Teodor Papuc s-a ndscut in 1986, la Chiqindu, Republica Moldova. ln 2008 a obtinut licenla Facultdlii de Management (profilul Administrafie publicd) a

Teodor Papuc s-a ndscut in 1986, la Chiqindu, Republica Moldova. ln 2008 a obtinut licenla Facultdlii de Management (profilul Administrafie publicd) a Academiei de Studii Economice din Bucureqti. in 2010 absolvi un program de masterat din cadrul Facultiifii de $tiinfe Politice a S.N.S.P.A. Bucuregti. in 2014 devine licentiat al Facultdlii de Drept a Universitilii din Bucureqti, iar in iulie 2019 tqi sustine teza de doctorat la Facultatea de Drept a Universititii de Vest din Timiqoara, sub indrumarea Profesorului Valentin Constantin. Teodor Papuc in prezent este secretar-gefadjunct al Curfii Constitulionale a Republicii Moldova. A ocupat aceeaqi functie in cadrul Curlii Supreme de Justilie a Republicii Moldova. tn ZOtl a predat un curs de drepturile omului pentru programul de masterat al Facultdfii de Drept a Universitlfii Libere Internationale din Moldova. A fost formator la Institutul Na{ional al Justifiei din Republica Moldova, la diseiplina D r ep turi I e O mu lui. A semnat mai multe haduceri in limba romdnd din literatura juridicd striind in Noua Revistii de Drepturile Omului qi este unul dintre ingrijitorii volumului Preeminenla dreptului Si controlul de constitulionalitate tntre tradilie Si modernitate al Ctxtilor Constitufionale de la Bucureqti gi ChiEindu, publicat in 2018, la Editura Hamangiu din Bucureqti. Principiul propogionalitefi i Teorie gijurisprudenfa Cu$ii de la Strasbourg & sd{6mon!zors

Mulfumiri Aparilia acestei cirfi se datoreazd in special contactului cu c6,tiva oameni binevoitori qi de calitate, caxe m-au ajutat, fiecare in felul lui, qi cirora le mulgumesc: Profesorului Valentin Constantin, conducitorul meu de doctorat, in privinta cdruia gesturile recunogtintei mele vor fi intotdeauna pufine, cel de la care am invitat foarte multe qi care mi-a fost qi-mi este model; Domnului lon Dumihescu(1924-2018), fost Preqedinte al AqezdmAntului cultural,nlon C. Britianu", fost procuror qi avocat, colec{ionar de arti qi de cirfi vechi, care mi-a acordat o bursd in primul an de doctorat; Domnilor Tudor Panfiru qi Mihai Poalelungi, ex-pregedinti ai Curfii Constitufionale a Republicii Moldova qi ex-judecdtori ai Cu4ii Europene a Drepturilor Omului, care mi-au dat, in calitatea lor de superiori ierarhici, la serviciu, multd libertate qi care m-au incurajat in demersul meu gtiintific; Domnilor G6bor Attila T6th (Alexander von Humboldt Senior Fellow, Berlin) gi Lucian Bojin (lector in cadrul Facultdlii de Drept a Universitifii de Vest din Timiqoara)o cu care am puxtat discu{ii vii gi interesante despre drept qi, in special, despre tema proportionalitifii. Le muleumesc plrinlilor mei, Mihai qi Eugenia, care mi-au fost aleturi qi m-au sustinut. De asemenea, ii mulfumesc doamnei editor Nicoleta Solomon 9i echipei sale pentru sugestiile legate de redactare. Abrevieri... Cauze citate Cuprins xiii Capitolul I.,rO societate,democratictr efectivi qi coerenttr' guvernati de preemindnfa dreptului"...1 Sectiunea l. Democratia......2 Sectiunea a2-a.preeminenfa dreptului...5 Sectiunea a 3-a. Natura drepturilor gaxantate de Convenfie...8 Capitolul II. Reguli qi principii...10 Secfiunea l. Cum se manifesti cele doui tipuri de norme?.'...10 Secliunea a 2-a.,,Absolutismul" articolului 3 din Conventie...28 Secfiunea a3-u Gdfgen v. Germania in fala Marii Camere...33 Secfiunea a 4-a. Dilemele cauzei Gdfgm...40 Sec{iunea a 5-a. Dilema lui Roscoe Pound..'...'....46 Capitotul III. CAmpul de aplicare gi structura drepturilor din Convenlie...-. Sectiunea l. IncidenJa unui drept din Convenfie - o condilie pentru efectuarea testului de proporfionalitate '...48 Sec{iunea a 2-a. Cum interpreteazi Curtea drepturile din Conventie?......54 Secfiunea a 3-a. Inflalia drepturilor la Strasbourg...59 Capitolul IV. Afirmarea tegalittr{ii... Secfiuneal.Condifiileprincipiuluilegalitilii......65 Secfiunea a 2-a. Existenfa efectivd a unei baze 1ega1e...68 Secfiuneaa3-a.Standardulcalitdfiilegii......'...70 Secfiunea a 4-a. Devieri ale Curfii in materia legalitilii ingerintei...83 Secfiunea a 5-a. Certitudinea juridic6 pusd in ba1ant6...'.-..92 XI

Vm Principiul propor"lionalitdlii Capitolul V. Testul scopului legitim qi rezervele Curtii de la Strasbourg......98 Secliunea l. Identificarea scopului legitim al ingerintelor in exerciliul unui drept - prima etapd atestului de propor{ionalitate al Cu4ii......99 Secliunea a 2-a. Scopurile legitime previzute de Conventie...104 Secfiunea a 3-a. Scopurile legitime care pot fi deduse inbaza Convenfiei.....109...L12 Sectiunea a 4-a. Un test considerat superficial... Secliunea a 5-a. Un scop legitim cu o inc5rcituri deosebitd: protecfia moralei......:......1i4 Capitolul VI. Ingerin{a necesarl intr-o societate democratici... 1 18 Secfiunea l. Testul oportunitiifii, testul necesitdlii qi testul proporfionalitd!;ii stricto sensu...... I 18 Secliunea a 2-a. Testul necesitdlii in conceptia Curfii de la Strasbourg...120 Secfiunea a 3-a. Testul mdsurilor mai putin restrictive opozabil doar autoritdlilor?......132 Sectiunea a 4-a. Normele juridice rigide privite prin lentila testului necesitdtii...... 136 Secfiunea a 5-a. Testul oportunititii raportat la standardele,,necesitifii infi-o societate democratici?'......142 Secfiunea a 6-a. Testul proportionalitdlii stricto sensu la Strasbourg...150 Secfiunea a 7-a. Formula ponderdrii la Robert Alexy...162 Secfunea a 8-a. Punerea in balanld qi obligaliile pozitive... 169 Secliunea a 9-a. Existd o ierarhie a drepturilor omului in sistemul Convenfiei Europene a Drepturilor Omului?... 1 73 Capitolul VII. Proporfionalitate qi deferen{l la Curtea de la Strasbourg......180 Seclinnea 1.Bazele deferen{ei manifestate de Curtea de la Strasbourg......"... 183 $1. Consensul european......184 $2. Legitimitatea democratici...... 187 $3. Expertiza autoritililor nalionale... 188 Secliunea a 2-a. Deferenla Cu{ii analizatdprin prisma testului clasic de proporfionalitate...... 190 Cuprins Capitolul VIII. Metoda propor,tionalitifii aplicati de cateva curfi sqpreme qi constitu{iona1e......--.201 Secliunea l. Aculturalia ideilor de drept constitufional...'..."'...201 Secfiunea a2-a. Germania... -...204 Secfiunea a3-a. Canad4......'...218 Sec{iunea a 4-a. Regatul Unit......229 Secfiunea a 5-a. Franla...-..233 Sec{iunea a 6-a. Rom0nia....'...--242 Capitolul IX. Criticile proporfionaliti{ii Secliunea 1. Principiul definirii extensive adoptate...-.'249 Sec{iunea a2-a.prctinsa incomensurabilitate a principiilor..."...'..258 Sec{iunea a 3-a. Un pericol pentru preeminenla dreptului?......'.263 de interprefii normelor care enunli drepturi... Capitolul X. Concluzii 275 Bibliografie Indice de materii gi de nume....-.305 IX 289

Capitolul I,,O societate democratici efectivi 9i coerents, guvernatd de preeminenta dreptului" Regdsiti in mai multe hotiriri ale Marii Camerel, expresia care dd titlul acestui capitol ilusffeazd obiectivul politic pe care S-au angajat sij atingd statele membre ale Consiliului Europei qi pa4i la Convenlia Europeani a Drepturilor Omului (,,Convenfia"). Deqi, uneori, Curtea Europeand a Drepturilor Omului (,,Curtea") pare si sugereze preponderenla preeminen{ei dreplrlui, prin faptul ci societatea democratici contribuie la realizarea acesteiaz sau prin faptul ci statele trebuie sd se asigure ci nu sunt subminate valorile de bazd ale unei societs{i democratice bazate pe preeminenla dreptului3, in realitate conceptele sunt interdependente qi la fel de importante. Democralia 9i preeminenla dreptului sunt virtulilg societdfii europene. Ele alcituiesc un scop complex, iar principiul propor- Jionalitflii este unul dintre mijloacele cu care se poate ajunge la aceastd destinalie. Cel pufin aga consider[ Curtea, impundndu-le statelor membre aceasts metodd de analizi a caracterului justificat al unei ingerinte in drepturile gnantate de conventie. Pozilia cu4ii ii permite s5 exercite o influentd covirgitoare in materie de constitufionalism eu.opea#, iar principiul propo4ionalitefii este vdrful de lance in demersul ei in materie de justificare a limitdrilor drepturilor omului. De altfel, intreaga idee de constitulionalism european arelabazd existenfa qi activitatea Curfii, care armonizeazd, sub diverse aspecte, jurisprudenfele nationale din domeniul t Ca de exemplu: Zdanotra v. Letonia [MC], 16 nnrtre 2006, $ 103; Kardcsony ;i alliiv. (Ingaria [MC], 17 mai 2016, $ l4l. ' lfinterw"rp v. Olanda,24 octombrie 1979, $ 39. 3 Vereiniging Weekblad Bluf! v' Olanda,9 februarie 1995, $ 35. a Alec Stone Sweet, On the Constitutionalisation of the Convention. The European Court of Human Rights as a Constitutional Court, Selected works, Yale Unversity,2009, p. l.

P rinc ipiul prop o4io nalitdlii drepturilor fundamentalel. Este suficient sd reproduc, pentru inceput, un considerent al judecdtorilor ei exprimat intr-o cauzd recentd, Solska Si Rybicka v. Polonia2, in contextul exhumdrii rimdqilelor unor persoane decedate, impotriva voinlei familiilor lor. Curtea a conchis cd,,legea polonezd nu a oferit garanlii suficiente impotriva arbitrariului cu privire la ordonanla procurodui prin care s-a dispus exhumarea. Legea nalionald nu a oferit un mecanism de verificare a proporlionalitdlii restricliilor impuse drepturilor relevante ale persoanelor vizate inbaza articolului 8, ca nfinare a emiterii ordonanlei procurorului. in consecinli, reclamanlii au fost privali de gradul minim de proteclie Ia care erau indreptdlilf'(s.m.). Susfin, agadar, ci democralia qi preeminenta dreptului sunt valorile care stimuleazd principiul proporfionalitifii, fapt pe care il voi demonstra fdcdnd trimitere la jurisprudenfa relevanti a Curfii de la Strasbourg. Secfiunea 1. Democrafia Ideea de democralie strdbate intreaga Convenfie. Mai int6i, preambulul acesteia reafirmi atagamentul fa16 de libertilile flrndamentale pe care le garanteazd qi care sunt menlinute, in mod esenfial, datoriti existentei unui,"regim politic cu adevdrat democratic". Apoi, clauzele limitative ale unor drepturi fac trimitere la caracterul necesar al misurilor statale,,intr-o societate democraticd"3. Pe de.o parte, democralia este singurul sistem politic acceptat de Convenliea, iar existen{a ei constituie o condilie prealabih a aderdrii unui stat la acest tratat, deqi existd voci care suslin ci multe dintre statele ei membre puteau fi catalogate drept cvasidemocralii la data aderirii la convenfie, din cauza tradiliilor iliberale qi a sistemelor slab dezvoltate de I Georg Nolte, Introduction - European and U.S. Constitutionalism: Comparing Essential Elements, in Georg Nolte (ed.), European and us constitutionalism, New York: Cambridge University Press, 2005, p. 5. ' HotdrArea din 20 septembrie 20 I 8, g 126. ' Articolul 6 (l), articolul 8 (2), articolalg (2), articolul l0 (2), articolul I I (2) din Convenlie; articolul 2 (3) din Protocolul nr. 4 la Conven{ie. " Partidul Comunist Unit al Turciei Si alyii v. Turcia lmcf,30 ianuarie 1998, $ 4s.,,O societate democraticd efectivd Si coerentd" 3 protocfie a drepturilor omului (!r special cele care au fbcut parte din fosta Uniune Sovietici, cu excepfia statelor baltice)l. De fapt, ca alte concepte qi principii de drept constitutional - preeminonta dreptului sau legitimitatea -, democratia este o chestiune de grad rau, cum i-u,p,r., democralia este,,aspira! ionald"z. Pe de altd parte, limitarea drepturilor din Conventie care suportd ingerinfc poate fi justificati doar printr-un standard al necesititii care iqi rcvendici, de asemenea, originea din,,societatea democraticd"3. Democrafia poate fi privitd dintr-o perspectivd formald qi dintr-una rubstanliald4. Conceplia formal[ a democraliei reduce democrafia la rugula majoritnlii qi porneqte de la prezumlia ci minoritatea trebuie sd iccepte deciziile luate in mod democratic, chiar dacd votul ei este unul lmpotriva qi chiar dacd deciziile majoritilii sunt nedreptes. Cealalti concopfie privind democrafia protejeazd in primul rdnd statutul egal al perioanelor gi dreptul lor de a participa in procesul de luare a deciziilor qi de a fl ascultali. Dworkin numeqte aceastd conceptie alternativd,,concepfia partencriatului".,,ea susfine ci democragia constituie guvemaxea poporului ca httg, care funcfioneazd ca partenerii dinf-o asociere pentru autoguvernar!"6. Aqadar, concepfia parteneriatului include concepfia formali a rogulii majorititii, dar mai include qi limite pentru aceasta,limite relative I Woiciech Sadurski, Partnering with Strasbourg: Constitutionalisation of the European Court of Human Rights, the Accession of Central and East European Stttos tot the Council of Europe, and the Idea of Pilot Judgments, Human Rights Law Review, vol. 9, nr. 312009,p.399, nota de subsol 6. 2 Yezi Ronald Dworkin, Preeminenfa dreptului, in Benke Kdroly, Teodor Pupuc (ed.), Preeminenla dreptului qi controlul de constitutionalitate intre tradilie ;l modemitate, Ed. Hamangiu, Bucuregti, 2018, p. 189. De asemenea, vezi Gdbor Anlla T6th, Constitutional Markers of Authoritarianism, in Hague Journal on the Rulo of Law, vol. I l, w.l/2019,p.40. I Partidul Comunist Unit al Turciei Si allii v. Turcia lmcl,30 ianuarie 1998, I 45. Aharo, Barak, Proportionality. Constitutional Rights and their Limitations, ' Crmbridge University Press, 2012, p. 216. Vezi qi Gerhard van der Scfuff, The oonccpt ofdemocracy as an element ofthe European Convention, The Comparatlvo and International Law Journal of Southern Africa, vol. 38,w.3/2005, p. 356. 3 Geranne Lautenbach, The Concept ofthe Rule oflaw and the European Court of Human Rights, New York: Oxford University Press, 2013, p. 63. 6 Ronald Dworkin, Ce este democralia?, Noua Revistd de Drepturile Omului nr,2/2016,p. 102.

P r in c ipiu I p r op o la drepturile minoritililor, datd fiind rli onalit dlii,,o societate democraticd efectivd Si oamenilor gi respectul datorat autonomiei lorl. Adoptarea concepliei parteneriatului este confirmatti de citre Curte in mai multe hotirdri. in general, formularea ei spune ci:,,desi interesele individuale trebuie subordonate, cu anumite ocazii, celor de grup, democralia nu presupune, pur Si simplu, faptul cd viziunile majoritdlii trebuie sd prevaleze tntotdeauna: trebuie asigurat mereu un echilibru care sd ofere un tratament corect gi adecvat pentru minoritdli Si care sd evite orice abuz de pozilie dominantd'2. Curtea invocd adesea, in sprijinul adoptiirii acestei concepfii a democratiei,,pluralismul, toleranta qi spiritul deschis"', ludnd adesea o pozilie contramaj oritari. Existi doui posibiliteti de rezolvare a tensiunilor dintre interesele majoritdlii qi drepturile minoritetii care pot fi limitate, din perspectiva drepturilor minoritdtilor garantate de Convenfie. Statele pot face apel la articolul 17, txr articol dedicat inamicilor democraliei, care taie din start orice avdnt al unui stat, al unui grup sau al unui individ care doreqte sd desfbgoare o activitate sau se indeplineasci un act care urmdregte distrugerea drepturilor sau a liberti{ilor recunoscute de Convenfiea. Cea de-a doua posibilitate consti in aplicarea testului de proporfionalitate in baza clauzelor limitative ale acestor drepturi. Curtea menfioneazi c6,,,avdnd tn vedere legdtura foarte clard dintre Convenlie Si denocralie, nimeni nu trebuie autorizat sd invoce prevederile Convenliei pentru a sldbi sau distruge idealurile Si valorile unei societdli democratice. Pluralismul Si democratia se bazeazd pe un compromis care reclamd diferite concesii din partea. indivizilor Si a grupurilor de indivizi, care uneori trebuie sd cadd de Geranne Lautenbach, The Concept ofthe Rule oflaw and the European Court of Human Rights, op. cit., p. 65. 2 Gorzelik Si allii v. Polonia [N,tC], tz februarie 2004, $ 90. ' Handyside v. Regatul Unit,7 decembie 1976, g 49. a Articolul 17 este aplicabil pe obazd exceplional5 qi in cazurile extreme. ln cazvile de negare a Holocaustului, de exemplu, Curtea poate aplica articolul 17 direct, declardnd o cerere incompatibild ratione materiae, sau, dacd considerd aplicabil articolul 10, invocd articolul 17 la o etapi mai avansatd, atunci cdnd examineazd caracterul necesaf, al ingerin{ei, ludnd o decizie de la cazla caz, care depinde de toate circumstan{ele cauzei individuale. Yezi Pastiirs v. Germania, 3 octombrie 2019, S 37. 5 acord in vederea limitdrii unor libertdli de care se bucurd, pentru a garanta o mqi mare stabilitate pentru lard ca intreg"t. in Leyla Sahin v. Turcia [MC], Curtea a refinut urmltoarele:,,pluralismul, toleranla Si spiritul deschis sunt stqndardele <societdsii democraticet. DeSi interesele individuale trebuie subordonate, cu anumite ocazii, celor de grup, democralia nu presupune, pur Si st\npl4 cd viziunile majoftdlii trebuie sd, prevaleze tntotdeauna: trebuie sd se ajungd la un echilibru care asigurd tratamentul corect Si adecyat al mbmbrilor minoritdlilor Si care evitd orice abuz de pozilie dominantd. Pluralismul Si democrafia trebuie sd se bazeze pe dial,og $ pe spirinl de compromis, care presupune in mod necesar diferite concesii din partea indivizilor sau a grupurilor de indivizi care sunt justificate pentru a menfine Si pentru a promova idealurile Si valorile unei societdli democratice. Atunci cdnd aceste <drepturi ;i libertdlb) se numdrd tntre cele garantate de Convenlie sau de Protocoalele la aceasta, trebuie sd se accepte cd nevoia de a le proteja poate conduce la restrdngerea de cdtre state a altor drepturi Si tibertd.fi garantate in Convmfie. in special aceastd cdutare constantd a unui echilibra intre drepturile fundamentale ale fiecdrui individ constituie fundamenfril unei <societdli democratice>" (s.m.)t. Prin urmare, societatea pe care o descrie Curtea trebuie si fie produsul unor dezbateri gi al unor concesii continue. Echilibrul, dialogul, compromisul gi cultura justifrcirii sunt mirci ale principiului proporfionalitilii, care asigurd dezideratul societfltii democratice in Europa drepturilor omului. Curtea derivi, agadar, principiul propo4ionalitilii inclusiv din ideea de democrafie. Secf t coerentd" iunea a 2-a. Preeminenfa dreptului Tom Bingham, fost Pregedinte al Curfii Supreme a Regatului Unit, identificd intr-o carte de referin!5 in lumea universitarilor britanici3 elementele preeminentei dreptului. in primul rdnd, legile trebuie si fie accesibile, clare qi predictibile. in al doilea rdnd, ele trebuie si se aplice in ' n"foh Partisi (the Welfare Party) Si allii v. Turcia [MC], 13 februarie 2003, $ ee. 2 3 Hotirarea din l0 noiembrie 2005, g 108. Tom Bingham,The Rule oflaw, London: Penguin books, 201 l.

Principiul proporlionalitdfii mod egal tuturor, cu exceplia situa,tiilor in care existd deosebiri obiective care justificd diferenflerea. in al treilea rdnd, miniqtrii gi funclionarii publici de la toate nivelele trebuie s6-qi exercite competentele cu bund-credinld, in mod corect gi rezonabil, in scopul in care le-au fost acordate, frrd sd depsgeascd limitele lor. Apoi, dreptul trebuie si ofere o protecfe adecvati drepturilor omului. Trebuie asigurate mijloace de'solugionare a litigiilor civile bona fide, pe care pir,tile nu le pot so@ona singure, fird weun cost prohibitoriu sau weo intirziere excesivi. Procesele judiciare gestionate de cdtre stat trebuie sd fie echitabile. in fine, statul trebuie si-qi respecte obligaliile intemalionale, pe plan extem qi intern. in lista acestor criterii, se face remarcati ideea de protecfie adecvatd a drepturilor omului. Existenta acestui element in continutul preeminertfei dreptului este contestatit. Ca in cazul conceptului de democralie, existi in privinla preeminenfei^ dreptului o opozilie intre conceptia formald gi conceplia substanliald2. Conceplia forrnald scoate in eviden!6 autoritatea textelor normative gi nu line cont de caracterul just al legilor. Conceplia substanliald igi are sursele in ideea de demnitate umand3 gi nu iqi imagineazd preeminenla dreptului fdrd proteclia drepturilor omului. Aqadar, conceptia formals presupune o definifie restrdnsi a preeminenlei dreptului. Preeminen{a dreptului se limiteazd, astfel, la principiul legalitilii. Conceptia substanliald pretinde o definilie cuprinzltoare a preeminentei dreptului care include, intre alte principii, drepturile omului gi dreptateaa. Din perspectiva Convenliei Europene a Drepturilor Omului, preeminenfa dreptului qi drepturile omului sunt strdns legate. Preambulul Convenfiei subliniazd cd aceasta a fost conceput6 din,dorinfa statelor I Joseph Raz,The Rule of Law and its Virtue, Law Quarterly Review, vol. 93, nr.211997, p. 208. T.R.S. Allan, Demouacy,Legality, and Proportionality, in Grant Huscroft, Bradley W. Miller, Grdgoire Webber (ed.), Proportionality and the Rule of Law: Rights, Justification, Reasoning, Cambridge Universify Press, 2014, p.205.yezi, in special, Ronald Dworkin, Preeminenla dreptului, op. cit., p. 189. ' Cu privire la ideea de demnitate umand in jwisprudenla Curlii Europene, gi ea un reper al interpretirii judecdtorilor de la Strasbotrg, vezi Jean-Paul Costa, Human Dignity in the Jurisprudence of the European Court of Human Rights, in Chrisopher McCrudden (ed.), Understanding Human Dignity, Proceedings of the ' British Academy 192, London: Oxford University Press, 2013, pp.393-402. o Geranne Lautenbach, The Concept of the Rule of Law and the European Court of Human Rights, op. cit, p. 21.,,O societate democraticd efectivd qi coerentd" 7 membre care, animate de acelaqi spirit qi avdnd un patrimoniu comun de idealuri qi de tradilii politice, de respect al libertitii qi de preeminenld a dreptului, au luat primele misuri pentru garantarea colectivd a anumitor drepturi enunlate in Declaralia Universali a Drepturilor Omului". Din jurisprudenta Curfii decurge ideea cd anumite drepturi qi-ar avea sursa direct in principiul preeminenlei dreptului. Drepturile procedurale ca dreptul la un proces echitabil, nulla poena sine lege, procedurale ale dreptului laviatd qi ale dreptului de a nu fi aspectele supus relelor tratamente reprezintd implementarea principiului preeminenlei dreptului in Convenfie. Firi drepturile procedurale, proteclia drepturilor substanjiale ar fi iluzorie. Curtea a relinut ci dreptul de acces la un tribunall, care este un drept procedural, nu este absolut. Prin urmare, acesta poate fi limitat. Limitarea sa poate avea loc cu res-pectarea principiului propor,tionalitdlii. in Ashingdane v. Regatul Uni?, Curtea a notat cd limitdrile acestui drept sunt permise in mod implicit, de weme ce dreptul de acces la un tribunal rechmfl prin chiar natura lui, reglementarea sa de cdtre stat, reglementare care poate varia in timp qi spafiu potrivit nevoilor qi resurselor comunitdlii sau ale indivizilor. Totuqi, limitdrile trebuie sd urmdreascd realizarea unui scop legitim gi sd asigure o relatie rezonabild de proporlionalitate intre mijloacele utilizate qi scopul care trebuie rcalizat. Aqadar, preeminenla dreptului pretinde ca limitarea unui drept pe care ea il presupune si aibi loc cu respectarea principiului propo4ionalitdlii. O alti explicalie carc aratd legdtura dintre proporfionalitate gi preeminenfa dreptului qi pe caxe o gdsesc convingdtoare este imparfialitatea ca stare de spirit obligatorie pentru judecdtori'. Imparlialitatea judiciard reprezintd o condilie esenliald a preeminenlei dreptului. Imparfialitatea presupune faptul cd judecitorii trebuie sd manifeste deschidere fa!6 de interesele tuturor pdrlilor interesate. in Strand Lobben Si aqii v. Norstegia [MC]*, de exemplu, Curtea a condamnat statul reclamat pentru cd proccsul de luare a deciziei privind darea spre adoplie a unui copil nu s-a desfdgurat de o manieri care sd asigure luarea corectd in considerare a I2 Drept recunoscut prin hotirdrea Golder v. Regatul Unit,2l februarie 1975. Hot[rdrea din 28 mai 1985, $ 57. 3 Luc B. Tremblay, Le fondement normatif du principe de proportionnalit6 en th6orie constitutionnelle, European University Institute Working Paper LAW 2009/04,p.7. o Hot[rerea Marii Camere din 10 septemblre20lg.

Principiul proporlionalitdlii tuturor viziunilor qi intereselor reclaman{ilor. Astfel, procedura in disculie nu a fost lnsofiti de garanlii comensurabile cu gravitatea ingerintei qi cu importanfa intereselor in discufie. Modelul proporfionalitijii satisface exigenfele imparfialit{ii. ljltima sa etapd, punerea in balanti, cdntdreqte rev ndicdrile, interesele, viziunile qi perspectivele relevante ale fiecdrei pdrfi. Secfiunea a 3-a. Natura drepturilor garantate de Convenlie Conventia con{ine in mare parte, asemenea declarafiilor de drepturi din constitufiile nalionale, o listi de drepturi redactate la modul general, vag. Ele sunt,,compromisuri de formd dilatorie"l ale pdrinfilor fondatori ai Convenfiei, care au amdnat so$onarea problemelor privind definirea drepturilor. Aceastd tehnici, denumiti in rdndul cercetdtorilor dedicali,,amdnare de ordin constitulional"2, le lasi judecitorilor sau autorilor de amendamente, iar in cazul Convenfiei gi autorit[{ilor na}ionale, libertatea de a stabili la modul concret continutul anumitor prevederi. Amdnarea se explicd adesea prin lipsa unui acord intre pdrintii fondatori. O dovadi ar fi faptul ci a fost foarte dificil sd se ajungd la o infelegere privind formularea dreptului de proprietate la data redactirii Conventiei. A fost una dintre prevederile ldsate pentru a fi definitivate in Prinnrl Protocol. Textul Convenjiei a fost un compromis intre reprezentanfi a doud tradilii juridice divergente: una care dorea ca textul si contind principii vaste, cealaltd care urmirea ca prevederile ei se fie cdt mai detaliate posibil3. Reprezentantul Belgiei, De la Vall6e Poussin, spunea, in cadrul lucririlor de redactare a Convenfiei, urmitoarele:,,chiar Si o Convenlie incompletd ar putea oferi un serviciu util, pdnd la adoptarea uneia mai bune (,..). Drepturile enumerate in proiectul Adundrii, inclusiv regulile generale care guverneazd limitarea lor, au pentru Europa vesticd o semnijicalie sujicient de precisd pentru a le ldsa statelor semnatare, /drd vreo dificultate tn privinla controlului intemalional,,,o societate democraticd ejbctivd Si coerentd" 9 sarcina stabilirii condiliilor pentru exerciliul acestor drepturi, iar apoi sarcina protejdrii lor fn ordineajuridicd natrionald"t. tn acelagi timp, existl clatze limitative care le permit statelor restr6ngerea exercitiului unor drepturi qi libertd{i. $i acestea sunt redactate la modul general. in mod inevitabil, apare problema modului in care trebuie reconciliate aceste coliziuni2. Pot exista, de asemenea, dileme cu privire la (1) intinderea unui drept garantat de Conventie qi (2) intinderea unui interes legitim pentru a cdrui realizare poate fi limitat dreptul. Analiza proporfionalitdlii reprezinti o metodi care ajutd la elucidarea acestora. Ea febuie sd devini un reflex in vederea garantirii efective a drepturilor omului. Voi dezvolta acest aspect in capitolul urmdtor. I Carl Schmitt, Constitutional Theory, Duke University Press, Dutham, 2008, p.85 (Verfassungslehre a fost publicatd prima datn in 1928). 2 Rosalind Dixon, Constitutional Design Deferred, University of New South Wales Law Research Series, vol. 63, 2018, p. l. t Srton Marks, The European Convention on Human Rights and its 'Democratic Society', British Yearbook of IntemationalLaw, vol. 66, nr. l/1996,p.214. I A.lf. Brian Simpson,Human Rights and the End of Empire. Britain and the Oenesis of the European Convention, Oxford University Press, 2004, p. 693. ' Bernhard Schlink, Proportionality in Constitutional Law: Why Everywhere But Here?, Duke Journal of Comparative and International Law, vol. 22, nr.2/2012p.295.

Capitolul ll Reguli gi principii Sectiunea 1. Cum se manifesti cele doui tipuri de norme? intr-o intervenlie din cadrul unei conferinle gtiinlifice din 1940, Roscoe Pound, fost decan la Harvard Law School, a adus in discufie o int0mplare care i-a atras atentia cu cativa ani inainte, pe c6nd vizitase India britanicil. Era la terasa unui hotel din Benares lastezi, Varanasi) - unul dintre cele mai vechi oraqe qi un nod religios important al Indiei -, impreund cu un judecdtor hindus. Acest judecdtor hindus avea competenla de a judeca anumite tipuri de infracliuni qi se simtea foarte prost atunci.,,ardta foarte qifonat", spunea Roscoe Pound. Canilpe care trebuia s6-ljudece qi care il punea intr-o situatie stdnjenitoare avusese loc in perioada in care se oficia procesiunea Mohumrmo o sdrbdtoare a religiei mahomedane. in timpul procesiunii Mohumrm, credincioqii izoleazd o parte a oraqului gi nu permit niminui sd pdtrundd, cu excepfia mahomedanilor din imprejurimi, pentru cd mahomedanii qi hinduqii intrd frecvent in conflict cu aceastd ocazie. Fiecare mahomedan care iqi permite monteazd" o micd scend decorat5. Ceilalti stau de-a lungul strdzii pe din p6rfi qi se aliniazi intr-un numdr de la trei la cinci, autoflageldndu-se qi strigdnd toati ziua,,ya Hassan" gi,,ya Hussein", in cinstea celor doi mari martiri mahomedani. Aceastd procesiune dtreazd aproximativ doudsprezece ore. Exista o prevedere legald care incrimina grav fapta persoanei sau a persoanelor de a traversa strada prin fala procesiunii Mohumrm mai aproape de cincizeci de metri, dar gi o altd prevedere caxe incrimina orice zgomot lipsit de necesitate, pe durata procesiunii. Mai exista o prevedere in aceeaqi lege care stabilea cd brigada antiincendiu are prioritate, existand o pedeapsd destul de mare pentru cine ar interfera cu aceastd t Roscoe Pound, Survey of the Conference Problems [comments], University of Cincinnati Law Review, vol. 14, nr. 211940, pp. 324-342. Reguli Si principii sarcind a pompierilor. S-a intamplat ca pe misurd ce procesiunea Mohumrm sd se apropie de o intersecfie, sd sune alatma. Pompierii claxonau, iar sirena suna, sub diferite registre, sporind zgomotul general. Acest fapt i-a supdrat pe mahomedani atdt de mult, incdt au sdrit pe maqina pompierilor, incercdnd s-o ristoarne, in timp ce hinduqii s-au simtit obligali sd intervind qi au intrat in rdndurile procesiunii. Pompierii au ieqit, intr-un final, din mullime, iar procesiunea a continuat. in ziua urmdtoare, mahomedanii l-au chemat in judecatd pe cdpitanul pompierilor gi pe 12 cetdfeni hindugi pentru cd au incilcat limita de cincizeci de metri impusd de procesiunea Mohumrm qi pentru cd au provocat un zgomot lipsit de necesitate. in acelagi timp, hinduqii au chemat in judecatd 12 mahomedani din Benares pentru ingerinta in competenla legald a pompierilor de a inlitura situaliile de urgenf5. o,acum", spuse bieful judecdtor hindus,,,mi aflu intr-o situafie stdnjenitoare. Mahomedanii cred cd am o prejudecati in ceea ce-i priveqte qi ci nu vor avea parte de un proces corect. Hinduqii md suspecteaz5, spundnd ctr mi-e fricd cd voi fi acuzat cd-i avantajez pe hindugi, iar britanicii md cuspecteazd pentru ci sunt un bdgtinaq; ei ne suspecteazd, de fapt, pe to{i". Pound l-a intrebat care ii sunt argumentele.,,ei bine", ii rdspunse judecdtorul,,pompierii suslin cd siguranta publics este legea suprem[, prin urmare nonna legald care le acordd prioritate in caz de incendiu ar trebui si prevaleze. Pe de altd parte, mahomedanii sus,tin ci obligafia noashd fa15 de Dumnezeu qi fati de sufletele noastre nemuritoare sunt cole mai importante lucruri de pe pdmdnt, iar legea Profetului nu poate fi lgnoratd doar pentru cd trebuie sd stingi un incendiu". Atunci, Pound l-a intrebat daci acolo era in vigoare common law-ul Angliei.,,Da", i-a rdspuns,,,cu excepfia situaliilor in care existi o prevedcre legali contrard". Profesorul i-a reamintit ci existd o reguld de comnon law potrivit c[reia, in cani in care avem prevederi contradictorii ln legi, ultima adoptatd, este cea care prevaleazd,pentra cd este prentmatd c[ reprezinti ultima voin]d a legislatorului. Sd presupunem ci prevederile legale care vin in conflict qi care fac partc din acelagi act normativ au fost adoptate concomitent. Cum trebuie rczolvat conflictul? Situalii de acest tip apar in mod periodic, in diferite regiuni ale lumii. $trada Bar-Ilan din Ierusalim, de exemplu, a cdpdtat caracteristicile unui concept social care reflectd o disputi politicl addnc inrddicinati intre ultraortodocqi qi publicul laic din Israel. Dezbaterea nu se limiteazd la pmblcma libertdfii de circulafie pe strada Bar-Ilano de Sabbath. in esenld, n