P7_TA(2009)0075 Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată * Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 24 noiembrie 2009 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului de modificare a anumitor dispoziții ale Directivei 2006/112/CE din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (10893/2009 C7-0002/2009 2007/0238(CNS)) (Procedura de consultare consultare revizuită) Parlamentul European, având în vedere propunerea Consiliului (10893/2009), având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2007)0677), având în vedere poziția sa din 8 iulie 2008 1, având în vedere articolul 93 din Tratatul CE, în temeiul căruia a fost consultat din nou de către Consiliu (C7-0002/2009), având în vedere articolul 55 și articolul 59 alineatul (3) din Regulamentul său de procedură, având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A7-0055/2009), 1. aprobă propunerea Consiliului astfel cum a fost modificată; 2. invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 250 alineatul (2) din Tratatul CE; 3. invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta; 4. solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea sa sau să o înlocuiască cu un alt text; 5. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului. 1 Considerentul 8 1 Texte adoptate, P6_TA(2008)0319.
(8) În contextul aderării lor, Bulgaria și România au fost autorizate să acorde o scutire de la plata TVA întreprinderilor mici și să continue să aplice o scutire de la plata TVA transportului internațional de persoane. Din motive de claritate și de coerență, aceste derogări ar trebui integrate în directivă. (8) În contextul aderării lor, Bulgaria și România au fost autorizate să acorde o scutire de la plata TVA întreprinderilor mici și să continue să aplice o scutire de la plata TVA transportului internațional de persoane. Din motive de claritate și de coerență, aceste derogări ar trebui integrate în directivă. Legalitatea și necesitatea derogărilor respective ar trebui examinate cel puțin o dată la doi ani. 2 Considerentul 9 (9) În ceea ce privește dreptul de deducere, regula de bază este că acesta nu apare decât în măsura în care bunurile și serviciile sunt utilizate de către persoana impozabilă în scopul activității sale profesionale. Această regulă ar trebui clarificată și consolidată în ceea ce privește furnizarea de bunuri imobile și cheltuielile aferente pentru a asigura faptul că persoanele impozabile sunt tratate în mod identic în situația în care anumite bunuri imobile nu sunt utilizate exclusiv în scopuri care au legătură cu activitatea profesională desfășurată de acestea, deși sunt alocate acestei activități. (9) În ceea ce privește dreptul de deducere, regula de bază este că acesta nu apare decât în măsura în care bunurile și serviciile sunt utilizate de către persoana impozabilă în vederea realizării operațiunilor acesteia care dau dreptul de deducere. Regula respectivă ar trebui clarificată și consolidată în ceea ce privește furnizarea de bunuri imobile pentru a asigura faptul că persoanele impozabile sunt tratate în mod identic în situația în care anumite bunuri imobile nu sunt utilizate exclusiv în scopuri care au legătură cu activitatea profesională desfășurată de acestea, deși sunt alocate acestei activități. Prin urmare, exercitarea inițială a dreptului de deducere ar trebui să se limiteze la utilizările având drept rezultat operațiuni care dau dreptul de deducere în momentul în care taxa devine exigibilă. 3 Considerentul 10 (10) Deși bunurile imobile și cheltuielile aferente reprezintă cazurile cele mai semnificative în care se impun clarificarea și consolidarea regulii, având în vedere, pe (10) Dat fiind faptul că bunurile imobile și cheltuielile aferente reprezintă cazurile cele mai semnificative în care se impun clarificarea și consolidarea regulii, având
de o parte, valoarea și durata de viață economică a acestor bunuri și, pe de altă parte, faptul că utilizarea mixtă a acestui tip de bunuri este o practică curentă, este totuși adecvat ca, în conformitate cu principiul subsidiarității, statele membre să fie autorizate să aplice aceeași regulă bunurilor mobile care au un caracter durabil și fac parte din patrimoniul întreprinderii. în vedere, pe de o parte, valoarea și durata de viață economică a acestor bunuri și, pe de altă parte, faptul că utilizarea mixtă a acestui tip de bunuri este o practică curentă, dreptul de deducere inițial ar trebui aplicat bunurilor imobile furnizate persoanei impozabile și serviciilor importante aferente acestora, care pot fi asimilate, în virtutea valorii lor economice, achiziționării de bunuri imobile. În schimb, reparațiile sau îmbunătățirile minore cu o importanță economică limitată ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare a acestei reguli. 4 Considerentul 11 (11) În vederea asigurării unui sistem de deducere echitabil pentru persoanele impozabile în contextul noilor norme, ar trebui să se prevadă un sistem de regularizare, conform celorlalte norme privind regularizarea deducerilor, care să țină seama de modificările cu privire la utilizarea în scopuri profesionale și nonprofesionale a bunurilor în cauză. (11) În vederea asigurării unui sistem de deducere echitabil pentru persoanele impozabile în contextul noilor norme, ar trebui să se prevadă un sistem de regularizare, conform normelor privind regularizarea deducerilor, care să țină seama de modificările cu privire la utilizarea în scopuri profesionale și nonprofesionale a bunurilor în cauză pe parcursul unei perioade care corespunde perioadei de regularizare existente pentru bunurile imobile achiziționate ca bunuri de capital. 5 Articolul 1 punctul 12 Directiva 2006/112/CE Articolul 168a alineatul 1 (1) În cazul unui bun imobil care face parte din patrimoniul întreprinderii unei persoane impozabile și care este folosit de către persoana impozabilă atât în scopuri profesionale, cât și pentru folosința sa (1) În cazul unui bun imobil care face parte din patrimoniul întreprinderii unei persoane impozabile și care este folosit de către persoana impozabilă atât în scopuri profesionale, cât și pentru folosința sa
personală sau cea a personalului său, sau mai general, în alte scopuri decât cele profesionale, TVA pe cheltuielile aferente respectivului bun imobil este deductibilă, în conformitate cu principiile prevăzute la articolele 167, 168, 169 și 173, numai în proporția care corespunde utilizării sale în scopuri profesionale de către persoana impozabilă. Prin derogare de la articolul 26, modificările în ceea ce privește gradul de utilizare a unui bun imobil menționate la primul paragraf sunt luate în considerare în conformitate cu principiile prevăzute la articolele 184-192, astfel cum sunt aplicate în statul membru respectiv. personală sau cea a personalului său, sau mai general, în alte scopuri decât cele profesionale, exercitarea inițială a dreptului de deducere, care apare în momentul în care taxa devine exigibilă, este limitată la proporția de utilizare profesională efectivă a bunurilor în cauză pentru operațiuni care dau dreptul de deducere. Prin derogare de la articolul 26, modificările în ceea ce privește gradul de utilizare a unui bun imobil menționat la primul paragraf sunt luate în considerare în conformitate cu condițiile prevăzute la articolele 187, 188, 190 și 192, în scopul rectificării exercitării inițiale a dreptului de deducere. Modificările menționate la al doilea paragraf se iau în considerare pe parcursul perioadei stabilite de statele membre în temeiul articolului 187 alineatul (1) pentru bunurile imobile achiziționate ca bunuri de capital. 6 Articolul 1 punctul 12 Directiva 2006/112/CE Articolul 168a alineatul 2 (2) Statele membre pot, de asemenea, aplica alineatul (1) în ceea ce privește TVA-ul pe cheltuielile aferente altor bunuri care fac parte din activele întreprinderii, pe care le vor preciza. eliminat 7 Articolul 1a (nou) Articolul 1a
Evaluare Comisia evaluează măsura în care ar fi oportună autorizarea statelor membre să aplice articolul 168a alineatul (1) din Directiva 2006/112/CE și normele generale privind regularizarea, în temeiul articolelor 184-192 din directiva respectivă, bunurilor mobile care au un caracter durabil și fac parte din patrimoniul întreprinderii. Orice propunere legislativă în acest sens are drept obiectiv armonizarea normelor aplicabile, astfel încât să se elimine, pe cât posibil, factorii care pot denatura concurența, în vederea garantării bunei funcționări a pieței interne. O astfel de propunere legislativă este însoțită de o evaluare independentă a impactului, ținând seama de aspectele negative și pozitive.