- Anul LXv Ar~d, 29 - NOfffivrie 194~ Nr. 48 BSERCA S ~COALA REVSTA OFCALA A EPlSCOPE ARADULU - Redaetia,i AdmiD;.tra~ia A ARAD STR. EMNESCU 18 Redactor: Pr. larion V. F elea Pentru 1 an 300 Lei; 6 lard 160 Le; PAR E D U!v N E C A A B G N A MEN T E:. ~""""----""""""--""--""""---"""""""""""~""~ ubire ~i E,U atat cat darue,ti,i-ti iube~ti j ertf5 neamul in masura in care i te jertie,ti. r r Omului ii place sa ~i faca Dume mare, prin situatia ce-o are ~i pe care a ca~tigat-o. cum nu intereseaza. Ajuns pe aceasta culme prive~te in jos. e mandru ~i inchipuit, crezandu-se - prin noua sa situatie - des! var~it. ~i da. pe credit cat ii ~opte~te in ureche neomeneasca sa trufie. Se crede mu]t superior celorlalti din jurul sau. n realitate, aco,;;ast! credinta e 0 mare slabiciunc de care bogatul nu ~i da. seama, ~i care in fond zace intr'o mare saricie spirituali. Trufia aut a mi- _ cit tnca~cu cat Se cr~de ~lmare_~!ii.~vut c~atat apue mai mic ~i lipsit in fata luminei, a Adevarului.. n lumea aceasta pamantem ca, trufa~ul - bo~at - nu poa' e avea decat placed de scurta durata, cad placerile care vin del a avutii orich ar fi de mari sunt trecatoare. Bucuria ~i multumirea adevirata nu 0 poti avea decat numai atunci cand daruie~tit cand ~ti ca. ai fa.cut cuiva bine; cand din ce ai dai aceluia ce in momentul daruirii nu are ~i trae~te in lipsuri. n cazul acesta ai 0 mare bucurie; acum te poti socoti ca om avut. Prin da.ruire ai dreptul sa te bucuri ~i sa nadaj due~ti ca vei avea parte de 0 multumire ve~[}ica, pentruca aceasta multumire nu singur 0 ceri, ci 'ti-o daruesc a1tii care au fost flamanzi ~i iai saturat ~i au fast desbracati ~i i-ai imbracat. Casu 8cestora face mult pentru sufletele celor avuti. Glasullor catre Tatal Cer~$c este insu~ gla sul MantuitQr Jlui no~tru isus Hristos, care drept rasplat! pentru daruirea lor spune: "Veniti binecuvantatii Tatalui meu de mo~teniti imparatia,... caci am fost f!amand ~i mi ati dat de mancat, am fost gal ~i m'ati imbracat j am fost bolnav ~i atl vedlt sa ma. vedeti H... - Se vor scuza cei cu inima fmp'etrita spuoand ca nu L au vizut fla.mand, gol,i boioav niciodata. Mantuitorul ti lamurefte: "Adevar graese voua, lotru cat ati faeut unuia dmtr'ace~ti frati ai mei. prea mici, mle mi-ati fa Qut 411 (Matei 20, 34-4U). -. lata ce interventie s' ar putea face pentru tine, eel ce crezi ca e~ti avut (bogat). lata ca te ai putea face parta~ unor bucurii!li multumiri care intrec mult placerile de pe pamint, care - prin firea lor - sunt de scurta durau. ti place sa te areti bine imbracat, sa umbli - pierzand vremea - fara rost, dandu ti nume de om cu treburi. Toate acestea nu sunt de cat aparente. Bogat in fond nu poti fi decat numai atunci cand dai din ce ai, acelora care n'au. Nu'. mai in cazul acesta poti fi treeut in fata Tatalui!li Dreptului ;udecator ca om cinstit ~i vrednic de rispiatii. Astfel vei. fi parta~ unei multumiri ve~nice ~i nu placerilor momentane cu care tti place sa. te areti in lumea pamanteasca...astazi mal Ulutt ca oricand se gasesc multi frati lipsiti de pame ~i goi de haine. arna ii gase~te pe multi fad. inealtaminte!li caldura in casa. Sunt atatia copii r.ima~i fara. parinti ~i atatia batrani rama~i fara sprijinul odraslelor lor. Cei mai multi lucreazii ~i se jertfesc pentru 0 avutie care trece peste proprietatea lor ~i care tuturora ne place si spunem c'o avem: lara. A~a 0 fast tntotdeauna, cand patrimoniul eel mai sfant, lara, a fost amenintat, fiii cei mai buni s'au pus in sujba ~i implinirea idealului sunt, daruind t--t ce au avut ~i putut, daci li s'a cerut chiar ~i viata. n saoul familiei lor s'au creiat prin ac~asta goluri, care cele mai multe s' ar putea acoperi, daca cei avuti ~i-ar deschide caseta ~i hambarele, nusiliti, ci de buna voie. Ar fi aceasta 0 jertf! asemenea acelora de care se invrednicesc vitejii no~tri o~ta~i de pe front. Biserica ne aminte~te cea dinu.i despre a A ceasta jertfa pe care dac! 0 implinim vom fi pja> cuti in fata lui Dumnezeu ~i a Neamului. "Ajuta ti fratele 4ll este 0 porunca de morala, pe cue o tmplinesc sufletele nobile,i bogate tn fapte
----------< -~. ~.--------_. --,,--- -- ----~.-----------------------.,..,.2"11.&"1,..._ Pag. JYO BSERCA $1 SCOAlA Nr. 48 29 Noemvrle 1942 bune. lata. dne e bagat: eel ce sivar$e~te astfel de fapte Sirae nu poate ramane acela care e d,unic eu astfel de fapte. Da dovada apoi de credinta vie, caci: "Credinta fara fapte, rno.lrta. este U A~a dar ni se m,,-i cer ~i fapte bjne, de ca; e tr"fa~ul ramane 'strain, pentruca. structura sa suflde8sca. nu- impmge ~i lndeamna la savar ~;rea Jor. Pa..:atul a pus sta.'1an;rea pe intreaga sa fllnta. N'rueni nu poate spune ca. n'are ce da ~i ca t:: hf)slt de tot binde-. n vremur11e de astazi, tn multe 10-:U1'1 un gand ~i un sfat bun, imp.irta~it semenljjui ~i apro,ipelui no~tru, face D tit, atat pent1'u arel ee 11 prl(ne~te eat ~i pentru acela care il da. Cel ce se lasa orbit de trufie~, de itjbirea de sine, se lapar.ia. de ALintmtorul, pe care nu L inte.ege, t~i vlnde nedmul, in care nu crede ~i-~i cala onoarea, pe care 0 nesocote~te. Jertfele ~i diiruirile se fac numai din iubireo, din acea s.imanta din care a ie~it lurnea ~i toate cate sunt intr'ansa... [ube~te pe Ournnezeu ~i ~ proapele" e 0 porunca S fl.n ta, care implinita face lek',iitura d:ntre sufletul omenesc ~i Divlnitate. Sa. cautam sa implinim aceasta porunca dupa. lodem. nul Sf. f\p. Pave'. care spune: "Purtati cu drag sarcina unlll pentru altlll ~i a~3 veti implini legea lui Hl'istos". Neamlll nostru a trait eu ei prin aceasta. lege moraia, a iubirii ~i daruirii idealu rilor inalt... ti iube~ti neamul in masura in care i te da ruje~tj ~i lucrezi de buna VOle in slujba idealuri- 101' Jui. Te faei vrednic de ra.splata neal:9uui in masura in care 8ufietescul din tine invinge partea tare a materiei '$i te Jasa. sa. p.ji ~l tu 0 caramida. la zidul de siguranta. al nearnului tau. Cine trece peste pa.catul Jacomiei, se ridic! deasupra ~i intra in numarul adevara~ilo~ patrio~i ~i drept credincio~i. ntelepciune biblica : Gheorghe $erb. student.teolog. "Nu nadajdui in avutiile nedrepte, ca nimic nu-ti var folosi in' ziua judecatii", "l1una este avutia la eel ce este fara. de pa. cat, 'Si rea este sarac a in gura celui necredin- C10S. " "Cand e~ti sa tul, adljti aminte de foame; cand eeti bogat,aduti aminte de lipsa. ~i saracie, ca. de dimineata paoa seara, vremea adesea se. schimba.... "Nu.. i mu1t sa nu se gate ~l putin sa nu s'a... junga... / Muncd ~i rogaz Munea e adevarafa soarti'i a pamdnfeanului. Ea pune pielrele de hotar in is/orie, mai mult decci.f or ice intdmpiare. Rdzboaiele $i revolutiile, bine privile. nu sunt deeci.f accidente de muned: 0 intrerup ori 0 atd(d. Munea e viala, adeviiralul trai, de$i multi nu iau in seama un fenomen aldt de covar$iior_ E eon~ tinuarea aefului crector, al acelui "sa he" -dela ineepuful lumii..)i dupa cum nd1hl11 lui Dumnezeu se purla" se pllmba, se desfala p2 de-asupra apelor, a$a se cuvine ca $i spiritllf../jul din om sa se desfiiteze in lucru, adecd sa fa;:a opera de bberfafe,t bucul ie'" din sudoare $i consfrangere, Aceasta e eea dintdi condt/lune a muncii. o aitd ca Wale e zelul, care se opune nu aeelei lini$li mare/e ce rebuie sa insoteasea pe hecar, muncitor: Cl lenei. Sa' risipe ti impul e 0 erima ; in semneaza sa fe pierzi pe tme insult. Tof atdf de pa[!.ubifoare ca fji lenea e nestatornicia in lucru. N -statornicii nu numal cd fug de-o meserie oarecare dar 0 $i strica. Ca sa fie munea mat rodiloare, se eaula $i se slliluie$le de-a se invrasta eu ciipe de ragaz # petreeere. Da # oceosta; dar nu-i aci foata lama unei munci foiosiloare. Mai degraba-i in a lace 'Pe lie. care muncifor sa gusfe noblefea muncei, intelesul ei omenesc,t dumnezeesc. Atunci va fl cd$tigul mai mare, ednd eel ee mdnl1ie$te unealta. u va slmti in imparta$lre cu put ere a universala, cu Duhal creator, eu mintea invatafzlor, cu sufjetul poeliior, 01 eroilor # s/mlijor. FUnded omul nu e de prel prin eeea ee face, ci prin ceeaee e. A fi mare, ins~mneaza sd foci orice cu mdretie; mdrind lucrurile mici $i ridicdndu-te la inalfimea eelor mari.. Unui cre$tin trebue sa-i fie fof una aceea cd iucteoza intr'un birou, fabricii ori camp; limdea Dumnezeu e pretutindenea. Un muncitor c,e,fin e Un adorafor, era sd zic un saeerda', un preot. E 0 gre$alii sd desparti viata religioasd de Cfla easnied ori profesionald. Tof ceeace e omenesc, munczloresc,. e,t religlos. B.Jrr~9, privlnd de pe-o colina ni$te lanuri cu samdnaturi, scrie: n Ulle, covoare ljn~i, covoare de rugaeiuni. Rugacil1nile fiecarel familii: Pdinea noa~trd cea de foate zilele da ~e-o noud astdzi". Da. holda coapta ft grea de "od, roata ispr(witii fli numai bllnii de pus la car. cartea scoasd de sub tease fji plina de intelepciune, nu sunt altceva decdf fap/ura acfliut "ora d labora",,, Tatdl nofjtru". 01 crefjtinilor. Ceru' lui Dumnezeu nu i mal ap,.oape de Un altar decal de Un stog de grdu, de-q carte ori de~o.apd. Ceea Cl apropifl d. Dumnueu 11 imma. Sin~ r t-,!
i ~,. --------------------------------- Nr 48. 29 Noemvrie ly42 SERCA, SCOALA Pag 391 - go-ta s'ate care li se polrive~te e aceea a ta. SingUTa mancd care conlucra la mantuirea la $i slava lui Dumnezeu e munca pe cate-o laci. Dacd judqci a$a d. spre munca tat sii $ti cd e buna. Marire m:.mcei in care Dumnezeu e cu mine,i eu cu Ell Marire neinsemnalelor lucruri pe cari le fac sau ciirora md potrivesc $i cari ma conduc acolo unde trebue / Pr. Gh. Perva Paptele bune fapta buna este semnul ca traim in Hristos, fara de care nuputemaducenicioroada(.n 15,4-5. 16). Fa pt"! b-ma este suf etul credintei. H Caci precum trupul fara de suflet este ttl ort, a $a fili credinta fara de fapte, este moarta" (lac 2, 14-26). Ceice cred in Dumnezeu tre bue fie in fl"unte eu faptele bune (Tit 3, 8) $i bogati tn ele ( Tim. 6, ts), ca sa fie intru toate desav.ir$iti (l Tim 2,21; 3, 17). Faptele bune arata smceritatea eredintei (lac. 2, 14-17), dovada iubirii (n 14, 21; 15, 10) ei neprihana evlaviei (lac. 1,.:.7). Faptele bune sunt roajele Duhului (Gal. 5, 22), singllrele averi care ne insoiesc dincolo de moarte (Apoc. 14, 13). Ele nu VOT ramane fara de rasplat.'i (.Mt. 10, 40-2; 25, 31-40), pentl"uca. Dumnezeu nu e nedrept ca si uite lucrul ei 03teneaa dragostei (Evrei 6, 10). Fiecare va primi d:jpa fap',ele ui (Apoe. 2, 23). O(l)ul fira fapte bune este ca $i pomljl fara poame U\l1t. 3 10; 7, 19; n 151 5), sterp $i netrebnie. - Vreme.l de;ii pii.ma'\te~ti imbie ~i eel.jr mai Siraci oam:n;, - eu.hat mai mult b()gd tilor, -, Sarbatoarea sfantului Nicolae este a~ezata. tn pragul iernii ~i in apropierea Na~te1'ii Domnu lui. Prin ea, Biserica pun~ tn fata noastra 0 personalitate aleasa, un ierarh c1'e~tin tmpodobit cu nemuritoarele virtuti evanghelice, cu p:ldoa be su- flete$ti ca bunatatea, blandetea, credinta, darnicia. FlglJra sfantului Nicolae 0 vedem a$ezata pe toate iconostase le oisericii ortodoxe. Ce ne-a1' tnvata el astazi, dad\. s'ar desprihde priiejuri nenumarate imbogii.~irii morale prin fapte din 1coana? Ce a1' spune v1'emii noastre sfantul bune, p1."ilejuri de a eunoa~te ei sim\i leridrea ddruirii. Fa?ta buna. e da.l"uire ei sufletul nu are bu Nicolae?... Ar face $i a1' invata ceea,e a facut $i a invatat pe vremea sa, pe vremea luptelor pentru curie mai mare ~i placere mai inalta ca atu~ci credmta ~i viata cre$tina j ne-a1' vorbi desp1'e cand daru{>~te sau se darue:;;te. credinta dreapta. ei despre fapte!e bune. _., Credmta dreapla este Ol"todoxi a, credinta cre-. n privinta daruirei, spnt olmeni ca piatra: z,.;/ui, marturisirea dogmelo1'-bisericii ap~stolice dau numai Jovit i ; a 1 tli ca bureiele: clau numai stran$i, iar alti ca fagu1'ele: dau cu prisosinta ~i $i ecumenice. din toatci inima; dau cum da. pamintul, mai mult Faptele bune sunt dovezile harului divin $i decit prime$te, ~i ca Dumnezeu, care plo.1e peste roadele credintei creetine. Cum creete arborele din buni ~i rai, $i rasare soarele peste drerti ~i nedrepti (Mt. 5, 45). radacini ei fructele din pomi, a$a jzvorasc faptele bune din eredlota ei har. n faptele bune avem certificatul prin care se adevere~te ortodoxia, una dintre conditiile mantuirii. Niciuna dintre religii nu pune atata greucate pe valoart'a faptelor bune, cum pune cre$bnismul Dela incep... tul evangheliei, Mantuitorul adreseaza aseultatorilor $i ucenicilor sai aceste cuvinte de indemn la fapte bune:. - -.. A$a sa lumineze lumina voaslrii inainlea, oamenilor ca viizand ei FapteZe voastre ceze bune, sd mdreascii pe Tatal vostru cel dtn cerun" (Mat. 5, 16). Fapteie bune preamaresc pe Dumnezeu inaintea oamellllor. Cre~tinul se ase:amana cu lumina, care arde $i lumineaza. Menirea lui este sa inla. ture intunerecul dm jur ~i sa. fie pentru alti oa meni unealta binelui, fiinta in care sa se felie;te ~i ga. se prosla veasca. Dumnezeu; sa. fie 0 glorie a lui Dumnezeu, 0 binecuvantare, un exemplu de fante b Jne. - Cel ce lucreaza in cre$tinj fapteje bune este Dumnezeu (Filip 212-15). El a gatit faptele bune ca sa uwb'acn in eie (Ef. 2, 10) ~i tot El ne intare~te ~i desavar~e~te in tot cuvantul ei lucrul bun (11 Tes. l, 17; Evrei 13, 21). Prin urmare, Facerea de bine aduce nume bun, bucurie sarbatol"ijor, lumina, fer1cire (Fapte 20, 35) $i riisplata ve$nica (Mt. 5, 12). Cele mai irumoase maini (nu sunt cele parfumate, sau laeuite), sunt cele care daruesc, cele care lucreaza in numele Domnl11ui nostru lisus Hristos (Col. 3,12-17). lata ee ne-ar invata Sfantul Nicolae, daca. s'ar desprinde din icoana, acum tn pragul iernii. Ne-ar vtstievan.:'helia faptelor bune, evanghelia mllosteniei $i ddrniciei. Ne-ar -v~sti cu cuvantu $i cu exemplul vietii lul de indreptator al credintei, de chip al blandetei $i de invatator al infranarii, evanghelia faptelor induririi tl"upfeti $i suflete$ti. -.Fii mei, sii nu iabim numai' cu cuvantul, sau cu limb a, ci cu fapta $i cu adevdrul" ( n 3, 18) - "lar Dumnezeul piicii... sii ne inliireascii intru tot lucrul bun. ca sii Facem voia lu;, lucrand ce esle pliicut inamfea lut prm lisus Hristos, caruia Fie sla()u in vecii vecilor- (Evrei 13, lo-21).
Pag. 392 BSERCA ". SCOAL" l'lr, 48 29 'Noemvrie 1942 Note de jurnal Dumineci 14 Decemvrie. Timp foarte plaeut. e~im de J:mineatala itlstruc~ie fata manta. La Nicolaiev,,and bate vant:.d ciinspre mare, e cald de parca-i primdvata. Dupa.11;~Sc.i tie ducem la bisericd, la vtcernie. Ce cor minutlat, care cdnta ca la zile mar; de praznic / Oouro aceea~1 sete dupa sfanta slujbii, aceea# imbulzeala. Toata lumea aduee lumimdri. Din mana in mana sunt 't)uttate darutile creditlcio~ilor: ruble. lumdnciri ~ iar lumdnari, care curg tot timpul J; nu se mal termina spre mesele d;.. fata altarului.... Aseara am stat de vorba mal mult cu gazjele mele. 0 latd de liceu, cumnata de.a gazdei Elena vatlovtla Andreeva, spu"le ca nu tie nimfc din religie # nid semnul erucii. Dar nici nu e nevoie ca sa ~tit, sputle ea mai departe, liindea:.. nnoi tineretul nu avem Dumnezeu, nu avem lisus". Am inttebat 0 de odafd dacd tle ce e Ucraina i; da-ca title la ea. A of tat ~i n'a spus nimic. Atunc; i-am spus ca daca poporul ucraillean ar deveni din nou credin, dos " s'ar ruga lui Oumnezea, lu; lisus Hr;stos al caru; nllme se pronun/a de tineret in bat;ocura, se prea poate ca sa fie feridre. FUnded binele # fcticirea se coboara in inimile caldt, iar nu ingb,tate # indlferente. Stopdnirta sa~ taniea a inmdrmurit sufletele, care nu mai vibreaza li nu mai sunt capabile sa se Tidice spre eer... li vorbeam cu pujineie cuvinte ce le itiam li prin semnl', it ea a inteles. Apoi i am pomenit de povestiri[e ui Lermontcw, despre Turgbenieff Tolstoi, nuvelele lut Leonida Andreev... -.De unde ~titi va; toate astea?u. -am spus ca noi am citil oper.le marilor setilto,i rlli chiar din coala. - La noi in liceu, spune ea, nu se mai pomenea ca sd se mai,tie ceva, despre 0 alta tara. Se invata numai despre C. C. C. P ~i Marx, Lenin ~j Stalin. VOTbia leum cu scatba de to.lte astea, aratandu.mi un volum enorm, format mart, legat in ro~u ii cu bartie de proasta calitate, pe care scria:. N. Stalin, viata fi opera. M'am convins apoi de temeinicia cetor invdtate la cursuri, cand mi a spus ca noi Roma'ii suntem slavi ca it Bulgarii Ji Sarbli.... t. camera in care stau, pe Ba,aia Marskaia, am observat dela ineeput cateva cadre pe perete, dar nu m'am uitat mai amanuntit la et. Acum, cand se apropie plecarea noastra de.aid, parc'a~ vrea sa cunosc ee reprezinta aceste folografii, in care se observa 0 mut.ime de femei, c"re [ucreazd dea'l'alma cu barbatii la 0 canalizare. Femeile sunt rau imbraeate, barbatii la fel, tot; descu!ti. Apasa cu picio~ul pe opata, dau cu tarna:opul, iar pe dunga iantului, un f~l de muncitor cu baine mal bune ~i cisme, ~ine in mana 0 erav.j:f. Tmi spune g.lzda ca sunt Jotografii de aeum un an, dela T. botd ~i ca eel cu crava~a este bri gadirul, adiea supravcgh 'orul La intrebatea mea dacci,i temeile erau scoase la lu tu, Jpune ca # ea a fost. - Oar acasa cu copiii cine ramanea ' - Bdtrdnjj. Noi pana seara nu veniam. Oaed mldr. ziai 5 minutp, te manca inehisoatea ii ramantai fara POTtia de paine... Barbatul vorbe~te inciudat, spundnd ca viata era CCl de (aine, urn"oti cu mult mai grea decat aeumll ca e rasboi. Tot anul era muncd ii iar munca. jar ca fasplatci nu aveai decat cat ~a mananci. Sd,bcitor; nu erdu deeat dot/a zile pe' atl: anivtfsarea Tevclutiei, zn O.tomvrie ~i ziua constitu~iei -stalinjstp, in Decemvrie. Tot er im; spune ca erau foarte putine articole care se,,;ndeau pe piata $1 in mid pravdlii lasate!ibm. Pe strdzi din loc in loc erau cbio$cun rn loc de magnine, in care se vindea ata, erema, ace, apa miner jla, bricrge, curele. Aeeste singu.e artkole se puteau procura fata bon. Tot a$a erau instalate ; atelimfe de reparat incaltcimintea, in care nu putea-sd lucreze deeat un mundtor sau doi. i\.teliere mai man particulntt', nu erau..numai ate1ierece de tamp;orie, lacatuj'rie, pe care le-am vazut in piaro, erau mai spatioase. Pe restaurante scria: Gastronomia, dar tot cu carteie se p:ttea prim; ceva mancare. Cu gazda mea votbim despre munci. ' el spune ca-; satul pana'n gat, n adevar, peste tot aid oameni; cand aud de muncd, se inspaimanta. Mi-aduc aminte de satele prin care ',eceam noi in mars. Ma; peste tot observam ca zilnic stateau oamen; degeaba pela portio Parc'ar fi fost Ouminecd in fiecare zi. N'(weau oamenii ee munci, n'avta" cai, pdmdntul nu i se impdrtise inca, dar cdt era campul de mare, ar fi, putut ca sa.~i gdseas;a de lueru, adunand mdcar co~eni, buruieni care erau destule, penttu foe fa jama, /iindca lemne nu sun! pe ai-:j. Odata am intrebat pe unul cd n'are de lueru nimica '1 Stdttam de vreo trei zile fn sat $i pe nimeni nu vedeam la luetu. Omul mi a Tdspuns oarecum satisfdcut: - Nema colhoz, nema robota"! - lata 0 justificare nenomcita a tranddviei. A~a se intiimpla cu multimile idio#te de un reglm timnie, care omoara oriee inifiativa in ins. Oupa o munca fortata de ani dezile, norodul eliberat din aeea5ta neomenoasa stare, simt' 0 adevarata placere sa ~da. fdta sd se gdtldeasca la ziua de mdine. lata ct a facut sta~ patlirea sovieticd din om, creatura cea mai minunatd de pe pamant. on Mara Oespre ce sa "" predicam? n Dumineca 27*& dupa Rusalii t la 6 Decemvrie 1942, sa vorbim despre virtutile cre1?tinului. Un invatat a SpUB ca nu poti sa fii om deplin, daca nu e~ti cre~tin (S. Mehedinti). Vorba aceasta cuminte se intelege mai u~or daca. ne gandim la chipu unui cre$tin adevarat, la tnf.iti~3rt'a lui de om nou $i osla~, imbriical in armele lui Dl1mnezeu, a~a dupa cum ni-l prezinta sf. a p. Pavel Sn 8crlsoarea cure Efese ni (6 1 10-11).
.pi-. mmt' p: n!! D ZX_ - erea, c Nr. 48. 29 NOt"mvt'le 1942 BlSERCA $1 SCOALA Pag. 393 Cel dinta.i semn, cea dintai arma a cre~ti. nului este adevcirul. Cre~tinul spune: totdeauna adevaru), adevarul ui Dumnezeu (Rom. " 2); Ef. 4, 24; 5, 9), adevarlll Evangheliei (Gal. 2, 5; Col. 1, 5). adevarul lui Hristos (n 1, l7, Cor. 11, 10), adevarul viu ~i mant.itor. Cuvant de minciuna nu iese nicioda to) din gtlra cre~tinuluj. El ~tie ca cine minte!,lte nu mai t'ste om de caracler, nu mai este om de omenie, nu mai este om cre~tin. Adevarul Evangheliei t'sie braul cu care se incinge cre~tinul dela botez ~i pana la" moarte. Dreptatea este- a doua arma a cre~tinuluj. n puterea d se mbraca el ca ~i tntr'o haina de otel, ca nt1"o cama~e de zale. Kstfel imbracat, duhurile rautatij nu vor reu~i sa raneasca ~i si E.coata dd lupta vietii. Pacea este alta arm! in maoa creetinului. Creetinul este un om pa!jnic. Picioarele 1ui umbj! totde~une pe calea pacii. Razb()iul este armi pi. gana; pacea este arm a. de lupta. cre~ na, arma care va birui pe toti razboinicii. Credinta este pavaza, scutul in care se oprese ei se frang sagetile vicleanului: ispitele, tndoelile $i amagirlle lumii. Mdntuirea este scopul luptei, scaparea cu viat~ curata, totolr < de pe front acasa, la TaUJ, biruitor ~i mu1tumitor. _. Cuvdntullui Dumnezeu,- s.a.hiaduhului Sfant, Evanghelia ~i toat! Sc'iptura Bisericii, - di in maoa creetinului armele nva taturii ~i ale lotelepciunii sfinte prin care se birue~te puterea int,nerecul1.li. Toate aceste arme ei celelalte virtuti cre~tine se ncununea za cu puterea rugaciunzi care intare ~te in lupta sufletul osarduitor }i trupul nepu tiocios (Mt. 26, 41). Acestea sunt armde lui Dumnezeu, virtutile care fmpodobesc fata ~i flinta crc$tinului. ncins cu braul adevarului, imbracat cu pa. to~a dreptatii, g.lta oricand pent'u vestirea evan gheliei pacii, prcgatit eu sc:jtul credintei, eu coi. ful mantuirii ~i cu sabia Duhului care este eu vantul lli Dumnezeu ~i cu toati rabdarea ~i ru gaciunea, el ]upta ~i birue~te. Cre$finul are insuftetirea proorocilor, ravna apostolilor, speranta sfloti1or, barbatia martirilor, dragostt'a ei mintea )l1i Hristos ( Cor. 2, 16). Toata. viata lui este inch :,oata lui Dumne~eu ~i toate simturile ~i madularele ui slujese Domauui ~i Duhlllli Sfaot. Ochii lui prlvese numai spre locllri ~i lucruri curate $i luminate (Mt. 6, 2,,); urechile ui asculta. numai adevan (n 18, 37); gura ]ui se roaga. ~i canta.. miririle lui Dumnt' zeu (Rom. 15, 6), lim Sa ]ui este infranata ~i tngradlt.i, ca sa nu Sr.iiasca defertaciuni fii min. duni (he. 3, 1-11; Petru 3,.12); fa ta lui e in toars! spre Dumnezeu (l Petru 3, 12) ; miotes lui sluie~te lui Dumnezeu (Rom. 7, 25); iuima lui este curati (Mt, 5. 8; Tim. 1, 5); mainile lui mun cesc ( Tes. 3, 10-12) ~i se feresc de smintele (Mc. 9, 43: Tim. 2, 8), picioare]e ni umb)! in ciile Domnului (Ron. 10, 15). Tot trllpul ~i to treg duhul cre!,ltinului este 0 biserica in care se preama.re~te Dumnezeu (1 Cor. 6, 20). lataomul, omul intreg, omul deplin, cre$tinul. Viata cre~tinilor este 0 viata de pace, iubire, ~i armonie social!, a~a ca intre cort> ~i membrele lui (vezi Cor. 12, 12-27), e viata de sitnplitate ei sinceritate evanghelica. Fji cre~tin bun ~i nu vei regreta nicipdata... Mute vei regreta tn via ta, dar vei regreta sigur '~i vei plange mult dad. nu esti uncre!,ltin bun... Luptii-t~ ca un bun osla$ al lui Hristos (1 Tim. 2, 3-5) $i vei primi cununa birui~tei (Col. 2, 18; Apoc. 2, 10). - "eel ce birize!jie se va imbriica in haine albe, - zice Domnul - $i nll voiu $terge namele [ui din cartea vietii fi votu marturisi numele lui inainiea Parintelui meu!ji inainiea inger izor lui" (Apoc. 3, 5). Carti Si reviste Lucian.,Emandi: Pescarii de naluci. Versuri. Diecezana Arad, 1942. 1otr'o vadita. seceta de inspiratie ~i creatie poetica, d) Lucian Emandi, bunul colaborator al revistei Biserica ~i ~coala ~i stude~t al Academiei Teologice din Arad, a scos de sub tipar in zilele trecute un volumae de versuri. o cercetare a valorii 101" vor face, cu sigu. ranti, speciali~tii istoriei ei criticei litera re. Pentru noi este deajuns sa facem constatarea cl. dl L. Emaodi s'a impus destul de repede ~i din vreme ca poet ~i publicist de seam!. Ca poet s'a remarcat prin versul'ile publicate in.gandirea-, care i cea mai buna ~i mai autentic! re vista literara roman!, iar Col publicist s'a dis tins mai ales prin ultimtle articole publicate in Blserica ~ ~coala despre elite ~i intelectuali_ Alt! conshtare imbucuratoare mai putem face in legatura cu directia sanatoasa. pe care a tuat.o creatia tinarului nostru poet. D] Emandi a dat de filonul de aur al poeziei. Nu putem anti cipa cat va fi de bogat, dar... ziua buna se cunoa~te de dimineata. Versurlle Dsale ne p]imbll prin umea gandurilor curate, pnn g -adini de vraji ~i viziuni ferme~atoart', cu sim;:>litate de vel's $i gi[lga~ie de' sl,lflet care tqtdeauna plac ~i tncaat4,
Pal!. 3q4 BSERCA, SCOMA Nr. 48. 29 NOE"mVrle 194~ v Putem spune ca toate poeziile d lui Emandi sunt frumoasf', pentruca toate idealizeaza ganduri alese ~i sentimente nepr ha.nite, toate au duh cre~ tin ~i lamura. de suflt:! care tinde srre lumina.. Reproducem aci una, Post mor/em, care ne a placut in chip deosebit, pentru tabloul impresio nant ~i convorb'irea mlsterioasa. a sufietului cu SlOe ~i cu trupu in eimlti!", pe cruee, la mormant: rdralla s'a depus pes/e steriu, Ce-am fost e mort: eu, sufletul. sunt viu. Ma port deasupra g~opilor t6. cut, E searii,!rig. ~l!runz,le-au edzut. M'a~ez pe etlcea dela capul meu. Eu sunt eel VU, rar mortul sun! tot e:j. Pe drumuri tree ciopoare d.! fldedi; Tu dormi. addnc. - eu p,d'1g ell oehii lai. A inserat $i luna lumineazii, Sunt viu.. sunt mort fji mie mt stau de paza. S'aude un gla~ venind din lutul greu: "Te du de aici, aid e iocal meu: 1 e ciu, le d!1 odihna sa nu-mi strict'... - Md due pe veci ~i'n veci ramiin aid. Tot ca inspiratii admirabi reu~ite m:!i pu tern cita: Rugiiciunea, Pt scarii de naluci. Dorur i neimplmite, LJurerea, Gindul, SJbolul, Fill pier dlt, Chemare, ~. 2. Giclul intreg al poeziilor pare 0 creatie uni tara, 0 maniistire zidlta pr-in ;ertfa. ~i destinata nemuririi. Ca ~i in leg.:'ndi, poetul apare ca un lvlanole, zidito( de min.istire, "strana de lumina" intru slava oeamului ~i a L.li Dumnezeu. Frumos, nu 7... Cele 27 po~zii sunt insotite de 27 gravuri in lemn, da "orite talen ta tlllui artist lvlarctl Olinescu. i\stfel, eaetul de versuri al d-ui Emandii df'$i creatie de provincie, apare in conditlun, exemplare, atat ca fond adeyarat, cat ~i ca forma eleganui, artistica. Toate fdicitarile ~i urari}e noastre de bine.... Cantarile Slilltd Liturghii pe dou(i voci. Ed. Sfir;id Episcopii de Argef. 65 lei. 'f Este 0 ucrare asernanitoare eu cea fact:ta. ill Episco;~ia noastdi : 0 tiparire a ca.ntanlor Sf. Liturghii d,'pii ve hilt, mtlodii bjserice~ti, eu bine. cuvantarea P. S. S. Em.l;an Antal Lt. Episcop de Arge$, in alcatuirea cuccrnicilor diaconi 1. Trandaflr $i D. Gliganeanu. Cantare{ii.-biserice$ti $i inst!"uctorii de coruri $cola'e afa. in astfel de bro~\lri unelte de ajutor ~i de mare folos iu opera educa~iei $i mstruetiei religioase.... Prof.. nr. Zf!no. Munt{Jon N ohunea,i originea divina a aposto' atului Caransebe~, Lu41, pag. 33. Ca ~i ahe cuvinte bibjj()e sau bisericf'$ti, $i "apostolatul" este exproprlat din tntelesu] ]ui genuin. Din institutle - divin!, dt"la MantUltorul, a devenit 0 notillne care se lltaln ~te in tot felul de intelesuri profane. AStAZl se face apostolat,soci,)", "cultural", "POllti ~". "economic",,. a. m. d. l\ bi eiuda ta ~i eronata. este exproprlerea. cuvantului.,spiutualitate", Nu rareo'l se aude vorbin du-se prld absurd despre 0 "spiritu.. 1itate ma!"xist.1 ", Hspir1tuaLtate cornunista." ~i ehlai "splritua' litate ma terialista.". Parintele Z.!vluntE'an, recto'ul Academiei de Teologie din C"ransebe~, a 8~ris un etudiu intr-oductlv despre intelesul adt:'varat al cuvantu lui "apostol l ' ~i a dttivatelol' sale. Dupace la.mu Tf~te fllologia cuvantul.ji, se ocup! de origin< a divina a apostolatului cre~tin. de ajegerea apostolilor ~i de trlmiterea lor, de a$ezamantul divin 0.1 preoi1ei apostohce ~i de cont~nultatea ~ ei prin. eplscopl. Paralel cu sustinerea tezei ortodoxe, Sfi!ltia Sa com bate pa.rerlle protestante - care neaga. sfinten.ia apostolatului - ~i face afl'mdtiunea, care nu trebue uitat! n:cio cbp! de niciun preot, ca un euvant de aur:.. Cu apostoiatul std sau eade Biserica insa$r'.... Timpul Transilvaniei. Anul V, Nr. 116. Director lonc'z Fdipaf, A aparut ~i de astadata 1ntr'0 form! elegant! fji cu un cuprins b3gat ;;i ales, inchinat amin.tirii marelui nostru inventat~r Aurel Vlaicu, dela na~terea caruia s'au implmit la 6 Nov. c. 60 ani. iar dela moal'tea lui trag ca, intamplata la l~. Sept. 1913, ;.:::9 ani. ~emneaza articole P. S. S. Parintele Episcop i\ndrei ~i dmi Gen. S. Banciu, ing. R. Carpini~an,. FllipafJ, C. Rudneanu, P.. Puticiu, D$oara T. Bo dan, ~i a1tii.. Trebue sa. adwma.m flira. rezerve ideahsmul d lui 1. Fdipa$, care io vremuri grele ca cele de astazi, jertfe~te din greu energie ~i bani, ca sa scoata. 0 tribuna. culturala tn eonditii atat de laudabile ca TWlpul Transilvaniei. La Arad nu e nimeni ~i in cuprinsul tarii vor fi foarte putini astfel de oameni, care s.i-~i inchine toati truda unei opere de culturaliz.lre, atat de trebuitoart". Nu mai in ca pe tndoiala. ca. opera dlui Filipa~ se cuvine nu numai admira ca., dar mai ales sprijinita. /
- Nr 48. 29 'NoE'mvrie 1942 B1S R1CA $1 SCOAlA Pag, 395 nformatiuni Pir. prof. Dr. P. Dehel"anu a inceput Sambata seara ]a Palatul Cultural, seria med;ta tii10r re,gioase pe care Sfintia Sa le tine in Pos tul Craciunului pentru intelectualii arad.lni. n prma meditatle, dupace a facut 0 privire de ansamblu asupra poruncilor pe care' ni le da. viata ~i cre~tinismul, a vorbit despre desilvdr$ire, - despre sfintenie privita, din punet de vedere omenesc. Desa vir~irea, a spus Sfintia Sa, este un im bold firesc ~i 0 porunca universala. Toti oamenii o cauta in civilizatie ~i cultura. Toate religiile arata oamenilor un drum ~i un ideal a desavar ~lrii. Budha vede desavar~irea in Nrvana, in nimicirea totala a existentei, in neant; Confucius in imbunatatiri de ordin social ~i material; Grecii vet.:hl in cunoa~tere. Mantuitorul arata ca desavir~;rea consta in sfmtenia vietii, realizata prin iubire. Fiti desiiudrfiti, precum $i Tatill vostm esle desilvdr$it. Metoda noua pe care 0 aduce Mantuitorul pentru realizarea desa var~irii este iu birea_ n eomparatie eu Jegt'a talionului, care pedepsea greea1ele, cre~tinismlll ad..lce iertltea. Cre~tln 1 iarta pentru a tndrepta $i pentru a adu,~e astfella de savir$ire, la sfmtenje. Omul desav.ir~lt e omul, nou, omul renascut. Exem,.>le: femeia pacatoasa, vame~ij, apostolii, sfldtii. M,jloacele pe care Mantuitorul le intrebuinteaza pentru a invata calea spre desavar~ire sunt dintre cele mai simple: parabola $i elementu dominant in para bole, iubirea. - El nu se adreseaza nici carturarllor, nici sofj~tilor, nici bogati1or, ci cauta, mangae ~l ferice~te femeia, copllul $i selavult tot ce era maidesconsld... rat in societatea antica. El nu se adrese-aza., njci ratiudli, Cl senti mentullli. nvatamantul Lui ml~ca. resjrturlle a danci ale lnimu, emotiolltaza. ~i prin aceasta cueere~te. f S'a facut comparatie intre Socrate ~i isus, tn privinta eallor de urmat pentru a ajllnge la desa,var~lre. Oar, "daca. invatatura ~ m' toda ui Soerate sunt ale unui intelept, tnv.il.itura $i metod;. lui )isus sunt ale unui )umnezeu". Nevoia unui om nou eau mai slmtlt o ~i gandltotl dn lumt"a moderna: Nletzsehe, Carrel ~i marii pedagogi Frobel, Comenius, Herbart, Pestaloui, ~, a. Cel mal mare!ill mai bun dldtre el' PeetaloZl a fost,i eel mal bun ucenie al MantuitoruJui. De ac se vede ca cre~ :inismul e eel mai mare tezaur de prmcipii educative ~i ca metoda intrebuintati de lieus este cea mai buna. Ceea ce mal Jnseamni cl reliiia cre~tini nu este epuizata sau pe sfar~ite. Ea a mai fost in catacombe, - $[ poate va mai f. - de' unde a ie~it ~i a cucerit lume-a, deoarece este adevar ~i adevarul e ve$nic. Cre$tiDlsmul da omului ch tpul a devarat al desavilqil'li, n'j 0 sim~)la iluzie sau masc.i in$ejatoare. Am sch,tat fjute pe scurt med:tat;a Parintelui Deh(>lean:J. Oar ea a avut un cnprins foarte - 'bogat, documentat, extrem de interesant $i instruetlv, a~a ineat publcu care a ascultat-o a ~teapta cu nera bjare pe urm.itoarea. ntre part,cip,nti au fost P. S. S. Parintf'le Epis,:op Andrel, dl Dr. C. Radu pre$~dintele F. O. R.-ului Eparhlal, PP. CC. Dr. N. Popoviciu rector-u Academlei Teologice, ConsJlierii eparhlali, num.iro~i intelectuali, ~~tudenti ~i e1evi.. P. S. S. Mitropolitul Visarion Puiu a fost ata~..t pe Jaflga collwnda.mentul de capf:'tenie al Annatel, cu ml:,llunea orgdlllzirij hi ericilor ~i jndrumaru spirltuaje a po,k,latl ] dll. Transnlstrla, in 10cul P. C. S. Arhimandntui..ll 1. Scriban, a ca~ rui mislune incett'a za. L P. S. S. l\l!tropolitu Visarion P:.l u sta sub ordlllele dlrecte ale comand~ntului Armatei ~i ale 1. P. Sfmtit-i Sale Patrlarhului NlCOdtD. La Dubasari in Transnistria s'a tnflintat recent un SemlDar t~olog c. Ulreetor al SemlnarulUl a 1'08t numlt Par. ec. D. CrJstescu dda bl Serlca.,Sf. V!nen ll,rasca" dm Bucure~b. 1\oul acesta S~mioal'ul func~ oneaza. cu duua.,lase. E prjmul Semmar teolog,c in Transnistria; poarta nume1e "M tropohtul Petru Movlla". Lamurire. Un frate preot ne face intrebarea daca. un cop!/. se poale imbiserici inainte de a Fi bolezat? Ra.spundem: nu, dd urmatoarele motive: U$a de intrare in Biserica. este taina suntului botez. Nu poti imbiserici pe cine nu at botezat. Slujbele sfmte se administreaza de catre preoti numai crestlllilor, adeca bott!zatllor. Aceasta eregula generala, dogma. n lamurinle ee se dau in Molitfelnic la "Rugaciunea ce se ceteste dupa patruzeci de zile muerii ce a ni~cut" se spune limpede ca pruncul se aduce la Blseri~a. de catre mama ui,.. curatiti!li spalata, de fata. fund ~i na$ul eel ce i-a botezat." Aceasta e dlspozjtla ilturgica: numai copiii boceza~i se imblsel'lce~c. Canoanele de asemenea dispun ca botezul copiilor sa nu fu~ amanat, mai mult de cateva zlle, nu cumva coplul sa moara nehotezat. Cei vldovati in ashd de cazurj i~i lau 0 mare ~i grea rasp... njere inallllea lui 1)umnezeu. A~adar c clar ~i. logic: paganii chiar copii flind nu se imbjseru~esc inainle de botez. Acea. eta e regula dogmatica, ilturgica. ~i canonica a Biserieii. Cine se impott'l ve~te acestei rego.lli nu mai poate vorbi $1 lucra in numele Disercii.
--- --"---~-._._---------------------_... _- Pag. 396 81$ERC,. $1 seoala Nt'. 4~... 9 NOE'mvrie Y4~ "Credinta care mantue~te. Sub acest Mlu 1e N. Bdtz;aria a publicaf ill.glaml MOl:.hlloc" un articol in care istorise~te cum doi soldati, unu! roman ~i alt 1 rus, s'au trezit grav riniti iutr'un spital. R manul, simtioju-se rau, a ce ut sa fie spovedit ~i,mpartasit, d ;riota care i s'a mpllolt. Dupa sfanta slujba, mtarit ~i mangaiat, crt'~ti nul ~i a s:::os din san 0 iconita pe care a sarurat o Cl.l sm re'1ie. La t"ate accstea, u~ul cres~ut de catre boh:evici in otra va necredmtei, a r; mas Dt dumer t ~j inga durat. Ca sa se lamureas~a a intrebat p~ ostd~ul nosru: de (e s'a lpovedit ~i cuminecat ~ din ce pricina a luptat mpotllv.1 ru~dor. La prima intreb 1re Fomaoul a raspuns:.m'am spovedit ~i m'clm impalta~ t, ca sa gii~ sese iertlre in.. intea lui Dumflezeu ~i pentru ca, daca ar fi sa mar, sa mor \.a un bun cre~tia. Lt intreb trea a doua i-a nispuns: "Am luptat impotriva voastra, ca si apar sfanta Jege cre~tioa ~i peotru drtptatea fomaneas.:a. - Si ce este pentru d-ta dreptatea romaneasca 1 -a mai intrebat sold.. tul bc1,evic. - BPentru mine, drtptatea fomanea~~a tste familia mea, ralint i, fratii md, surorile mde, casuta mea ~i og lrul meu. ~i mat f'ste T da mea in {runte cu Maria Sa R, g le. lata la ee ma gandesc acum dnd Dum ntzeu roa poate ch ma la El Oar tu pentru ce allup- tat ~l la dne Sau la ce te gande~ti acum?- ntrebarea l a pus pe sol Jarul bohevic in grea incurcatura. Pana la urma, intr'o sf.:>rtare de siocentate raspunse:.nu ~till pentru ce am uptat si n'am la cine sau la ce sa ma gandesc. Paintii mei lu avut 0 credin;a,i in Sit a fost 0 biserica la care mergeau sa se inchine. Dar drmuitorh no,tri au daramat blllerica ~i ne au creseut Ura credldta Fira crcdmta in Dumnezeu ~ fara familie.. Eu nu ~tiu pentru ce am trait. precum nu ~tiu pentru Cc mor. - Oar, adaugi el, n' di putea sa-mi dai,i mie iconita sa 0 Sirut ~i o'ai putea spune preotului sa mi spovedeas:a. " sa ma impalti,easci ~i pe mine? Poate ca ~i eu gasesc iertare inaintea lui Dumnezeu. Dormta soldatului bol,evic a fost indeplinit.i. n noaptea urmatoare a murlt. dar a murit impacat cl, fie ~i in ul imile dipe, s'a impalt.i~it de credlota care mantuie,te. La Chi!Jineu-Cri, 8'a tinut fn ziua de 24 Noem. a. c. dupa. of Cer ea sf. Liturghii!$i impart.i!$irea tuturor preotilor din protopopiat, intr'o atmosfera de calda fratietate tntru Hrlstos Domnul conferinta catehetca de toamna. prez1data de P. C. Sa Parintele Protopop Petru Mar~ieu. Lectiunea practical p'edata.--de insu~i P. C. Sa Parintele Protopop, a fost model pentru cei prezenti. prin bun a ei rell~ita. La critica nreda'ii au luat cuvantul CC.LL.: 1\. Tocaci V ar~clnd, A. Papp Socodor, Ch. Paiu$anu-:;l!clau,i atli. U l'mead apol clvantul pl;.1. de ale se sfaturi pal'inte~tj, adresat de P. C. Sa Par. Prot. P. Mar!$iell, catre preot1i din tract, ruga.ndu.j sa. fie ~i pe ma departe ace'ia~i cred,nclo!;ii o~tenitori in ogorul Domnuiui, sp'e bmele sf. Blse'lCi ~i al nt;amului. C. Sa Par. N. Liflovaou din Granice'i des. v11ta intr'o forma depim arg.lmentata ~i dnpa. un plan bine'ntocmlt tema C01fermtei Cll subu~ctul dat, in juru cal'eia se aprmd djscutli interesante, la care Jail parte apro:.pe totl P. C. Preoti. Dura ce s'au desbatut ~l alte chestiuni importante. in legatura eu bunul me's al pastoratiei in aceste vremurl de grea incercare pent'u nea mul nostru, conferinta i a sfar~it. Pr. Ch. Pa.ju~anu - Multumiri. Sfanta Episcople a Arge~uui a trimls gratuit parohlei Tlsa peste 150 d,ferite bro;lllri pt>ntru popor. l\1ultl.1mes.;,: respectuos Prea Sf. ::-;ale Par. Episcop Emdlan pentru da'ul care pentru a doua ora -a aruat fa~a de mine ~i enoria~ii mei. ath aiei n T1S! d.t ~i n fosta mea parohle Laz.!ntr.J multi ani Stapane. Cineva, far! sa-~i spuna numele, a diruit 3. biserici din Tlsa, un frumos sf. potir din alpaca argintat in valoarea de 4500 ei. Din num...le de botez gl'avat pe sf. potir credem ca i daruit ele dol tineri, necasatoriti. Dumnfzeu sa le deif' mult none ~i fericire. Pr. S. Tautan. Parohia ort. rom. din ca'tierul,,1. C. Duca" din Arad, aduee mul~umirle sale familiei dlui Grigorie Alecsandru, enorfa~ul ex. pent'u ur-m! toarele donat!ulli fac~lte sf. noastre b.i.serid ~ -- Doua sfe~njce mari, un htier, una cand'!ja argintata. una icoana mare. un eovo', dou! acoperltoare pentru sf.!vasa ~i alte abjecte-. Dumnezeu sa-i binecuvinteze li sa le daruiasca toate ce nad<ijduesc. Pr. A. Calinescu. Nr. 5221-1942. Comunicat n conformitate cu dispozitiunile Consiliului de lvlllli~tri Nr. 115.920-1942, urmeaza. sa se exe cute tn conditiunile ce]e mai bllne receosilm.intul invalizilor, orfanilor $i vaduvelor de rasboiu. flxat pe ztlele de t:!, 2Y!$i 30 Noemvrie 1942. Executarea rect"nsamantului la fata locu]ui cade in sarcina domni or di'ecto'i ~colari lli tnvata tori, iar in!ipsa acesiora C. Preoti se VOT ingriji de ducerea la indepli~ire a ocesiui obligament patriotic. C. Preoti nurniti recenzori O. V. vo' primi la timp instruc,tiunile necesare din partea organelor administrative,fiind prin prezentul circular inv.tati sa. depuna tot efortu pentru duce'ea la indepjin re cu cea mai mare punctualitate ~i exactitat. lucrarile acestui recensamant, opera de tnat interes al rarli.. Arad, la 24 l'ioemvrie 194~. t Andrei, Prof. Caiu6 1Jri~7J., Episcop. Diece2:ana Arad. consilier ref. eparhia1. r t :. -,! i