermă. Principalele specii de animale sunt bovinele cu un număr de peste 7200 de bovine adulte, ovinele cu peste 130 mii și de caprine cu circa 10 mii de exemplare, în total 29500 UVM. După cum se poate constata încărcătura medie la hectarul depășune cu UVM este sub unitară de unde putem deduce că acest sector este unul cu potențial de creștere, permițând practic dublarea numărului de animale. Avand în vedere toate acestea prin SDL se poate sprijini acest sector în special prin încurajarea constituirii formelor asociative. Toate acestea gandite într-un tot unitar: producție individuală - procesare și valorificare prin cooperativă considerăm că reprezintă o șansa pentru acest sector principal al economiei din aria GAL. SURSA Registre agricole UAT.
2. Populația Conforma datelor statistice de la recesământul populației din anul 2011 și prezentate în Fișa de prezentare a teritoriului(anexa 2 la SDL)populația stabilă era de 53128 locuitori, ceea ce duce la o densitate medie de 30,03 locuitori pe km2. În ceea ce privește structura populației pe grupe de vârstă la 1 ianuarie 2015 costatăm că segmentul vârstă 0-14 ani reprezintă 15,45%, populația activa, segmentul 15-64 ani reprezintă 69,73%, iar segmentul de peste 65 ani reprezintă 14,82%. Analizând în detaliu această structură, pe segmente de 5 ani, constatăm o creștere progresivă a numărului de persoane de la segmentul 0-4 ani până la segmentul 25-29 ani.menținerea trendului descendent se observă că începe de la grupa 25-29 ani și este constant. La populația activă se constată două discontinuități importante. Prima pe segmentul 30-34 ani, o scădere de 1,40% și a doua pe segmentul 50-54 ani, de 2,37%. Analizând cauzele acestor două discontinuități considerăm că ele se datorează migrației populației tinere în cazul segmentului 30-34 ani, imediat după anii 2000, și a populației de etnie germană după revoluție pentru al doilea segment. Practic avem o populatie a cărei structută piramidală s-a torsionat, baza fiind alcătuită dintr-un trunchi de piramidă cu baza mare în sus(segmentele de la 0 la 29 ani) pe care se sprijină o piramidă normală(segmentele de la 30 de ani la peste 85 ani). Acest raport însă trebuie îmbunătățit până mai avem populație tânără, populație care trebuie stabilizată în teritoriu, astfel încât să conducă la stoparea depopulării și creșterii natalității. Creșterea calității vieții și siguranța familiei prin crearea de locuri de muncă trebuie să fie priorități ale strategiei, astfel încât teritoriul GAL să devină unul atractiv pentru tineri. SURSA ISN. 3. Rata sărăciei În continuare o scurtă descriere a zonelelor sărace pentru care indicele de dezvoltare locală (IDUL) are valori mai mic sau egal cu 55. ANEXA la Ghidul solicitantului - Lista-UAT-urilor-cuvalorile-IDUL-corespunzatoare. Următoarele comune au valoarea indicelui de dezvoltare mai mic de 55: Banloc 47,41; Birda 51,29; Ghilad 53,52; Giera 52,89; Jamu Mare 51,29. După cum se poate constata trei din cele 5 unități administrative sunt grupate, reprezentând împreună o zonă săracă extinsă la ieșirea Timișului din România. Această zonă a fost expusă inundațiilor fiind situată între cele două râuri Timiș și Bârzava, râuri care traversează teritoriul GAL de la est spre vest. În ceea ce privește suprafața ocupată de zonele sărace și populația care locuiește în aceste zone situația se prezintă astfel: zonele sărace ocupă 33,32% din teritoriul GAL, iar populația aferentă acestor zone reprezintă 20,26% din total populație GAL. Această scurtă analiză ne arată faptul că o treime din teritoriu GAL este acoperit de zone sărace, zone în care densitatea populației este de 18,26 loc/km2, cu 12 procente mai mică decât densitatea populației în teritoriul GAL, iar analizând datele statistice ale ultimilor două recesăminte numărul de locuitori ai UAT-urilor respective a scăzut, exceptie făcând doar comuna Ghilad unde s-a inregistrat un ușor sport de populație în anul 2011, față de datele statistice din anul 2002. De fapt analizand datele statistice coparativ între ultimele doua recesăminte populația din teritoriul GAL a scăzut cu peste 1100 de locuitori, ceea ce reprezinta o scădere de peste 2%, într-o perioadă de 10 ani. Oprirea depopulării și susținerea dezvoltării echilibrate a teritoriului, prin sprijinirea zonelor sărace (cu indicele IUDL sub 55) vor constitui priorități în susținerea proiectelor. 4. Zone NATURA 2000 și zone cu valoare naturală ridicată(hnv) În teritoriul GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava sunt situate mai multe situri NATURA 2000. În continuare vom enumera aceste situri, precum și UAT-urile pe teritoriul cărora se regăsesc aceste areale protejate: - Sit Lunca Bârzavei Cod sit ROSPA0127 se regăsește pe teritoriul orașului Deta(0,1 km2), pe teritoriul comunei Banloc(20,59 km2) și pe teritoriul comunei Denta(3,32 km2); - Sit Pajiștea Jebel- Cod sit ROSCI0348 se regăsește pe teritoriul comunei Jebel(0,31 km2);
- Sit Lunca Timișului Cod sit ROSCI0109 se regăsește pe teritoriul comunei Pădureni(14,98 km2), pe teritoriul comunei Ghilad(2,17 km2), pe teritoriul comunei Giera(0,84 km2) și pe terotoriul comunei Foeni(1,33 km2); - Sit Pădurea Macedoniei Cod sit ROSPA0095 - se regăsește pe teritoriul comunei Ghilad(25,93 km2) și pe teritoriul comunei Livezile(0,2 km2); - Sit Sărăturile Foeni-Grăniceri Cod sit ROSC- se regăsește pe teritoriul comunei Giera(1,38 km2) și pe teritoriul comunei Foeni(0,59 km2); - Sit Livezile-Dolaț Cod sit ROSPA0126 - se regăsește pe teritoriul comunei Giera(5,89 km2), pe teritoriul comunei Banloc (16,90 km2), se regăsește pe teritoriul comunei Ghilad (0,05 km2) și pe teritoriul comunei Livezile(42,82 kmp). După cum se poate constata pe teritoriul Gal sunt 6 situri NATURA 2000 cu o suprafață de 136,27 km2, ceea ce reprezinta 7,70% din total teritoriu. Fiind o componentă importantă de mediu în dezvoltarea locală, în special a zonelor cu astfel de situri și ținand cont și de constrângerile impuse de normele de mediu în aceste areale trebuie analizată și găsită modalitatea de sprjin oferită în aceste teritorii, mai ales că se observă că o mare parte din aceste situri se suprapun peste zonele sărace identificate. SURSA - ANEXA la Ghidul solicitantului - Lista-ariilor-naturale-protejate-Natura-2000_1. În teritoriul GAL au fost identificate de asemenea si zone cu valoare naturală ridicată(hnv). Aceste zone sunt situat în comnele Forotic și Doclin. SURSA - ANEXA la Ghidul solicitantului - Lista-zonelor-cu-valoare-naturala-ridicata-HNV_1. Existența acestor zone în aria GAL constituie un patrimoniu natural important care poate fi valorificat pentru promovarea și atractivitatea teritoriului. 5.Minoritățile Teritoriul GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava cuprinde teritorii din vestul județului Caraș Severin și sudul Județului Timiș, teritorii care au fost parte din regiunea istorică Banat, regiune delimitată de Mureș la nord, Dunăre la sud, Cerna la est și Tisa la vest. Specific acestei mari regiuni, astăzi împărțită între România și Serbia, este structura multietnică a populației și multiculturalismul, caracteristic de altfel și Peninsulei Balcanice. Astfel in cele 19 unități administrative ale GAL-ului, conform ultimului recesământ(2011) trăesc împreună 11 etnii, 14 persoane sunt de alte etnii, iar pentru 2529 de persoane informația este indisponibilă. Romanii sunt majoritari 79,70%, alaturi de care locuiesc maghiari 6,09%, romi 3,44%, ucrainieni 0,71%, germani 1,43%, sârbi 1,56%, slovaci 0,98%, bulgari 1,14%, croați 0,11%, italieni 0,01%, cehi 0,04% și alte etnii 0,03%. SURSA - Populatiastabila-dupa-etnie-judete-municipii-orase-comune-RPL-2011. Specific acestui teritoriu este faptul că etniile trăiesc împreună, în aceeași localitate întâlnim mai multe etnii. Minoritatea romă cu cei 1825 de membri nu este compactă fiind răspândită în 18 din cele 19 UAT-uri, cel mai mare număr fiind de 322 persoane în localitatea Berzovia, unde reprezintă 8% din totalul populației. Cu toate acestea există și câteva sate unde populația unei etnii este dominantă, peste 90% din populație aparținând unei singure etnii. Astfel întâlnim minoritatea maghiară în localitatea Cruceni(comuna Foeni), în Rovinița Mare(comuna Denta) și Conacul Iosif(comuna Liebling). Minoritatea ucrainiană o întâlnim în localitatea Soca(comuna Banloc), minoritatea bulgară în localitatea Breștea(comuna Denta), minoritatea slovacă în localitatea Butin(oraș Gătaia). Nu toate minoritățile au reușit să-și constituie asociații de tip ONG care să le reprezinte la nivel local, majoritatea fiind reprezentate de Uniunile la nivel național, care au filiale locale, dar în același timp au și scopuri politice. Există și sunt partenere în GAL următoarele asociații ale minorităților: Asociația ZLAT BRES, reprezentând etnia bulgară și Asociația PAKIVALE ROM, reprezentând minoritatea romă. După cum se poate constata, în teritoriul GAL putem vorbi despre caracterul multietnic, multiculturalitate, multilingvism, în contextul în care nu sunt probleme interetnice. Fiecare minoritate își păstrează datinile, obiceiurile, tradițiile și cultura. iar GAL-ul poate oferi prin măsuri specifice suportul de care au nevoie pentru păstrarea și promovarea valorilor
culturale pe mai departe ale acestor muzee vii, oaze de cultură peste timp, păstrate din generație în generație cu prețul degadării genetice a etniei. 6.Infrastructura locală Analizând prin comparație starea infrastructurii locale la nivelul anului 2010 și la nivelul anului 2016 constatăm o îmbunătățire mai ales în ceea ce privește infrastructura de apă și apă uzată. Astfel prin PNDR 2007-2013 și prin PNDL aproape toate comunele au beneficiat de fonduri în vederea realizării infrastucturii de apă și unele de apă uzată. De asemena unele comune au beneficiat de fonduri pentru realizarea infrastructurii de agricole și silvice. Pentru cele două orașe un rol important în realizarea infrastructurii de apă și apă uzată l-a reprezentat aparteneța la ADI APĂ CANAL Timiș, care a beneficiat de fonduri nerambursabile prin care s-au modernizat sistemele de alimentare cu apă potabilă și sistemele de canalizare și epurare a apelor uzate, inclusuv stațiile de epurare. Având în vede valoarea mai mică a fondurilor de care pot beneficia prin GAL, în urma procesului de animare și a procesului de consultare realizat în fiecare unitate administrativă pe parcursul elaborării strategiei, dar și cu administrațiile locale, inclusiv cu primarii și consilierii locali s-a ajuns la concluzia ca prin finanțările obținute prin GAL să se finanțeze infrastructură mică și în deosebi cele care vizează siguranța cetățeanului: modenizarea sistemului de iluminatul public și sisteme de supraveghere video, dar și infrastructură suport (capele) pentru serviciile funerare, centre comunitare suport pentru sprijinul sectorului asociativ la nivel de GAL, sprijinirea modenizării piețelor agroalimentare locale acolo unde este cazul, spații expoziționale, punerea în valoare a clădirilor abandonate prin utilizarea lor în folosul comunității, modernizarea serviciilor prublice prin dotarea cu echipamente de ultimă generație. 7. Organizare instituíonala și socială Serviciile de utilitate publică, asigurate de primării prin compartimentele de specialitate sunt: iluminatul public, salubrizare, alimentare cu apă, canalizare, asistență socială, agrement. Deși investițiile în infrastructură au crescut, totuși unele servicii trebuiesc îmbunătățite. Structura instituțiilor cu caracter social este dominată de unitățile de cult, alături de administrațiile locale. Infrastructura medicală și unitățile medicale locale au cunoscut în ultimii ani o evoluție de excepție, Spitalul orășenesc Deta cunoscând o medernizare care la adus pe primele locuri între unitățile de profil din județul Timiș. Cel de al doilea spital se află în orașul Gătaia, care a fost modernizat în mică parte. Infrastructura educațională și culturală este reprezentată de cele două licee, unul teoretic la Gătaia și unul tehnologic la Deta, precum și de structura școlară de la nivel comunal, școli generale cu clasele I-VIII. Societatea civilă deși reprezentată prin mai multe asociații din diverse domenii, nu este organizată și nu acționează unitar în folosul teritoriului. În aceeasi situație se află și asociațiile cu caracter profesional. Existența instituților enumerare mai sus și lipsa comunicării instituționale și a informării complectează imaginea unei zone care se confruntă cu diverse provocări, iar startul unei comunicări eficiente în folosul comunității s-ar putea realiza prin concentrarea acestor în centre suport, atat pentru servicii către populație cat și centre suport pentru societatea civilă.
CAPITOLUL II: Componenţa parteneriatului Parteneriatul a fost stabilit conform cerinţelor formulate în Ghidul solicitantului pentru participarea la selecția strategiilor de dezvoltare rurală, respectiv Planul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020,Regulamentului CE 1305/2013, respectând principiile elaborării unei strategii și cele ale abordării Leader. Parteneriatul alătuit din Teritoriul (Microregiunea) GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava cuprinde un număr total de 58 parteneri, din care 37 sunt parteneri privaţi şi 21 sunt parteneri publici (UAT-uri). Dintre partenerii privaţi 29 sunt agenţi economici, iar 8 sunt reprezentanţi ai societăţii civile. Parteneriatul este echilibrat şi reprezentativ pentru zonă. Interesul şi implicarea partenerilor din fiecare sector în dezvoltarea teritoriului Interesul comun al partenerilor este de a dezvolta durabil şi integrat comunitatea şi de a realiza acţiuni comune în acest sens, de a direcţiona iniţiativele locale către o viziune adaptată nevoilor locale de a crea plus valoare pentru Teritoriu care să ducă la îmbunătăţirea calităţii vieţii, printr-o IMPLICARE participativă, de jos în sus, care reprezintă cheia implementării schimbării în Teritoriul (Micro -regiunea) 1. Partenerii publici UAT-urile au un Interes Public. Comuncarea se manifestă prin realizarea de acţiuni ce au în vedere ca scop şi fundament, prosperitatea, binele comunităţii, luând în considerare drepturile sale fundamentale şi obţinerea unui Beneficiu Comun pentru TERITORIU, modernizarea şi menţinerea satului românesc. Implicarea UAT-urilor în dezvoltarea Teritoriului presupune asumarea unei poziţii din care este emisă o evaluare cu privire la faptul că o acţiune/schimbare va fi în beneficiul general şi va avea rezultate dezirabile pentru întreg TERITORIUL. Experienţa individuală a fiecărui UAT în parte, realizată în urma implementării proiectelor derulate cu fonduri europene, pusă în comun, va fi în folosul întregului TERITORIU. Singurul partener public provenit din afara teritoriului îl reprezintă Consiliului Județean Timiș, considerând util continuitatea parteneriatului actual cu acesta, pentru a integrara SDL-ul în strategia de dezvoltare a județului Timiș, dar și datorită experienței, interesului și a implicării manifestate din perioada de programare 2007-2013 a programului Leader, recent încheiată. Datorită caracterului său constitutiv Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Timiș Torontal deși funcționează conform OG26/2000, este considerată ca făcând parte din categoria partenerilor publici. 2. Partenerii privaţi 2.1. Agenţii economici interes şi implicare în dezvoltarea teritoriului Problemele satului românesc sunt asemănătoare între ele, acest considerent ducând şi la nivelul Teritoriului GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava la nevoia unei viziuni integrate ale tuturor partenerilor pe baza căreia să poată fi formulate priorităţi şi direcţii de dezvoltare. În Teritoriul GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava elementul cel mai consistent îl constituie agricultura ca ramură importantă a economiei, un număr de 23 din cei 29 parteneri privaţi având obiect de activitate agricultura sau activităţi legate de agricultură, unul dintre ei fiind specializații în cultură mare ca grup de producători, 6 prestează servicii pentru agricultură și 16 au activității legate de producția agricolă, dar nu numai agricultura va fi cea care va renaşte spațiul nostru rural, dezvoltarea economică locală presupune şi altceva, adică mici industrii, ferme familiale, întreprinzători rurali pe alte domenii (activităţi non-agricole) capabili să utilizeze tehnologii performante, să dezvolte avantajele oferite de Teritoriu. Preocuparea comună şi interesul partenerilor privaţi este aceea de a identifica noi soluţii şi metode de rezolvare a problemelor Teritoriului implicându-se cu experienţa acumulată pe fiecare domeniu economic în dezvoltarea echilibrată a Teritoriului GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava alături şi împreună cu partenerii publici şi societatea civilă. Dezvoltarea Teritoriului este un proces pe termen lung care presupune, în mod normal, atât resurse financiare cât şi un Parteneriat local durabil, un parteneriat privat-public ca instrument activ de cooperare între autorităţi publice şi parteneri privaţi pentru realizarea de proiecte privind dezvoltarea locală, pentru găsirea de soluţii la problemele actuale.
2.2. Societatea civilă (ONG-uri) interes şi implicare în dezvoltarea teritoriului În cadrul Parteneriatului 8 reprezentanţi ai societăţii civile sunt asociații nonguvernamentale care desfăşoară activităţi diverse: sociale, culturale, educative şi de mediu, specifice tinerilor, de dezvoltare rurală, inclusiv cele ale etnicilor romi, bulgari și maghiari, zona fiind una multietnică și multicultural, bogat reprezentată, iar experienţa acumulată în activităţile desfăşurate poate fi extinsă la nivelul întregului Teritoriu, aceasta fiind considerată ca aport la dezvoltarea Teritoriului. Interesul ONG-urilor din Parteneriat este legat de o corectă identificare a nevoilor în comunitate şi de atragerea resurselor necesare pentru abordarea acestor nevoi, funcţionarea lor fiind dependentă de acest lucru. ONG-urile din Teritoriul GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava reprezintă pulsul comunităţii pe linie culturală, socială, reînvierea tradiţiilor locale, mediu, învăţământ, etnii, în special rome dar și bulgare și maghiare, care pot juca un rol fundamental în identificarea unor probleme ce ar putea fi trecute cu vederea de către autorităţile publice dacă nu s-ar afla în Parteneriat, iar prin utilizarea resurselor umane proprii, a capacităţii lor organizatorice le pot sprijini în realizarea obiectivelor lor. Implicarea ONG-urilor din Parteneriat în dezvoltarea Teritoriului presupune: - să participe la elaborarea unei Strategii de Dezvoltare Locală eficientă prin întărirea instituţiilor, adaptată la nevoile publice, exprimând punctul de vedere al opiniei publice şi punând în valoare experienţele sociale, colaborând cu UAT-urile din Parteneriat; - să răspundă unora din nevoile comunităţii care nu pot fi acoperite în totalitate de alte tipuri de instituţii (publice şi ale mediului de afaceri). Nu în ultimul rând formele asociative sunt echilibrat prezente în parteneriat, au obiectul activității în concordanță cu specificul teritoriului și cerintele ghidului solicitantului, astfel Asociația Team 4 Life+ derulează cu rezultate notabile acțiuni de mediu, Asociația Pakivale Rom activează ca asociație a etniei rome, pe când Asociația Zlat Bres reprezintă interesele minorități bulgare. Asociația Pro Liebling activează în domeniul culturii și a tinerelor talente, Asociația Tinerilor pentru Gătaia este dedicată activității specifice tinerilor, celelalte asociații având în general un domeniu mai larg de aplicabilitate precum dezvoltare microregională durabilă, activități dedicate sportului, de tineret și cultură. Concluzonând, toţi partenerii propuși conlucrează şi interacţionează împreună în favoarea comunităţilor din Teritoriul acoperit de către GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava.
CAPITOLUL III: Analiza SWOT(analiza punctelor tari, punctelor slabe, oportunităților și amenințărilor) TERITORIUL PUNCTE TARI - Poziționarea geografică în apropiera orașelor Timișoara și Reșița, la frontiera cu Serbia; - Traversarea teritoriului GAL de două rute importante de transport rutier:dn 59(E70) Timișoara - Belgrad și DN 58 Timișoara Reșița; - Traversarea teritoriului de o rețea importantă de căi ferate; - Traversarea teritoriului de trei râuri de la est spre vest (Timiș, Bârzava și Moravița); - Uniformitatea teritoriului, majoritatea cu o altitudine sub 100 m, o câmpie întinsă de la vest spre est și o mică zonă colinară în partea estică( comunele Jamu Mare, Forotic, Doclin și Berzovia; - Existența apelor geotermale în subsol pe aproape tot teritoriul GAL; - Vestigii istorice, începând cu epoca bronzului, continuând cu cucerirea romană, ocupația turcă, etc. - Faună și floră diversificată: 6 situri NATURA 2000 și două UTA-uri, Doclin și Forotic, cuprinse ca zone cu valoare naturală ridicată(hnv) OPORTUNITĂȚI - Poziționare geostrategică avantajoasă față de țările Uniunii Europene; - Surse de finanțare suplimentară prin acces la finanțările prin programele transfrontaliere cu Ungaria și Serbia; - Amplasare apropiata față de aeroporturile din Timișoara și Belgrad; - Acces apropiat la transportul fluvial de mărfuri; - Piețe de desfacere apropiate cele două reședințe de județe Timișoara și Reșița. PUNCTE SLABE - Uniformitatea terenului neatractivă din punct de vedere turistic; - Teren cu altitudine joasă, mai ales în partea de vest, supus frecvent riscului de inundații; - Rețeaua de transport pe cale ferată învechită și neexploatată la capacitate; - Nevalorificarea la capacitatea existentă a bogățiilor naturale; - Rețeaua de drumuri comunale și locale nemodernizată; AMENINȚĂRI - Posibilă instabilitate politică în zona Peninsul Balcanică; - Învecinarea cu un stat care nu este membru al UE; - Creșterea pruțurilor de vânzare a terenurilor agricole împiedică comasarea terenurilor; - Lipsa investitiilor în modernizarea drumurilor județene și comunale precum și degradarea continuă a infrastructurii de transport feroviar. POPULAȚIE PUNCTE TARI PUNCTE SLABE - Existența unui raport echilibrat între - Tendințe de reducere a populației, prin
grupele de vârstă; - Populația activă reprezintă 69,73%; - Diversitatea multietnică și multiculturală a etniilor care trăiesc în armonie în aria GAL 11 etnii; - Diversitate confesională; - Existența formelor de organizare locală de reprezentare a minorităților, alta decât organizațiile politice; - Rata scăzută a șomajului în teritoriul GAL. OPORTUNITĂȚI - Posibilitatea de calificare și recalificare în domeniile de interes; - Oferta de surse de finanțare pentru dezvoltarea de afaceri în mediul rural pentru familii plecate în strainătate sau membri ai familiilor plecați la muncă în strainătate; - Existența surselor de finanțare pentru creștera calității vieții construirea de sisteme de alimentare cu apă și sisteme de colectare și epurare a apelor uzate. ECONOMIE PUNCTE TARI INDUSTRIE - Existența unui pol economic în orașul Deta, peste 2500 locuri de muncă; - Existența unui sector economic pe intreg teritoriul GAL, în funcție de specificul fiecărui UAT: industrie alimentară la Giera, mai multe unități industriale în orașul Gătaia, unități ale sectorului induastriei alimentare și din sectorul construcțiilor industriale la Berzovia; - Forță de muncă ieftină, rata scăzută a somajului; AGRICULTURĂ - Suprafața agricolă ocupă 86,98% din suprafața totală; - Predomină cultura cerealelor și plantelor tehnice și creștetrea animalelor(ovine și bovine); - Existența spațiilor pentru depozitare de tip silozuri; - Terenuri nepoluate chimic posibilitate mare de conversie pentru culturi ecologice; - Solurile existente fac parte din grupa solurilor fertile (lăcoviște). Clima temperatcontinentală cu influențe mediteranene; îmbătrânire; - Migrarea tinerilor către oraș și străinătate - Populația cu vârsta de până la 19 ani în scădere constantă pe grupe de vârstă; - Nivel scăzut al veniturilor populației, atât din industrie(salarii) cât și din agricultură - Număr mare al populației care trăiește din agricultură; - Distribuție neuniformă în teritoriu, ajungând la 18,26 loc/km2 în UAT-urile cu indicele de sărăcie sub 55 puncte AMENINȚĂRI - Existența limitată de informații structurate cu privire la nivelul șomajului neânregistrat și a muncii la negru ; - Diferența de confort între oraș și sat; - Stabilirea unui numar redus de persoane instruite și calificate în mediul rural; - Lipsa instruirii în ceea ce privește planingul familial în mediul rural și a unei politici demografice coerente și susținută la nivel național pentru mediul rurual. PUNCTE SLABE INDUSTRIE - Număr mic de agenți economici per unitate administrativă; - Închiderea unor intreprinderi de tradiție - Declinul activităților sectorului meșteșugăresc; - Concentrarea sectorului industrial în urban - Număr mic de antreprenori locali; - Lipsa unităților de procesare (abatoare fixe/mobile, carmangerii, măcelarii, microintreprinderi de procesare și valorificare a laptelui, mierii) în aria GAL. - Lipsa unităților de procesare din domeniul industriei alimentare; AGRICULTURĂ - Grad scăzut de prelucrare a producției agricole - Inexistența formelor de organizare asociative(cooperative, grupuri de producători) a fermierilor în vederea procesării și valorificării în comun a producției agricole; - Lipsa de încredere a fermierilor în formele asociative; - Actualele forme de asociere sunt înființate pe OG 26/2000 și nu au atribuțiuni în procesarea și valorificarea producției
- Potențial de dezvoltare a sectorului horticol, în special în comunele din zona colinară; - Existența fermelor care lucrează suprafețe mari de teren agricol - Exploatarea tuturor terenurilor existente; - Existența unui număr mare de animale în fermele populației; - Exploatarea extensivă a pășunilor și fânețelor OPORTUNITĂȚI - Existența surselor de finațare a investițiilor în sectorul agricol din fonduri europene nerambursabile; - Existența GAL-ului ca sursă de finanțare, acumularea de experiență a partenerilor GAL; - Cererea de produse ecologice de către unități de procesare și consumatori din afara teritoriului; - Creșterea cererii pentru produsele agroalimentare cu valoare adăugată; - Existența cadrului legislativ necesar dezvoltării formelor asociative pentru procesare și desfacere( lanțul scurt). Organizare socială și instituțională PUNCTE TARI agricole, oferirea de servicii către fermieri; - Șefii de exploatații îmbătrâniți și fără studii în domeniul agricol; - Fermele de dimensiuni mici și medii nu dețin un parc de masini și utilaje agricole moderne, performante; - Inexistența unei mărci locale, a unui brand recunoscut pe piață; - Dificultăți și riscuri în obținerea creditelor pentru investiții în agricultură; - Inexistența unor sisteme moderne de irigații pentru agricultură; - Nevalorificarea sistemului de cultivare a orezului de la Topolea-Banloc; - Vânzarea terenurilor agricole deținute de către exploatațiile mici; - Lucrarea terenului în parcele mici, fără randament din punct de vedere al mecanizării; - Inexistența unor piețe agricole organizate de tip GROSS pentru producătorii agricoli din aria GAL; - Lipsa de facilități de piață pentru producătorii locali; - Lipsa diversificării culturilor agricole; - Lipsa investițiilor în lucrările de înmunătățiri funciare existente și noi; - Rețeaua de infrastructură rutieră slabă; - Lipsa atractivității forței de muncă calificate către sectorul zootehnic; - Situație juridică neclară a documentelor de proprietate asupra terenurilor agricole; AMENINȚĂRI - Pericolul îmbătrânirii forței de muncă în agricultură; - Proceduri complicate de obținere a avizelor și autorizațiilor, certificate, informații; - Concurență cu produsele importate din UE; - Dificultăți de a intra pe piață cu produse în cantități mici; - Rezistența la schimbarea tipului de producție în funcție de cerințele pieții; - Prezența a preamultor intremediari în lanțul de comercializare; - Lipsa surselor de cofinanțare a proiectelor cu finanțări nerambursabile; - Instabilitatea preturilor produselor agricole și nu numai; - Investiții reduse în creerea de surse alternative de venit PUNCTE SLABE
- Existența unui spital modern la Deta, care deservește teritoriul GAL; - Existența a trei licee în aria GAL- unul teoretic și două tehnologice; - Fiecare comună dispune de școală generală cu clasele I-VIII, grădinițe, iar fiecare sat are grădiniță și cel putin clasele I-IV. - Învățământ în limba minorităților etnice; - Transport asigurat pentru elevi și cadre didactice; - Existența a numeroase instituții publice și private:judecatoria, Parchetul, Poliția de Frontieră, Jandarmeria, Detașament ISU, Trezoreria, ANAF-ul, Oficiul de Cadastru, Publicitate Imobiliară Timiș, trei sedii de bănci, spital, liceu, notari publici. - Existența în cadrul UAT-urilor a posturilor de agenți de dezvoltare locală; - Număr mare de confesiuni și unități de cult; - Existența asociațiilor neguvernamentale. OPORTUNITĂȚI - Existența oportunităților de finanțare POCU în vederea calificării, recalificării și perfecționării cadrelor din domeniul învățămân și sănătate - Procesul de descentralizare va permite demararea unor inițiative locale Mediu și climă PUNCTE TARI - Grad scăzut de poluare a mediului; - Existența unui sistem unitar de colectare a deșeurilor; - Existența ariilor protejate: NATURA 2000 și zone cu valoare naturală ridicată - Resurse naturale aflate în stare bună de conservare; - Utilizarea redusă a imputurilor agrochimice; - Gamă variată de resurse de energie regenerabilă(eoliană, geotermală, solară) OPORTUNITĂȚI - Inexistența unei infrastructuri suport pentru servicii de sprijinal afacerilor în mediul rural și mic urban; - Mare parte a personanulului didactic și medical sunt navetiști; - Personal netitularizat conduce la schimbarea prea des a personalului; - Lipsa unor instituții de protecție a persoanelor și grupurilor marginalizate în aria GAL; - Neimplicarea asociațiilor existente în viața economică și socială a comunităților de care aparțin. Inexistența unei colaborări între asociații și a unei strategii comune de acțiune în vederea realizării scopului pentru care s-au înființat; - Lipsa spațiilor conforme legislației în vigoare privind serviciile funerare(capele); - Pondere crescută a populației locale aflată în risc de sărăcie, excluziune socială, etnie romă, familii monopartentale, familiile cu m ulți copii, bătrâni singuri; AMENINȚĂRI - Resurse bugetare insuficiente pentru o dezvoltare cât mai echilibrată; - Adâncirea disparităților dintre urban și rural din perspectiva infrastructurii medicale, educaționale și culturale; - Dezvoltarea limitată a oportunităților alternative de ocupare, contribuie la menținerea unui nivel crescut al populației ocupate în sectorul agricol; - Legislație intr-o continuă schimbare în sectorul social și instituțiunal; - Creșterea gradului de uzură a dotărilor instituțiilor PUNCTE SLABE - Educație ecologică scăzută a populației; - Probabilitate crescută de apariție a fenomenelor naturale precum inundațiile și cutremurele; - lipsa unei colaborări eficiente între cercetare și producție în domeniul agricol pe teme de mediu și climă; - practici inadecvate în gestionare a deșeurilor rezultare din activități agricole; - nivel scăzut a resurselor de energie regenerabilă existente; - sisteme de iluminat public învechite, mari consumatoare de energie. AMENINȚĂRI
- Existența programelor comunitare de susținere a protecției mediului privind gestionare deșeurilor și apelor uzate; - Programe de sprijin a reducerii GES; - Susținerea crescândă a politicilor publice pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale; - Accesul la scară largă la tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile - Cresterea impactului negativ asupra mediului al activităților agricole; - accentuarea efectelor negative asupra resurselor de apă, rezultate în urma utilizării unor tehnologii neperformante sau neadaptate condițiilor locale; - Modificarea condițiilor climatice duc la creșterea atacului de dăunători și boli, scăderea productivității agricole și forestiere - Riscul creșterii emisiilor GES ca urmare a creșterii numarului de animale și lipsa investițiilor în gestionarea gunoiului de grajd CAPITOLUL IV: Obiective, priorităţi și domenii de intervenție Obiectivele de dezvoltare rurală care vor fi atinse prin implementarea SDL-ului sunt rezultatul soluționării nevoilor identificate în teritoriu. Măsurile prin care se vor finanța investițiile specifice teritoriului LEADER al Asociației Timiș Torontal Bârzava contribuie la următoarele obiective de dezvoltare rurală ale PCA prevăzute de Regulamnetul 1305/2013. 1. Favorizarea competitivității agriculturii; 2. Obținerea unei dezvoltări teritoriale echilibrate a economiilor și comunitățiilor rurale, inclusiv crearea și menținerea de locuri de muncă. Atingerea obiectivelor de dezvoltare rurală se vor realiza prin intermediul a trei priorități: 1. P1 - Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, silvicultură și în zonele rurale; 2. P2 - Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor; 3. Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale. Prioritățile enumerate mai sus vor fi atinse prin implementarea a 7 măsuri de finanțare a proiectelor prin SDL: 1. Măsura 1 / 6B:DEZVOLTAREA LOCALITĂȚILOR RURALE ȘI MIC-URBANE PRIN INVESTIȚII ÎN INFRASTRUCTURĂ LA SCARA MICĂ, SERVICII DE BAZĂ PENTRU POPULAȚIE ȘI INVESTIȚII ASOCIATE PATRIMONIULUI CULTURAL ȘI NATURAL. 2. Măsura 2 / 2B: REÎNNOIREA GENERAȚIILOR DE FERMIERI PRIN SPRIJINIREA TINERILOR FERMIERI 3. Măsura 3 / 6A: MĂSURI ÎMPOTRIVA DEPOPULĂRII PRIN CREAREA DE LOCURI DE MUNCĂ PRIN SPRIJINIREA ACTIVITĂȚILOR NON AGRICOLE 4. Măsura 4 / 2A:SPRIJINIREA STRUCTURILOR ASOCIATIVE PRIN INVESTIȚII ÎN ACTIVE FIZICE 5. Măsura 5 / 6B: CENTRE SUPORT PENTRU POULAȚIA RURALĂ ȘI MIC URBANĂ.INCUBAREA ORGANIZAȚIILOR ASOCIATIVE 6. Măsura 6 / 1A:ÎNCURAJAREA COOPERĂRII PRIN ASOCIERE PENTRU GĂSIREA DE SOLUȚII INOVATIVE ȘI FACILITAREA ACCESULUI LA PIAȚĂ 7. Măsura 7 / 6B:INTEGRAREA MINORITĂȚILOR PRIN CULTURĂ ȘI TRADIȚI