Proiect acord Madiul

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ACORD DE MEDIU Nr. Proiect Ca urmare a cererii adresate de S.C. MADIUL 2009 S.R.L, cu sediul Municipiul Craiova, Aleea 2 Toamnei, nr. 6, jud. Dolj, punct de lucru localitatea Măceşu de Jos, sat Măceşu de Jos, tarlaua 24, parcela1, jud. Dolj, înregistrată la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Craiova cu nr. 3438/05.05.2010, în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, consevarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, se emite: ACORD DE MEDIU pentru proiectul: Înfiinţare complex zootehnic de porci la îngrăşat, punct de lucru localitatea Măceşu de Jos, sat Măceşu de Jos, tarlaua 24, parcela1, jud. Dolj. în scopul: stabilirii condiţiilor şi a măsurilor pentru protecţia mediului, care trebuie respectate pentru realizarea proiectului. care prevede: I. Descrierea proiectului, lucrările prevăzute de proiect, inclusiv instalaţiile şi echipamentele 1.1.Amplasament: Terenul pe care se propune construirea complexului zootehnic de porci este aflat in extravilanul comunei Macesu de Jos, judetul Dolj, la o distanţa de peste 1000 m de cea mai apropiată casă a localitatii. Terenul se află in perimetrul T 24, P1, Lotul 1 şi are o suprafată de 18 225 m 2, fiind in proprietatea S.C. MADIUL 2009 S.R.L. conform Contractului de vanzare cumparare nr. 3254/22.12.2009. Amplasamentul are următoarele vecinătăti: nord: drum de exploatare nr. 37, pe o lungime de circa de 202,31 m; sud: fără imprejmuire - in acest moment - S.C. FERMALIS S.R.L., pe o lungime de circa de 160,92 m; est : fără imprejmuire - in acest moment - drum judeţean 3 (fost DE 256), pe o lungime de circa de 100,00 m; vest: fără imprejmuire - in acest moment - Drăniceanu Constantin, teren liber de construcţii, pe o lungime de circa de 110,03 m. Accesul la complexul zootehnic de porci se va face prin partea estică a obiectivului din drumul judeţean DJ 3 (fost DE 256). Tel : 0251.530.010; Fax: 0251.419.035 Pagina 1 din 15

Caracteristici constructive dotări Investitia consta in construirea unui complex de hale metalice, cu functiune de ferma pentru ingrasarea suinelor cu regim de inaltime parter, ce contine si spatiile anexe aferente acesteia: birouri, vestiare si grupuri sanitare, birou veterinar, magazie si depozite. Intreaga structura constructiva are prevazute spatii corespunzatoare pentru desfasurarea normala a activitatilor, conform standardelor. Ansamblul complexului zootehnic este compus din corpuri de cladire, in functie de destinatia prevazuta. Suprafata parcelei este de 18 225 m 2, din care: suprafata totala construita (SC): 2698,34 m 2 ; circulatia carosabila pe parcela, platforme, trotuare, alei pietruite parcaje: 2353,96 m 2 ; spatii verzi: 12 015,78 m 2. Capacităţi de producţie: 1000 capete/hală X 2 hale =2 000capete/ciclu de producţie; număr cicluri de producţie/an :3 Se propune construirea urmatoarelor corpuri de cladiri principale, avand caracteristicile: 1. Corpurile M01, M01 (hale pentru ingrasarea suinelor) regim de inaltime parter, dimensiuni in plan 16,00 x 62,60 m. 2. Corp C01 (Pavilion administrare si Filtru Personal), regim de inaltime Parter, cu dimensiunile in plan de 12,50 x 10,10 m, compus din: Hol = 7,18 m 2 ; grupuri sanitare diferentiate pe sexe = 8,99 m 2 ; vestiar 1 = 7,67 m 2 ; vestiar 2 = 8,22 m 2 ; sala mese personal ferma = 16,65 m 2 ; hol = 10,58 m 2 ; birou inginer = 11,65 m 2 ; grup sanitar = 4,01 m 2 ; depozit medicamente = 6,05 m 2 ; medic veterinar = 16,65 m 2. 3. Corpul C02 (Pavilion necropsie), regim de inaltime Parter, cu dimensiunile in plan de 8,50 x 10,10 m compus din: camera necropsie = 16,65 m 2 ; depozit frigorific = 15,05 m 2 ; sterilizare echipament = 5,55 m 2 ; spatiu tehnic = 10,62 m 2 ; centrala termica = 16,65 m 2. 4. Corp C03 Sisteme de silozuri cilindrice pe platfome betonate, dimensiuni in plan de 8,80 x 18,30 m 5. Corp C04 - Remiza utilaje, dimensiuni in plan de 8,00 x 20,00 m 6. Corpul C05 - Bucatarie furajera, dimensiuni in plan de 18,00 x 9,00 m: Corpuri anexe: Corp C06 Put forat cu statie de pompare, S construita = 16 m 2 (4,00 x 4,00 m); Corp C07 Bazin rezerva intangibila incendiu, S construita = 25,00 m 2 (5 x 5 m); Corp C08 Filtru sanitar auto; Corp C09 - Cantar auto; Corpul C10 Cuva cereale, S construita = 11,53 m 2 (3,00 x 3,84 m); Pagina 2 din 15

Corpul C11 Generator/Turbina eoliana; Corpul C12 Platforma beton pubele deseuri menajere, S construita =16,00 m 2 (8,00 x 2,00 m); Corp C13 Platforma de beton, S construita = 243,39 m 2 (18,3 x 13,3 m); Corp C14 - Bazin vidanjabil de stocare dejectii, S construita =840 m 2 (42,00 x 20,00 m); Corp C15 Statie de epurare biologica, vidanjabila. Descriere sistem constructiv Infrastructura halelor va fi realizata din fundatii izolate sub stalpi de tip cuzinet, rigidizate intre ele cu grinzi de echilibrare. Suprastructura halelor consta in travei de 3,75 x 18,00 m si este realizata din stalpi si grinzi metalice din otel galvanizat, din profile C indoite la rece. Structura acoperisului este realizata din pane metalice ce sprijina pe grinzi, cu contravantuiri la fiecare 3 travei. Placa parterului este realizata din beton armat cu grosimea de 15 cm, armata cu plase sudate si asezata pe o umplutura din pamant local bine compactat si pe un strat de pietris drenant. Infrastructura pavilioanelor este realizata din fundatii continue sub stalpi, rigidizate intre ele cu grinzi de echilibrare. Suprastructura este mixta, din cadre formate din stalpi, grinzi, pereti de caramida si plansee din beton armat. Cladirea este acoperita cu acoperis in sarpanta pe structura de lemn. Placa parterului este realizata din beton slab armat cu grosimea de 15 cm, armata cu plase sudate si asezata pe o umplutura din pamant local bine compactat si pe un strat de pietris drenant. Inchideri exterioare si compartimentari interioare Inchiderile exterioare ale halelor vor fi realizate din panouri termoizolante de tip stratificat, cu autosustinere, din spuma ignifugata poliuretanica rigida, expandata intre 2 placi din tabla de otel zincat grosime 50 mm, vopsit in camp electrostatic. Peretii exteriori propusi pentru cele doua pavilioane C01 si C02 sunt realizati din blocuri ceramice cu goluri verticale si termosistem conform metodei Baumit GV (290 x 240 x 188 mm) si 100 mm polistiren expandat peste care se va aplica o tencuiala armata cu plasa din fibra de sticla. Pereti interiori vor fi pereti de compartimentare fara rol structural, din blocuri caramida cu goluri verticale GV (290 x 240 x 188 mm) sau placaj gips-carton pe structura metalica cu fonoizolatie interioara din vata minerala. Tamplaria din aluminiu cu ferestre cu ochiuri mobile, cu grosime profil 50 mm si rupere de punte termica, geam dublu termoizolant. Finisaje interioare Pardoselile halelor sunt realizate din gratare prefabricate din beton, in restul spatiilor fiind prevazute pardoseli din mortar de ciment durificat, elicopterizat, 100 mm si placi ceramice. In restul spatiilor se vor utiliza: faianta (grupuri sanitare) h=2,10 m si vopsitorii lavabile pe tencuieli gletuite pe suport placaj gips - carton pe structura metalica. Tavanele halelor panou termoizolant de tip stratificat, cu autosustinere, din spuma poliuretanica rigida expandata intre 2 placi din tabla de otel zincat. La tavanele spatiilor de birouri si anexe se vor utiliza gleturi si zugraveli cu vopsea alba, lavabila, pe baza de dispersie, pe tavane din gips carton. Acoperisul si invelitoarea Constructiile halelor vor fi acoperite cu sarpanta metalica, cu structura de sustinere din profile laminate tip C din otel, protejate contra coroziunii si focului si invelitoarea din panou termoizolant de tip stratificat, cu autosustinere, din spuma poliuretanica rigida expandata intre 2 placi din tabla de otel zincat grosime 50-60 mm. Apele pluviale se vor colecta in jgeaburi din tabla zincata prevazute cu scurgeri pe verticala cu burlane din tabla. Sistem silozuri si bucataria furajera regim de inalt ime p art er, silozurile au struct ura met alica, grinz i si st alp i din profile met alice pe fundat ii din bet on armat. Infrast ructura va fi realiz ata din fundatii izolat e sub st alp i de tip cuz inet, rigidiz at e intre ele cu grinz i de echilibrare. Pentru descarcarea cerealelor s-a prevazut o cuva pentru cereale confectionata din Pagina 3 din 15

beton, pentru efecturarea manevrelor de incarcare, descarcare a cerealelor zona din jurul cuvei de cereale va fi betonata, rezultand platforma cu suprafata de 243,39 m 2. Remiz a utilaje regim de inaltime p art er, cu dimensiunile de 20,8 x 8,88 m. Infrastructura va fi realiz at a din fundat ii izolat e sub stalpi de t ip cuzinet. Suprastruct ura const a in 6 travei de 4 x 8 m si este realizat a din st alp i si grinz i met alice din ot el galvanizat, din p rofile Z indoit e la rece, cu contravantuiri la fiecare 4 travei. St ruct ura acoperisului este realiz ata din pane met alice din profile Z indoite la rece, ce se sprijina pe grinz i, cu contravantuiri la fiecare 4 travei. Placa p art erului est e realizat a din beton armat cu grosimea de 10 cm. Cantarul auto est e o platforma din ot el, acoperit a cu un st rat de uzura din cauciuc, ingropat a in carosabil, cu dimensiunile de 3 x 15 m. Sistemul de cant arire este automat si conect at la o int erfat a de cont rol amplasat a in sp atiul t ehnic din p avilionul de necropsie. Bazinul de dejectii este realizat prin saparea in pamantul natural astfel incat sa se obtina, cu dimensiunile in plan de 42,00 x 20 m. Malurile se vor taluza dupa un profil cu o geometrie trapezoidala si se vor proteja cu membrana termosudabila, aplicata direct pe maluri, in minim 2 straturi. La colturi si la racordurile dintre suprafete se vor lua masuri speciale de izolare care sa previna infiltratiile. Se vor prevedea rampe pentru acces auto pe fundul bazinului. Malurile se vor proteja cu garduri metalice pentru evitarea accidentelor. S-a prevazut un acoperis din structura metalica si panouri tip sandwich cu grosime de 50 mm. Pe toate laturile incintei se vor realiza inchideri din panouri din plasa de sarma plastifiata electrosudata, cu ochiuri de 100/50 mm, Ø 5mm, fixate pe montanti de gard din teava rectangulara, vopsita in camp eletrostatic, fixat prin sudare de armatura fundatiei (conform detalii) 80 x 80 x 2 mm. Stalpii de gard se vor fixa intr-un soclu din beton armat C8/10, decofrat si lasat aparent - 15 x 35 cm. Inaltimea gardului este de 2,20 m. Poarta de acces in incinta este culisanta si este realizata din tevi patrate de otel pe sina de rulare din otel fixata pe longrine din beton armat, cu actionare electrica si manuala, cu sistem de inchidere incorporat in cadru si incuietoare de inalta securitate. Cadrul de glisare din teava patrata va fi realizat de otel. Sistemul constructiv al cladirilor propus va fi unul din profile laminate tip "Ipe" din otel, protejate contra coroziunii si focului. Structurile metalice vor fi alcat uite din cadre realiz at e din otel galvaniz at cu inalt a limit a elastica, antiseismica si anticiclonica. Extensiile sunt realizabile pe travee in lungime si in latime. Structura metalica propusa: structura din otel galvanizat; pane din otel galvanizat pentru fixarea inchiderilor; coama suprainaltata pentru ventilarea aerului; jgheaburi laterale din otel galvanizat si burlane PVC; buloane de ancoraj pentru legatura cu fundatia; inchideri la acoperis si la pereti din panouri; accesorii (coama superioara, interioara, sorturi si borduri de inchidere). Caracteristicile utilajelor si echipamentelor prevazute a fi achizitionate in cadrul proiectului sun: Sistemul de furajare - este prevazut cu/si tubulatura din structura metalica, pentru livrarea in hala de crestere a porcilor la hranitoarele aflate in boxe. Acest sistem este programat si comandat de la un tablou de comanda unde se poate seta cantit atea de furaje, durata si ora cand sa se faca alimentarea porcilor. Componente minimale sistem furajare: sistem de preluare furaj si antrenare instalatie de furajare; lant de antrenare furaj 71,5 x 48 m; teava de ghidare lant si transport furaj 60 x 1,5 mm; zale de inchidere circuit lant; Pagina 4 din 15

rola unghi 90 / metalica, zincata, pentru furajare uscate; teava transparenta de control; suport de sustinere teava, vertical, din teava zincata; eclise dubla U din zincate 1 x 1; senzor de decuplare automata la finalizarea furajarii; sistem electronic de comanda; ventil de deversare furaje (inclinare teava telescopica). Pe culoarul central al halelor este pozitionat sistemul suspendat de hranire automat a, fiecare boxa fiind dotata cu o hranitoare circulara din otel galvanizat. Hrana este transportata din silozurile de cap de grajd automat in hranitoare, pe masura ce acestea se golesc. Hrana este constituita din furaje combinate pe care beneficiarul le produce in ferma proprie. Instalatia de climatizare si aerisire - prevede 2 solutii care vor fi utilizate altenativ: una cu ventilatoare, iar cealalta cu ferestre actionate electric pentru crearea unui microclimat propice cresterii si dezvoltarii in graficele impuse a suinelor. Actionarea acestor ferestre se face electric si presupune inchiderea sau deschiderea lor in functie de temperatura din interior. Caracteristici minimale: sistem electronic de reglare SPA 6,3 E AHK 230V/50Hz; temperatura, buton de reglaj: debit minim aer; ventilator axial FC 063-4ET; sigurante decuplare automata ventilator; clapeta reglare debit de aer complet cablu d= 65; transformator; sistem de alarma cu declansare cu sistem de acumulatori integrat, cu sistem de oprire si testare, cuplare pana la 6 sisteme de control a temperaturii; ventilator administrare, distributie aer. Adapatoarele - sunt cu pipa, in acelasi agregat cu hranitoarele. Boxele in care se vor crest e purceii au structura metalica fiind formate din suporturi si bare din otel galvanizat; intr-o boxa se pot adaposti 35-50 capete porcine in functie de varsta si greutate. Componente minimale boxe colective: placa DIN polimer-beton 110 cm inaltime, pentru perete 60 cm latime; coltar pentru fixare capat panou; profil U din inox, pentru placa din polimer-beton, pentru perete despartitor; rama poarta, cu carlige de prindere; panou despartitor P.V.C; stabilizator lungime 1020 mm; sina inox, profit U pentru perete despartitor; stabilizator inox S110 cu prindere pe gratar din beton, cu eclise U din inox, carlig de prindere de gratar si suruburi, din inox. Hala este pavata cu grat are confectionate din beton, prin orificiile acestora dejectiile sunt transferate sub hale de unde sunt preluate în bazinul suplimentar de stocare şi fermentare aflat in vecinatatea halelor. Dimensiuni gratar: lungime 3-5 m; latime 0,5-1 m; grosime 0,1-0,3 m. Instalatie de spalare-dezinfectie - instalatie de spalare sub presiune cu debit de 450-900 l/ora, reglabila. Dotari: furtun de presiune; duze cu 3 pozitii; Pagina 5 din 15

piston de reglare. Camera frigorifica prevazuta pentru incaperea in care vor fi pastrate cadavrele pana la sosirea PROTAN-ului p ent ru ridicare, p rez int a urmat oarele caract erist ici: dimensiuni : 4,0 x 2,2 x 2,5 (L x l x h)(m). volum util : 22,0 m 3. Proces refigerare / mentinere in stare refrigerate in domeniul (-2 / +2 )2 0 C. Instalatie frigorifica - sistem split format din compresor frigorific ermetic si vaporizator suflat; agregat / compresor frigorific: 3.66 kw/ -10 C t vap/ +45 C t. Realizare izolatie frigorifica pereti si tavan: panou poliuretan 60 mm sau echivalent. Bucataria furajera - este un sistem complex pentru pregatirea furajelor, cu ajutorul careia se pot obtine productivitati de pana la 800 t/h, cu o mare precizie de dozare a componentelor. Bucat aria furajera este amplasata pe o suprafata betonata intr-o construct ie avand si urmatoarele componente: spatii tehnologice, filtru sanitar-personal, camera comanda computerizata, sala echipamentelor (moara, amestecator, silozuri). In cadrul bucatariei furajere sunt silozurile pentru cereale. Tot in cadrul bucatariei furajere este situata o moara folosita pentru macinarea componentelor furajere, la care se adauga premix. Acest amestec este transportat din bucataria furajera catre hale. Bucataria furajera pregateste retete furajere pentru ferma si este astfel conceputa si realizata incat sa se incadreze in normele europene de mediu. Produsele macinate prin moara ajung in amestecatorul care este prevazut cu o baterie de filtrare cu saci de desprafuire. Prin intermediul ciclonetului pe care sunt fixati acesti saci de desprafuire (cu o suprafate de filtrare de peste 15 m 2 ) se recupereaz a in amestecator pulberile fine de macinis. Elementele de legatura intre utilaje pentru transportul materiilor prime si materialelor macinate sunt prevazute cu coliere si garnituri de etansare, astfel incat sa fie evitate pierderile de material si emisiile de praf. Nivelul de zgomot produs de utilajele componente ale bucatariei furajere se incadreaza in valori de sub 60 db. Bucataria furajera este prevazuta cu un spatiu destinat supravegherii intregii activitati, format dintr-o incapere in care va sta un supraveghetor, care va tine sub control computerizat intreaga activitate. Tot aici mai este prevazut un spatiu sanitar destinat acestui supraveghetor. Pentru depozitarea furajelor necesare hranei porcilor est e propus achizitia unui sistem de silozuri, capacitatea de depozitare a acestuia permitand asigurarea materiei prime pentru o perioada mai mare de timp ceea ce aduce un plus de eficienta activitatii de aprovizionare. Cantitatea estimata de hrana administrata porcinelor este de 1500 tone/an. Depozit de cereale cu capacitatea de circa 450 tone (2 x 225 tone) Componentele minimale ale sistemului: siloz cilindric de exterior, cu scara de acoperis, cu usita de vizitare, cu tubulatura de protectie pentru transportorul melcat, cu racord in "Y" pentru aerare; precuratitor cereale; transportor melcat in jgheab cu guri de alimentare, gura de golire; transportor inclinat cu alimentator gratar, cu motor electric, gura de evacuare la 45, pentru descarcare din silozuri; elevator cu raclep de fabricatie germana; gratar cu capac pentru groapa de receptie; ventilator pentru aerare, sistem de masurare temperatura; panou electric; scara de urcare pentru silozuri exterioare; platforme de serviciu intermediare cu suporti, balustrade si podea antiderapanta; sistemul de silozuri este compus din: 2 silozuri exterioare pentru depozitare cereale (grau, porumb, orz). Pagina 6 din 15

Capacitatea acestora permit e depozitarea cerealelor folosite pentru prepararea furajelor combinate ce sunt apoi administrate porcilor. In medie, anual sunt necesare pentru hrana porcilor aproximativ 1463 tone nutreturi. Pentru prepararea de furaje combinate se va achiz itiona un micro-fnc ale carui componente sunt: siloz cilindric (4 bucati x 36 tone) din tabla zincata pentru interior, cu picioare; cu tubulatura de preluare pentru si cadru de fixare; cu usita de vizitare intarita pentru siloz; platforma de interventie transportor orizont al si scara deservire silozuri interioare; sonda de aspiratie refulare, doze tensiometrice de cantarire 1 tona; deviatoare si tubulatura, componente montaj; tubulatura de aspiratie; moara cu ciocanele 22-37 kw (capacitate 800 kg/ora); amestecator vertical; instalatie de dozare cu melc pentru premixuri; transportator melcat si de premixuri; computer de cantarire si dozare; stabilizator de tensiune; tabloul electric cu ampermetru; cu intrerupatorul principal si unitatile de comanda si protectie pentru transportorul melcat in jgheab de colectare, pentru ventilatoare; pentru transportoarele melcate de golire din silozuri; inclusiv interconditionare transportor orizontal-transportoare melcate; 2 silozuri/hala din fibra de sticla pent ru produs finit cu 3 picioare capacitate 7-9 tone. Aceste silozuri servesc pentru a depozita produsul finit (furaje combinate produse in cadrul bucatariei furajere sau achizitionate de pe piata) in hale. Cantar auto cu o capacitate totala de 60 80 tone, dimensiuni 3 x 18 m, dotat cu microsistem de calcul cu imprimanta laser constructie receptori de sarcina confectionat complet din otel. Achizitia sa este necesara pentru activitatea de aprovizionare a fermei, autovehiculele incarcate find cantarite la intrarea in ferma. Utilajele agricole propuse pentru acest proiect, specifice prelucrarii terenului agricol,care vor servi pentru efectuarea lucrarilor agricole din cadrul fermei sunt următoarele: tractor, plug, semanatoare, cultivator, grapă cu discuri purtată, presă balotat, cisterna vidanjoare, masina de fertilizat, masina de erbicidat, combina şi remorca. Etapele fluxului tehnologic sunt: 1. aprovizionarea cu purcei (grasuni) de 22-25 kg; 2. aprovizionarea cu furaje; 3. aprovizionarea cu premixuri si medicamente; 4. crestere - ingrijire zilnica animale: supraveghere activitate curenta bucatarie furajera; hranire/administrare corecta reteta furajare in concordanta cu stadiul de dezvoltare a animalelor; adapare hala; supraveghere stare generala de sanatate a suinelor; administrare medicamente curative/preventive suine; supraveghere sistem ventilatie hala; supraveghere evacuare dejectii in bazinul de stocare; pregatire depopulare hala. 5. transport animale 100-110 kg catre abator; 6. pregatire hala pentru un nou ciclu de productie: curatare, decontaminare; verificare functionare instalatii. Pagina 7 din 15

1.6 Resurse folosite în scopul asigurării producţiei Alimentarea cu apă Alimentarea cu apă potabilă a obiectivului se va face din sursă proprie. Apa extrasă din subteran va fi direcţionată spre gospădăria de apă printr-o conductă din polietilenă cu diametrul de 125 mm. gospodoria de apă va avea în dotare o staţie hidrofor şi un rezervor de stocare a apei. Evacuarea apelor uzate - Apele uzate tehnologic sunt apele rezultate de la igienizarea spaţiilor de producţie fiind colectate împreună cu dejecţiile animaliere, rezultând o turbureală, ce va fi evacuată gravitaţional în bazinul de stocare; - Apele menajere vor fi preluate de o reţea de canalizare şi dirijate către o staţie de epurare mecano-biologică amplasată într-o cuvă de beton şi care vor fi evacuate periodic prin vidanjare. - Apele pluviale de pe platformele betonate şi cele auto vor fi preluate printr-un sistem de colectare format din rigole, fiind evacuate prin sistemul a apelor pluviale din zonă; - Apele rezultate de la spălarea roţilor autovehiculelor vor fi evacuate prin pompare în staţia de epurare macano-biologică. Alimentarea cu energie electrică se va realiza din 3 surse distincte: 1. producerea energiei electrice folosind surse regenerabile prin achizitionarea unei turbine eoliane/generator eolian cu o capacitate de 20-25 kw ; 2. reţeaua de distribuţie din zonă; 3. generator de energie electrică propriu ( sursă de rezervă, utilizată în cazul avariilor în reţeaua de alimentae cu energia electrică) Alimentarea cu energie termică - centrala termica pe combustibil lemnos (lemn sau paleti) va asigura alimentarea cu energie termica a instalatiilor pentru incalzire centrala si preparare apa calda menajera. Aceasta are un arzator pe baza de lemn normal cu urmatoarele caracteristici: putere nominala 49KW; randament cazan 92%; temperatura maxima a cazanului 75-95 C; temperatura gazelor de ardere maxim 183 C (la incarcare maxima); consum orar maxim 0,025 kg/s. II. Motivele şi considerentele care au stat la baza emiterii acordului, printre altele şi în legătură cu calitatea şi concluziile/recomandările raportului privind impactul asupra mediului şi ale participării publicului Proiectul se încadrează în anexa 2, pct.1, lit. e). a HG nr. 445/2009: Instalaţii pentru creşterea intensivă a animalelor în fermă, altele decât cele prevăzute în anexa 1 şi intră sub incidenţa O.U.G. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări prin Legea nr. 84/2006 cu modificările şi completările ulterioare, Anexa nr.1 pct.6.6.b Investiţia ce urmează a se realiza de SC Madiul 2009 SRL se încadrează în măsura 1.2.1. Modernnizarea exploataţiilor agricole finanţat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare rurală. Proiectul se va realiza cu respectarea legislaţiei naţionale de mediu în vigoare şi a prevederilor Directivelor Uniunii Europene: Directiva Consiliului 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi provenind din surse agricole; Directiva Consiliului 98/58/CE privind protecţia animalelor în fermă şi asigurarea bunăstării animalelor. Procedura de evaluare de mediu pentru proiect s-a derulat cu respectarea prevederilor legislative aplicabile: - H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului; - O.M. nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private; Pagina 8 din 15

- O.U.G. nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări prin Legea nr. 84/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Decizia de emitere a fost luată în urma verificării documentaţiei depuse şi a amplasamentului, în urma consultării publicului şi a autorităţilor publice competente membre ale Colectivului de Analiză Tehnică, pe baza recomandărilor şi a concluziilor raportului privind impactul asupra mediului. Decizia de emitere a acordului de mediu se bazează pe respectarea prevederilor legale privind: - măsurile ce se impun pentru protecţia aerului, apei, solului, gestionarea deşeurilor; - valorile limită de emisie, compararea cu prevederile documentului de referinţă asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile în creşterea intensivă a porcilor; - respectarea cerinţelor comunitare transpuse în legislaţia naţională; - măsuri adecvate pentru supravegherea emisiilor, inclusiv obligativitatea de a raporta autorităţii competente pentru protecţia mediului datele de supraveghere; - regimul de funcţionare în diferite situaţii; - măsuri speciale cu scopul de a preveni şi/sau reduce poluarea, atunci când autorităţile competente pentru protecţia mediului le consideră necesare. COMPARAŢIA CU TEHNICILE BAT Proiectul va respecta şi următoarele cerinţe BAT: - reducerea pierderilor de apă prin neetanşeităţile sistemului, respectiv detectarea şi remedierea scurgerilor; folosirea sistemelor de adăpare cu pierderi cât mai reduse, curăţarea halelor cu ajutorul jeturilor de înaltă presiune; - calibrarea periodică a instalaţiilor pentru apa de băut pentru evitarea pierderilor prin scurgere; - ţinerea de înregistrări referitoare la consumul de apă prin folosirea contoarelor de apă; - respectarea Codului bunelor practici agricole (strategiile de alimentare, tehnici puţin poluante de stocare şi împrăştiere a îngrăşămintelor naturale); - se vor respecta tehnicile de nutriţie care ţin seama de necesitatea asigurării unui conţinut scăzut de azot şi fosfor în dejecţii; - se va ţine o evidenţă lunară a consumurilor specifice de materii prime şi materiale auxiliare; - se va face o analiză periodică a consumurilor realizate în vederea stabilirii eficienţei acestora; - aplicarea unui management nutriţional preventiv ca măsură de reducere a poluării solului; - realizarea controlului calităţii materiilor prime pe baza unor proceduri care să prevadă modul de acţiune în caz de neconformitate, astfel încât impactul asupra mediului să fie minim sau nul; - folosirea lagunei ca mod de depozitare a dejecţiilor cu capacitate suficientă pentru perioade când dejecţiile nu se pot aplica pe teren; - iluminarea halelor cu sisteme care utilizează un consum redus de energie; - izolarea corespunzatoare a clădirilor, utilizarea de instalaţii automatizate pentru controlul microclimatului; - funcţionarea şi întreţinerea eficientă a sistemului de ventilaţie a halelor în scopul asigurării microclimatului optim; - reducerea consumului de energie prin aplicarea bunelor practici în fermă, începând cu proiectarea adăposturilor până la operarea adecvată şi mentenanţa echipamentelor din adăposturi. Cerinţa BAT Sistem de adăpostire Sistem adăpare Sistem de ventilaţie automatizat Mentenanţa echipamentelor şi utilajelor consumatoare de energie Ferma Madiul Hale cu podea perforată cu bazin de colectare Adăpătoare cu pipă amplasate în acelaşi agregat cu hrănitoarele Sistem de ventilaţie complet automatizat cu controlul parametrilor (temperatură şi umiditate) prevăzut cu ventilatoare şi ferestre acţionate electric Se va elabora un program de control, revizie şi reparaţii pentru motoarele cu care sunt dotate echipatele tehnologice. Pagina 9 din 15

Aditivi pentru reducerea mirosurilor Sistem de stocare dejecţii Aditivi biologic pentru schimbarea proprietătilor fizice ale dejectiilor şi aditivi destinaţi cresterii valorii de fertilizare a dejecţiilor. Bazin depozitare impermeabilizat cu dimensiunile 42x20 m - dejecţiile nu se vor aplica pe teren atunci când acesta este: - saturat de apă; - inundat; - îngheţat; - acoperit cu zăpadă; - dejecţiile nu se vor aplica pe câmpuri aflate în pantă; - nu se vor aplica dejecţii pe cursuri adiacente cursurilor de apă (se va lăsa o fâşie netratată de teren); - împrăştierea dejecţiilor cât de aproape posibil înainte de creşterea maximă a cerealelor şi când are loc preluarea nutrienţilor; - la administrarea împrăştierii dejecţiilor pentru a reduce disturbarea prin miros, acolo unde vecinătatea este posibilă a fi deranjată se va ţine seama de următoarele: - împrăştierea în timpul zilei când este mai puţin probabil ca oamenii să fie acasă şi evitând sfârşiturile de săptămână, sărbătorile oficiale; - luând în considerare direcţia vântului faţă de casele vecinătăţii. III Măsuri pentru prevenirea, reducerea şi, unde este posibil, compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului III.1. Aer a) Surse de poluanţi În perioada de construcţie : - maşini de transport materiale de construcţie (gaze eşapament: CO, CO 2, SO 2, NO x ); - lucrări de reabilitare construcţii, realizare lagună pentru depozitare dejecţii (operaţiile de excavare, manipulare materiale de construcţie ) rezultând pulberi în suspensie. Efectele vor fi de scurtă durată şi de intensitate medie şi se vor manifesta numai la nivel local. În această fază emisiile nu pot fi cuantificate. Se consideră că nu va fi influenţat semnificativ calitatea mediului în această fază. În perioada de funcţionare: - Surse fixe: emisii de la hale - evacuarea forţată a aerului prin sistemele de ventilaţie; - Surse mobile: emisii de gaze de eşapament în incintă şi drumurile conexe; - Surse de suprafaţă: emisii de la laguna de depozitare a dejecţiilor b) Măsuri de diminuare a impactului În perioada de construcţie : - Se vor utiliza numai maşini şi utilaje în stare bună de funcţionare cu toate reviziile la zi; - Se vor stropi drumurile de acces pentru evitarea ridicării prafului, iar la sfârşitul timpului de lucru se vor curăţa platformele betonate, aleile de praf, nisip. În perioada de funcţionare: - utilizarea, in halele de productie, a detectoarelor de amoniac pentru a executa avertizari optice si a declansa aeririrea naturala a halelor ; - utilizarea de procedee de productie si mijloace tehnice adecvate (automatizari, etanseizari, echipamente individuale de protectie); - masuri organizatorice (intretinerea in buna stare de functionare a utilajelor si instalatiilor tehnologice si de ventilatie, evitarea imprastierii pulberilor); - pentru protectia populatiei aflate in intravilanul localitatii impotriva emisiilor potentiale de mirosuri si pulberi in atmosfera vor fi constituite perdele de salcami situate in interiorul Pagina 10 din 15

aplasamentului fermei, in lungul gardului de protectie, pe toate laturile fermei III.2. Apă a) Surse de poluanţi: În perioada de construcţie: - lucrările care se execută nu generează ape uzate. Pot să rezulte numai ape menajere datorită prezenţei personalului care execută lucrările. Gestionarea apelor menajere rezultate va fi identică cucu gestiunea apelor menajere rezultate în timpul funcţionării. În perioada de funcţionare: - deversari necontrolate de dejecţii, care pot aparea numai in unele situatii accidentale; - aparitia unor fisuri pe traseul conductelor de refulare a dejectiilor; - neetanseitati ale unor zone de racord; - depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de colectare, avand ca rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol, pot ajunge in apele freatice. b) Măsuri de diminuare a impactului apelor 1. În perioada de construcţie - evitarea pierderilor de carburanţi şi uleiuri ce pot proveni din mijloacele de transport; - gestionarea deşeurilor în conformitate cu natura lor fără a fi depozitate temporar pe teren 2. În perioada de funcţionare - inchiderea imediata a sursei de poluare, pentru limitarea intinderii zonei poluate; - limitarea intinderii poluarii, prin mijloace specifice. - executarea a trei foraje de control in incinta fermei, unul in amonte si doua in aval de hale, de unde se vor recolta probe pentru a se stabili valori de referinţă Din activitatea desfăşurată pe amplasament rezultă: - apele uzate tehnologic sunt apele rezultate de la igienizarea spaţiilor de producţie fiind colectate împreună cu dejecţiile animaliere, rezultând o turbureală, ce va fi evacuată gravitaţional în bazinul de stocare; - apele menajere vor fi preluate de o reţea de canalizare şi dirijate către o staţie de epurare mecano-biologică. - apele pluviale de pe platformele betonate şi cele auto vor fi preluate printr-un sistem de colectare format din rigole şi şanţuri, fiind evacuate prin sistemul a apelor pluviale din zonă; III. 3. Sol a) Surse de poluanţi : În faza de construcţie: - deşeuri de materiale de construcţie - se vor depozita în locuri autorizate, în conformitate cu autorizaţia de construcţie; - deşeuri menajere se vor stoca în containere predate pe bază de contract către operatori autorizaţi, pentru valorificare. În perioada de funcţionare: - depozitarea necorespunzătoare a dejecţiilor în construcţii neetanşe; - fisuri ale reţelei de canalizare; - antrenarea în reţeaua pluvială a poluanţilor căzuţi accidental pe platformele betonate (deşeuri, uleiuri, motorină); - posibile evacuări necontrolate de ape uzate. b) Măsuri de diminuare a impactului În perioada de construcţie: - realizarea lucrărilor de construcţie de către personal calificat şi bine instruit; - depozitarea în spaţii special amenajate a deşeurilor; - circulaţia pe drumurile existente care va minimiza impactul asupra solului; În perioada de funcţionare: - inierbarea si irigarea sistematica a tuturor suprafetelor libere din incinta; - plantarea de copaci perimetral - perdele de protectie; Pagina 11 din 15

- desfăşurarea activităţii pe suprafeţe betonate; - transportarea dejecţiilor direct în bazinul de decţii impermeabilizat şi acoperit prevăzut în acest scop; - utilizarea materialelor de absorbţie în cazul scăpărilor accidentale de produse petroliere pe căile de acces; - mijloace de transport etanşe pentru transportul dejecţiilor; - aplicarea îngrăşămintelor organice se va face în zona vulnerabilă pe baza Planului de management al nutrienţilor elaborat în acord cu prevederile Codului de Bune Practici Agricole; III.4 Gospodărirea deşeurilor a) În perioada de construcţie - deşeuri metalice - cod 17 04 05 - se vor stoca în locuri special amenajate şi vor fi valorificate conform contract prin societăţi autorizate; b) În perioada de funcţionare Principalele deşeuri produse în timpul desfăşurării activităţii sunt: - dejecţiile animaliere (ale suinelor) - cod 02 01 06 - se vor colecta în bazinul de stocare de unde sunt încărcate şi transportate pe terenurile agricole ca îngrăşământ natural de 2ori pe an; - deşeuri menajere - cod: 20 03 99 - se vor stoca în containere specializate - vor fi valorificate conform contract prin societăţi autorizate; - deşeurile de ambalaje: hârtie şi carton - cod: 15 01 01, materialele plastice - cod: 15 01 02 - sunt colectate selectiv, stocate în spaţii corespunzătoare, vor fi valorificate conform contract prin societăţi autorizate; - deşeuri de origine animală (cadavre) - cod 02.01.02 - se vor stoca în locuri special amenajate şi vor fi eliminate, conform contract, prin societăţi autorizate. Transportul deşeurilor se va face cu respectarea legislaţiei în vigoarea atât în ceea ce priveşte utilajele de transport cât şi autorizaţiile necesare. III. 5 Zgomot şi vibraţii - produse de utilajele folosite la amenajarea fermei de porci, au caracter temporar. Amplasarea surselor de zgomot se va face în adăposturi, şi se vor lua măsuri la montaj, iar acolo unde este cazul se prevăd sisteme de amortizare. Reducerea zgomotului la sursa se va realiza prin modificari constructive aduse echipamentului tehnic sau adaptarea de dizpozitive atenuatoare. Titularul va folosi măsuri de bună practică pentru controlul zgomotului, aceasta include o mentenanţă adecvată a echipamentelor, a căror deteriorare poate conduce la creşterea zgomotului. III.6 Biodiversitate - implementarea proiectului nu va avea impact asupra nici unei arii naturale protejate. Titularul investiţiei va avea în vedere şi va analiza soluţia împrejmuirii întregii suprafeţe cu o perdea forestieră de protecţie. III. 7 Măsuri pentru închidere/demolare/dezafectare La încetarea activităţii ca urmare a schimbării titularului activităţii prin vânzarea de active, fuziune, diviziune, concesionare, dizolvare urmată de lichidare, sau ca urmare a încetării activităţii datorită falimentului, titularul va solicita autorităţii competente de mediu stabilirea obligaţiilor de mediu. Titularul va avea obligaţia de a se conforma unui plan bine fundamentat privind managementul lucrărilor de scoatere din funcţiune şi refacere a mediului astfel încât pe amplasament să poată avea o altă folosire ulterioară. Activitatea de inchidere a activitatii complexului zootehnic trebuie: sa protejeze sanatatea si siguranta publica; sa reduca si unde este posibil sa elimine daunele ecologice sa redea terenul intr-o stare potrivita utilizarii lui initiale sau acceptabila pentru o alta utilizare. IV. Condiţii care trebuie respectate Protecţia calităţii apelor: - vor respecta parametrii de calitate ai apelor evacuate; - sunt interzise deversări de ape uzate menajere sau tehnologice de la spălarea halelor neepurate în Pagina 12 din 15

receptori naturali ; - se va menţine integritatea sistemului de evacuare; - se va evita supraîncărcarea bazinului de stocare a dejecţiilor; - se vor lua măsuri de reducere a impurificării apelor pluviale printr-un management corespunzator al dejecţiilor; - se vor lua măsuri de prevenire a evacuărilor necontrolate în perioada de execuţie a investiţiei; Protecţia calităţii aerului: - utilizarea sistemului de creştere în conformitare cu recomandările BAT cu prevederile Directivei consiliului 98/58/CE privind protecţia animalelor în fermă şi asgurarea bunăstării animalelor - îndepărtarea periodică din halele de producţie a dejecţiilor şi stocarea acestora temporară în bazinul de dejecţii; - utilizarea aditivilor specifici în bălegar pentru reducerea mirosurilor neplăcute; - utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru împrăştierea dejecţiilor pe terenurile agricole Managementul mirosului Mirosurile sunt generate în principal de emisiile de amoniac şi gaz metan. Minimizarea acestor emisii se realizează prin aplicarea celor mai bune tehnici pentru: -construcţia halelor; -compoziţia hranei şi modul de administrare a acesteia; -colectarea tratarea/ stocarea si eliminarea dejecţiilor. Pentru evitarea acumulărilor de amoniac si metan în grajdul de animale sunt prevăzute ventilatoare. Titularul activităţii îsi va planifica activităţile din care rezultă mirosuri dezagreabile persistente, sesizabile olfactiv ( transportul dejecţiilor, anumite lucrări de intreţinere), ţinând seama de condiţiile atmosferice, evitându-se planificarea acestora în perioadele defavorabile dispersiei pe verticală a poluanţilor, pentru prevenirea răspândirii mirosului la distanţe mari. De asemenea se va asigura că toate operaţiile de pe amplasament să fie realizate în asa fel încât emisiile si mirosurile să nu determine o deteriorare semnificativă a calităţii aerului, dincolo de limitele amplasamentului. Titularul activităţii se va asigura că toate operaţiile de pe amplasament se vor realiza astfel încât, emisiile şi mirosurile să nu determine o deteriorare semnificativă a calităţii aerului, dincolo de limitele amplasamentului; Protecţia solului şi a subsolului se va realiza prin: - respectarea prevederilor din proiect privind construcţia bazinului de stocare temporară a dejecţiilor; - bazinul trebuie acoperit şi dimensionat corespunzător pentru asigurarea stocării dejecţiilor pentru o anumită perioadă de timp; - impermeabilizarea corespunzătoare a bazinului pentru stocarea temporară a dejecţiilor; - programe de întreţinere preventivă a reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare; - elaborarea şi implementarea unui program corespunzător pentru aplicarea dejecţiilor pe teren, cu urmărirea periodică a calităţii solului terenurilor pe care se efectuează aplicarea, cu respectarea prevederilor Directivei Consiliului 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi provenind din surse agricole şi a Ordinului MMGA nr. 1234/2006 privind aprobarea Codului de bune practici în fermă; - se vor aplica dejecţiile direct pe sol în perimetrele cele mai indepărtrate de cursurile de apă, foraje, împrejmuire de protecţie. Se vor aplica dejecţiile pe terenurile plane, evitându-se terenurile în pantă; - se va realiza Studiul pedologic pe terenurile agricole pe care se vor împrăştia dejecţiile Gestiunea deşeurilor Operatorul are urmatoarele obligaţii: - amenajarea locurilor pentru colectarea selectivă, în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană, a deşeurilor ce vor rezulta din activitate şi gestionarea corespunzătoare a acestora în conformitate cu prevederile legale în vigoare (O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare); - gestionarea deşeurilor se va realiza conform cerinţelor H.G. nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor; - deşeurile industriale reciclabile vor fi colectate separat şi valorificate în conformitate cu legislaţia Pagina 13 din 15

în vigoare; - eliminarea şi valorificarea deşeurilor specifice se va face în conformitate cu prevederile urmatoarelor acte legislative: O.M. nr. 296/2005 privind aprobarea Programului cadru de acţiune tehnic pentru elaborarea programelor de acţiune în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole; O.M nr. 242/2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere şi control pentru reducerea aportului de poluanţi; H.G. nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, cu modificările şi completările ulterioare; Codul bunelor practici agricole aprobat prin Ordinul nr. 1182/2005. Prevenirea riscurilor producerii unor accidente: - se vor respecta instrucţiunile de prevenire şi intervenţie în caz de incendii; - se va elabora şi implementa planul de intervenţie în caz de poluări accidentale; - se vor manevra corespunzător substanţele chimice şi medicamentele de uz veterinar folosite în cadrul fermei. - se va realiza Studiu Agrochimic şi Pedologic pentru terenurile agricole pe care se vor împrăştia dejecţiile, cu întocmirea unui Plan de fertilizare a solului. - În vedere conformării cu cerinţele O.U.G. nr. 152/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 84/2006, cu modificările şi completările ulterioare, titularul investiţiei va urmări încă din faza de execuţie respectarea următoarelor principii generale de bază, astfel încât: a) să se prevină poluarea în special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile; b) să nu se producă nici o poluare semnificativă; c) să fie evitată producerea de deşeuri, potrivit prevederilor legale în vigoare; în cazul în care se produc deşeuri, ele sunt valorificate, iar dacă acest lucru este imposibil tehnic sau economic, sunt eliminate, astfel încât să se evite sau să se reducă orice impact asupra mediului; d) să se utilizeze eficient energia; e) să fie luate măsurile necesare pentru prevenirea accidentelor şi limitarea consecinţelor acestora; f) să fie luate măsurile necesare pentru ca în cazul încetării definitive a activităţii să se evite orice risc de poluare şi să se readucă amplasamentul la o stare satisfăcătoare. Alte măsuri de limitare a riscului producerii unor accidente: - restricţionarea accesului în incintă; - filtru sanitar; - asigurarea iluminatului pe căile de acces; - reţelele electrice, echipamentele electrice vor fi periodic verificate de personal calificat şi întreţinute corespunzator; - depozitarea corectă a dejecţiilor/apelor uzate; - se va asigura controlul şi asistenţa sanitar-veterinară; - întreţinerea echipamentelor de intervenţie în caz de incendiu; - pregătirea angajaţilor prin instruirea periodică profesională. IV.4 Planul de monitorizare a mediului - monitorizarea apelor uzate apele uzate evacuate din bazinul vidanjabil se vor monitoriza la fiecare vidanjare; - evidenţa gestiunii deşeurilor se va realiza conform cerinţelor H.G. nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi se va raporta anual la ARPM Craiova ; - titularul va păstra acte doveditoare cu privire la valorificarea şi depozitarea deşeurilor-titularul are obligaţia întocmirii unui registru complet cu aspecte şi probleme legate de operaţiunile şi practicile de management al deşeurilor; - se va ţine evidenţa eliminării deşeurilor de origine animală, din fermă, în registre special constituite: - date despre preluarea deşeurilor animaliere în vederea neutralizării lor; - date despre transporturile de deşeuri şi operaţiile de valorificare sau eliminare, după caz; Pagina 14 din 15

- date despre dejecţiile utilizate ca fertilizanţi: cantitatea, persoanele fizice sau juridice care au preluat dejecţiile în vederea fertilizării terenurilor agricole; - monitorizarea aerului: - în situaţia apariţiei de sesizări din partea publicului monitorizarea mirosului se va face prin determinarea concentraţiei de amoniac şi compararea ei cu STAS 12574/87 - monitorizarea zgomotului se va realiza la sesizări. V. Informaţii cu privire la procesul de participare a publicului în procedura derulată: -anunţuri publice pe toate etapele procedurale afişate pe site-ul ARPM Craiova; -anunţuri publice pe toate etapele procedurale în presa locală, la Primăria comunei Măceşs de Jos, jud. Dolj; -anunţ dezbatere publică a Raportului la EIM şi EA presa locală, pe site-ul societăţii titularului şi la Primăria comunei Măceşu de Jos, jud. Dolj ; -nu au fost înregistrate comentarii/observaţii din partea publicului pe parcursul procedurii prevăzută de Ordinul 135/76/84/1284/ 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private ; În cazul în care proiectul suferă modificări, titularul este obligat să notifice în scris autoritatea publică pentru protecţia mediului emitentă asupra acestor modificări. Prezentul acord nu exonerează de răspundere proiectantul şi constructorul în cazul producerii unor accidente în timpul execuţiei lucrărilor sau exploatării acestuia. Prezentul acord de mediu este valabil pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului. Punerea în funcţiune a obiectivului este posibilă numai în condiţiile respectării stricte a prevederilor legale şi eliberării autorizaţiei de mediu de către autoritatea competentă. Nerespectarea prevederilor prezentului acord atrage suspendarea şi anularea acestuia, după caz. Prezentul acord poate fi contestat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare DIRECTOR EXECUTIV, Dr. ing. Monica Daniela MATEESCU ŞEF SERVICIU REGLEMENTĂRI Danuzia MAZILU Întocmit, Mirela BĂDOI VIZAT JURIDIC Pagina 15 din 15