Drama evreilor adusi la Calarasi cu ,,trenul mortii" pe 8

Drama evreilor adusi la Calarasi cu,,trenul mortii" pe 8 iulie 1941.,,Trotuarele din Iasi erau pline cu cadavre, iar deportatii treceau peste ele" Ionela Stanila, Istoricul Adrian Cioflanca, cercetator, membru al Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) si Director la CSIER - Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romania a scos la lumina amanunte teribile din drama traita de evreii care s-au aflat in primul,,tren al mortii", plecat din Iasi, dupa pogromul din 29 iunie 1941, catre Calarasi. Din peste 2.000 de evrei urcati fortat in tren in Capitala Moldovei, doar 1.111 au ajuns la Calarasi. Pe 8 februarie 2019, istoricul Adrian Cioflanca si Maria Madalina Irimia, sefa Arhivei Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, au ajuns la Calarasi in cadrul unei cercetari istorice, unde au vizitat primul loc in care au fost detinuti evreii dupa ce au fost deportati de la Iasi. Este vorba despre cladirea fostului Regiment, aflata astazi in ruina.,,dupa ce mi-am facut temele in arhive, am mers pe teren sa vad cu ochii mei gropile comune si locurile unde au fost detinuti evreii supravietuitori in vara anului 1941. E mult de povestit. Am publicat cateva fotografii din cimitirul evreiesc din Calarasi cu locul gropilor comune si ramasitele monumentului ridicat in memoria victimelor. Speram ca la vara sa putem pune o placa in Gara Calarasi, in amintirea celor care au pierit in primul tren al mortii. Acum se fac demersurile necesare pentru ridicarea unei placi memoriale. Am discutat deja la Consiliul Judetean pentru a fi sprijiniti in aceasta initiativa", a povestit istoricul Adrian Cioflanca. Comform documentelor de arhiva puse recent la dispozitia cercetatorilor, la Arhivele Nationale ale Romaniei sau la

Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, si din datele culese pe teren, s-a stabilit ca pentru evreii adusi de la iasi au fost utilizate mai multe cladiri din Calarasi. Istoricul Adrian Cioflanca a publicat recent in scena9.ro ce a descoperit la Calarasi. 69 dintre ei erau mai mult morti decat vii Din ordinul lui Ion Antonescu, spune cercetarorul, locul principal de detentie pentru evreii deportati a fost o cladire din cadrul cazarmii Regimentul 23 Infanterie din Calarasi. Astazi, cladirile unde au fost detinutii evreii la Calarasi stau sa cada FOTO Facebook/Adrian Cioflanca La sosirea in gara Calarasi, in,,trenul mortii" se gaseau si 69 de evrei mai mult morti decat vii.,,muribunzii", dupa cum erau numiti in documentele vremii, au fost plasati de autoritatile locale intr-o alta cladire - in scoala din Magureni, atunci un sat, astazi cartier al Calarasiului. 40 dintre ei au murit la scurt timp, intr-un ritm de 5-6 pe zi. Alti evrei aflati in stare precara, in jur de 35, au fost internati in spitalul din localitate. Si aici au fost cateva decese.,,o parte dintre evrei, vreo 40 de persoane majore plus alti 40 de copii, au fost transferati, pe 10 iulie, in sinagoga de rit askenaz de pe strada Sfantul Nicolae. Pe 20 iulie, alti 100 de evrei - intelectuali, industriasi si comercianti - au fost plasati la sinagoga sefarda, din vecinatate. Conditiile de trai erau ceva mai bune, desi aglomeratia era insuportabila. Cele doua sinagogi nu mai exista astazi. Ni s-au pastrat cateva fotografii din anii '70, dinainte de a fi demolate", a povestit Adrian Cioflanca. Munci fortate si umilinta Aceste redistribuiri au fost posibile ca urmare a sosirii la Calarasi a reprezentantului Federatiei Uniunii Comunitatilor Evreiesti (FUCE), Iancu Abramovici. Acesta a adus haine si medicamente. A fost urmat, cu alte ajutoare, de Fred Saraga, personalitate a lumii evreiesti de atunci. Omul de legatura cu autoritatile locale era liderul comunitar Samuel Schor. Atmosfera din Calarasi nu era la fel de inversunata impotriva evreilor ca la Iasi. Autoritatile, stimulate si cu bani adusi de la Bucuresti, s-au aratat maleabile. Astfel, in scurt timp, au fost

luate cateva masuri esentiale de igiena si aprovizionare care au ameliorat situatia detinutilor. Cladire dezafectata de pe terenul fostului regiment din Calarasi, unde au fost detinuti evreii FOTO Facebook/Adrian Cioflanca Tot ca urmare a interventiei reprezentantului FUCE, o parte dintre cei 800 de evrei ramasi in cladirea Regimentului, in mare mizerie, au fost redistribuiti intr-o alta locatie - magaziile Finti de pe malul canalului care leaga lacurile din jurul orasului si bratul Borcea al Dunarii. Incepand cu 18 iulie, au fost adusi in aceste magazii 29 din supravietuitorii de la Scoala din Magureni si 370 de evrei (comercianti, negustori) de la Regiment, unde au ramas, in general, muncitori si meseriasi. Trei medici evrei, aflati printre deportati, au primit autorizatia de a se deplasa liber intre,,lagare". La sfarsitul lunii iulie, la Regiment se gaseau 343 de evrei, la Magaziile Finti, 420, in sinagogi, 205, la spital 30, iar 7 aveau domiciliu obligatoriu, arata Adrian Cioflanca.

Una dintre cele doua sinagogi de pe strada Sf. Nicolae din Calarasi FOTO/Facebook Adrian Cioflanca/Prin amabilitatea prof. Nicolae Tiripan O parte dintre evrei au fost folositi la munca obligatorie de armatele romana si germana, in port si in atelierele armatei din cazarma. Multi dintre ei au fost agresati si umiliti. Septicemia si dizenteria, cele mai frecvente cauze de deces,,stim cu precizie cauza mortii doar pentru 25 de victime. Sunt cei descarcati deja morti din vagoane la sosirea trenului la Calarasi si care au fost examinati de un medic legist. La motivul decesului, cel mai frecvent apar: septicemia, ca urmare a unor leziuni prin violenta care s-au infectat in conditiile mizerabile din vagoanele sigilate de jandarmii; blocaje ale rinichilor si plamanilor - in conditiile in care deportatii au fost privati de apa si aer; stop cardiac si hemoragie cerebrala - dupa un drum care a durat sapte zile. Pana pe 28 iulie 1941, murisera 80 de deportati, iar pana la 23 august, totalul a urcat la 98 de morti, conform cifrelor oficiale. O parte dintre decese au fost raportate tarziu, spre toamna, cand evreii fusesera trimisi inpoi la Iasi. In arhive s-a mai pastrat o lista de 153 de morti. Unii supravietuitori au vorbit de 200 de morti la Calarasi. In cazul catorva zeci de evrei care au murit din cauza regimului de detentie de la Calarasi, dizenteria a fost principalul motiv", a notat istoricul Adrian Cioflanca.

Cimitirul evreiesc din Calarasi. Ramasitele monumentului ridicat pentru victimele pogromului FOTO Facebook/Adrian Cioflanca La sfarsitul lunii august 1941, autoritatile antonesciene au luat decizia de a-i transporta pe evreii supravietuitori inapoi la Iasi. Pe 30 august, au sosit in Capitala Moldovei 556 de deportati, iar la 4 septembrie, alti 455, conform datelor oficiale. A fost intocmita o lista cu cei intorsi, dar aceasta contine doar 902 nume, din cei 1.111 plecati. La Calarasi, mortii au fost ingropati in gropi comune sau individual in Cimitirul Evreiesc din localitate, cu sau fara ceremonial religios. In preajma gropilor comune, a fost ridicat un monument prin grija comunitatii evreiesti. In fototeca CSIER, s-a pastrat o fotografie a monumentului, din 1950, din care se disting doua gropi comune. Placa ce continea textul comemorativ disparuse. Cel mai mare masacru din istoria moderna Pogromul de la Iasi, spune istoricul Adrian Cioflanca, a fost cel mai mare masacru din Romania moderna.,,tragedia din Iasi a schimbat brutal profilul demografic, social, economic si cultural al Iasului, un oras in care evreii reprezentau pana atunci jumatate din populatie". Pe 30 iunie 1941, din gara Iasi au plecat doua trenuri. Unul a ajuns la Podul Iloaiei dupa noua ore, iar cel de-al doilea la Calarasi, dupa sapte zile de calatorie infernala.,,trenul ar fi trebuit sa ajunga in Targu Frumos, dar unitatea germana de acolo nu a fost de acord, intrucat exista pericolul unui nou pogrom. Pe de alta parte, zona era foarte aproape de linia frontului si s-ar fi prelungit haosul. Asa a ajuns trenul in Calarasi. Evreii care au ajuns la Podul Iloaiei au fost cazati in comunitate, iar cei de la Calarasi au stat in lagar. In cimitir nu mai exista nici placi, nimic care sa aminteasca de aceste orori. Totul a fost devastat", spune istoricul. Trotuarele din Iasi era pline cu cadavre Raportul final al Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului in Romania arata la paginile 121-124 cum s-a facut imbarcarea evreilor si prin ce calvar au trecut. Putini au reusit sa supravietuiasca in trenurile

mortii, in conditii inumane si greu de descris. Iata cateva pasaje cutremuratoare din raportul Comisiei:,,La 29 iunie 1941, Mihai Antonescu a ordonat deportarea tuturor evreilor din Iasi, inclusiv a femeilor si copiilor. Evreii supravietuitori au fost dusi spre gara. Pe drum, ei au fost batuti, jefuiti si umiliti. Trotuarele din Iasi erau pline cu cadavre, iar deportatii au fost nevoiti sa treaca peste ele. La gara si in piata din fata garii acestia au fost fortati sa stea cu fata la pamant, iar calatorii romani calcau pe ei, in timp ce soldatii romani si germani tipau ca oricine va indrazni sa ridice capul va fi impuscat. Trenul mortii Iasi-Calarasi. 1 iulie 1941, evacuarea cadavrelor FOTO Pogromul de la Iasi In final, evreii au fost inghesuiti in vagoane de marfa sub o ploaie de lovituri, intepaturi de baioneta, lovituri cu bastonul si insulte. Multi muncitori ceferisti s-au alaturat infernului, lovindu-i cu ciocanele. Intentia de exterminare era clara, chiar de la bun inceput. Dupa cum s-a stabilit mai tarziu in procesele de la Iasi, vagoanele trenului in care au fost urcati cu forta evreii fusesera folosite pentru transportul carbidului si de aceea emanau un miros inabusitor. In plus, desi in niciun vagon nu intrau mai mult de 40 de oameni, intre 120 si 150 de evrei, multi dintre ei raniti de lovituri si taieturi de baioneta au fost indesati cu forta in interior. Dupa ce usile au fost bine inchise in urma lor, toate ferestrele si sparturile au fost batute cu scanduri. Din cauza caldurii de vara si a lipsei de aer, oamenii au innebunit mai intai si apoi au pierit, povesteste un supravietuitor. Cadavrele au fost lasate inauntru In caldura verii, cei inghesuiti in interior au trebuit sa astepte doua ore pana la plecare.,,in timpul noptii, unii dintre noi au devenit furiosi si au inceput sa tipe, sa muste si sa se imbranceasca violent; trebuia sa lupti cu ei, fiindca puteau sa- ti ia viata; dimineata, multi dintre noi erau morti, iar cadavrele au fost lasate inauntru; ei au refuzat sa dea apa chiar si copiilor nostri care plangeau, si pe care ii tineam deasupra capetelor noastre", a povestit un supravietuitor. Cand usile trenului s-au deschis, deportatii au auzit gardienii cerandu-le sa arunce mortii afara (din cauza duhorii, gardienii nu indrazneau sa se apropie prea mult). Cum aceasta s-a intamplat intr-o zi cand era sarbatoare, taranii din satele invecinate au fost adusi sa vada,,comunistii" care au tras in Armata romana, iar uniidintre tarani strigau:,,ucideti-i! Ce rost are sa-i transportam gratis>".

Peste 13.000 de persoane, ucise din ordinul maresalului Antonescu Potrivit unui raport al Serviciului Special de Informatii din iulie 1943, in Pogromul de la Iasi au fost omorati 13.266 de evrei, adica mai mult de o treime din populatia de religie mozaica a orasului. Masacrul a fost dispus de maresalul Ion Antonescu pe data de 27 iunie, la cinci zile dupa intrarea Romaniei in razboi. Antonescu l-a sunat pe Constantin Chirilovi, chestorul Politiei Iasi, si i-a ordonat,,sa curete Iasiul de evrei". La actiune au participat sute de soldati ai Armatei Romane, politisti, gardieni publici, jandarmi si soldati germani, ajutati chiar de civili. Evreii au fost acuzati de actiuni de subminare a sigurantei de stat. Autoritatile administratiei locale s-au prevalat de starea de razboi, au dispus perchezitii si scoaterea evreilor cu forta din case. Cei care n-au fost executati pe loc au ajuns in curtea Chesturii, unde au fost impuscati la intervale regulate cu rafale de mitraliera. Istoricul Adrian Cioflanca(dreapta), la vernisajul expozitiilor dedicate Pogromului de la Iasi FOTO facebook/adrian Cioflanca Potrivit documentelor, 4.432 de evrei au supravietuit primei faze a masacrului si au fost inghesuiti in zilele de 30 iunie si 1 iulie in doua,,trenuri ale mortii". Primul tren a plecat catre localitatea Podu Iloaiei, situata la doar 25 kilometri de Iasi, distanta pe care a parcurso in opt ore. Al doilea tren a fost trimis in sudul Romaniei, la Calarasi, unde a ajuns dupa sase zile. Din cei urcati in trenuri 2.713 au murit in timpul transportului din cauza caldurii infernale, a deshidratarii si a foamei. Majoritatea cadavrelor au fost jefuite si ingropate in gropi comune, in prejma garilor de pe traseu. In procesul pogromului de la Iasi (1945-1948) au fost judecate 57 de persoane: 8 cadre de conducere din Armata, prefectul judetului Iasi, primarul orasului Iasi, 4 militari, 21 de civili, 22 de gardieni. Majoritatea au primit pedepse de munca silnica intre 25 de ani sau pe viata.