ziarul Vladimirescu format nou 204.qxp

Transcriere

1 Ziar de informare a cetãþenilor comunei VLADIMIRESCU VLADIMIRESCU sãptãmânã de sãptãmânã Se distribuie GRATUIT, în localitãþile Vladimirescu, Horia, Mândruloc ºi Cicir - conform Legii 544/2001, Legii 52/2003, reactualizate, ºi HG 1723/ Anul VII - Nr aprilie pagini Tiraj: exemplare E D I T O R I A L TIMOTEI DIN MILA LUI DUMNEZEU ARHIEPISCOP AL EPARHIEI ARADULUI Iubitului cler, cinului monahal ºi drept-credincioºilor creºtini, binecuvântare, bucurie ºi pace de la Dumnezeu Tatãl ºi de la Domnul nostru Iisus Hristos Dragi fraþi ºi surori în Hristos Domnul, Când zicem înviere înþelegem revenirea la viaþã, renaºterea dupã sfârºitul iernii sau a unui rãstimp de amorþire, primirea de noi forþe ºi înviorare). Asociat cuvântul cu numele Mântuitorului, primeºte o conotaþie spiritualã deosebitã, aceea a veºniciei. Viaþa înnoitã înseamnã ieºirea de sub stãpânirea morþii ºi continuarea modului înãlþat de a trãi în perspectiva nesfârºitului. Starea de început a existenþei umane a fost aceea a putinþei dobândirii nemuririi. Depãrtarea de Dumnezeu prin neascultarea de El a protopãrinþilor Adam ºi Eva a reprezentat ºi înstrãinarea de Însuºi Izvorul Vieþii. Sfântul Apostol Pavel scria în acest sens: Plata pãcatului este moartea, iar harul lui Dumnezeu, viaþa veºnicã, în Hristos Iisus, Domnul nostru (Romani 6, 23). Mântuitorul, cum Însuºi mãrturiseºte, a venit în lume ca viaþã sã aibã ºi din belºug sã aibã (Ioan 10, 10). Ori, Învierea Domnului înseamnã redobândirea acestei stãri de har pentru întreaga lume ºi din care fiecare credincios prin strãdanie proprie sã se împãrtãºeascã. Ca o lãmurire a faptului, tot Apostolul neamurilor, mai spune: Iar dacã am murit împreunã cu Hristos, credem cã vom ºi vieþui împreunã cu El, ºtiind cã Hristos înviat din morþi, nu mai moare. Moartea nu mai are stãpânire asupra Lui. Cãci ce a murit, a murit pãcatului o datã pentru totdeauna, iar ce trãieºte, trãieºte lui Dumnezeu. Aºa ºi voi, socotiþi-vã cã sunteþi morþi pãcatului, dar vii pentru Dumnezeu, în Hristos Iisus Domnul nostru (Romani 6, 8-11). Fiinþa omului, doar slãbitã prin cãderea în moarte ºi stricãciune, se cerea restauratã, dar fãrã putinþa proprie de însãnãtoºire (Învãþãtura de Credinþã Creºtinã Ortodoxã, Bucureºti, 1952, p.66). Aceasta revenea lui Dumnezeu Însuºi, lucrare la care omul trebuia sã participe. Recâºtigarea demnitãþii iniþiale însemna apropierea de izvorul vindecãrii oricãrei slãbiciuni spre viaþã deplinã. Dragi credincioºi ºi credincioase, Noþiunea de izvor la cei vechi primea un sens sacru, legat de originea vieþii, cu însuºiri minunate, între care aceea de a nu seca vreodatã, curgând în veºnicie. Accepþiune asemãnãtoare primeau ºi noþiunile de fântânã sau ape (Pr. V. Aga, Dicþionar Enciclopedic, Timiºoara, 1935, pp. 18, 11, 167). Sfânta Scripturã le înscrie în momente importante; Mântuitorul Însuºi dã un tâlc duhovnicesc la fântâna lui Iacob, în convorbirea cu samarineanca, spunând: Dacã ai fi ºtiut darul lui Dumnezeu ºi Cine este Cel ce-þi zice: Dã-Mi sã beau, tu ai fi cerut de la El ºi þi-ar fi dat apã vie. Femeia i-a zis: Doamne, nici gãleatã nu ai ºi fântâna e adâncã; de unde, dar, ai apa cea vie? Iisus a rãspuns ºi i-a zis: Oricine bea din apa aceasta va înseta iarãºi; dar cel ce va bea din apa Continuare în pagina 2 Sãrbãtoarea Învierii Domnului Isus Hristos sã aducã pace ºi bucurie în sufletele tuturor locuitorilor din localitãþile Horia, Mândruloc, Cicir ºi Vladimirescu! Primar IOAN CRIªAN Vã invitãm, la 15 aprilie 2012, la Cãminul Cultural din Horia, cu începere de la ora 20:00, sã petrecem Sfintele Sãrbãtori de Paºti, împreunã cu LUCIAN ZADIC ºi orchestra. Vã aºteptãm cu drag! Viceprimar DOREL HORGA

2 13-26 Aprilie 2012 SPIRITUALITATE Pagina 2 TIMOTEI DIN MILA LUI DUMNEZEU ARHIEPISCOP AL EPARHIEI ARADULUI Urmare din pagina 1 pe care i-o voi da Eu nu va mai înseta în veac, cãci apa pe care i-o voi da Eu se va face în el izvor de apã curgãtoare spre viaþã veºnicã (Ioan 4, 10-15). Altãdatã lãmureºte cu privire la Duhul pe care aveau sã-l primeascã discipolii Sãi: Cel ce crede în Mine, precum a zis Scriptura: râuri de apã vie vor curge din pântecele lui (Ioan 7, 38-39). Reiese limpede faptul cã Iisus Hristos Domnul este Însuºi izvorul vieþii veºnice. Deci, sensul duhovnicesc în ceea ce priveºte izvorul primeazã. Într-un astfel de context, dintre ucenicii Domnului, Sfântul Apostol Iacov întreabã ºi totodatã rãspunde: oare izvorul aruncã din aceeaºi vânã, ºi apã dulce ºi pe cea amarã? Nu cumva poate smochinul, fraþilor, sã facã mãsline, sau viþa de vie sã facã smochine? Tot aºa, izvorul sãrat nu poate sã dea apã dulce (Iacov 4, 11-12). Apoi, Sfântul evanghelist Ioan, în Apocalipsa sa, mãrturiseºte cã: Domnul, Cel ce ºedea pe tron a grãit: Iatã, noi le facem pe toate. ªi a zis: Scrie, fiindcã aceste cuvinte sunt vrednice de crezare ºi adevãrate. ªi iar mi-a zis: Fãcutu-s-a! Eu sunt Alfa ºi Omega, începutul ºi sfîrºitul. Celui ce înseteazã îi voi da sã bea, în dar, din izvorul apei vieþii. Cel ce va birui, va moºteni acestea ºii voi fi lui Dumnezeu ºi el Îmi va fi Mie fiu. Iar partea celor fricoºi ºi necredincioºi ºi spurcaþi ºi ucigaºi ºi desfrânaþi ºi fermecãtori ºi închinãtori de idoli ºi a tuturor celor mincinoºi este în iezerul care arde cu foc ºi cu pucioasã, care este moartea a doua (Apocalipsa 21, 5-8). Cu privire la ultimele cuvinte, desigur se înþelege, moartea sufleteascã, pentru toþi cei ce n-au gustat din paharul mântuirii. Un cuvânt folositor din partea Pãrintelui Dumitru Stãniloae învaþã aºa: Omul rãmâne nemuritor pânã când e însetat mereu de cunoaºtere, pânã când trãieºte în conºtiinþa cã are mereu ceva nou de cunoscut, adicã pânã când se aflã într-o conºtiinþã a legãturii cu Dumnezeu cel infinit, nu în monotonia unei esenþe supuse aceloraºi legi, ci în legãturã cu Cel care I se face cunoscut în alte ºi alte adâncimi ale sale. Iar cunoaºterea lui Dumnezeu ca realitate mereu nouã, nesupusã unor legi ale repetiþiei este cunoaºterea Lui ca realitate personalã. Iar cunoaºterea aceasta este totdeauna o relaþie iubitoare. Numai iubind pe Dumnezeu ºi numai în conºtiinþa cã e iubit de Dumnezeu, omul înainteazã întro viaþã de care nu se saturã niciodatã (Pr. Prof. Dr. D. Stãniloae, Chipul nemuritor al lui Dumnezeu, Craiova, 1987, p.10). Drept înþelegere a acestei realitãþi, avem ºi cuvintele rugãciunii arhiereºti a Mântuitorului cãtre Tatãl ceresc: Aceasta este viaþa veºnicã: Sã Te cunoascã pe Tine, singurul Dumnezeu adevãrat, ºi pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis (Ioan 17, 3). Câutând sprijin celor arãtate ºi la Sfinþii Pãrinþi ai Bisericii am socoti potrivite urmãtoarele rânduri ale Sfântului Grigorie de Nyssa: Ce-i drept, unii dobândesc mântuirea ºi prin fricã, atunci când, gândindu-se la ameninþarea chinurilor din gheenã, se despart de rãu. Iar alþii, sãvârºind virtutea pentru nãdejdea rãsplãþii fãgãduite celor ce au vieþuit binecredincios, dobândesc binele nu prin iubire, ci prin aºteptarea rãsplãþii. Dar cel ce aleargã din suflet (spre desãvârºire) alungã frica (pe care o simte numai cel ce nu din iubire râmâne lângã Domnul ) ºi nu se gândeºte nici la rãsplatã, ca sã nu parã cã preþuieºte mai mult plata decât pe Cel ce dãruieºte câºtigul. Iubeºte din toatã inima, din tot sufletul ºi din toatã puterea, nu altceva din cele ce se fac de cãtre Domnul, ci pe Însuºi Acela care este izvorul bunãtãþilor. Deci, aceastã simþire o legiuieºte sufletelor auzitorilor Cel ce ne cheamã spre împãrtãºirea de El Cel ce se lipeºte de Duh se face duh ºi cel ce se uneºte cu Viaþa se mutã de la moarte la viaþã, dupã cuvântul Domnului, sufletul dorind sã-l vadã, ca sã se apropie de Izvorul vieþii duhovniceºti..., iar izvorul este Domnul, Care zice: De înseteazã cineva sã vinã la Mine ºi sã bea (Omilia I la Cântarea Cântãrilor; Ioan 7, 37). Tot subliniind însemnãtatea izvorului ca principiu a ceea ce este bine, Sfântul Maxim Mãrturisitorul zice: Domnul este izvorul existenþei, dar nu existenþa însãºi. Fiindcã e mai presus ºi de însãºi existenþa spusã ºi gânditã în oarecare mod (Sf. Maxim Mãrturisitorul, Ambigua, Bucureºti, 1980, p.173). Rugãciunile, cântãrile ºi slujbele bisericeºti, cu precãdere cele din perioada pascalã, cuprind ºi ele invocarea izvorului ca ducând cugetarea spre Dumnezeu în Sfânta Treime cu atributele fiecãrei persoane în parte, de asemenea la Maica Domnului ca mijlocitoare ºi la sfinþi ca izvorâtori ai darurilor trebuitoare. Astfel, izvorul este numit al sfinþeniei, binecuvântãrii, înþelepciunii ºi harului, vieþii ºi luminii (Sf. Vasile cel Mare, Anafora liturgicã) al darurilor dumnezeieºti ºi nestricãciunii (Rugãciunea cãtre Sfântul Duh a Acatistului Sfintei Treimi). Din imnografia Praznicului, se desprinde tâlcul cântãrii Rãscumpãratu-ne-ai din blestemul legii cu scump Sângele Tãu, pe cruce fiind rãstignit ºi cu suliþa împuns, nemurire ai izvorât oamenilor (Sedealna slujbei Sfintelor Patimi din Joia Mare ºi Rânduiala Proscomidiei). De acum, credinciosul gustã din Izvorul cel fãrã de moarte (Chinoniconul-Priceasna Sfintelor Paºti). S-a împlinit, astfel, nãzuinþa de a moºteni Împãrãþia veºnicã. Din acelaºi cadru, nu ar putea lipsi imnurile închinate Maicii Domnului, amintind cel care glãsuieºte: Izvorãºte-mi acum, izvorule, Fecioarã de Dumnezeu Nãscãtoare, dã-mi darul cuvântului ca sã laud izvorul tãu, care izvorãºte viaþã ºi har credincioºilor; cã tu ai izvorât pe Cuvântul cel într-un ipostas (Canonul Nãscãtoarei de Dumnezeu de la Izvorul Tãmãduirii, 1,1). ªi aceasta, desigur, spre mântuirea tuturor. Dragi fii ºi fiice duhovniceºti, La începutul primãverii, ce vesteºte Sfintele Paºti, pe plan mondial se sãrbãtoreºte Ziua apei, aducând aminte omenirii de binefacerile ei pentru întreaga planetã, precum ºi de nevoia de a-i asigura permanenþa ºi puritatea. Pe faþa pãmântului izvorãsc ape minunate, acolo unde Dumnezeu rânduieºte, adesea însemnate cu sfinte locaºuri, tocmai pentru a pune în luminã rostul spiritual pe lângã cel material. O pildã se aflã în Mãnãstirea Feredeu, din cadrul Arhiepiscopiei Aradului, nume parcã semnificativ din punct de vedere etimologic, pentru curãþirea trupeascã ºi sufleteascã prin apã. Este pusã sub ocrotirea Sfântului ºi Marelui Mucenic Gheorghe, purtãtorul de biruinþã, a cãrui pomenire se face în jurul sãrbãtorii Sfintei Învieri, el însuºi amintind cã a rãpus balaurul, semnul rãului, ce în schimbul apei pentru o cetate de odinioarã cerea viaþa omeneascã. Anul în curs în Patriarhia Românã, este omagial pentru Sfânta Tainã a Maslului ºi îngrijirea bolnavilor. Ori, pentru cei suferinzi e de cãutat izvorul sãnãtãþii. Se cuvine, deci, a fi aproape de ei, precum Mântuitorul S-a arãtat cu slãbãnogul de la scãldãtoarea Vitezda, cu orbul din naºtere de lângã scãldãtoarea Siloamului, momente eternizate spre urmare prin citirile din perioada pascalã, în care ºi Biserica sãvârºeºete mai cu dinadinsul slujba aghiasmei sau sfinþirii apei, îndeosebi de praznicul Izvorului Tãmãduirii în Sãptãmâna Luminatã. ªi este de luat aminte cântarea bisericeascã, anume: Ca Cel ce eºti izvor dumnezeiesc al milei ºi adânc al marii milostiviri, Îndurate, aratã râurile milei Tale celei dumnezeieºti ºi tãmãduieºte pe toþi; revarsã izvoarele cele bogate ale minunilor ºi spalã pe toþi; cã la Tine pururea alergând, cu cãldurã cerem har (Canonul Sfântului Maslu, Sedealna). Împãrtãºindu-ne unii altora toate urãrile creºtineºti ale praznicului, rugãm pe Izvorul binelui sã reverse darurile Sale cele bogate peste toþi ºi toate, peste þarã ºi lume ºi cu milostivire multã, peste cei ce au trebuinþã deosebitã de sãnãtate prin dragostea fiecãruia ºi ajutorul lui Dumnezeu, Tatãl ºi Fiul ºi Sfântul Duh. Amin. Al vostru, al tuturor, cãtre Domnul rugãtor, TIMOTEI Arhiepiscop al Aradului Motivul bucuriei: Hristos a înviat! ªi dacã n-a înviat Hristos, atunci propovãduirea noastrã este zadarnicã, ºi zadarnicã este ºi credinþa viastrã (1 Corinteni 15:14) Toþi oamenii au momentele lor de tristeþe. Poate datoritã dezamãgirii, poate datoritã unui eºec, sau datoritã pierderii unei fiinþe dragi. Tristeþea te dezarmeazã, te lasã sleit de puteri, nepuncios, gol. Nu este de mirare cã ºi cei 11 ucenici erau aºa de triºti, dupã arestarea ºi rãstignirea lui Iisus. Visele lor erau spulberate. Nimic nu fãcea sens pentru ei. Erau într-o confuzie totalã, zdrobiþi de durere ºi copleºiþi de teamã. Totul pãrea ireversibil, pierdut, iar piatra de pe gura mormântului pãrea cã închide sub ea, pentru totdeauna, visele ºi speranþele lor. A urmat, însã, neaºteptata dimineaþã a Învierii, care a transformat tristeþea în bucurie! Venea ca o primãvarã a sufletului, aducând cu ea mugurii proaspeþi ai speranþei în inima ucenicilor. De atunci, adierea acestei primãveri a atins generaþie dupã generaþie, pânã la noi. De fapt, învierea lui Hristos este piatra unghiularã a creºtinismului, centrul credinþei creºtine! Fãrã înviere, credinþa creºtinã îºi pierde sensul, este moartã; dar cu înviere, creºtinismul primeºte forþa ce-l face viu ºi puternic. Învierea transformã tristeþea în bucurie, frica în curaj, eºecul în biruinþã! Înainte de înviere, ucenicii Domnului erau fricoºi, ºovãielnici ºi laºi. Dupã înviere, aceiaºi ucenici, au uimit pe mai-marii vremii, cu curajul ºi cu îndrãzneala lor de a-l vesti pretutindeni pe Hristos, în final acceptând de bunãvoie sã moarã, ca martiri! Pentru o minciunã nu moare nimeni, însã învierea are dovezi care n-au putut sã fie demontate. Mãrturisindu-ºi credinþa într-un Hristos înviat, ei dau dovadã de o forþã care a biruit opoziþia puternicã a liderilor evrei din Ierusalim ºi, mai apoi, a puterii Romei! Aceastã transformare a ucenicilor este, pânã la urmã, cea mai puternicã dovadã a învierii! Dar nu doar cei din prima generaþie, care au fost martori ai învierii, ci ºi urmãtoarele generaþii de creºtini ºi-au mãrturisit cu putere credinþa în Hristosul înviat, mulþi dintre aceºtia plãtind cu preþul vieþii aceastã mãrturisire. Au fost - ºi sunt ºi astãzi - oameni care nu cred mãrturia Evangheliilor, privitor la învierea lui Hristos. Mulþi nu cred, pentru cã nu doresc sã creadã ºi nu pentru cã ar fi analizat cu onestitate dovezile. În ultima vreme, au apãrut unii cu pretenþia cã au gãsit dovezi care atestã cã Iisus ar fi rãmas în mormânt. Dacã El ar fi rãmas în mormânt, sau trupul Lui ar fi fost furat de ucenici, cum s-a dus zvonul, acest fapt ar fi fost scor la ivealã atunci, ºi astfel ucenicii ar fi fost dovediþi ca înºelãtori, iar creºtinismul ar fi murit încã din faºã. Hristos, însã, este viu, ºi de aceea milioane de oameni, astãzi, îºi mãrturisesc credinþa în Înviere! El poate fi atins, chiar dacã nu aºa cum Toma l-a putut atunge. El poate fi vãzut, chiar dacã nu aºa cum l-au vãzut cei doi din Emaus. El vrea sã locuiascã în inima fiecãrui om ºi sã aducã pacea, bucuria ºi speranþa. ªi când Histos locuieºte în noi, avem puterea sã spunem ºi altora, cu multã bucurie ºi cu mare îndrãznealã: MIRON POPAN Pastor Biserica Creºtinã Penticostalã Horia

3 SPIRITUALITATE Aprilie 2012 Ziua Învierii Domnului: Prefigurare a veºniciei Aceasta este ziua pe care a fãcut-o Domnul, sã ne bucurãm ºi sã ne veselim întru ea (Psalmul 117, 24) Cu adevãrat mare ºi aleasã este aceastã sfântã zi, de prãznuire, zi în care, din iubire pentru fãptura umanã - fãpturã care poartã chipul fãcãtorului cerului ºi al pãmântului - Dumnezeu L-a fãcut om pentru a-i reda acestuia posibilitatea de a trãi veºnic în iubirea divinã. La iudei, sãrbãtoarea Paºtelui era ºi este þinutã în amintirea eliberãrii poporului evreu din robia Egiptului, ca o trecere a lor prin pustie, când au primit Tablele Legii ºi au fãcut un Legãmânt cu Dumnezeu. În creºtinism, Paºtile îmbracã o hainã cu totul nouã, fiind legat de Învierea Domnului Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat. Ospãtând la cinã pe ucenici, Domnul Iisus Hristos sãvârºeºte o tainã nouã - un nou Paºte, un nou Legãmânt: Luaþi mâncaþi, acesta este trupul Meu. Luând paharul ºi mulþumind, le-a dat zicând: Beþi dintru acesta toþi, cã acesta este sângele Meu, al legii celei noi, care pentru voi ºi pentru mulþi se varsã, spre iertarea pãcatelor (Matei 26, 26-29). Aceste cuvinte anticipeazã suferinþa ºi moartea Mântuitorului Hristos. Paºtele cuprinde, astfel, taina Crucii ºi a Învierii, taina morþii ºi al vieþii veºnice. Aºadar, Paºtile Legii vechi era pomenirea trecerii prin Marea Roºie, iar Paºtile Legii noi este trecerea de la moarte la viaþã. eliberarea din robia pãcatului ºi al morþii ºi drumul spre Împãrãþia cerurilor. Pe aceastã temelie - credinþa în Înviere - stã întreaga învãþãturã a Bisericii. De aceea, simbolul de credinþã, Crezul se încheie cu nãdejdea învierii ºi al dobândirii Împãrãþiei cerurilor: Aºtept învierea morþilor ºi viaþa veacului ce va sã fie. În teologia ºi învãþãtura Bisericii, umanitatea ºi toatã creaþia este vãzutã în Lumina Învierii ºi a iubirii lui Hristos, pentru cã toþi oamenii sunt chemaþi la bucuria Învierii celei de obºte, fiecare dupã tãria ºi statornicia credinþei ºi a pocãinþei sale, dupã faptele bune pe care le-a sãvârºit. Ziua Învierii este ziua bucuriei celei nesfârºite, întrucât acum se aratã biruinþa binelui asupra rãului, moartea fiind desfiinþatã pentru totdeauna de însãºi Viaþa lumii (Ioan 8, 12). Ziua Învierii nu este o simplã zi, în care a fost ridicat trupul adormit al lui Iisus, ci este ziua trecerii de la moarte, la viaþã ºi de la pãmânt la cer, este o trecere fundamentalã a întregii creaþii într-un alt plan de existenþã, la viaþa cea nepieritoare, de comuniune în ºi cu Hristos Cel Înviat din mormânt. Timpul primordial a devenit, prin Înviere, prezent, fãcând ca nostalgia omului dupã timpul paradisiac sã înceteze, deoarece timpul restituie, acum, prezentului eternitatea. Dupã Înviere, timpul nu îl mai apasã pe om, ci devine, mai degrabã, un cadou care ne releveazã o ºansã unicã, în care omul are posibilitatea sã transfigureze prezentul efemer în veºnicie. Ziua Învierii devine chipul veacului viitor, este simbolul acelei zile neînsemnate a Împãrãþiei lui Dumnezeu. Lumina lumânãrii din noaptea Învierii, prefigurând lumina inefabilã din cadrul lumii cereºti, se amestecã cu zorii zilei de duminicã. Ziua Învierii, devenind o singurã zi în care se îmbinã ziua sâmbetei ºi ziua duminicii, fãrã ca întunericul sã le despartã. Ziua Învierii este ziua fãrã de sfârºit, care nu cunoaºte seara sau întunericul, nici o a doua zi care sã îi urmeze, ci este ziua cea mai mare, care inaugureazã viaþa cea nouã, dãruitã fãpturii umane ºi întregii creaþii. Acesta este chipul zilei celei fãrã de sfârºit a noii creaþii, îndumnezeitã prin harul lui Dumnezeu. De aceea, Ziua Învierii este o prefigurare a veºniciei, în iubirea absolutã a Treimii, care care ne îndeamnã sã ne bucurãm ºi sã ne veselim, întrucât este ziua pe care a fãcut-o Domnul. Pr. PETRU BERCEAN Parohia Ortodoxã Românã Vladimirescu Pagina 3 Învierea, calea Bisericii Sãrbãtoarea Luminii celei dumnezeieºti rãsare în noaptea Învierii Domnului ºi ne umple din nou sufletele de credinþa cã Hristos înviind, ºi noi înviem odatã cu El. ªi venim, iatã, toþi cei botezaþi, cu mic cu mare, în Bisericã, pentru a ne bucura de Învierea lui Hristos, pentru cã Biserica, ce îºi are izvorul cel de viaþã fãcãtor în coasta împunsã a Mântuitorului, pe Cruce, este Biserica Învierii, a Vieþii, a Adevãrului ultim al vieþii noastre care nu este moartea, ci Viaþa. Învierea, pe care astãzi ºi de peste de ani încoace Hristos o împãrtãºeºte lumii în Biserica Sa, este ºi a noastrã, creºtinul fiind omul Învierii, omul înviat, pe care Dumnezeu l-a scos de sub puterea întunericului ºi l-a strãmutat în Împãrãþia Fiului iubirii Sale (Coloseni 1, 13). El a trecut de la întunericul morþii care încearcã sã ne stãpâneascã la lumina vieþii celei veºnice. Hristos ne cheamã la Paºtile Lui, care devin prin osteneala noastrã duhovniceascã Paºtile noastre, în care El ne trece, ne ridicã din stricãciune întru nestricãciune, ne îmbracã trupul muritor întru nemurire (I Corinteni 15, 53). Învierea, Viaþa, Lumina, Nestricãciunea, le primim astãzi prin Învierea Fiului lui Dumnezeu în Bisericã, care este Trupul Lui, ºi al cãrui cap El este. Aceasta este credinþa noastrã: cã Dumnezeu, pentru multa Sa Iubire, pe noi cei ce eram morþi în greºalele noastre, ne-a fãcut vii împreunã cu Hristos ºi împreunã cu El ne-a sculat (ne-a ridicat, ne-a înviat) ºi împreunã ne-a aºezat cu El întru ceruri (Efeseni 2, 4-5). Biserica este locul în care primim, locul în care începe ºi se lucreazã apoi, învierea noastrã, este laboratorul învierii (cf. Sf Maxim Mãrturisitorul). Numai în Hristos ºi în Bisericã ne înnoim viaþa. În niciun alt loc nu putem primi Lumina, decât de la Hristos în Biserica Sa, ºi aceasta este Lumina mântuitoare, salvatoare, Lumina pe care întunericul acestei lumi nu o poate cuprinde, nu o poate ascunde. În Bisericã Crucea ºi Învierea lui Hristos sunt nedespãrþite, prin amândouã fãcându-ni-se cunoscutã iubirea lui Dumnezeu-Tatãl ºi cea a lui Dumnezeu-Fiul Care pãtimeºte ºi învie pentru noi pentru ca ºi noi sã înviem împreunã cu El. Hristos a înviat din morþi, fiind începãturã (a învierii) celor adormiþi. Cã de vreme ce printr-un om a venit moartea, tot printr-un om ºi învierea morþilor. Cãci precum în Adam toþi mor, aºa în Hristos toþi vor învia (I Corinteni 15, 20). În Trupul lui Hristos Cel înviat, Biserica, omul muritor este altoit în Dumnezeu în mod definitiv, trupul lui însuºi este proslãvit de Dumnezeu în Fiul Sãu Cel înviat ºi înãlþat la cer. Iatã cum în Bisericã, viaþa noastrã însãºi în toate dimensiunile ei, trupeºti ºi sufleteºti, în aceastã lume, capãtã o nesfârºitã ºi veºnicã atenþie, cã faptele noastre sunt trecute în veºnicie, aºa cum ne spune Hristos cã pentru orice cuvânt deºert omul dã socotealã (Matei 12, 36). Vorbind despre moartea ºi învierea lui Hristos, Sfântul Ioan Gurã de Aur zice: Cãci pentru mântuirea noastrã s-au fãcut toate. Prin acelea prin care diavolul ne-a biruit, prin acelea l-a biruit Hristos pe diavol. A luat aceleaºi arme ºi cu ele le-a doborât. Iatã cum! Semnele înfrângerii noastre au fost: fecioara, lemnul ºi moartea. Fecioara a fost Eva nu cunoscuse încã pe bãrbat când a fost înºelatã, lemn a fost pomul ºi moartea a fost pedeapsa datã lui Adam. Iatã cã aceleaºi au fost ºi pricinile biruinþei. În locul Evei, Maria; în locul pomului, lemnul crucii, în locul morþii lui Adam, moartea Stãpânului. Prin pom l-a biruit diavolul pe Adam; prin Cruce l-a biruit Hristos pe diavol. Lemnul acela, cel dintâi, a trimis în iad, iar lemnul acesta, al Crucii, a chemat din iad pe cei plecaþi acolo. Lemnul acela, cel dintâi, l-a ascuns pe Adam cel gol, ca pe un rob. Lemnul acesta, al Crucii, L-a arãtat tuturor gol pe Biruitorul, pironit în vârful Crucii. ªi iarãºi, moarte într-o parte ºi moarte în alta: una a osândit pe cei dupã Adam, iar cealaltã a înviat cu adevãrat pe cei ce muriserã înainte de moartea lui Hristos. Cine va grãi puterile Domnului ºi cine va face auzite toate laudelele Lui? (Ps 105, 2). Din muritori am ajuns nemuritori. Am fost doborâþi ºi am înviat, am fost biruiþi ºi am ajuns biruitori. Suntem pãrtaºi vieþii Lui cu tot ceea ce suntem noi, inclusiv cu trupul nostru, care a primit la Botez pecetea darului Sfântului Duh ºi în care s-a înrãdãcinat o nouã lege, legea vieþii, legea Duhului. Duhul ne pregãteºte pentru învierea cu trupurile noastre la sfârºitul veacurilor. Iar dacã Duhul Celui ce a înviat pe Iisus din morþi locuieºte în voi, Cel ce a înviat pe Hristos Iisus din morþi va face vii ºi trupurile voastre cele muritoare, prin Duhul Sãu care locuieºte în voi (Romani 8, 11). Prin Sfintele Taine, în Bisericã, Crucea ºi Învierea lui Hristos nu aparþin trecutului îndepãrtat, ci prin ele facem acelaºi drum cu Hristos ºi Hristos cu noi. Hristos este, prin Bisericã ºi Sfintele Taine, contemporan nouã ºi noi Lui. În vremurile în care astãzi ne ducem zilele vieþii, ºi cu bucurii ºi cu întristãri - întotdeauna fiind cele douã amestecate -, faptul de a fi fii ai Învierii este o mare binecuvântare, pentru cã avem cea mai de preþ bogãþie pe care un om o poate avea pe pãmânt: dragostea lui Dumnezeu în inimã. Nouã ne revine sã o facem lucrãtoare, adicã sã o trãim cu ceilalþi oameni. De câtã dragoste, atenþie, prietenie adevãratã, apropiere fãrã interes, milã, întãrire, compãtimire, adevãr, e nevoie acum, într-o lume în care totul se învârte în jurul banilor ca într-un fel de ritual închinat lui Mamona! Chemarea creºtinului este de a sparge acest orizont material strâmt în care suntem încorsetaþi ºi de a vesti în lume bunãtãþile Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa cea minunatã (II Petru 2, 9), adicã la lumina Învierii lui Hristos. Ne rugãm Domnului Hristos Cel Înviat din morþi sã binecuvinteze aceste zile de praznic, ºi sã cãlãuzeascã paºii noºtri spre tot lucrul bun ºi folositor. Pr. MURG ADRIAN, Parohia Horia Sãrbãtoarea Învierii Domnului Nostru Isus Hristos sã vã aducã bucurie ºi pace sufleteascã! Sãrbãtori fericite! Hristos a înviat! Redacþia ziarului local Vladimirescu - Sãptãmânã de sãptãmânã

4 13-26 Aprilie 2012 SPIRITUALITATE Pagina 4 Sfintele Paºti: Sãrbãtoarea biruinþei Teologic vorbind, evenimentul mãreþ al Învierii din morþi a lui Hristos Domnul, se înscrie într-un ciclu de evenimente mântuitoare pentru omenire, ciclu ce începe cu Întruparea Fiului lui Dumnezeu, continuã cu întreaga Sa viaþã de ascultare faþã de Dumnezeu Tatãl, cu suferinþele, Patimile, Moartea pe cruce îndurate ca Om pentru noi, oamenii, ºi culmineazã cu Învierea Sa din morþi, care este un act de biruinþã asupra pãcatului, a divolului ºi a morþii. Ca atare, în fiecare an de sãrbãtoarea Învierii Domnului sau a Sfintelor Paºti creºtinãtatea întreagã se simte copleºitã de bogãþia darurilor dumnezeieºti (luminã, bucurie, pace, iertare, viaþã veºnicã) pe care Iisus Hristos - Biruitorul morþii le revarsã cu îmbelºugare asupra tuturor celor care se apropie de El cu credinþã, nãdejde ºi iubire. Profund recunoscãtoare, Biserica Ortodoxã - luminatã fiind de razele Învierii lui Hristos - îi cântã lui Iisus Cel înviat, cu un gând, cu o gurã ºi o inimã, frumoasã cântare de biruinþã. Bunãoarã, cu entuziasm exclamã Biserica noastrã în noaptea Învierii, cântând: Ziua Învierii, popoare, sã ne luminãm! Paºtile Domnului, Paºtile! Cã din moarte la viaþã ºi de pe pãmânt la cer, Hristos-Dumnezeu ne-a trecut pe noi, cei ce-i cântãm cântare de biruinþã! Cântarea de biruinþã este un rãspuns al Bisericii dreptmãritoare dat Celui care ne-a fãcut dovada iubirii Lui nemãrginite faþã de noi, luând chipul nostru omenesc ºi dãruindu-se desãvârºit Tatãlui Ceresc pentru noi, pânã la ascultarea deplinã faþã de El arãtatã prin moartea pe cruce. Prin toate cele sãvârºite de-a lungul activitãþii Sale pãmânteºti, Hristos Domnul a adus pentru oameni biruinþã deplinã asupra tot ceea ce prejudicia existenþa, viaþa ºi menirea omului pe pãmânt ºi în cer. Ajuns prin propria Sa voinþã liberã sub stãpânirea rãului, a diavolului ºi a morþii, omul nu se mai putea rupe din aceste înlãnþuiri profunde prin proprile Sale puteri ºi lucrãri. În aceastã stare find, însuºi planul lui Dumnezeu cu privire la om ºi la menirea lui în lume ar fi fost zãdãrnicit, ceea ce nu putea fi îngãduit sub nici o formã de Dumnezeu, pentru cã Dumnezeu nu vrea nimicirea propriei Sale creaþii. De aceea, a trimis Dumnezeu pe Fiul Sãu Cel Unul-Nãscut pe pãmânt, ca sã-l rãscumpere pe om din robia pãcatului, a diavolului ºi a morþii în care se afla. Aºa fiind, prin Moartea ºi Învierea Sa, Hristos Domnul biruie forþele rãului, ale întunericului, ale diavolului ºi ale morþii ce þineau în captivitate întreg neamul omenesc. Biruinþa lui Hristos a însemnat revãrsarea unei puteri dumnezeieºti asupra întregii existenþe ce-l avea în centrul ei pe om. Astfel, întunericul lipsei de orizont ºi de sens al vieþii omului, care-i sleia puterea vieþii sale, a fost înlãturat de puterea luminii Învierii lui Hristos. Prin Înviere, toate s-au umplut de luminã, nici un rest, nici o pãrticicã din existenþã nerãmânând în afara iradierii puterii de viaþã fãcãtoare a Învierii lui Hristos. Prin Înviere, nu doar puterea rãului, a diavolului ºi a iadului a fost înfrântã de Cel Atotputernic ieºit biruitor din mormânt, ci, mai mult ca orice, a fost biruitã moartea, ca ºi consecinþã directã a ruperii comuniunii omului cu Dumnezeu. Moartea a fost înghiþitã de Înviere, pentru cã puterea Învierii este puterea unei vieþi care e mai presus de stricãciune ºi moarte. De acum, moartea nu ne mai stãpâneºte, cãci am fost mutaþi de la moarte la viaþã de Hristos Cel ce a biruit puterea morþii prin Moartea ºi Învierea Sa. Din aceste considerente, praznicul Paºtilor este un praznic al biruinþei vieþii asupra morþii, al luminii asupra întunericului, al nestricãciunii asupra stricãciunii, al lui Dumnezeu asupra diavolului ºi a rãului. De aceea, nu poate exista un temei mai puternic al vieþii creºtine ºi al luptei ucenicilor lui Hristos împotriva tuturor acestor stãri negative decât biruinþa Învierii. De fapt, dintru început, în centrul credinþei ºi al mãrturisirii creºtine s-a aflat Iisus Hristos Biruitorul. În El ºi prin El, toþi cei ce L-au urmat ºi mãrturisit au putut birui rãul, întunericul pãcatului ºi chiar moartea, pentru cã doar Hristos avea antidotul la toate acestea. Ei bine, Hristos Domnul vrea sã ne împãrtãºeascã acest antidot, prin participarea la viaþa Sa revãrsatã peste noi prin Sfintele Taine ale Bisericii, ca, astfel, sã dobândim viaþa cea nouã, cea adevãratã, cea preamãritã, cea întru El. Aceasta este viaþa cea compatibilã cu calitatea noastrã de creºtini. Pentru a o dobândi, se cuvine sã plinim duhovniceºte vorbind - acele lucrãriri pe care le-a plinit ºi Hristos Domnul înainte de Învierea Sa: rãstighirea, omorârea ºi îngoparea. Precum ºtim din Sfintele Evanghelii, Mântuitorul a fost rãstignit pe cruce, omorât, apoi s-a lãsat îngropat, iar a treia zi a înviat. Asemenea Lui, ºi noi trebuie sã ne rãstignim pe crucea lepãdãrii de pãcate, sã murim pãcatului, sã îngropãm în mormântul pocãinþei omul cel vechi din noi, pentru ca apoi sã lãsãm sã se ridice, sã învieze, omul cel nou din noi, zidit dupã chipul ºi asemãnarea lui Dumnezeu. Aºa fãcând, nãdãjduim cã vom fi vrednici de dobândirea vieþii celei adevãrate de fericire veºnicã întru împãrãþia lui Dumnezeu. Sã învredniceascã Hristos Biruitorul pãcatului, al diavolului ºi al morþii de una ca aceasta pe toþi cei ce au prãznuit, prãznuiesc sau vor prãznui preasfântã Învierea Sa din morþi! Pr. FLAVIUS ARDELEAN Parohia Ortodoxã Mândruloc Învierea lui Isus Cristos Învierea lui Isus Cristos demonstreazã, limpede ºi fãrã putinþã de tãgadã, cã Isus a fost ceea ce a zis ca este, ºi anume Fiul lui Dumnezeu. Ea este uºa deschisã pentru noi spre viaþa cu Dumnezeu ºi pentru Împãrãþia lui Dumnezeu. De ce este importantã învierea lui Isus Cristos? Învierea lui Isus Cristos este importantã din mai multe motive. În primul rând, ea ne mãrturiseºte despre puterea imensã a lui Dumnezeu. A crede în înviere, înseamnã a crede în Dumnezeu. Dacã Dumnezeu existã ºi dacã a creat universul ºi are toatã puterea asupra lui, atunci El are puterea de a învia din morþi. Dacã El nu are o astfel de putere, El nu este Dumnezeul vrednic de credinþa ºi închinarea noastrã. Doar El, care a creat viaþa, poate aduce învierea dupã moarte, doar El poate învinge grozãvia morþii, poate îndepãrta boldul ei ºi biruinþa mormântului (1 Corinteni ). Prin învierea Domnului Isus Cristos din mormânt, Dumnezeu ne aduce aminte de suveranitatea Sa absolutã asupra vieþii ºi a morþii. În al doilea rând, învierea lui Isus Cristos este o mãrturie ºi o dovadã pentru învierea morþilor, acesta fiind un adevãr de bazã al credinþei creºtine. Spre deosebire de celelalte religii, doar creºtinismul are un fondator care transcende moartea ºi care promite cã urmaºii Lui vor face acelaºi lucru. Toate celelalte religii au fost întemeiate de oameni ºi profeþi, ai cãror sfârºit era mormântul. Ca ºi creºtini, gãsim mângâiere în faptul cã Dumnezeul nostru a devenit om, a murit pentru pãcatele noastre ºi a înviat a treia zi. Mormântul nu L-a putut þine. El trãieºte, ºi astãzi stã la dreapta lui Dumnezeu Tatãl în cer. În Epistola cãtre cei din Corint, în capitolul 15, sfântul apostol Pavel explicã, în detaliu, importanþa învierii lui Isus Cristos. Unii oameni din Corint nu credeau în învierea morþilor ºi de aceea Pavel enumera ºase consecinþe dezastruoase dacã nu a avut loc invierea: 1) predicarea lui Isus Cristos ar fi lipsitã de sens (vers.14); 2) credinþa în Isus Cristos ar fi zadarnicã (vers.14); 3) toþi martorii ºi propovãduitorii învierii ar fi mincinoºi (vers.15); 4) nimeni nu ar mai fi rãscumpãrat de pãcat (vers.17); 5) toþi credincioºii din trecut au pierit (vers.18); 6) creºtinii ar fi cei mai jalnici oameni de pe pãmânt. Dar Domnul Isus Cristos a înviat cu adevãrat din morþi ºi a devenit pârga celor adormiþi (vers.20), oferind siguranþa cã noi Îl vom urma în înviere. Biblia garanteazã învierea credinciosului atunci când Isus Cristos va veni pentru a-ºi lua Trupul (Biserica) la rãpire. Aceastã speranþã ºi Cristos a înviat! Cristos a înviat este un salut, dar - în acelaºi timp - este ºi o mãrturisire de credinþã. Învierea lui Cristos, pe care o sãrbãtorim astãzi, este cea mai mare minune din istoria omenirii. Nimeni, niciodatã, nu s-a înviat pe sine, dupã ce a stat trei zile într-un mormânt de piatrã. Venirea lui Isus în lume, acceptând sãrãcia, suferinþa, batjocura ºi condamnarea la moarte, ne face sã ne punem întrebãri care, în ordinea naturalã, nu ne pot da un rãspuns satisfãcãtor: Oare, trebuia ca Fiul lui Dumnezeu, El însuºi, sã sufere? Pentru ce?! Suferinþa pe care a îndurat-o Isus a fost preþul unei iubiri ce nu poate fi înþeleasã de om. Jertfa vieþii lui Isus ne aratã valoarea sufletului omenesc ºi cât este de importantã mântuirea lui. Omul, fiind fãcut din chipul ºi asemãnarea lui Dumnezeu, este iubit de Dumnezeu cu o iubire veºnicã, iar când omul, în neputinþa sa, a cãzut, Dumnezeu nu a pregetat sã trimitã pe unicul Sãu Fiu, pentru a repara jignirea adusã de om Creatorului sãu: Cãci aºa de mult a iubit Dumnezeu lumea (sufletele), încât pe Unul-nãscut Fiul Sãu L- a dat, sã moarã pentru dânsa (cf. Ioan 3, 16). Aºa a fãcut Cristos care, pentru noi, oamenii, ºi pentru a noastrã mântuire, s-a coborât din cer ºi s-a întrupat de la Spiritul Sfânt ºi Fecioara Maria ºi S-a fãcut om. A pãtimit pentru noi sub Ponþiu Pilat, a murit ºi a înviat... ºi aºa mãrturisim în Credeu. Ce preþ are sufletul nostru sã o spunã însuºi Isus Cristos, care a muncit ca dulgher, sãrac ºi ascuns, timp de treizeci de ani la Nazaret; care a predicat trei ani fãrã odihnã, încât cei dragi ai lui ziceau ºi-a ieºit din fire, adicã nui în toate minþile, ºi a umblat din Egipt pânã-n Tir ºi Sidon, dupã cel ce era pierdut. Ce preþ are sufletul nostru, sã o spunã biciuirea îngrozitoare pe care a suportat-o pentru mântuirea noastrã. Cu drept cuvânt, citim în Psalmul 21: iar eu sunt vierme ºi nu om, ocara oamenilor ºi defãimarea poporului. Isus Cristos adevãrat, este legat la ochi, scuipat în faþã, batjocorit. Prin lovire, îþi manifestezi ura, mânia, dar a adãuga scuipatul, este un dispreþ total. Profeþeºte cine te-a lovit, îl batjocoreau cãlãii. Ce preþ trebuie sã aibã sufletul nostru, sã ne spunã Isus, în agonia celor trei ore petrecute pe Cruce, înainte de a muri... Privind la Cruce, putem sã ne dãm seama de valoarea sufletului. Problema mântuirii este legatã de suferinþã, de jertfã, de agonie... Dar ce ar folosi omului de ar câºtiga lumea întreagã, iar sufletul ºi l-ar pierde? (Matei 16, 26). Au fost unii, care, pentru a ajunge la un post de conducere, pentru averi sau pentru plãceri, au renunþat la Dumnezeu ori L-au negat. Ce au câºtigat? Isus ne spune cã nu poþi sluji la doi domni. Sufletul este un bun unic. Dacã îmi pierd o mânã, un ochi sau chiar viaþa, este o mare pierdere, dar nu ireparabilã, în lumina veºniciei. Cel ce-ºi pierde viaþa pentru Mine ºi Evanghelie, acela o va afla (Marcu 8, 35). Dar ce voi face eu, ca sã-mi mântuiesc sufletul? Trebuie sã urmez exemplul Mântuitorului, nu numai pânã la Cinã, ci urcând Calvarul vieþii cu rãbdare, încredere ºi dragoste! Sã privesc mereu Crucea, luptând pentru mântuirea sufletului meu, cu toatã ardoarea ºi silinþa, ºtiind cã este cel mai important lucru al vieþii siguranþã rezultã într-o cântare mãreaþã ºi triumfãtoare, pe care apostolul Pavel o scrie în 1.Corinteni 15:55: Unde îþi este biruinþa, moarte? Unde îþi este boldul, moarte? Învierea este o victorie triumfãtoare ºi glorioasã pentru fiecare credincios. Isus Cristos a murit, a fost îngropat ºi a înviat a treia zi dupã Scripturi. ªi EL vine iarãºi! Cei morþi în Cristos vor învia ºi vor fi rãpiþi, iar cei ce vor fi în viaþã la venirea Lui, vor fi schimbaþi într-o clipã ºi vor primi trupuri noi ºi glorioase (1.Tesaloniceni 4:13-18). Învierea lui Isus Cristos este importantã pentru mântuire, deoarece demonstreazã cã Dumnezeu a acceptat jertfa lui Isus pentru noi. Ea dovedeºte cã Dumnezeu are puterea de a învia din morþi. Ea ne garanteazã cã cei care cred în Isus Cristos nu vor rãmâne morþi, ci vor învia pentru viaþa veºnicã. Aceasta este speranþa noastrã binecuvintatã. Când zicem cu credinþã CRISTOS A ÎNVIAT!, afirmãm implicit: NOI TOÞI VOM ÎNVIA! Sã ne întoarcem la izvorul de viaþã, de luminã ºi de putere, care este Isus Cristos Domnul. Paºtele, sãrbãtoarea învierii Lui, sã vã facã demni ºi puternici. Cultivaþi acum prezenþa lui ISUS în vieþile voastre, prin citirea zilnicã a Bibliei, prin legãtura permanentã cu Biserica, prin rugãciune, pãrtãºie ºi comuniune strânsã cu alþi fraþi de credinþã! Întãriþi prezenþa lui Isus Cel viu în vieþile voastre! Din acest izvor va veni adevãrata renaºtere a românului ca individ ºi adevãrata renaºtere a neamului! CRISTOS A ÎNVIAT! DÃNUÞ CRIªAN Pastor Biserica Penticostalã Emanuel Vladimirescu Iubitului popor credincios har, binecuvântare ºi mântuire de la Dumnezeu-Tatãl ºi de la Domnul nostru Isus Hristos mele. Dar sã privim Învierea Domnului ºi sub aspect global... Isus nu a înfiinþat o religie a unui neam, nici mãcar a poporului Sãu, ci o religie a tuturor timpurilor. Religia lui Cristos este mai presus de orice criterii omeneºti, este religia iubirii. În lumina acestei iubiri universale, milioane de creºtini vor muri ca martiri; mii ºi mii de misionari - suflete eroice - vor merge pânã la marginile pãmântului, ducând învãþãtura dragostei creºtine; alte mii de creºtini vor sfârºi în persecuþii de tot felul. Aceºti miei nevinovaþi, sfâºiaþi de ura întunericului, vor continua sã existe, pânã la sfârºitul lumii. Ura împotriva iubirii nu va înceta niciodatã. Puterile întunericului vor lucra cu toatã agresivitatea. Dar Isus spune: Cine va lupta pânã la sfârºit, acela va fi mântuit. Învierea Domnului sã reverse în inimile tuturor, bucuria adevãratei pãci ºi a bunei înþelegeri între oameni. Lumina Învierii sã îndepãrteze întunericul rãzboaielor dintre popoarele lumii, ca astfel Cristos cel Înviat, biruitorul morþii, sã fie pentru toþi oamenii Calea, Adevãrul ºi Viaþa. Ziua Învierii sã ne lumineze, popoare! Paºtile Domnului, Paºtile; cãci din moarte la viaþã ºi de pe pãmânt la cer, Cristos ne-a trecut pe noi, cei ce cântãm cântare de biruinþã. SÃRBÃTORI FERICITE! CRISTOS A ÎNVIAT! Preot paroh greco-catolic ARDELEAN IOAN OLTEAN Biserica Românã Unitã Greco-Catolicã Vladimirescu

5 DIN ACTUALITATE Aprilie 2012 S-au întâmplat în ultima perioadã... * S-a întâmplat ceeea ce se întâmplã în fiecare an, de mii de ani. Sãrbãtoarea Floriilor. Intrarea Domnului Isus Cristos în Ierusalim. Tuturor Floricilor ºi Florinilor, precum ºi acelora care purtaþi nume de floare, un sincer LA MULÞI ANI!. * Toþi creºtinii catolici au sãrbãtorit Învierea Domnului Isus Cristos. Biserica Catolicã din Vladimirescu a fost mult mai plinã, ca ºi în alte dãþi. Sincer, mã bucur. S-a simþit sãrbãtoarea în bisericã ºi afarã, chiar dacã ploaia, frigul ºi vântul nu s-au oprit. HRISTOS A INVIAT! * Tuturor catolicilor. ªi acelora care duminicã au avut sãrbãtoarea învierii le dorim multã sãnãtate ºi fericire cu gândul cã Sfintele Paºti le-a adus numai bucurii ºi liniºte. * Vine, vine primãvara... Din 21 martie este, oficial, primãvarã. Puþinã dezamãgire ne-a produs vremea. Ne-a amãgit cu cãlduri destul de mari, pentru ca, apoi, parcã în ciudã, sã revinã la temperaturile cu minus. Dar colþul ierbii a dat, narcisele, toporaºii, cizma cucului, au înflorit. * ªi noi, primar, viceprimar ºi primãrie, am fãcut ceva pentru ca aspectul comunei sã se schimbe în frumos. Am plantat tei la ºosea (p asta am mai spus-o), am plantat, la intrarea în localitatea Vladimirescu, la Troiþã, tuia, iarbã într-un cuvânt, încercãm un aspect precum îl meritãm. Am plantat ºi pruni cu frunza roºie ºi floarea roz. Vã rugãm pe toþi cetãþenii sã-i pãstrãm, cã de întreþinut ºi udat o face primãria. Cum ºi cu ce priviþi mai jos în fotografie. * Stimaþi membrii ai comunitãþii, vã încunoºtiinþãm cã primãria ºi-a mãrit zestrea. A achiziþionat un tractor cu care se pot efectua lucrãri de întreþinere a parcurilor. Tractorul este dotat cu urmãtoarele: cultivator, bazin pentru apã sau soluþie de stropit ºi - la nevoie - se adapteazã la ierbicidat printre liniile de tramvai. Îl avem în fotografie. Frumos, nu? Îl avem o sãptãmânã de probã ºi dacã nu ne place, nu-l plãtim ºi îl dãm înapoi. * Nu þineþi cont de culorile în care este vopsit. Nu-i politic. ªi dacã un hâtru va spune cã-i politic vopsit, atunci sã ºtiþi cã nu-l contrazic. I-am dat mai multe culori, aºa, ca sã nu se supere tovarãºii de drum politic. * ªi uite-aºa, matusalemica Pagina 5 CASà DE PIATRà Dupã cum se poate observa, lucrãrile la Casa de Culturã din Vladimirescu sunt în curs de finalizare, iar acum s-a trecut la amenajarea spaþiului din faþa edificiului, unde se va amplasa Monumentul Eroilor roabã moºtenitã de Criºan la venirea în primãrie, poate fi pensionatã! Da ce te faci, cã pensia-i micã, tãiatã, ciuntitã ºi pe deasupra ºi impozitatã. Mai bine casatã ºi-n gropatã sau datã la programul rabla. Bine, bine, roaba-i roabã, da pensionarii? Chiar le aplicãm tratamentul roabei? Cineva, nu ºtiu cine (ba ºtim noi cu toþii!), a confundat de mult roaba cu omul ºi rabla cu pensionaru. * Lucrãrile la Casa de Culturã a Comunei Vladimirescu sunt în grafic. Priviþi ºi admiraþi. Cã aveþi ce. S-avem puþinticã rãbdare, cã acuº, acuº venim la spectacole. Sã fim mândri de aceastã locaþie. Sã ne bucurãm de ea. ªi sigur sã o întreþinem cum trebuie ºi sã o pãstrãm. * Pânã una alta, vã încunoºtiinþez cã la celelalte douã Cãmine Culturale din comunã, respectiv la Mândrulor ºi Horia, în seara de Paºte vor fi baluri, la care este invitat tot poporul. Cine cântã? Lucian Zadic, la Horia, iar la Mândruloc Doru Huzur. Doru nostru cântã la balul organizat de juniorul sãu. Sigur va cânta bine ºi cu patos vãzându-ºi feciorul la majorat aproape. * Dã, Doamne, sã se facã timp frumos. Nu de alta, dar mai avem o investiþie de finalizat. Este vorba de acoperiºul terasei din cimitirul Vladimirescu. Dacã se terminã pânã de Paºtile Celor Morþi, este bine. Dacã nu... Nu-i bai, cã se terminã pe urmã. Oricând se va termina, terasa va fi foarte frumoasã ºi gata de Rusalii. Cine trece pe la cimitir ºi doreºte sã arunce o privire... se poate. * ªi iarã scriu despre asfalt. De ce n-aº face-o? Promisiunea-i promisiune ºi trebuie þinutã. Nu mai e mult ºi fetele din Cicir, Tractorul care a trimis roaba... în pensie. De acum încolo, numai de lucru sã fie, cã tractorul îºi va face treaba, la câte... dotãri are! Mândruloc ºi Horia vor auzi cum trec cãlare Feþii Frumoºi sã le fure. ªtiþi clic-clac, clac-clic, fac potcoavele cailor, pe asfaltul prospãt. Ilene Cosânzene, spuneþi Feþilor Frumoºi sã-ºi potcoveascã ai lor cai. Sau preferaþi caii-putere, care sunt mai... silenþioºi? Fãrã glumã, pânã-n întâiul de mai, pot circula Feþii Frumoºi cu ce vor ºi le dã mâna. Cã asfalt avem. Am fost poate puþin glumeþ, dar acest fapt nu înseamnã cã îmi respect cititorii mai puþin. Dimpotrivã, respectu-i maxim. * Începem sã montãm jocurile pentru copii, acolo unde este nevoie. Este primãvarã. Aºtept copiii, cã ei mã cunosc bune, aºtept pãrinþii, cã ei mã cunosc ºi mai bine, sã vinã cu propuneri. Unde mai este nevoie? Acum avem o ocazie, cã dupã ce le-am montat... gata! * ªi tot la Casa de Culturã. Se lucreazã la pavarea curþii cu parcãri. Se finalizeazã poarta, gardul, ºi sencep lucrãrile la fundaþia Monumentului Eroilor, care va fi amplasat în faþa Casei de Culturã. Apelez la intelectualii comunei, la dascãli în special, la cei de istoria neamului, la toþi cetãþenii, pentru a ne trimite propuneri cu textul care se va scrie pe cruce. De asemenea, dorim sãparea în granit a numelor celor cãzuþi pe front, pentru neamul românesc. De aceea aºteptãm familiile care au membrii cãzuþi pe fronturile patriei indiferent unde sã ne contacteze. * Datoritã faptului cã ne aflãm în Sãptãmâna Patimilor, pe care vã doresc sã o petreceþi în post ºi rugãciune, precum ºi datoritã marii sãrbãtori ce îi urmeazã Primarul comunei Vladimirescu autor al acestei rubrici, vã ureazã Sãrbãtori Fericite. Lumina învierii sã ne lumineze sufletele. Sã nu uitãm sã ne iubim aproapele, sã ne bucurãm de praznic, împreunã cu familiile adunate în jurul mesei, unde sã se afle toate trei sau, dacã se poate, patru generaþii ale fiecãrei familii. Sã ciocnim ouãle roºii, spunând adevãruladevãrat ºi de necontestat: HRISTOS A ÎNVIAT! ADEVÃRAT A ÎNVIAT, DOMNUL CRISTOS! Sãrbãtori Fericite! Vã ureazã Primarul Comunei, IOAN CRIªAN TÃTAR ANDREI & GROZA ALINA FAUR IOAN DUMITRU & UNGUREANU MARIANA CSEKI LIVIU BOGDAN & MUREªAN IULIANA GIORGIANA

6 13-26 Aprilie 2012 DIN ACTUALITATE Pagina 6 Ziua Jandarmeriei Române Vineri, 30 martie 2012, la sediul Inspectoratului de Jandarmi Judeþean Arad, din localitatea Vladimirescu, au avut loc manifestãri dedicate aniversãrii Zilei Jandarmeriei Române. La eveniment au participat: Levente Horvath (subprefectul judeþului Arad), Cristian Drãgan (vicepre- ºedintele Consiliului Judeþean Arad), alãturi de primarul Ioan Criºan ºi viceprimarul Dorel Horga, reprezentanþi ai instituþiilor publice locale din Vladimirescu, cu care inspectoratul de jandarmi colaboreazã ºi coopereazã. La începutul manifestãrilor a fost intonat imnul de stat al României iar în continuare a avut loc o slujbã religioasã de pomenire a eroilor jandarmi. Inspectorul ºef, colonelul Adrian Bîcleºanu, a dat citire mesajelor transmise din partea conducerii ministerului, a conducerii Jandarmeriei Române ºi alte mesaje sosite cu acest prilej. Pentru rezultatele deosebite obþinute în activitatea desfãºuratã, un ofiþer ºi un subofiþer au fost înaintaþi în gradul urmãtor, înainte de termen. De asemenea, au fost acordate diplome de merit, iar jandarmii care au obþinut locurile pe podium, la concursurile sportive organizate, au primit ca recompense diplome ºi cupe. Notã informativã nr.1, privind actualizarea PUG ºi RLU Vladimirescu - Etapa 3: Elaborarea propunerilor preliminare Conform document planificare nr din 27 martie 2012, Etapa 3 - Elaborarea Propunerilor ºi avizarea PUG ºi RLU Vladimirescu, se desfãºoarã în perioada aprilie februarie În aceastã perioadã, se asigurã informarea ºi condultarea publicului, prin anunþuri publicitare, panouri conforme, note informative, întâlniri, dezbateri publice, etc. În conformitate cu prevederile art.27 din Ordinul MDTR 2.701/2012, în luna aprilie 2012, au fost întreprinse activitãþi privind informarea ºi consultarea factorilor interesaþi asupra propunerilor preliminare. Aceste activitãþi, deºi nu sunt obligatorii, sunt foarte importante ºi sunt recomandate pentru a preîntâmpina eventuale dezacorduri sau contestãri. Informarea s-a realizat prin anunþuri, panouri ºi materiale publicitare, respectiv: 1. anunþul publicitar a apãrut în ziarul local Glasul Aradului (2 aprilie 2012), a fost postat pe pagina de internet a primãriei ºi afiºat la avizier. 2. panourile publicitare de dimensiuni 3m x 2m, întocmite conform Anexa la Ordinul MDTR 2.701/2010 (Model B), au fost montate la 2 aprilie 2012, în localitãþile Vladimirescu, Cicir, Mândruloc ºi Horia; acestea urmând a fi menþinute pânã la aprobarea PUG ºi RLU Vladimirexcu. 3. materialele publicitare (format A3), tipãrite pe hârtie ºi plastifiate, având acelaºi conþinut ca ºi panourile, au fost montate în staþiile de tramvai ºi autobuz, din localitãþile Vladimirescu, Cicir, Mândruloc ºi Horia. Publicul ºi factorii interesaþi, au fost informaþi cu privire la: - elaborarea propunerilor preliminare pentru actualizarea PUG ºi RLU - posibilitatea de consultare a propunerilor preliminare - posibilitatea de transmitere de observaþii asupra propunerilor preliminare - organizarea unei întâlniri, în data de 12 aprilie 2012, ora 16, la sediul primãriei - rezultatul consultãrii. Consultarea factorilor interesaþi s-a realizat astfel: 1. în perioada s-a oferit posibilitatea de vizualizare ºi de consultare a propunerilor preliminare, privind actualizarea PUG Vladimirescu, propunerile au putut fi vizualizate ºi consultate, în format tipãrit, la sediul Primãriei Vladimirescu sau în format electronic pe pagina de internet a primãriei. 2. s-a oferit posibilitatea de transmitere de observaþii asupra propunerilor preliminare, în aceeaºi perioadã ( ). Propunerile preliminare vor fi prezentate: - publicului ºi factorilor interesaþi, la întâlnirea organizatã la , ora 16, la sediul primãriei. - consilierilor locali ai comunei Vladimirescu, în cadrul ºedinþei CL din luna aprilie Rezultatul consultãrii (observaþiile înregistrate ºi analizate) va fi afiºat la avizierul primãriei ºi va fi postat pe pagina de internet a instituþiei, în maximum 15 zile de la data întâlnirii. Publicul ºi factorii interesaþi de propunerile preliminare sunt/pot fi: reprezentanþii cetãþenilor, proprietarii terenurilor propuse pentru introducere în intravilan, factorii interesaþi ºi/sau factorii posibili afectaþi de propunerile de plan, organizaþiile societãþii civile, asociaþiile profesionale, asociaþiile sectorului de afaceri, precum ºi alte persoane fizice ºi/sau juridice interesate sau, posibil, afectate de actualizarea PUG ºi RLU Vladimirescu. Persoane responsabile cu Urbanismul, informarea ºi consultarea publicului sunt: - din partea Primãriei: Gafiþeanu Alexandrina ºi Corina Popovici (tel , sandagafiteanu@gmail.com) - din partea Elaboratorului: Elvira ªerban (tel , prourban@yahoo.com). PRIMAR IOAN CRIªAN În atenþia deþinãtorilor de cotã de lapte! Toþi deþinãtorii de cotã de lapte sunt obligaþi sã se prezinte la sediul Primãriei Vladimirescu (Biroul Agricol), pânã la data de 11 mai 2012, în vederea completãrii declaraþiei anuale privind cota de lapte. În numãrul urmãtor al ziarului local, vom publica tabelul cu toþi deþinãtorii de cotã de lapte. Reamintim cã persoanele care nu se prezintã, pânã la data mai-sus menþionatã, vor fi penalizaþi. MICA PUBLICITATE VÂNZÃRI-CUMPÃRÃRI 204@ Vând 2 parcele de teren, în Vladimirescu; tel @ Vând þuicã de casã, de 52 de grade; tel @ Vând purcei de 7 sãptãmâni; tel @ Vând teren agricol, între Mândruloc ºi Cicir, 3,14 hectare; tel sau @ Vând casã micã, cu mp de grãdinã ºi livadã, în loc. Tauþ; tel @ Vând combinã frigorificã, în stare foarte bunã; tel @ Vând canapea cu 2 fotolii din piele, de culoare maro; tel @ Vând casã în Vladimirescu, central, 3 camere, bucãtãrie, baie, gaz, apã, canalizare, mp, euro; tel @ Vând casã în Vladimirescu, str. Gh. Doja nr.4, 4 camere, 3 livinguri, 3 bãi, încãlzire centralã pe lemne, ideal pentru 2 familii, euro; tel @ Vând duplex în Via Carmina, 90% finisatã, living, bucãtãrie, baie, centralã termicã, mansardã cu 3 dormitoare, supr. constr. 170 mp + teren aferent, ero; tel @ Vând gard viu ºi seminþe; Vladimirescu, str. Vasile Milea nr @ Vând: focar pentru cazan de baie, menghinã de fierãrie ºi de instalaþii, butelie gaz, mascã chiuvetã, chiuvetã de bucãtãrie (cu una sau douã cuve), chiuvete de baie, dulãpioare de baie, convector pe gaz, accesorii de baie ºi pãlincã de prune (Zalãu, jud. Sãlaj) începând din 1995; tel sau @ Vând pui de prepeliþã, ouã pentru tratament naturist, pentru incubaþie ºi pentru consum (nu conþin colesterol ºi grãsimi); tel @ Vând casã în roºu (P+M), în cartier Vladimirescu, str. 17, euro (negociabil); tel @ Vând loc de casã, de 500 mp, în cartier nou Mândruloc, euro (negociabil); tel @ Vând teren (loc de casã), în suprafaþã de mp, cu utilitãþi, 8 euro/mp; tel @ Vând casã micã, cu mp grãdinã ºi livadã, în loc. Tauþ; tel @ Vând (sau schimb cu casã în Vladimirescu) ap. 3 camere, 2 bãi, cãmarã, debara, bucãtãrie, balcon, semidecomandat, 80 mp, zona Micãlaca (lângã parc ºi ºcoalã), amenajat: parchet, gresie, termopan, se vinde mobilat sau nemobilat, la preþul de euro; tel sau @ Vând combinã frigorificã, în stare foarte bunã; tel @ Vând bicicletã electricã; tel @ Vând canapea ºi douã fotolii din piele, de culoare maro; tel @ Vând casã în Vladimirescu (centru); tel @ Vând purcei, Vladimirescu, str. Vasile Roaitã 105; tel @ Vând: maºinã mecanicã de tuns iarba, aparat nou de gimnasticã, cotarcã porumb, rezervor alimentar din inox (de 160 litri); tel @ Vând sau închiriez ap. 3 camere, în Vladimirescu, central; tel @ Vând purcei de 10 sãptãmâni; tel CERERI-OFERTE SERVICII 204@ Schimb ap. cu 4 camere, decomandat, zona Micãlaca 500, etaj 1, cu casã în Vladimirescu; tel @ Pensionarã (vorbitoare de limbã maghiarã), întreþin persoanã în vârstã, cu experienþã în Italia; tel @ Angajez bucãtãreasã la Restaurant-Pensiune în Vladimirescu, preferabil cu domiciliul în Vladimirescu; tel sau @ Închei asigurãri RCA, CASCO, pentru locuinþe, la mai multe companii, la cele mai mici preþuri; tel sau @ Execut lucrãri de confecþii metalice, de orice tip: porþi, garduri, terase, balustrade); tel @ Închiriez spaþiu comercial în Vladimirescu, centru; tel @ Caut sã închiriez casã în Vladimirescu; tel @ Schimb (vând cu euro) casã cu etaj, suprafaþã totalã mp (construitã: 270 mp), toate utilitãþile, grãdinã cu pomi ºi viþãde-vie, la întrarea în Mândruloc, cu o casã mai micã, cu 2 camere, în Vladimirescu, central, plus diferenþã; tel @ Caut sã închiriez casã în Vladimirescu, cu 2 sau 3 camere, bucãtãrie, baie, cu sau fãrã grãdinã, ofer 80 euro; tel sau @ Familie tânãrã, serioasã, întreþinem persoane în vârstã, în Vladimirescu, pentru locuinþã; tel sau @ Doamnã serioasã, 51 ani, ofer servicii de menaj, la familii serioase, în loc. Vladimirescu ºi Arad; tel @ Închei asigurãri RCA, CASCO, locuinþã, la mai multe companii; tel sau @ Caut sã îngrijesc persoane în vârstã, 8 ore pe zi, în loc. Vladimirescu ºi Arad. Doresc seriozitate, deþin experienþã în domeniu. Tel:

7 ÎNVÃÞÃMÂNT Aprilie 2012 Pagina 7 Bucuria Învierii Domnului sã vã aducã împliniri ºi liniºte sufleteascã! Hristos a înviat! «BUCURIA ÎNVIERII» - Concurs judeþean de ouã încondeiate Tradiþiile ºi obiceiurile româneºti nãscute din lumina Învierii lui Hristos, se împletesc tainic cu bucuria ºi nãdejdea cã înaintea noastrã, a vieþii noastre, nu mai existã moarte ci doar înviere. Acest lucru a fost ºi este fãrã îndoialã, înþeles de þãranul român care îºi raporteazã viaþa la valorile creºtine, ºi pentru care, sãrbãtorile sunt tot atâtea momente de profundã comunicare cu cerul, fie în bisericuþa satului, fie învãluit în lumina blândã a candelei. Pierdut în negura timpului, obiceiul vopsirii ouãlor în culoarea sângelui primeºte în creºtinism simbolul sângelui vãrsat pe cruce, ca preþ al rãscumpãrãrii neamului omenesc de Fiului lui Dumnezeu, Cel ce ridicã pãcatele lumii (Ioan 1, 29), dar ºi al biruinþei Vieþii asupra morþii. Aºa Vã ureazã cu drag, Conducerea ªcolii Generale Vladimirescu ªcoala altfel - Omul altfel ÎPS Timotei Seviciu (Arhiepiscop al Aradului), Ioan Criºan (primar), Dorel Horga (viceprimar), preot Petru Berceanu (paroh Biserica Ortodoxã Vladimirescu), pr. dr. Vasile Pop (consilier cultural) ºi insp. prof. Maria Ciºmaº (Inspectoratul ªcolar Judeþean Arad) - de la stânga au fost oaspeþi dragi. Aceastã bucurie a fost dublatã de prezenþa în ºcoala noastrã a Înalt Preasfinþitului Dr. Timotei Seviciu, Arhiepiscop al Aradului, care a înmâ- Echipa de elevi care a reprezentat ªcoala Generalã Vladimirescu, împreunã cu meºterul popular Maria Aiftincãi, cea care i-a învãþat meºteºugul încondeierii ouãlelor dupã cum mormântul a fost aflat gol a treia zi, oul pascal este ciocnit, este spart, însoþit de vestea Învierii lui Hristos, pentru a se arãta cã Viaþa nu poate fi þinutã captivã în întunericul mormântului ºi al morþii, ci lumineazã întregii fãpturi îmbrãcatã în haina nestricãcioasã a Botezului, a Luminii, a Învierii. Cunoscutul teolog creºtin, Olivier Clement, observa: Când se trãieºte ceva autentic, oamenii vin. De douã milenii, viaþa întregii umanitãþi este încadratã între Naºterea ºi Învierea lui Hristos, un ciclu ce transcede spaþiul ºi timpul, înveºnicindule. Raportându-ne la aceste realitãþi, am încercat în cadrul concursului de creativitate a elevilor «Bucuria Învierii», sã împletim frumuseþea tradiþiilor româneºti cu inocenþa copiilor care, alãturi de dascãlii lor, ne- Grupul ªcolar Sãvârºin nat diplome elevilor premiaþi, preot dr. Vasile Pop, consilier cultural, inspector diacon prof. Florin Sirca, inspector prof. Mariana Cismaºiu, prof. dr. Maria Sinaci, alãturi de oficialitãþile locale, primar Ioan Criºan, viceprimar Dorel Horga ºi preot paroh Petru Bercean-Negrean. Pe parcursul activitãþii, copiii par- ticipanþi au fost învãþaþi de Maria Aifitincãi, meºter popular, tehnica încondeierii ouãlor cu cearã fierbinte, o tehnicã tradiþionalã însuºitã cu mare interes de cei mici, dornici sã mânuiascã chiºiþa, un instrument tradiþional de încondeiere. Ca într-o mare familie, întreaga echipã managerialã formatã din profesoarele Daniela Tomoiagã, Ofelia Kurunczi ºi consilierul educativ Antiþa Vanc, au supervizat întreaga activitate. A fost o zi plinã în care ne-am împãrtãºit unii altora bucuria Învierii Mântuitorului Iisus Hristos, chiar dacã suntem încã în Post ºi drumul spre Învier trece prin suferinþa Crucii. Ne facem o datorie de onoare mulþumind tuturor participanþilor, membrilor juriului, copiilor implicaþi în organizarea evenimentului ºi nu în ultimul rând d-nei Maria Lozinsky, care s-a îngrijit de cele ale Martei, pregãtind alese bucate de post. Prof. MIRELA BUGARIU Echipa de elevi de la Grupul ªcolar Moga Voievod din Hãlmagiu Grupul ªcolar Francisc Neumann Arad ªcoala Generalã Iosif Moldovan Arad Conform hotãrârii Ministerului Educaþiei, de a organiza în perioada 2-6 aprilie activitãþi extraºcolare ºi extracurriculare (Sãptãmâna «ªcoala altfel»), cadrele didactice din unitatea noastrã s-au conformat acestei hotãrâri ºi au încercat sã se implice într-un mod cât mai plãcut ºi util pentru copiii din grãdiniþã, punând în evidenþã talentul ºi capacitãþiile acestora în diferite domenii. Astfel, am organizat activitãþi care sã rãspundã intereselor ºi preocupãrilor copiilor, cum ar fi: atelier de picturã ºi colaje, plimbare prin comunã, vizitând Grãdiniþa PN Nr.1 ºi Bazilica romanicã, excursie la Grãdina Zoologicã Pãdurea Verde, Muzeul Satului Bãnãþean din Timiºoara ºi drumeþie la Pãdurea Vladimirescu. Dar cum nimic nu se face din nimic, oricât de mult am vrea, am întâmpinat obstacole bineînþeles privind partea financiarã. Fiindcã orice ieºire costã bani ºi aceºtia... nu prea sunt, dupã mai multe dispute, una dintre colege - mai îndrãzneaþã de felul ei, Marinela - a pus mâna pe telefon ºi a sunat la Primãrie, cerând ajutorul primarului cã doar nu ne-o da în cap. ªi, într-adevãr, nu ne-a dat în cap, ci - fãrã nici o ºovãialã - dumnealui nea oferit autobuzele necesare pentru deplasarea copiilor de la cele douã grãdiniþe la Timiºoara. A fost un cadou frumos de Paºti, copiii au fost foarte bucuroºi ºi s-au simþit minunat în aceastã excursie. La fel am beneficiat de ajutorul unui pãrinte generos, Crisitian Sculici, care s-a oferit sã ne sponsorizeze ieºirea la Pãdurea Vladimirescu. Vã mulþumim din suflet atât noi cadrele didactice cât ºi micii ºi viitorii dumneavoastrã cetãþeni ai comunei cã ne-aþi fãcut aceastã mare bucurie! Deci, la «ªcoala altfel» sunt necesari ºi oameni altfel, deschiºi ºi gata sã ajute, pentru cã numai astfel cadrele didactice pot sã-ºi desfãºoare activitatea altfel, iar copiii sã devinã mai relaxaþi, mai deschiºi ºi mai receptivi. Colectivul Grãdiniþei PN 2 Vladimirescu MANUELA DAªCÃU FLORICA GACIU MARINELA TOTOR Liceul Ion Creangã Curtici Colegiul Naþional Elena Ghiba Birta Arad

8 13-26 Aprilie 2012 MAGAZIN Pagina 8 Juniorii C, învingãtori la scor ANIVERSAREA MAJORATULUI! Sârbu Ciprian (20 martie - Cicir), Anghelin Georgiana (20 aprilie - Mândruloc), Pecican Diana (8 aprilie - Mândruloc), ªandor Alin (22 martie - Horia), Zdrinca Mãdãlina Loredana (15 aprilie - Horia), Angya Roberta (9 martie - Vladimirescu), Balaº Paula (7 aprilie - Vladimirescu), Barna Lavinia (10 aprilie - Vladimirescu), Boiczar Iosif (29 martie - Vladimirescu), Chiruþa Dan Nicolae (21 aprilie - Vladimirescu), Dãmãcuº Adrian (16 martie - Vladimirescu), Dãnilã Claudiu Marius (10 aprilie - Vladimirescu), Faur Sergiu Silvenius (7 aprilie - Vladimirescu), Macovei Denisa (16 martie - Vladimirescu), Soldãnescu Vlad (25 martie - Vladimirescu), Vale Denisa (14 aprilie - Vladimirescu). Vã dorim, dragi tineri, care, de acum, aþi preluat responsabilitatea de a fi persoane majore, mult succes în viaþã ºi La Mulþi Ani! De la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Arad Principalul obiectiv al Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Arad este acela de a sprijini membrii sãi prin asigurarea unor servicii gratuite sau cu preþ redus, în mai multe domenii de activitate: - asistenþã medicalã, stomatologicã, fizioterapie, cantinã, magazine de tip Economat, magazine de Pompe Funebre, bãi termale, Casã de Retragere pentru Persoanele Vârstnice, asistenþã juridicã, precum ºi activitãþi culturale, excursii, conferinþe, simpozioane, lucrãri de carte, bibliotecã, cor, club, etc. CARP Arad acordã membrilor sãi: - ajutoare de urgenþã, nerambursabile, de pânã la 150 lei; - compensaþii din contravaloarea biletelor de tratament sau odihnã; - compensaþii din contravaloarea facturilor achitate pentru proteze, ochelari, danturã, etc; - ajutoare pentru deces (în valoare de 450 lei) ºi car mortuar gratuit; - împrumuturi cu un comision fix de administrare, cuprins între 9 ºi 14%. Se pot înscrie persoane ºi membri de familie, cu acelaºi nume, cu vârsta cuprinsã între 45 ºi 75 de ani. Informaþii suplimentare (persoanã de contact), puteþi obþine la tel S-a redeschis Salonul de coafurã «Karm Style» Str. Progresului, bloc C2, scara A, etaj 1, ap.4 Programul salonului: Luni - Vineri: 10:00-20:00 Sâmbãtã: 10:00-16:00 Pentru programãri, sunaþi la tel Vã aºteptãm cu drag! Ziar de informare a cetãþenilor comunei VLADIMIRESCU sãptãmânã de sãptãmânã Apare conform Legii 544/2001, Legii 52/2003 (reactualizate) ºi HG 1723/2004 Adresã poºtalã: Vladimirescu, str. Revoluþiei nr. 4, jud. Arad Telefoane: , Fax: primariavladimirescu@arad.astral.ro internet: Coordonator ediþie: IOAN CRIªAN - primarul comunei Vladimirescu Echipa de redactori: Doina Grozav, Diana Giurgiu, Cristina Rus, Daniela Tomoiagã (ªcoala Gen. Vladimirescu), Rãzvan Salanþ (loc. Horia). Tehnoredactare computerizatã: Claudiu Iacob - Închiderea ediþiei: Marþi, 10 aprilie 2012, ora 14:00 - INTERIOARE PRIMÃRIE Secretariat Casierie Primar Viceprimar Contabil ªef Finanþe Arhitect ªef Social Urbanism Secretar Stare Civilã Paza Agricol Salarii În cadrul etapei a XIII-a a Campionatului Judeþean Arad, rezervat echipelor de juniori C (jucãtori nãscuþi în anii ), echipa de fotbal CS Vladimirescu 2003 a jucat, luni, 9 aprilie, pe teren propriu, cu ªoimii Livada, un adversar modest, care nu a pus nici o problemã cu privire la stabilirea învingãtoarei. La capãtul unui meci viu disputat, cu multe ocazii de gol, tinerii fotbaliºti din Vladimirescu au câºtigat cu scorul de 8-0 (4-0). Campionatul Naþional - Liga a III-a - SERIA a V-a - Etapa a XVIII-a: Beiuº - Gl. Reºiþa 9-0, Caransebeº - Valea lui Mihai 2-1, ªc. Reºiþa - Sebiº 2-0, Giarmata - Jiul 3-1, Gl. Arad - Hunedoara 0-1, Becicherec - Fãget 2-1, Poli II - Vladimirescu 2-3, Recaº - Simeria 2-1. Etapa a XIX-a: Jiul - Becicherec 1-0, Fãget - Caransebeº 1-1, Valea lui Mihai - ªc. Reºiþa 0-1, Sebiº - Beiuº 1-0, Gl. Reºiþa - Recaº 0-1, Simeria - Poli II 2-2, Vladimirescu - Gl. Arad 2-3, Hunedoara - Giarmata 3-0. Etapa a XXa: ªc. Reºiþa - Fãget 1-0, Gl. Arad - Simeria 1-1, Giarmata - Becicherec 1-3, Beiuº - Valea lui Mihai 5-0, Poli II - Gl. Reºiþa 5-1, Caransebeº - Jiul 3-1, Recaº - Sebiº 4-1, Hunedoara - Vladimirescu 2-0. CLASAMENTUL LA ZI: 1. ACS Recaº p 2. FC Hunedoara p 3. Bihorul Beiuº p 4. ªcolar Reºiþa p 5. FC Caransebeº p 6. CFR Simeria p 7. Jiul Petroºani p 8. Millenium Giarmata p 9. Poli II Timiºoara p 10. Unirea Valea lui Mihai p 11. Naþional Sebiº p 12. Nova Becicherecu Mic p 13. CS Vladimirescu p 14. Flacãra Fãget p 15. Gloria Arad p 16. Gloria Reºiþa p COMUNICAT SC Servicii de Salubrizare SRL precizeazã urmãtoarele Având în vedere cã ziua de Luni, 16 aprilie 2012, este declaratã zi liberã, conform legislaþiei în vigoare, prestarea serviciului de colectare deºeuri menajere, aferent acestei zile, se va face în ziua de Sâmbãtã, 14 aprilie Program Casierie Vladimirescu: Marþi - Vineri: 9:00-15:00 Miercuri: 9:00-13:00 Citeºte azi, ce scriu ziarele de mâine! s e apri nde din pri ma! S ã p t ã m â n a l a r ã d e a n d e o p i n i i, d e z v ã l u i r i, p a m f l e t º i s p o r t ISSN Campionatul Judeþean Onoare - Arad În Seria A, cinci echipe se luptã pentru primele douã locuri, în timp ce, în Seria B, ªicula conduce detaºat SERIA A Etapa a XX-a: Nãdlac - Ususãu 1-0, Sp. german - Macea 8-1, Iratoºu - Lunca Teuz 2-1, Bârzava - Vladimirescu II 0-3, Zãdãreni - Turnu 3-1, Sãvârºin - ªagu 8-2, Aluniº - Atletico 1-3, Tisa Nouã - Zimandu Nou 0-2, Mândruloc a stat. Etapa a XXI-a: Atletico - Sãvârºin 4-2, Lunca Teuz - Zimandu Nou 2-3, Sp. German - Tisa Nouã 0-3, Macea - Aluniº 1-1, Mândruloc - Zãdãreni 2-4, Turnu - Nãdlac 4-2, Ususãu - Bârzava 0-1, Vladimirescu II - Iratoºu 1-0, ªagu a stat. Etapa a XXII-a: Nãdlac - Mândruloc 2-0, Zimandu Nou - Vladimirescu II 0-1, Iratoºu - Ususãu 0-1, Bârzava - Turnu 1-2, Zãdãreni - ªagu 1-0, Sãvârºin - Macea 7-0, Aluniº - Sp. German 0-2, Tisa Nouã - Lunca Teuz 4-1, Atletico a stat. CLASAMENTUL LA ZI: 1. Vladimirescu II p 2. Turnu p 3. Zãdãreni p 4. Tisa Nouã p 5. Zimandu Nou p 6. Mândruloc p 7. Nãdlac p 8. Sp. German p 9. Aluniº p 10. Sãvârºin p 11. Atletico p 12. Lunca Teuz p 13. Iratoºu p 14. Ususãu p 15. ªagu p 16. Bârzava p 17. Macea p SERIA B Etapa a XX-a: Buteni - Dezna 5-3, ªimand - Socodor 1-0, Târnova - Vârfurile 2-0, Grãniceri - Beliu 3-2, Þipari - Moneasa 3-2, Drauþ - Pilu 2-1, Gurba - ªicula 1-2, Cermei - ªepreuº 0-1, Apateu - Almaº 5-2. Etapa a XXI-a: ªepreuº - Buteni 3-3, Dezna - Gurba 4-1, ªicula - Drauþ 4-0, Pilu - Þipari 2-1, Moneasa - Grãniceri 3-0, Beliu - Târnova 1-2, Vârfurile - ªimand 6-0, Socodor - Almaº 0-4, Cermei - Apateu 1-4. Etapa a XXII-a: Almaº - Vârfurile 3-1, Buteni - Cermei 3-0, ªimand - Beliu 2-1, Târnova - Moneasa 1-2, Grãniceri - Pilu 2-1, Þipari - ªicula 0-1, Drauþ - Dezna 3-0, Gurba - ªepreuº 4-3, Apateu - Socodor 5-1. Pe primul loc conduce, detaºat, ªicula (56 puncte), urmatã de Pilu (48 puncte), Drauþ (46 puncte) ºi Moneasa (45 puncte). Arad, B-dul Revoluþiei Nr. 76 Tel.: 0357/ , Fax: 0357/ redactia@flacara-rosie.ro Director: ROMULUS DUBÃÞ Tipãrit la: LAPCOM Kft. Délmagyarország Kiadó SZEGED