Microsoft Word - Pg Antet Coface.doc

Transcriere

1 STUDIU PRIVIND SITUATIA FALIMENTELOR DIN ROMANIA PENTRU ANUL 2007 Preambul In Dictionarul Academiei gasim un cuvant inrudit insolventei: insolvabilitate = Situatia in care se afla un debitor ale carui bunuri sunt de o valoare mai mica decat totalitatea obligatiilor care ar urma sa fie satisfacute cu acele bunuri. Legea insolventei, mult dezbatuta si aparuta intr-un final pentru a ne aduce din punct de vedere legislativ la cadrul european, incepe sa isi faca simtita prezenta atat in practica instantelor, cat si in randul creditorilor. Astfel, creditorii incep sa beneficieze de avantajele acestei legi: timpul redus in care sunt judecate cauzele, cresterea rolului creditorilor in procesul de lichidare sau reorganizare, per ansamblu protejarea intereselor lor mult mai bine. Judecatorul sindic nu mai are atributii in ceea ce priveste desfiintarea din oficiu a masurilor administratorului judiciar sau de autentificare a actelor incheiate de lichidator, acest rol fiind in momentul de fata alocat Adunarii Creditorilor. Se realizeaza astfel o degrevare a judecatorului de responsabilitatile ce ies din sfera contenciosului si a unei simple verificari a legalitatii procedurii, judecatorul sindic nemaiavand un rol activ cu privire la deciziile de ordin comercial, ci solutionand numai aspectele contradictorii dintre parti: practicienii in insolventa, debitorii, creditorii, actionarii sau tertii. Odata cu intrarea in vigoare a noii Legi a insolventei, procedurile de faliment s-au scurtat drastic, firmele insolvabile putand intra in faliment in 60 de zile prin procedura simplificata, caci insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori. Din pacate creditorii nu fac uz de aceasta lege atat cat ar trebui, iar instantele nu s- au adaptat inca la o reactie rapida a creditorilor in cazul intarzierii platilor. La 30 de zile de intarziere la plata facturilor, creditorul poate actiona mult mai rapid si cu mai multe sanse de reusita in a-si recupera prejudiciul, intrucat il opreste pe debitor sa cumpere marfuri ale caror facturi la randul lor nu vor fi achitate. Legea clarifica deopotriva conceptul de reorganizare, reorganizarea judiciara fiind procedura ce se aplica debitorului, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Planul de reorganizare poate sa prevada impreuna sau separat: a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social c) restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului. Reorganizarea judiciara poate fi aplicata daca debitorul nu contesta ca ar fi in stare de insolvenţa, isi exprima intentia de a-si reorganiza activitatea si nu a mai fi beneficiat de reorganizare in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii. Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului si va cuprinde masuri concordante cu ordinea publica, inclusiv in 1

2 ceea ce priveste modalitatea de selectie, desemnare si inlocuire a administratorilor şi a directorilor. Propunerea pentru un plan de reorganizare va putea fi facuta, in limita unor conditii, de catre: debitor, administratorul judiciar ori creditori (unul sau mai multi) detinand cel putin 20% din valoarea totala a creantelor. Pe parcursul reorganizarii, debitorul va fi condus de administratorul special, sub supravegherea administratorului judiciar si daca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori pot solicita oricand judecatorului-sindic sa aprobe intrarea in faliment. In acest fel creditorii sunt cei care detin controlul si asupra reorganizarii. Va mai trece ceva timp pana cand reorganizarea judiciara va incepe sa fie privita ca o varianta viabila, in conditiile actuale ale economiei romanesti sansele de redresare ale unei societatii fiind destul de reduse. Din punct de vedere al practicienilor in reorganizare si lichidare este nevoie de o mai buna informare catre participantii de pe piata economica. Incercarea disperata a multor manageri de a salva ei singuri societatea de la declin nu face decat sa o arunce cu siguranta in insolventa, atata vreme cat prin deschiderea procedurii de reorganizare ar fi putut sa isi redreseze societatea sub supravegherea unui expert. Aceste aspecte pot fi reglementate prin inceperea aplicarii raspunderii administratorilor pentru bancruta simpla si frauduloasa. 2

3 ANALIZA COMPARATIVA PRIVIND DISTRIBUTIA SECTORIALA SI TERITORIALA A FALIMENTELOR IN ANUL 2007 Coface Romania a realizat studiul privind situatia falimentelor din Romania si luand in calcul numarul de cazuri inregistrate la sfarsitul anului Prin denumirea generica de falimente au fost luate in considerare toate cazurile de insolventa inregistrate si anume: firme care si-au deschis procedura de faliment, firme aflate in reorganizare judiciara si firme pentru care a fost inchisa procedura de faliment din lipsa de active. Numarul total de cazuri include atat cazurile deschise strict in 2007, cat si dosarele aflate in sold la 1 ianuarie 2007, provenind din anii anteriori si nesolutionate inca. Sector de activitate Total falimente* % total falimente Comert cu ridicata si distributie ,33 Comert cu amanuntul ,81 Agricultura, silvicultura, vanatoare si pescuit ,75 Constructii ,56 Industria alimentara si a bauturilor ,54 Fabricarea lemnului si a produselor din lemn 810 5,74 Fabricarea produselor textile, a articolelor de imbracaminte si incaltaminte 731 5,18 Transporturi 723 5,13 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor 625 4,43 Hoteluri si restaurante 520 3,69 Industria metalurgica 338 2,40 Fabricarea substantelor si a produselor chimice 302 2,14 Asanarea si indepartarea gunoaielor; salubritate si activitati similare 185 1,31 Industria de masini si echipamente 136 0,96 Tranzactii imobiliare 121 0,86 Activitati recreative, culturale si sportive 115 0,82 Informatica si activitati conexe 96 0,68 Posta si telecomunicatii 92 0,65 Alte activitati de servicii personale 86 0,61 Intermedieri financiare 83 0,59 Industria extractiva 45 0,32 Productia si furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze 45 0,32 Sanatate si asistenta sociala 26 0,18 Total ,00 *totalul falimentelor cuprinde firmele care se afla in reorganizare judiciara, firmele pt. care s-a deschis procedura de faliment in anul 2007, firmele care aveau o procedura de faliment pe rol (cazuri deschise inainte de 2007) si firme pentru care s-a închis procedura de faliment din lipsa de active 3

4 Analiza a fost realizata pe baza datelor furnizate de Registrul Comertului. Astfel, la sfarsitul anului 2007 erau inregistrate un numar de de firme aflate in diverse stadii ale procedurii de insolventa, dintre care 188 se aflau in reorganizare judiciara, 513 isi inchisesera procedura de reorganizare sau faliment din lipsa de active, iar restul de fiind in faliment. Asa cum era de asteptat primele pozitii in totul falimentelor sunt ocupate tot de firmele din comert. Sectorul comercial, incluzand retail-ul, comertul en-gross si distributia detine 41,4% din totalul cazurilor de faliment inregistrate la sfarsitul lui 2007, in crestere fata de 2006 cand acestea reprezentau 36,8% din totalul falimentelor. Acest fapt demonstreaza ca micii comercianti resusesc din ce in ce mai greu sa faca fata concurentei marilor retail-eri, care isi extind retelele in fiecare an catre orase din ce in ce mai mici. Numai in 2007 marii retail-eri locali si internationali au deschis un numar de 152 magazine. De exemplu, numarul hypermarket-urilor a crescut cu 29 de magazine, prin deschiderea de noi unitati de catre Carrefour, Real, Auchan, Kaufland si reteaua autohtona Pic. In 2007 Carrefour a cumparat lantul de supermarket-uri Artima, cu un numar de 21 noi unitati fapt ce ii va permite sa intre cu un nou format de magazine pe piata de retail din Romania. Numarul supermarket-urilor a crescut cu 36, insa cel mai mult s-au dezvoltat magazinele de tip discount, cu un numar de 63 de unitati. Pentru 2008 retail-erii autohtoni si internationali au anuntat deschiderea a 56 de supermarket-uri, 29 de hypermarket-uri, 2 magazine tip cash & carry si 77 de magazine de tip discount. In aceste conditii micii comercianti nu au prea multe sanse. Boom-ul deschiderii de firme cu obiect de activiate comercial de acum ani se regaseste acum sub forma falimentelor unui numar foarte mare dintre acestea. Foarte putini comercianti si-au pregatit o strategie de contracarare a efectelor deschiderii unui supermarket in proximitatea lor. Aceasta strategie ar fi presupus investitii, multi dintre acestia nevand resursele disponibile pentru a investi de exemplu in reamenajarea magazinelor, firme luminoase, pliante sau oferte. Pozitiile trei si cinci din topul falimentelor sunt ocupate de agicultura si indistria alimentara, aflate in stransa legatura. Randamentul foarte scazut din agricultura, lipsa resurselor, lipsa unei strategii clare in domeniul agriculturii si intarzierea mult prea mare a reformelor din acest domeniu au facut practic ca dintr-un sector cu conditii extrem de favorabile sa se transforme intr-un sector falimentar. Acesta situatie este sustinuta si de faptul ca in anii foarte buni, fara seceta sau inundatii, agricultura ajunge sa atinga numai 10% din PIB, cu toate ca 47% din populatie traieste in mediul rural, iar 35% lucreaza in agricultura. In 2007 de exemplu, un an afectat de seceta, agricultura a contribuit numai in procent de 6,6% la formarea PIB-ului. Productia agricola de anul trecut a scazut cu 16,7% fata de cea inregistrata in 2006, cu o scadere alarmanta a productiei vegetale cu 24,7%, aceasta datorandu-se faptului ca din suprafata arabila cultivata de circa 8,5 milioane ha in anul 2007, peste 65% a fost afectata de factorii de mediu intr-o proportie ce variaza intre %. O agricultura falimentara a atras dupa sine si industria alimentara, deoarece aceasta a resimtit lipsa de materii prime. De exemplu, industria conservelor din legume si fructe este ca si inexistenta in Romania. Lipsa materiilor prime autohtone sau costul ridicat al acestora datorita randamentului scazut precum si concurenta masiva a produselor din import au condus la cresterea numarului de falimente din industria alimentara. Retail-erii nu pot fi totusi blamati pentru importul masiv de produse alimentare, ca de exemplu carne de porc, 4

5 zahar, orez, legume si fructe si chiar bere, atata timp cat productia interna se situeaza cu mult sub consumul real. Pentru a evita falimentul unor unitati de productie, concedierile masive in interiorul industriei alimentare si scaderea veniturilor din agricultura, mai multe asociatii patronale si federatii din industria alimentara au lansat in 2007 o noua campanie de promovare a consumului de alimente produse in Romania. Motto-ul acestei campanii este: Nu lasa economia sa moara, consuma alimente produse in tara ta, avand ca scop informarea populatiei cu privire la iminentul pericol in care se afla industria alimentara romaneasca Top 10 industrii din punct de vedere al numarului de falimente inregistrate Comert cu ridicata si distributie 3431 Comert cu amanuntul Agricultura, silvicultura, vanatoare si pescuit Constructii Industria alimentara si a bauturilor Fabricarea lemnului si a produselor din lemn Fabricarea produselor textile, a articolelor de imbracaminte si incaltaminte Transporturi Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor Hoteluri si restaurante Sectorul constructiilor ocupa locul al patrulea in topul falimentelor. Desi acest sector a crescut spectaculos ramane totusi unul dintre cele mai riscante. Sectorul constructiilor din Romania a avut cel mai rapid ritm de crestere dintre toate tarile europene, de 35% si va continua sa creasca si in Practic constructiile au fost motorul de crestere al economiei in Deja statisticile pentru luna ianuarie arata ca Romania s-a mentinut pe primul loc in Uniunea Europeana in domeniul cresterii constructiilor, cu un ritm de 33,7%. In 2007 au fost finalizate aproximativ de locuinte noi. Pentru 2008 deja s-a anuntat constructia a 20 de mall-uri, trei dintre acestea in capitala si a unui numar de de locuinte in Bucuresti in peste 40 de centre rezidentiale. Producatorii de materiale de constructii vor inregistra cresteri interesante si in 2008, insa problemele vin din partea firmelor care realizeaza aceste proiecte. Deficitul de forta de munca in constructii si cresterea salariilor in acest domeniu este o problema cu care se confrunta astazi toate firmele ce activeaza in acest domeniu. Ingrijorarile vin din partea firmelor mici si mijlocii care incheie din ce in ce mai multe contracte carora nu le pot face fata. Piata constructiilor 5

6 nu are o structura omogena, existand cateva firme foarte mari atat cu capital strain, cat si autohton, dar si o multime de firme mici si mijlocii care de multe ori nu au competentele necesare pentru a realiza proiecte de anvergura. Pentru realizarea acestor proiecte firmele se indatoreaza foarte mult, iar lipsa de experienta in executie, dotarile tehnice limitate, personalul de lucru deficitar, duc la intarzierea executiei proiectelor, creand blocaje financiare. Acumularea datoriilor catre furnizori si catre banci a dus la falimentul multor firme din constructii. Piata constructiilor se poate confrunta si cu pericolul de supraincalzire datorat cresterii preturilor la materialele de constructii, cresteri care ii afecteaza direct pe constructori. De la inceputul anului preturile la ciment si otel-beton s-au majorat. Pretul cimentului a crescut cu 12%, iar cel al otelului-beton cu 5%, preturi la care se adauga cel putin 10% majorari din partea distribuitorilor de materiale de constructii ca urmare a cresterii costurilor de transport. Constructorii sunt afectati de cresterea preturilor materialelor de constructie deoarece contractele cu statul se negociaza la preturi ferme, neputand fi majorate corespunzator in functie de costurile materialelor. Cele mai sigure domenii, cu o rata scazuta a insolventei raman in continuare industria energetica, extractiva, telecomunicatiile, IT-ul si intermedierile financiare. Industriile energetica si extractiva nu pot fi insa comparate cu un domeniu precum comertul unde accesul este facil pe piata, iar numarul de agenti economici este foarte mare. In domeniul intermedierilor financiare exista un numar de 83 de firme aflate in diverse stadii ale procedurii de insolventa, insa nu sunt semne de ingrijorare, acestea fiind mici cooperative de credit sau firme de leasing financiar, firme de brokeraj si case de schimb valutar. In domeniul IT-ului este vorba de insolventa unor firme de talie mica care aveau ca obiect de activitate consultanta, realizarea de soft-uri si programare web sau intretinerea echipamentelor IT. 6

7 Ponderea sectoarelor economice in total falimente in Romania in 2007 fata de anul 2006 Sectorul de activitate Total Deviatie Comert cu ridicata si distributie ,33 18,3 6,0 Comert cu amanuntul ,81 18,5-1,7 Agricultura, silvicultura, vanatoare si pescuit ,75 13,2-5,5 Constructii ,56 5,6 2,0 Industria alimentara si a bauturilor ,54 10,8-3,3 Fabricarea lemnului si a produselor din lemn 810 5,74 5,5 0,2 Fabricarea produselor textile, a articolelor de 5,4 imbracaminte si incaltaminte 731 5,18-0,2 Transporturi 723 5,13 3,6 1,5 Alte activitati de servicii prestate in principal 3,3 intreprinderilor 625 4,43 1,1 Hoteluri si restaurante 520 3,69 3,1 0,6 Industria metalurgica 338 2,40 3,4-1,0 Fabricarea substantelor si a produselor chimice 302 2,14 1,2 0,9 Asanarea si indepartarea gunoaielor; salubritate si 1,1 activitati similare 185 1,31 0,2 Industria de masini si echipamente 136 0,96 1,1-0,1 Tranzactii imobiliare 121 0,86 0,5 0,4 Activitati recreative, culturale si sportive 115 0,82 0,8 0,0 Informatica si activitati conexe 96 0,68 0,5 0,2 Posta si telecomunicatii 92 0,65 0,4 0,3 Alte activitati de servicii personale 86 0,61 1,4-0,8 Intermedieri financiare 83 0,59 0,5 0,1 Industria extractiva 45 0,32 0,6-0,3 Productia si furnizarea de energie electrica si 0,1 termica, apa si gaze 45 0,32 0,2 Sanatate si asistenta sociala 26 0,18 0,2 0,0 Total Fata de anul 2006 cea mai ridicata crestere a ponderii falimentelor o inregistreaza comertul cu ridicata si distributia, cu 6% mai mult in Cresterea ponderii falimentelor se poate observa si in constructii (cu 2%) sau in transporturi (cu 1,5%). Reduceri semnificative ale ponderii falimentelor in total insovente se regasesc in agricultura, cu o scadere de 5,5% si in industria alimentara, cu 3,3%. 7

8 Nr. crt Denumire judet Repartitia pe judete a cazurilor de insolventa inregistrate la Total insolvente Pondere in total insolvente Pozitia ocupata la sfarsitul lui 2006 Deviatie 2006/ Municipiul Bucuresti , Galati , Timis 821 5, Brasov 508 3, Constanta 504 3, Neamt 501 3, Bacau 439 3, Bihor 421 2, Gorj 397 2, Braila 389 2, Prahova 374 2, Iasi 359 2, Suceava 343 2, Arges 336 2, Dolj 322 2, Caras-Severin 305 2, Cluj 300 2, Tulcea 256 1, Vrancea 254 1, Harghita 239 1, Maramures 215 1, Olt 215 1, Arad 206 1, Mures 206 1, Hunedoara 200 1, Sălaj 192 1, Satu Mare 190 1, Giurgiu 189 1, Mehedinti 189 1, Dambovita 170 1, Sibiu 169 1, Covasna 167 1, Buzau 162 1, Valcea 153 1, Bistrita-Nasaud 152 1, Alba 143 1, Ilfov 137 0, Vaslui 128 0, Calarasi 108 0, Botosani 107 0, Teleorman 100 0, Ialomita 94 0, Total

9 Dupa cum se poate observa din repartitia pe judete, lider in topul falimentelor ramane in continuare Bucurestiul cu 16,4% din totalul falimentelor, la o distanta considerabila de 8,4% fata de judetul Galati, aflat pe a doua pozitie. Cresteri semnificative ale numarului de falimente s-au inregistrat in judetele: Tulcea, care in 2006 se afla pe locul 37, iar in 2007 a urcat 19 locuri, pana la pozitia 18, Neamt, ajuns pe locul sase, dupa ce anul trecut ocupa pozitia 19, dar si judetele Gorj si Giurgiu, care au avansat in acest clasament cu 12 pozitii. O evolutie favorabila in ceea ce priveste locul ocupat in clasamentul falimetelor la nivel teritorial o inregistreaza judetele Mehedinti, Ialomita, Dolj, Teleorman. Cea mai mare scadere a inregistrat-o judetul Mehedinti care in 2006 se afla pe locul 14, iar in 2007 ocupa pozitia 29. De remarcat este faptul ca primele 10 judete din clasament reprezinta 52,6% din totalul cazurilor de insolventa inregistrate la nivel de tara. Repartitia pe zone geografice a cazurilor de insolventa inregistrate la sfarsitul anului 2007 Regiunea geografica Nr. firme aflate in insolventa la Nr. firme aflate in insolventa la Bucuresti S-E S N-E N-V Centru S-V V Total Din distributia pe zone geografice a cazurilor de insolventa la sfarsitul lui 2007 se poate observa ca Bucurestiul, care in ultimii ani se afla pe prima pozitie, a fost depasit de zona de S E a Romaniei, reprezentata de judetele Galati, Buzau, Braila, Tulcea, Constanta si Vrancea. 9

10 Distributia pe zone geografice a cazurilor de insolventa la Centru 10% Bucuresti 16% N-E 13% S-E 20% N-V 10% V 11% S-V 9% S 11% Celelalte zone geografice inregistreaza ponderi intre 9 si 16% din totalul cazurilor de insolventa inregistate. Repartitia firmelor aflate in insolventa este destul de omogena pe zone geografice, detasandu-se doar Bucurestiul cu 16% si zona de S-E cu 20%. Din punct de vedere al anului cand au fost deschise procedurile de insolventa ce erau pe rol la sfarsitul anului 2007 situatia se prezinta astfel: Anul deschiderii procedurii de insolventa Nr. firme in insolventa Total Astfel, se poate observa ca din numarul total de aflate pe rol, 85% dintre acestea au fost deschise in ultimii 3 ani. Mai bine de 2000 de dosare sunt mai vechi de trei ani. Acest numar mare de cazuri nerezolvate creste artificial rata insolventelor in economia romaneasca, fiind printre cele mai ridicate din zona central si est-europeana. Existenta 10

11 unor cazuri de faliment foate vechi, care nu sunt inca rezolvate subliniaza inca o data slabiciunile sistemului legislativ din acest domeniu. Firme in faliment Cazuri de insolventa deschise in 2007 Falimente inchise din lipsa de active Firme in reorganizare judiciara Total Doar 45,4% din totalul dosarelor aflate pe rol reprezinta cazuri deschise strict in Din cele 6161 de cazuri deschise in 2007, marea majoritate reprezinta deschideri de faliment, doar 209 cazuri fiind inchise din lipsa de active, iar numai 45 de firme si-au deschis procedura de reorganizare judiciara. Firme in faliment Cazuri de insolventa in sold la 1 ian 2007 Falimente inchise din lipsa de active Firme in reorganizare judiciara Total Cele 7689 de cazuri de insolveta existente in sold din anii anteriori reprezinta un numar inrijorator de mare. In continuare ar trebui facute demersuri legislative pentru reducerea termenului de rezolvare a anui caz de faliment, dupa exemplul statelor vesteuropene. Daca se pastreaza acest ritm, in urmatorii ani se va ajunge la un numar foarte mare de cazuri ramase nerezolvate care vor ingreuna si mai mult procesul decizional si vor duce la prelungirea termenelor de judecata. 11

12 Distribuţia pe judete a dosarelor de insolventa deschise in 2007: Judet Nr. cazuri de insolventa deschise in 2007 Judet Nr. cazuri de insolventa deschise in 2007 Alba 28 Hunedoara 74 Arad 91 Ialomita 43 Arges 112 Iasi 111 Baca 146 Ilfov 59 Bihor 175 Maramures 73 Bistrita- Nasaud 118 Mehedinti 81 Botosani 59 Municipiul Bucuresti 1102 Brasov 152 Mures 131 Braila 203 Neamt 109 Buzau 128 Olt 40 Caras-Severin 224 Prahova 177 Calarasi 38 Satu Mare 80 Cluj 168 Salaj 95 Constanta 279 Sibiu 66 Covasna 38 Suceava 50 Dambovita 119 Teleorman 49 Dolj 115 Timis 592 Galati 439 Tulcea 162 Giurgiu 42 Valcea 127 Gorj 318 Vaslui 95 Harghita 20 Vrancea 87 12