Nr. 1798/11.12.2018 Revizuit şi Avizat în Consiliul de Administraţie din 08.12.2019 Preşedinte Consiliu de Administraţie GAVRILESCU TIMEA KAROLA Planul de Acțiune al Școlii (2018-2022) Colegiul Emil Negruțiu Turda 1 MOTTO : "Şcoala cea mai bună e aceea în care înveţi, înainte de toate, a învăţa Nicolae Iorga
CUPRINS PARTEA I-CONTEXT... 4 1. INTRODUCERE... 4 2. CONTEXT LEGISLATIV... 7 3. SCURT ISTORIC AL ȘCOLII... 8 4. VIZIUNEA ȘI MISIUNEA ȘCOLII... 10 4.1 VIZIUNEA... 10 4.2 MISIUNEA... 10 4.3. VALORILE NOASTRE... 10 5. ORGANIGRAMA... 12 PARTEA a II-a DIAGNOZA EXTERNĂ-INTERNĂ, ANALIZA PEST, SWOT... 13 6. DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN... 13 6.1 PRIORITĂŢI ŞI OBIECTIVE REGIONALE ŞI LOCALE... 13 6.2 IDENTIFICAREA REGIONALA SI LOCALA... 17 6.3. IDENTIFICAREA SI DESCRIEREA COMUNITATII... 17 6.4 ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC... 18 6.5 COLABORAREA INTERNATIONALA... 20 7. ANALIZA P.E.S.T.(E.)... 21 7.1. Factori politici... 21 7.2. Factori economici... 22 7.3. Factori sociali... 23 7.4. Factori tehnologici... 24 7.5 Factori ecologici... 24 8. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN... 25 8.1. PREZENTARE GENERALA... 25 8.2 CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ... 26 8.3 RESURSE UMANE... 27 Dinamica populatiei scolare... 28 Evolutia populatiei scolare numar de elevi/nivel de invatamant... 29 2
Evolutia populatiei scolare numar de elevi total... 31 Structura etnica a populatiei scolare... 32 Indicatori de evaluare a performantei... 33 Rezultate obtinute la examenul de bacalaureat... 34 Rezultate obținute la examenul de atestat profesional... 35 Situatia participarii elevilor la olimpiade și concursuri scolare în anii școlari 2014-2015, 2015-2016, 2016-2017, 2017-2018, 2018-2019... 35 Situatia parteneriatelor... 48 Absenteism inregistrat la finalul anului scolar... 55 Analiza evoluției ratei de absenteism pe ultmii doi ani școlari (2016-2017; 2017-2018; 2018-2019)... 56 Este asigurata participarea elevilor in structurile decizionale prin consiliul elevilor... 57 Numarul solicitantilor eligibili pentru acordarea unui ajutor financiar... 57 Norme - Personal didactic... 58 Personal didactic... 58 Personal didactic auxiliar 2018-2019... 58 Personal nedidactic 2018-2019... 59 8.4 RESURSE MATERIALE... 59 8.5 RESURSE FINANCIARE... 60 9. ANALIZA SWOT... 64 Resurse curriculare... 64 Resurse umane... 66 Resurse materiale și financiare... 68 Relatii comunitare... 69 PARTEA a III-a STRATEGIA-SCOPURI/ OPȚIUNI, PLANURI OPERAȚIONALE... 72 10. SCOPURI STRATEGICE... 72 11. OPTIUNI STRATEGICE... 73 12. PLANURILE OPERATIONALE... 78 12.1 PLANUL OPERATIONAL 2019-2020... 81 PARTEA a IV- REZULTATE AȘTEPTATE, MONITORIZARE, EVALUARE... 105 13. REZULTATE ASTEPTATE... 105 14. REALIZAREA ȘI IMPLEMENTAREA PLANULUI DE ACȚIUNE AL ȘCOLII... 106 15. MONITORIZARE, EVALUARE... 107 3
15. 1 Organizarea procesului de consultare în vederea organizării PAS-ului... 108 15.2 Organizarea monitorizării, evaluării şi actualizării PAS-ului... 108 16. INDEX... 109 17. BIBLIOGRAFIE... 109 PARTEA I-CONTEXT 1. INTRODUCERE Prezentul Plan de acțiune al școlii are în vedere dezvoltarea Colegiului Emil Negruțiu în perioada 2018-2022. La nivelul școlii s- a constituit Grupul de lucru pentru elaborarea Planului de acțiune al Școlii (PAS) pe termen lung al Colegiului Emil Negruțiu. Principalele sarcini ale Grupului de lucru sunt: supravegherea şi coordonarea întregului proces de elaborare a PAS, aprobarea informaţiei care este inclusă în proiectul PAS, luarea deciziilor cu privire la priorităţi şi obiective Colegiul funcționează şi se dezvoltă prin efortul combinat al structurii de conducere a şcolii, al angajațilori, elevilor şi părinţilor, toți aceştia alcătuind comunitatea educaţională. Planul de Acțiune al Școlii ne arată direcţiile majore de progres, iar modul de întocmire a acestuia permite consultarea părţilor interesate şi implicarea în asumarea scopurilor, obiectivelor şi acţiunilor propuse. Pentru formularea viziunii şi a misiunii, pentru stabilirea ţintelor strategice şi pentru dezvoltarea culturii organizaţionale s-a folosit principiul continuităţii în politica educaţională a echipei manageriale şi a cadrelor didactice ale Colegiului Emil Negruțiu Turda. Continuitatea este justificată atât prin rezultatele academice şi socio-comportamentale ale elevilor cât şi prin expectanţele părinţilor şi ale comunităţii locale. S-au reformulat ţintele strategice pentru perioada avută în vedere, pentru ca PAS 2018-2022 să reflecte modificările legislative, cerinţele societăţii actuale şi valorile europene. PAS are o importanţă deosebită deoarece concentrează atenţia asupra finalităţilor educaţiei, asigurând concentrarea tuturor domeniilor funcţionale ale managementului (curriculum, resurse umane, material-financiare, relaţii sistemice şi comunitare) şi asigură coerenţa strategiei pe termen lung a şcolii. 4
Planului de acțiune al Școlii (PAS) al școlii este elaborat și fundamentat în strânsă concordanță cu mediul și condiţiile în care își desfăşoară activitatea ținându-se cont de factorii care influenţează eficiența activităţii educaţionale: scăderea numărului de elevi, ca urmare a scăderii natalităţii; competiţia tot mai accentuată între licee pentru atingerea țintelor din planul de școlarizare; schimbările educaţionale și manageriale generate de reformele educaţionale; politica managerială a școlii și a comunităţii locale. Planul de acțiune al Școlii reprezintă voinţa comună a personalului didactic, a personalului didactic auxiliar, a personalului administrativ și a comunităţii (părinţi si reprezentanţi ai autorităților locale), fiind elaborat pornind de la o analiză SWOT a activităţii educaţionale, avându-se în vedere următoarele aspecte: elaborarea şi punerea în practică a unei oferte educaţionale care să permită pregătirea unitară și coerentă a elevilor de-a lungul celor două niveluri de învăţământ preuniversitar secundar inferior şi superior; pregătirea profesională a tinerilor în acord cu cerințele pieței muncii; menţinerea ofertei diversificate de studiere a limbilor străine în regim de trunchi comun şi ca disciplină opţională pentru pregătirea examenelor de competenţe lingvistice cu recunoaştere internaţională; centrarea managementului resurselor umane pe recrutarea, motivarea şi fidelizarea cadrelor didactice cu rezultate academice deosebite;crearea unui mediu de lucru adecvat cerinţelor unei educaţii moderne; stabilirea de parteneriate şi schimburi culturale şi derularea de programe extracurriculare în vederea dobândirii de competenţe necesare integrării în învăţământul superior și pe piaţa muncii; profesionalizarea actului managerial; asigurarea unei baze materiale bune pentru desfăşurarea procesului educaţional şi gestionarea eficientă a acesteia; PAS este elaborat pentru o perioadă de cinci ani şi are drept scop racordarea misiunii școlii la angajamentele şi priorităţile sale. Informaţia de bază este furnizată de rezultatele evaluării instituţionale, care oferă o înţelegere profundă a capacităţilor şcolii de a-şi realiza eficient angajamentele. Acolo unde în mod evident capacitatea este insuficientă sau structura instituţională pare a fi inadecvată să atingă aceste angajamente, au fost identificate un şir de lacune şi probleme. Pentru depășirea acestora, au fost stabilite acţiuni de corecție şi de soluţionare a problemelor identificate. PAS este un document evolutiv, din următoarele considerente: este rezultatul unui şir de studii realizate în cadrul colegiului, inclusiv analiza funcţională, evaluarea capacităţilor, discuţii cu constituenţii, în special în cadrul Grupului de lucru; 5
pe perioada implementării sale, impactul va fi evaluat, iar în rezultatul evaluării vor fi identificate noi elemente ce trebuie luate în considerare şi integrate în Plan; sporirea treptată a capacităţilor va condiţiona noi etape în procesul de planificare şi implementare. 6
2. CONTEXT LEGISLATIV Acest Proiect de dezvoltare instituţională a fost conceput în conformitate cu următoarele acte normative: Legea Educaţiei Naţionale 1/2011; Legea 128/1997 privind Statutul Personalului didactic si Legea 349/2004 pentru modificarea şi completarea Legii 128/1997 privind Statutul personalului didactic; Planul managerial pentru anul scolar 2019-2020 al Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj; Ordinele, notele, notificările şi precizările Ministerului Educaţiei si Cercetării Stiintifice. Programul de Guvernare pe perioada 2005 2008, capitolul Politica în domeniul Educaţiei; Metodologia formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar; O.M.E.C. nr. 5115/15.12.2014 cu privire la Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar. Raportul I.S.J. Cluj, privind starea învăţământului în judetul Cluj în anul şcolar 2014/2015; LEGE nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei; Regulamentul de aplicare a Legii privind asigurarea calităţii în educaţie; Planul cadru pentru învăţământul preuniversitar; Hotărâri de Guvern, Ordine de Ministru, alte acte normative ce reglementează activitatea din învăţământul preuniversitar de stat; Buletine informative ale proiectelor de reformă a învăţământului preuniversitar; HG 1534/2008 Standarde de referinţă şi indicatori de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar; HG 21/2007 Standarde de acreditare pentru autorizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar; Standarde de autorizare a unităţilor de învăţământ preuniversitar. RI 2019-2020; 7
3. SCURT ISTORIC AL ȘCOLII Școala a fost infiintata în 1 Noiembrie 1906 ca o Școala Practică de Agricultură și a evoluat în cei 109 ani până la un puternic colegiu tehnologic, căutat în zonă, atractiv, cu denumirea de Colegiul "Emil Negrutiu" Turda din 2007. In prezent, aici se pregătesc tineri într-o paleta variată de meserii, din domeniul economic, resurse naturale și protecția mediului. Cele mai importante etape parcurse de școală în decursul timpului sunt: 1906 Școala Practică de Agricultură și Viticultură Turda (1 clasa, studii 2 ani) 1918 Școala Inferioară de Agricultură și Silvicultură (1 clasa, studii 3 ani) 1929 Școala de Agricultură gradul 1 pentru aplicații Turda 1948 Școala Medie Zootehnică (studii de 4 ani fără bacalaureat, se punea accent pe specializare) 1952 Școala Medie Tehnică Zootehnică (specializare) 1955 Centru Școlar Agricol nr. 1 Turda și Centru Școlar Agricol nr. 2 (studii de 4 ani, tehnician) 1962 Centru Școlar Agricol Turda (Centrul Școlar Agricol nr. 1 plus Centrul Școlar Agricol nr. 2; studii de 4 ani tehnicieni în agricultură și Contabilitate fără bacalaureat) 1966-1967 Grup Școlar Agricol Turda (studii de 4-5 ani, liceu cu baclaureat) 1975 Liceu Agroindustrial (studii de 4 ani în doua trepte,bacalaureat) 1990 Grup Școlar Agricol Turda (liceul agricol și economic de 4 ani cu bacalaureat, școală profesională de 3 ani și școală postliceală de 2 ani) 2002 Grup Școlar de Resurse Naturale și Servicii Turda (liceu profil servicii și resurse naturale și protecția mediului cu bacalaureat; școală profesională de 3 ani și școală de arte și meserii cu anul de completare, liceu tehnologic cu ruta progresiva 2+1+2) 2008 prezent Colegiul "Emil Negrutiu" (liceu profil servicii, resurse naturale și protecția mediului cu examen de bacalaureat, an de completare, liceu tehnologic). La început, școala avea în proprietate trei cladiri care s-au construit în perioada 1906-1910, din fondul bănesc lăsat de Szabo Josif. Apoi din anul 1921 și până în anul 1948 s-au mai facut unele construcții din venituri proprii, iar între aniii 1950-1956 s-a construit o școală modernă. 8
Dupa Marea Unire din 1918, școala a fost integrată în sistemul de învățământ românesc funcționând până în 1924 ca Școală Superioară de Agricultură și Silvicultură cu durata cursului de 2 ani. Interesul crescut pentru agricultură în perioada interbelică s-a reflectat și în evoluția școlii. Astfel, în 1929 aceasta devine Școală de Agricultură Gradul I pentru aplicații și bază de pregătire pentru studenții Agronomiei din Cluj-Napoca. Colaborarea cu institutul de învățământ superior a fost benefică atât pentru cadrele didactice și elevi, cât și pentru completarea bazei materiale. Evenimentele de dupa ce-l de-al doilea razboi mondial au schimbat regimul politic, însă interesul pentru agricultură a rămas neschimbat. Intre 1948-1952 școala a devenit Școala Medie Tehnică Zootehnică conform legii învățământului din 1948, iar din 1952-1955 a devenit Școala Medie Tehnică agricolă, având și Școala de maiștrii agricoli. Noua formă de învățământ deschis a permis absolvenților să urmeze cursurile universitare, ceea ce reprezenta un progres față de formele de organizare anterioare. Între 1951-1956, cu sprijinul Ministerului Agriculturii, s-a construit localul actual al școlii, modern, spațios, bine dotat precum și o fermă zootehnică model. Până la 30 decembrie 1956, școala a funcționat ca o unitate de sine statatoare. De la 1 ianuarie 1957, pe domeniul de peste 500 de hectare al școlii, a luat ființă Stațiunea experimentală pentru cultura porumbului Școala a primit denumirea de Grup Școlar Agricol nr. 1, având durata cursurilor de 4 ani și pregătind tehnicieni, contabili, zootehniști, agricultori și veterinari. Aceeași evoluție a avut-o și Centrul Școlar Agricol nr. 2 din Turda cu profil horticol. În 1962, cele două centre școlare agricole din Turda, au fuzionat, devenind Centrul Școlar Agricol Turda care pregătea, până în 1966, tehnicieni în toate domeniile agriculturii. În 1966, s-a schimbat denumirea școlii în Liceu agricol, cursurile au devenit de 5 ani, iar absolvenții se puteau înscrie din nou la cursurile universitare. Incepând cu anul 1975, școala a devenit Liceu Agroindustrial, la absolvire elevii devenind muncitori calificați în agricultură. In urma dezafectarii localului Școlii Horticole din strada Armata Rosie, între anii 1980-1984, s-a completat baza materială a școlii cu un internat de 300 de locuri, o cantină cu 2 niveluri pentru 400 de abonați, o sală festivă, un atelier mecanic și o seră cu 5 corpuri. Dupa evenimentele din 1989 s-au schimbat multe în învățământul românesc, deci și în școala noastră. Din anul școlar 1990/1991, a funcționat ca Grup Școlar Agricol cu clase de liceu, de școală profesională și postliceală, pregătind o paletă variată de meserii din domeniul agricol și economic. 9
4. VIZIUNEA ȘI MISIUNEA ȘCOLII 4.1 VIZIUNEA Viziunea Colegiului Emil Negruțiu Turda este de a fi un centru școlar modern, dinamic şi performant, ceea ce înseamnă a fi o instituţie: cu un stil modern de activitate; care utilizează în activitatea sa cele mai adecvate metode și mijloace de învățământ pentru educarea și formarea profesională a beneficiarilor săi; care participă activ la viața comunității. 4.2 MISIUNEA Misiunea şcolii constă în satisfacerea nevoilor mediului social, cultural şi economic prin transformarea şcolii într-un centru de resurse educaţionale şi de servicii oferite comunităţii. Școala trebuie să adapteze permanent oferta de şcolarizare la nevoile de calificare cerute de economie, administraţie, viaţa socială şi culturală a societăţii noastre. Școala va reprezenta un catalizator al formării profesionale, al mobilității forței de muncă și al bunăstării beneficiarilor ei. Prin definirea misiunii şcolii noastre şi prin asumarea ei de către profesori, elevi, părinţi şi parteneri sociali, încercăm nu numai să răspundem cererii sociale de educaţie, dar şi să contribuim la crearea unei personalităţi a Colegiului Emil Negruțiu Turda. 10 4.3. VALORILE NOASTRE
Daruire Egalitate de sanse pentru toti Profesionalism Respect Integritate Toleranta Valorile care constituie temelia Colegiului Emil Negrutiu Responsabilitate Colaborare Autodisciplina 11 Perseverenta
5. ORGANIGRAMA 12
PARTEA a II-a DIAGNOZA EXTERNĂ-INTERNĂ, ANALIZA PEST, SWOT 6. DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN 6.1 PRIORITĂŢI ŞI OBIECTIVE REGIONALE ŞI LOCALE Planul Local de Acţiune pentru învăţământ (PLAI) 2018 în perspectivă 2025 identifică următoarele priorităţi şi obiective regionale şi locale: PRIORITATEA 1: Dezvoltarea capacităţii de management în învăţământul profesional şi tehnic Obiectivul 1.1: Dezvoltarea capacitatii de proiectare/planificare la nivelul unităților de învățământ Obiectivul 1.2: Dezvoltarea capacitatii de marketing la nivelul unităților de învățământ PRIORITATEA 2: Creşterea adaptabilitaţii ofertei educaţionale din regiune la cerinţele pieţei muncii Obiectivul 2.1: Adaptarea ofertei educationale la cerințele pieței muncii și a mediului economic de afaceri Obiectivul 2.2: Creșterea rolului unitățilot ÎPT în furnizarea calificărilor pentru adulți PRIORITATEA 3: Creşterea calităţii în învățământul profesional și tehnic și asigurarea egalității de șanse Obiectivul 3.1: Creşterea calităţii procesului educaţional prin utilizarea preponderentă a metodelor active de predare-învăţare Obiectivul 3.2: Modernizarea infrastructurilor şi a dotărilor cu echipamente didactice Obiectivul 3.3: Eficientizarea parteneriatelor cu operatorii economici și creșterea numărului de locuri în învățământul dual în județul Cluj Obiectivul 3.4: Eficientizarea parteneriatelor între învăţământul superior si învătământul profesional şi tehnic 13 PRIORITATEA 4: Îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi adulţi Obiectivul 4.1: Creşterea numărului de elevi care optează pentru ÎPT
Priorităţile şi obiectivele identificate au avut la bază concluziile rezultate din analiza demografică şi economică a zonei. Demografia Măsuri la nivelul reţelei şcolare: optimizarea alocării resurselor, prin: concentrarea pregătirii în şcoli viabile; rezolvarea problemelor de acces; funcţionarea reţelelor de şcoli, care împreună să realizeze: o ofertă cuprinzătoare şi diversificată; eliminarea paralelismelor nejustificate; colaborare pentru acoperire teritorială optimă; diversificarea grupurilor ţintă (programe pentru adulţi); implicarea activă a şcolilor ca furnizori de programe de formare pentru adulţi. Fenomenul de îmbătrânire demografică (populația în vârstă de peste 65 de ani va reprezenta 19,7% până în 2030, din populația totală) conduce la: nevoi sporite de personal calificat - asistenţă socială şi medicală; nevoi educaţionale specifice (educaţie nonformală). Ponderea semnificativă a populaţiei feminine reclamă următoarele activităţi: din partea ofertei de pregătire - calificările dorite de populaţia feminină; programe de sprijin (facilităţi) pentru participarea la educaţie (ex. pentru mamele care participă la cursuri de formare continuă: îngrijirea copiilor în cadrul şcolii pe parcursul orelor de curs). Sistemul de educaţie şi formare profesională este chemat să contribuie prin măsuri specifice vizând: ofertă de pregătire adecvată şi asigurarea condiţiilor de învăţare în unităţile de învăţământ din mediul rural, pentru a atrage elevii să rămână cât mai aproape de domiciliu; educaţie în sprijinul conservării şi valorizării patrimoniului cultural specific şi resurselor naturale din mediul rural; îmbunătăţirea condiţiilor de studiu în mediul rural prin dotarea corespunzătoare a atelierelor şi laboratoarelor unde se realizează pregătire de specialitate. Profilul economic Necesarul de investiţii în resursa umană şi formarea profesională a cadrelor didactice în noile tehnologii pentru dobândirea de noi competenţe şi abilităţi cerute de piaţa muncii. Un rol important, în acest sens, îi va reveni educaţiei iniţiale (prin sistemele ÎPT şi universitar) şi educaţiei continue, pentru dobândirea de noi competenţe: mediu, calitate, comunicare, managementul riscului, conducerea afacerilor, pentru o activitate mai eficientă şi adaptată la condiţiile pieţei în continuă schimbare, precum şi pentru asigurarea competitivităţii; Planurile de școlarizare vor trebui să reflecte prioritățile economice pe cele două componente de bază ale pieței muncii: dezvoltarea antreprenoriatului și dezvoltarea calificărilor (pregătirea tehnologică modernă/meseriile viitorului); Necesitatea creşterii nivelului de calificare şi asigurarea unei pregătiri de bază largi, competențe tehnice generale, solide; Eficientizarea parteneriatelor şcoală agent economic, inclusiv prin creșterea numărului de clase de învățământ dual; 14
Realizarea de CDL conform cerinţelor agenţilor economici; Piața muncii Creșterea ratei de ocupare și a ratei de activitate la nivelul județului presupune dezvoltarea învățământului profesional și tehnic, cu precădere a învățământului profesional. Domeniile și calificările vor fi stabilite în funcție de cerințele angajatorilor. Creșterea relevanței ÎPT în raport cu cerințele pieței muncii pentru creșterea ratei de ocupare în rândul absolvenților. Necesitatea monitorizării inserției absolvenților de învățământul profesional și tehnic. Realizarea unor parteneriate eficiente între unitățile de învățământ și operatorii economici, astfel încât numărul de elevi angajați la operatorii economici unde au efectuat instruirea practică să crească. Sprijinirea elevilor din mediul rural de către comunitate și operatori economici pentru finalizarea studiilor. Învățământul profesional și tehnic La nivelul județului Cluj în perioada 2014-2016, existau( la începutul perioadei), 17837 de elevi cuprinși în învăţământul tehnic şi profesional ÎPT cu o pondere de 55,4%. În anul școlar 2016-2017, numărul elevilor cuprinși în ÎPT din județul Cluj a fost de 9719 elevi, adică 44,6%, cea mai scăzută pondere din regiune.(ponderea ÎPT în regiunea Nord-Vest a fost de 48,6% în anul școlar 2016-2017). Ponderea la nivel județen și regional a fost mai scăzută decât la nivel național, fapt explicat prin creșterea în mai mare măsură a ponderii învățământului liceal din filiera teoretică și vocațională în Regiunea Nord-Vest. Domeniile de formare cu cel mai mare număr de elevi în învățământul profesional la nivelul județului sunt: Mecanica cu 807 elevi, Turism și alimentație cu 668 de elevi, Construcţii, instalaţii şi lucrări publice cu 183 de elevi, Estetica și igiena corpului omenesc cu 158 de elevi Fabricarea produselor din lemn cu 134 de elevi. Pentru anul școlar 2018-2019 la nivelul județului Cluj, operatorii economici au solicitat în total 1671 de locuri, din care au fost aprobate de către inspectoratul școlar județean 1171 de locuri pentru învățământul profesional și dual (924 pentru învățământul profesional și 247 de locuri pentru învățământul dual), adică 70%, datorită constrângerilor legate de fundamentarea planurilor anuale de școlarizare. 15
Analiza realizării planului de școlarizare a relevat faptul că doar 1029 de locuri au fost ocupate, 857 în învățământul professional (de stat și particular) și 172 de locuri în învățământul dual. La nivel național analizând datele statistice se poate afirma că evoluția ponderii personalului didactic pe categorii de vârstă a evoluat în sensul creșterii ponderii categoriei 35-54 ani și 55-64 ani, cu o creștere în ultimii ani a ponderii categoriei 65 de ani și peste. Statistic vorbind tot mai multe cadre didactice tinere nu mai optează pentru intrarea în sistemul de învățământ. Categoria de vârstă 35-54 ani și 55-64 ani reprezintă 81% din totalul cadrelor didactice din sistemul de învățământ profesional și tehnic în anul 2015-2016, iar categoria 65 ani și peste atinge o pondere de 2%. La începutul anului şcolar 2016-2017, județul Cluj avea cele mai multe laboratoare din Regiunea Nord-Vest, 400 laboratoare raportat la 1206 laboratoare,câte avea întreaga regiune.în cadrul regiunii Nord-Vest județul Cluj ocupă primul loc, cu 167 ateliere școlare. Raportat la numărul de computere conectate la INTERNET, Regiunea Nord-Vest ocupă primul loc cu 17.400 PC-uri, iar dintre județe, cele mai multe computere le avea județul Cluj (5803) din care 5648 PC-uri conectate la INTERNET. România a alocat în 2014, 2,75% din PIB pentru cheltuielile publice totale din educație. După situațiile Eurostat România alocă cel mai mic procent din PIB pentru educație comparativ cu celelalte state ale Uniunii Europene, fiind pe ultimul loc. Rata de părăsire timpurie a sistemului educațional a tinerilor (18-24 ani), la nivel național și implicit la nivel regional rămâne mult mai ridicată decât media europeană. Dacă media europeană în 2015 era de 11%, România avea o rată de 19,1%, iar Regiunea Nord- Vest de 16,9%, a treia după Regiunea București-Ilfov și Regiunea Vest. Testarea PISA aplicată în 2009, 2012 și 2015 a scos în evidență faptul că România are în continuare performanțe scăzute la toate cele trei tipuri de testări comparativ cu celelalte state ale UE. Evoluția ratei tinerilor care nu urmează un program de educație şi formare și nici nu au un loc de muncă (NEET), pe toate nivelurile ISCED este o problemă de analizat și de rezolvat. Raportându-ne la perioada analizată (2007-2016) se constată că România are o rată a tinerilor NEET mai ridicată decât media europeană. În 2016 UE avea o rată de 16,7 %, iar România 23,6%. Datele statistice arată că rata de participare la formarea continuă a populației adulte din UE, se menține la valoarea de 10,8% în 2016. Comparativ la nivel național rata de participare a scăzut în 2016 la 1,2% și rămâne în continuare mult mai scăzută decât media europeană. Analiza pe regiuni a scos în evidență că în anul 2016, Regiunea Vest avea cea mai mare rată de participare de 1,6%.Regiunea Nord-Vest, avea o rată de participare la formarea continuă a adulților de 1,4%. Din analiza realizată rezultă următoarele recomandări: - Eficientizarea rețelei școlare prin reorganizarea acesteia la nivelul fiecărei județ - Autorizarea/acreditarea unităților de învățământ pe calificări solicitate de operatorii economici - Acțiuni de orientare și consiliere a elevilor, părinților, diriginților, cadrelor didactice 16
- Marketing educațional realizat la nivelul unităților ÎPT - Monitorizarea inserției absolvenților la nivel de unitate de învățământ și la nivel județean - Autorizarea unităţilor de învăţământ ca furnizoare de formare profesională continuă în toate judeţele regiunii. 6.2 IDENTIFICAREA REGIONALA SI LOCALA Municipiul Turda este unul dintre cele 6 oraşe ale judeţului Cluj şi al doilea ca mărime, după reşedinţa de judeţ, din punct de vedere al numărului populaţiei. Aceasta reprezintă 8,31% din populaţia totală a judeţului şi 14,57% din populaţia urbană a acestuia. Ca suprafaţă, teritoriul administrativ al municipiului Turda reprezintă 1,37% din teritoriul judeţean. Este amplasat în partea de sud a judeţului, în culoarul depresionar al Arieşului Inferior. Teritoriul său administrativ se învecinează cu teritoriul oraşului Câmpia Turzii la sud-est şi cu teritoriile comunelor Călăraşi, Mihai Viteazu, Sănduleşti, Tureni, Ploscoş, şi Viişoara. Amplasarea municipiului Turda de-a lungul celei mai importante artere de circulaţie a României DN1-E60-E81 asociată cu accesul la alte două drumuri naţionale, DN15 şi DN75, are o deosebită importanţă pentru localitate, asigurându-i legături rutiere foarte bune atât cu municipiul Cluj-Napoca, reşedinţa de judeţ, cât şi cu reşedinţele judeţelor învecinate Alba şi Mureş, respectiv cu municipiile Alba Iulia şi Târgu Mureş. Prin amestecul de elemente arhitectonice gotice, renascentiste, clasice și noclasice partea veche a orașului, acesta se încadrează în categoria centrelor cu tradiţie urbană din Transilvania şi constituie, totodată, un prilej de încântare a oricărui turist dornic să viziteze această zonă, atestată sub numele de Potaissa din perioada d.d.h. ca cetate dacică. Pentru prima dată așezarea este menționată cu numele de Turda în anul 1075. Printre obiectivele turistice din zonă, trebuie amintite: Salina Turda, Baile Sarate, Castrul Roman, Muzeul de Istorie, bisericile vechi, Mormântul lui Mihai Viteazul, Centrul wellness si SPA Turda si, desigur, Cheile Turzii si Cheile Turenilor. 17 6.3. IDENTIFICAREA SI DESCRIEREA COMUNITATII Evoluţia demografică a municipiului Turda respectă în linii mari tendinţele de la nivel naţional şi regional. Între anii 1990-1999 populaţia oraşului a scăzut drastic, datorită unui complex de factori: natalitatea scăzută şi migraţia din ce în ce mai accentuată spre SUA, Canada şi mai apoi spre ţările membre UE. De la 61.200 de locuitori în 1992, într-un singur deceniu populaţia a ajuns la 55.887, adică o scădere de cca. 8,7%, care se încadrează într-o tendinţă de declin demografic accentuat.
Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia municipiului Turda se ridică la 47.744 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior, din 2002, când se înregistraseră 55.887 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (77,05%). Principalele minorităţi sunt maghiarii (8,18%) şi romii (5,45%). Pentru 9,13% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (72,55%), dar există şi minorităţi de reformaţi (5,53%), penticostali (3,27%),greco-catolici (2,79%), unitarieni (1,71%), romano-catolici (1,57%) şi martori ai lui Iehova (1,57%). Pentru 9,42% din populaţie, nu este cunoscută apartenenţa confesională. Şomajul este sensibil sub media pe ţară. Datele AJOFM arată o rată de 4,4% la începutul anului 2011, faţă de rata naţională de 7%. Scăderea demografică va avea implicaţii deosebite asupra gestionării şi dezvoltării resurselor umane şi va necesita investiţii în capitalul uman. 6.4 ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC Municipiul Turda este, din punct de vedere economic, încadrat de specialiști în categoria mixtă a zonelor de dezvoltare: servicii și industrie. Dintre cele peste 1500 de firme care funcţionează în acest moment în oraş, cele care acționează în următoarele domenii au cifra cea mai mare de afaceri şi, în acelaşi timp, cei mai numeroşi angajaţi: industria grea, eficiență electrică, instalații electrice și automatizări, construcții, software ș.a. Se poate observa o oarecare înclinaţie spre o dezvoltare industrială tehnologică, majoritatea firmelor importante având profil tehnic. Trebuie remarcată şi prezenţa a nu mai puţin de 225 de firme de construcţii, chiar în condiţiile unei scăderi a acestui domeniu de activitate. În industria grea mai funcţionează 7 firme în industria extractivă, 4 producători de cauciuc şi mase plastice, 24 de producători de materiale diverse de construcţii (ţiglă, cărămidă, ceramică), 29 de agenţi în construcţii metalice şi 7 firme de întreţinere utilaje şi maşini. Nu în ultimul rând, în domeniul informaţiilor şi telecomunicaţiilor, municipiul Turda este bine situat, aici apărând 30 de astfel de agenţi economici. Sticlăria este o activitate cu o veche tradiţie în Turda, Sticla Turda funcţionând de aproape 100 de ani, dar în ultimii ani societatea se zbate la limita falimentului. Vechea fabrică de ciment a fost preluată de concernul Holcim. În industria ușoară funcționează 23 de firme, dar niciuna foarte mare, majoritatea fiind profilate pe îmbrăcăminte, 4 în pielărie (încălţăminte, voiaj). În industria prelucrării lemnului, există 5 firme de prelucrare a lemnului (tâmplărie, PAL, construcţii lemn) și 13 în fabricarea de mobilă. În mod absolut firesc pentru un centru urban atât de dezvoltat, comerţul este o activitate importantă. Există 353 de magazine care fac comerţ cu amănuntul. Profilul turistic al localităţii se vede şi din numărul relativ mare de agenţi economici care oferă 18
locuri de cazare şi din numărul peste medie de restaurante şi baruri. Sunt cel puţin 16 posibilităţi de cazare doar în oraş, cu o capacitate totală de cca. 400 de locuri și cel puţin 8 posibilităţi de cazare în proximitatea vestică a oraşului Turda, cu cca. 200 de locuri de cazare. Este, de altfel, domeniul economic în care s-a investit cel mai mult în ultimii ani. Această cifră poate creşte exponenţial o dată cu derularea proiectelor pe care şi le propune administraţia locală: 31 Turda reuşeşte momentan să îmbine profilul clasic industrial pe care îl are de mai multe decenii, cu un puternic brand turistic. Deşi ne aflăm într-un mediu urban industrializat, agricultura nu este total inexistentă. 11 agenţi economici sunt înregistraţi pe acest domeniu, dintre care majoritatea în cultivarea cerealelor. Vânătoarea, piscicultura şi creşterea melcilor sunt activităţi de asemenea întâlnite. În zona periurbană a municipiului, agricultura este preocuparea principală, în Mihai Viteazu, Moldoveneşti, Copăceni, Tureni, Călărași, Viișoara etc. se găsesc numeroși agenți economici cu acest profil. Întâlnim două ferme mari de bovine (una de cca 300 de capete, iar cealaltă de cca 600 de capete), celelalte fiind axate pe cultivarea plantelor, în special a cerealelor și a legumelor. Conform măsurătorilor APDRP, Turda şi comunele din apropierea ei deţin un bun potenţial pentru agricultură, în special pe cultivarea cerealelor. Comuna Mihai Viteazu cu precădere are un potenţial agricol ridicat la toate categoriile de cereale şi la o bună parte din legume (soia, mazăre, fasole, sfeclă, cartof şi rapiţă). Singurele resurse pe care zona nu le poate oferi decât la nivel scăzut sunt viile, pentru care există un potenţial scăzut, şi o parte a fructelor, doar prunul şi mărul având un potenţial de recoltă peste medie. Turismul este dezvoltat mult peste media zonelor rurale transilvănene. Există patru tipuri de turism dezvoltate în ceastă zonă: o Turism de recreere şi agrement / aventură; o Turism educaţional / cultural / istoric; o Turism balnear; o Turism complex. Implicaţii asupra Colegiului Emil Negruțiu Aplicarea modelului european de formare profesională va cere o capacitate crescută de adaptare a școlii la nevoile pieței muncii locale și regionale; Scăderea continuă a numărului de elevi duce la o evidentă concurență între licee, respectiv la obligația de a crește calitatea procesului de educație și formare profesională pe care le furnizează școala noastră Planurile de scolarizare propuse în termini de calificari profesionale grupate in domenii si profiluri, trebuie să reflecte cerintele de pe piata muncii; 19
Școala are nevoie de o profilare mai clară pe domenii de calificare profesională, aici optându-se pentru turism și alimentație, agricultură, industrie alimentară, administrație și protecția mediului, iar în cadrul acestor domenii de o creștere a numărului de calificări și specializări. Participarea constantă a cadrelor didactice din școală la cursuri de calificare și recalificare pentru a se adapta diversificării calificărilor și specializărilor cerute de piața muncii în oferta de formare profesională a școlii. 6.5 COLABORAREA INTERNATIONALA Statutul de membru al UE pe care îl are România, ne obligă ca în şcoală să punem accent pe educaţia în spirit european. Principiile fondatoare ale UE sunt: asigurarea păcii politice şi a reconstrucţiei ecologice; asigurarea cooperării între naţiunile europene; convergenţa intereselor populaţiilor europene. Din punct de vedere şcolar educaţia în spirit european impune următoarele obiective: dobândirea şi acceptarea ideii apartenenţei la comunitatea europeană şi promovarea integrării europene; combaterea rasismului şi a discriminării; dezvoltarea unor parteneriate cu instituţii şcolare din cadrul comunităţii europene; cunoaşterea culturii ţărilor europene; creşterea motivaţiei şi capacităţii elevilor de a comunica în diferite limbi străine în vederea participării pe viitor la piaţa comună europeană; cunoaşterea aspectelor ecologice ale economiei globale. 20
7. ANALIZA P.E.S.T.(E.) Activitatea oricărei entităţi economico-sociale este influenţată într-o mare măsură de factorii politici, economici, sociali, tehnologici şi ecologici, care se manifestă din mediul în care aceasta îşi desfăşoară activitatea. Performanţa instituţională este stimulată sau atenuată semnificativ de conjunctura politică şi legislativă, de evoluţia economică la nivel local, regional, naţional şi internaţional, de progresul social intern şi de integrarea în structurile economice şi culturale ale Uniunii Europene. Cuceririle tehnologice, invenţiile şi inovaţiile în domeniul industrial, precum şi necesitatea de a păstra un mediu natural ecologic pot contribui la eficientizarea procesului instructiv educativ şi la asigurarea finalităţilor educaţionale. De aceea este necesară o radiografie exigentă a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia de învăţământ, pentru a identifica oportunităţile pe care trebuie să le valorifice proiectul de dezvoltare instituţională în scopul maximizării rezultatelor. Analiza P.E.S.T.(E.) a permis identificarea următoarelor influenţe în activitatea Colegiului Emil Negrutiu Turda. 7.1. Factori politici Cadrul legislativ, specific învăţământului preconizează descentralizarea şi autonomia sistemului de învăţământ Planul strategic al Ministerului Educaţiei Naționale cu priorităţile: descentralizare, asigurarea calităţii, resurse umane, învăţarea continuă, ofertă educaţională flexibilă, accesibilitate la educaţie, diversitate culturală, standarde europene; apropierea şcolii de comunitate prin adoptarea unor decizii politice favorabile în administraţie şi finanţare şi existenţa unor strategii de dezvoltare care valorifică potenţialul unităţilor de învăţământ. deplasarea interesului în management de la control către autoevaluare, evaluare şi consiliere; liberalizarea unor sectoare şi domenii de activitate, precum şi existenţa unor programe la nivel guvernamental cu impact în activitatea educaţională (piaţa cărţii şi manualelor, achiziţiile de material didactic, programe de formare a personalului); eistenţa unor strategii de adaptare a sistemului de învăţământ românesc la standardele europene şi internaţionale; cadrul legislativ favorabil atragerii de resurse financiare complementare pentru dezvoltarea infrastructurii învăţământului Programe de finanţare a învăţământului preuniversitar. sporirea resurselor materiale şi informaţionale la dispoziţia unităţilor de învăţământ prin proiecte şi programe finanţate de statul român sau de către organismele europene - programele de dotare a laboratoarelor şi cabinetelor, dotarea cu echipamente sportive, îmbunătăţirea fondului de carte, SEI (sistem educaţional informatizat); 21
finanţarea de către stat a programelor de asistenţă socială pentru elevi - acordarea burselor pentru elevi Bani de liceu, Bursele profesionale, burse sociale, de merit etc. existenţa proiectelor de pregătire şi perfecţionare a cadrelor didactice şi a programelor cu finalităţi de educaţie şi formare profesională cadrul legal favorabil accesului de către unităţile şcolare la fonduri structurale. Actualul context politic al educaţiei este structurat de Programul Naţional de Guvernare şi urmăreşte formarea unei resurse umane competitive în conformitate cu cerinţele societăţii, cunoaşterii, a globalizării, a educaţiei pentru o societate durabilă. În contextul mutaţiilor rapide din lumea contemporană, priorităţile şi strategia elaborată de M.E.N. urmăresc reconstrucţia, eficientizarea, recredibilizarea învăţământului preuniversitar şi implementarea unui nou cadrul legislativ care să asigure modernizarea, stabilitatea şi coerenţa sistemului de învăţământ. Oferta politică în domeniul educaţiei vizează următoarele obiective prioritare: - îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei procesului de educaţie şi la formare profesională, facilitarea accesului tuturor elevilor la educaţie şi formare profesională; - respectarea curriculumului pentru învăţământul preuniversitar centrat pe competenţe; - reforma practicilor de evaluare; - accelerarea descentralizării în contextul asigurării calităţii; - reforma educaţiei timpurii şi dezvoltarea educaţională pe tot parcursul vieţii; - reforma structurală în domeniul resursei umane implicate în educaţie; - compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne şi cu Cadrul European al Calificărilor; 7.2. Factori economici Cadrul legal favorizează atragerea unor fonduri rambursabile sau nerambursabile de la diverşi agenţi economici; Descentralizarea mecanismelor financiare referitoare la finanţarea învăţământului, astfel încât unităţile şcolare să poată valorifica superior potenţialul financiar, uman şi material de care dispun; Orientarea actuală impune translarea interesului unităţilor şcolare spre o cultură a proiectelor; Migraţia forţei de muncă în străinătate conduce la o cerere sporită de forţă de muncă din partea pieţei interne şi externe în diverse calificări şi profesii. 22
În urma crizei economice şi financiare din 2008, considerată cea mai serioasă recesiune din istoria Uniunii Europene, Comisia Europeană, capitolul Educație, a elaborat o strategie pe 10 ani, intitulată EUROPA 2020, menită să revigoreze economia europeană şi să facă posibilă o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii printr-o mai bună coordonare a politicilor naţionale şi europene. În acest context, în domeniul educaţiei, Comisia Europeană recomandă amplificarea eforturilor menite să conducă la reducerea abandonului şcolar, sub nivelul de 10% (faţă de 15-17% cât este în prezent) şi creşterea numărului absolvenţilor cu studii superioare, la 40% (faţă de 31% cât este în prezent). Raportările anuale ale Agenţiei Municipale de Ocupare a Forţei de Muncă reliefează dificultăţile cu care se confruntă absolvenţii învăţământului preuniversitar în integrarea pe piaţa muncii. 7.3. Factori sociali Scăderea demografică influenţează cifrele de şcolarizare ale unităţii noastre de învăţământ, după 2004 efectivele de elevi fiind în continuă scădere; Mediul social din care provin elevii școlii este caracterizat, în general, prin sărăcie și printr-un orizont scăzut de așteptări de la copii în cee ce privește educația și formarea profesională; Exista familii dezorganizate sau cu posibilitati materiale reduse pentru care bursele sociale reprezintă o importantă sursă de venit și care motivează elevii să vină la școală; Cererea din partea comunităţii pentru educaţia adulţilor şi pentru programe de învăţare pe tot parcursul vieţii poate transforma școala noastră în furnizori de servicii educaţionale pentru adulți. Rolul sindicatelor şi a societăţii civile modifică obiectivele de dezvoltare instituţională; Cererea crescândă venită din partea comunităţii pentru educaţia adulţilor şi pentru programe de învăţare pe tot parcursul vieţii transformă unităţile de învăţământ în furnizori de servicii educaţionale. La nivel național analiza demografică evidențiază o sensibilă scădere a populaţiei şcolare cu efecte pe termen lung asupra sistemului de învăţământ, iar această curbă descendentă s-a făcut vizibilă și în zona școlii noastre, înregistrându-se chiar, de la an la an, un număr mai mic de elevi care se îndreaptă către Colegiul Emil Negruțiu Turda. Declinul demografic al populaţiei stabile va continua şi în perioada următoare conform prognozelor realizate, acesta fiind o realitate de care trebuie să se țină seama în proiectarea unor planuri viitoare. În prezentul PAS se impune o gândire eficientă, anticipand dezvoltarea resursei umane, sprijinită de investiţii corespunzătoare în capitalul uman. 23
Obiectivul strategic îl reprezintă creşterea calităţii educaţiei în general (la nivel de infrastructură, resurse umane şi materiale, management instituţional), multiplicarea politicilor incluzive, crearea egalităţii de şanse pentru populaţia şcolară aflată în dificultate. Totodată, se impune dezvoltarea şi implementarea sistemelor de evaluare şi calificare a competenţelor dobândite în contexte informale şi nonformale de educaţie prevăzute de Legea Educaţiei Naţionale. 7.4. Factori tehnologici Civilizaţia informaţională presupune ca, la intervale relativ scurte de timp, cunoştinţele să fie actualizate şi impune redimensionarea sistemului de formare profesională a cadrelor didactice; Răspândirea tehnologiilor moderne de comunicare şi de tehnică de calcul (internet, televiziune prin cablu, telefonie mobilă etc.) facilitează transmiterea informaţiilor în timp scurt; Rata ridicată a progresului ştiinţific şi tehnologic obligă individul să înveţe pe tot parcursul vieţii şi implică o reactualizare a cunoştinţelor profesionale pe fiecare treaptă a carierei; Generalizarea practicilor educaţionale inovatoare (AEL, SEI) conduce la modernizarea actului educaţional tradiţional; Pregătirea elevilor pentru o societate a cunoaşterii, a globalizării informaţiilor şi a generalizării tehnologilor avansate presupune utilizarea maximală a resurselor IT de care dispun unităţile şcolare. Sprijinul M.E.N. acordat unităţilor şcolare în sensul predării-învăţării asistate de calculator reprezintă un punct forte în această direcţie. Posibilitatea reală a folosirii soft-urilor educaţionale în procesul instructiv-educativ reprezintă un avantaj suplimentar. Se constată pe plan mondial o trecere de la societăţile industriale la societăţile informaţionale în care mijloacele IT joacă un rol important în producţie, servicii, educaţie etc. Şcoala trebuie să devină un loc unde elevii să poată cerceta datele existente pe Internet dar, să şi creeze şi să introducă noi informaţii în această reţea de calculatoare. În școala noastră accesul la tehnologia modernă a fost îmbunătăţit cu echipamente achiziționate prin programe europene și programe MEN. Pentru a putea desfăşura un proces instructiv-educativ cu adevărat modern, ar fi necesar ca toate cabinetele, sălile de clasă, laboratoarele să fie dotate cu tehnologii şi echipamente modern. 24 7.5 Factori ecologici Integrarea în Uniunea Europeană presupune respectarea unor norme precise în protejarea mediului de către unitatea noastră şcolară; Educaţia ecologică în unităţile de învăţământ devine prioritară;
Prin activitatea sa, unitatea şcolară trebuie să își assume rezolvarea unor probleme de mediu prin implicarea angajaților și a alevilor în proiecte ecologice; O prioritate este economisirea la maximum a resurselor convenționale de energie termică, electrică, apă etc. și folosirea resurselor regenerabile de energie astfel încât școala să respecte conceptual de dezvoltare durabilă. Concluziile şi interpretările analizei P.E.S.T.(E.) sunt valorificate în elaborarea direcţiilor de acţiune strategică a Colegiului Emil Negrutiu Turda pentru perioada 2018-2020. 8. DIAGNOZA MEDIULUI INTERN 8.1. PREZENTARE GENERALA Colegiul Emil Negruțiu Turda se bucură de prestigiu şi notorietate dobândite prin întreaga activitate a colectivului şcolii, mândria şi recunoştinţa celor care au absolvit aici, de aprecierea întregii comunităţii locale. Activitatea şcolii se referă la arta de a instrui şi a educa generaţia mileniului III, de a-i pregăti pe aceştia să găsească răspunsurile potrivite la provocările zilei de mâine. Elevii şi corpul profesoral de aici se află pe traiectoria ascendentă a devenirii învăţământului românesc, catalizându-şi acţiunile pe direcţia redimensionării continue a calităţii, sporirii şi menţinerii notorietăţii de care se bucură această instituţie şcolară. Am actualizat planul de acțiune al școlii care cuprinde direcţiile de acţiune strategică a Colegiului Emil Negrutiu din municipiul Turda pentru perioada 2018-2022. Cine suntem? Suntem un colegiu tehnologic care are trei niveluri de învățământ: învățământ profesional; învățământ liceal; învățământ postliceal Suntem un colectiv a cărui principală calitate este dorinţa de performanţă. Suntem elevii care stim ce vrem de la viitor; suntem simbolul corectitudinii şi dăruirii profesionale. 25
Ce vom fi? Ne propunem să fim un real centru de educație și pregătire profesională recunoscut la nivel local, regional și national. Un centru de resurse educaţionale, prin furnizarea de programe educaţionale moderne, dezvoltarea interacţiunii cu mediul social, cultural şi economic. Ne aflăm pe direcţia cea bună pentru îndeplinirea obiectivelor pe care ni le-am propus. Suntem conştienţi că ne aflăm pe un drum ascendent spre perfecţionarea procesului de învăţământ, ca rezultat al acţiunilor convergente ce vor avea la îndemână patru elemente esenţiale: elevii, părinţii, mediul de afaceri şi calitatea a tot ceea ce întreprindem, ca o garanţie a durabilităţii realizării scopului propus. Finalităţi educaţionale Unitatea de învăţământ preuniversitar, Colegiul Emil Negrutiu Turda, are ca finalităţi educaţionale în formarea personalităţii umane următoarele ținte: Formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii, de a formula şi de a rezolva probleme pe baza relaţionării cunoştinţelor din diferite domenii; Valorizarea propriilor experienţe în scopul unei orientări profesionale optime pentru piaţa muncii şi/sau pentru învăţământul universitar; Dezvoltarea capacităţii de integrare activă în grupuri socioculturale diferite: familie, mediu profesional, prieteni etc. Dezvoltarea competenţelor funcţionale esenţiale pentru reuşita socială: comunicare, gândire critică, luarea deciziilor, prelucrarea şi utilizarea contextuală a unor informaţii complexe; Cultivarea expresivităţii şi a sensibilităţii, în scopul împlinirii personale şi a promovării unei vieţi de calitate; Formarea autonomiei morale. 26 8.2 CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ Este caracterizată printr-un ethos profesional bun. Trăsăturile dominante sunt ccooperarea, munca în echipă respectul reciproc, ataşamentul faţă de copii, respectul pentru prietenie, libertatea de exprimare;
Respectarea Regulamentului de ordine internă realizat pe baza propunerilor venite de la elevi și profesori și care cuprinde norme privind atât activitatea cadrelor didactice cât şi pe cea a elevilor; Climatul organizaţiei este deschis, stimulativ, caracterizat prin dinamism; Relaţiile dintre cadrele didactice sunt deschise, colegiale, de respect şi de sprijin; Directorul are o atitudine asertivă, democratică, de încredere în echipa de lucru, este receptiv, cooperant, comunicativ, dinamic, obiectiv, cu respect faţă de realizările organizaţiei şi a nevoilor ei. Va fi încurajată creativitatea, nevoia de cunoaștere, inovația, angajarea responsabilității. Managementul unității este unul transparent, flexibil, stimulativ, bazat pe încrederea în oameni, în capacitățile lor creative și de autocontrol. Pe baza ROFUIP care reglementează drepturile și obligațiile beneficiarilor primari ai educației și ale personalului din unitățile de învățământ, precum și a contractelor colective de muncă aplicabile, a fost elaborat regulamentul Intern care cuprinde norme privind activitatea elevilor, a cadrelor didactice și a personalului nedidactic, prevederi referitoare condițiile de acces în unitatea de învățământ pentru elevi, părinți, tutori, cadre didactice și vizitatori, reglementări privind ținuta școlară dar și sancțiuni. 8.3 RESURSE UMANE Obiectivul principal al Colegiului Emil Negruțiu Turda, constă în desăvârşirea la tineri a unei personalităţi active, competente, motivate şi creative, capabile de opţiune şi decizie, prin dobândirea unei culturi generale orientate spre domeniile: Agriculură, Turism şi alimentaţie, Industrie alimentară, Economic, Protecţia mediului. Aprofundarea cunoştinţelor în concordanţă cu programele examenelor naționale și de certificare a competențelor are ca finalitate accesul absolvenţilor la niveluri superioare de învăţământ, inserţia activă a forţei de muncă într-un mediu social a cărui caracteristică este accelerarea ritmului schimbărilor armonizate cu aderarea la comunitatea europeană şi internaţională 27
Dinamica populatiei scolare 678 372 186 120 An scolar 2013-2014 2014-2015 2015-2016 2016-2017 2017-2018 2018-2019 2019-2020 Forma de învățământ LICEU ȘCOALA PROFESIONA LĂ Forma de inv. Domeniu pregătirii de bază Nr. clase Nr. elevi Nr. clas e Nr.el evi Nr. clase Nr. elevi Nr. clase Nr. elevi Nr. clase Nr. elevi Nr. clas e Nr. elevi Nr. clase Nr. elevi Zi Agricultură 4 76 4 84 4 95 4 99 4 96 4 92 4 100 Turism şi 1 22 1 21 1 21 1 18 0 0 3 80 3 81 alimentaţie Economic 4 87 4 72 2 39 1 17 1 16 0 0 0 0 Industrie alimentară 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Comerţ 1 19 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Seral Comerţ 0 0 2 60 1 30 1 30 1 32 1 34 0 Economic 0 0 1 25 1 30 3 89 2 61 2 68 2 68 Zi Industrie alimentară Turism şi alimentaţie Protecția mediului Industrie alimentară 4 101 4 111 4 113 3 88 2 67 2 64 2 69 1 21 2 50 1 29 1 29 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 26 1 34 1 35 3 89 1 22 2 52 3 69 3 65 2 47 1 25 Turism şi 0 0 0 0 0 0 1 16 1 17 5 119 5 132 alimentaţie Comerț 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Mecanic agricol 0 0 0 0 0 0 0 0 1 21 1 20 1 19 28
An scolar 2013-2014 2014-2015 2015-2016 2016-2017 2017-2018 2018-2019 2019-2020 POSTLICEAL Zi/ seral Protecţia 2 60 2 59 2 58 2 58 2 58 2 60 2 64 mediului Economic 1 29 1 30 2 60 2 58 2 59 1 30 0 0 Turism 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 30 1 28 Evolutia populatiei scolare numar de elevi/nivel de invatamant 29
30
Evolutia populatiei scolare numar de elevi total 31