Microsoft Word - 15 Ioana HERGHELEGIU.doc

Transcriere

1 CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE INSTRUMENTAȚIE VIRTUALĂ, EDIȚIA A V-A, BUCURE TI, 20 MAI Studii privind informatizarea şi lucrul în rețea a laboratoarelor pentru încercarea şi caracterizarea materialelor drd.ing. Ioana-Lăcrămioara CIUPITU HERGHELEGIU Abstract In this paper there is an attempt at the revealing the outstanding benefits brought about by the Instrumentation Vitual, through the graphic language programming LabVIEW to the improvement of the current methods of experimenting in trial laboratories. În această lucrare s-a încercat punerea în lumină a câştigurilor deosebite pe care Instrumentația Virtuală, prin limbajul de programare grafică LabVIEW, le aduce la îmbunătățirea metodelor actuale de experimentare din laboratoarele de încercări. Index Terms LabVIEW, hardness, virtual lab, Virtual instruments. 1 INTRODUCERE LABVIEW - PACHET SOFTWARE DESTINAT INGINERILOR DE APLICAȚII, SIMULARE I EMULARE U tilizarea calculatoarelor in simularea de sisteme este foarte răspândită, atât în cercetarea fundamentală, cât şi în cercetarea / proiectarea aplicativă sau în industrie. Astfel de simulări sunt relativ uşor de implementat şi s-au dovedit a fi foarte utile pentru a economisi timp şi bani, dar prezinta şi unele limitări: nu analizează datele în timp real şi nu pot lucra tot timpul nesupravegheate. Etapa următoare constă din emularea circuitelor sau sistemelor, o variantă a metodei precedente, în care sistemul de calcul lucrează în timp real, primind permanent date. Informaţiile de intrare sunt procesate ca şi cum calculatorul ar fi un instrument de măsură, iar rezultatele sunt trimise la ieşire imediat. Aceste sisteme de emulare sunt denumite instrumente virtuale (VI), pentru a nu se face confuzie între termenii de simulare şi emulare. O data cu apariţia unor pachete soft precum LabVIEW, a devenit posibil să se proiecteze şi emuleze în întregime instrumente de măsură reale, de la bornele de intrare şi până la afişaj, pe un calculator de tip PC. Platformele PC au permis utilizatorilor crearea propriilor lor interfeţe ale aparatelor de Ioana CIUPITU HERGHELEGIU, Universitatea Ştefan cel Mare Suceava ioanach@gmail.com măsurare, ce au înlocuit aparatele de măsură tradiţionale şi la un preţ mult mai mic [4]. 2 INSTRUMENTAȚIA VIRTUALĂ COMPONENTĂ A INFORMATIZĂRII LABORATOARELOR DE ÎNCERCĂRI Tehnologia programării orientata pe obiect, OOP, permite asamblarea pentru a proiecta instrumente virtuale într-un mediu de dezvoltare integrat, prietenos cu utilizatorul. Pachetul soft LabVIEW prezintă caracteristici de programare grafică, precum şi instrumente virtuale ce rulează la viteze comparabile cu cele ale programelor compilate în C. Un instrument virtual reprezinta un modul soft, asamblat grafic astfel încât să prezinte aspectul şi comportarea unui instrument de măsură real. O panelă - echivalentul panoului frontal al instrumentului - serveşte drept interfaţă interactivă pentru toate intrările şi ieşirile. Schema-bloc este cea care determină funcţionalitatea instrumentului virtual. Interconectând blocurile funcţionale executabile, utilizatorul desenează o nouă schemă, efectuând astfel programarea într-un limbaj grafic. În LabVIEW, operaţia de cablare a blocurilor se numeşte wiring. Datorită simplităţii conceptuale a lui LabVIEW, utilizatorii pot să se concentreze asupra conceptelor de baza ale aplicaţiei, fără a pierde timp cu învăţarea unei programări de tip

2 I.L. HERGHELIU - STUDII PRIVIND INFORMATIZAREA I LUCRUL ÎN REȚEA A LABORATOARELOR PENTRU ÎNCERCAREA I CARACTERIZAREA MATERIALELOR 66 clasic sau cu înregistrarea manuală a datelor. Practica a dovedit ca programarea grafică, orientată pe obiecte, specifica lui LabVIEW, este nu numai simplu de utilizat, ci şi performantă în acţiune. Sistemele de instrumentaţie virtuală nu se rezumă astfel doar la a înlocui aparatele de măsură utilizate în aplicaţiile din laboratoarelor de cercetare, ci devin unelte complexe şi puternice de monitorizare şi control al proceselor industriale. Mai mult, un sistem de instrumentaţie virtuală nu trebuie înţeles întotdeauna ca fiind majoritar rezident într-un computer în cea mai largă accepţiune a acestui termen, aceea de PC. Din această perspectivă, tendinţa actuală este de a integra echipamente disparate şi eterogene, pentru asigurarea de fluxuri de date continue, redundante şi flexibile, cu Ethernet-ul ca legatură comună [9]. Concluzii privind folosirea Instru - mentației Virtuale. Se poate aprecia, în concluzie, faptul că Instrumentaţia Virtuală are, datorită flexibilităţii şi versatilităţii sale, un potenţial imens pentru cei ce lucrează în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, indiferent de gradul lor de specializare sau de nivelul de calificare. Instrumentele şi aparatele vor deveni din ce în ce mai ieftine şi mai performante, softwareul va putea fi dezvoltat în masă, chiar de către programatori neprofesionişti, iar aplicaţiile realizate vor avea un grad mare de accesibilitate datorită facilităţilor de comunicaţie existente. Se va extinde utilizarea Instrumentaţiei Virtuale în laboratoarele didactice de încercări, inclusiv în cele ale facultăţilor care nu aparţin profilurilor electric sau de ştiinţa calculatoarelor. Standuri experimentale din domeniul încercărilor mecanice, tehnologiilor de fabricaţie, încercărilor componentelor autovehicolelor şi studiul proceselor chimice pot beneficia de sisteme de măsurare pe bază de Instrumente Virtuale.Laboratoarele şi colectivele cu preocupări în acest domeniu au început deja să abordeze următoarea provocare din domeniu, şi anume utilizarea Instrumentelor Virtuale prin Internet. Dezvoltarea Laboratoarelor virtuale poate să faciliteze şi procesul de învăţare la distanţă. Standurile experimentale pot fi urmărite sau chiar comandate aproape de la orice computer conectat la Internet, chiar din afara laboratorului respectiv. 3 IMPLEMETAREA UNUI LABORATOR VIRTUAL FOLOSIND MEDIUL GRAFIC LABVIEW Laboratoarele virtuale presupun existenţa unui laborator fizic, ale cărui echipamente, aparate şi standuri experimentale pot fi accesate, monitorizate sau controlate şi de către persoane aflate la distanţă prin intermediul reţelelor locale sau globale [1]. Laboratorul fizic trebuie să dispună de un calculator dotat cu o aplicaţie dedicată, o placă de achiziţie de date şi eventual a unor sisteme de condiţionare a semnalelor. O modalitate modernă de încercare şi caracterizare a materialelor constă în înlocuirea echipamentelor clasice de testare cu instrumente virtuale. Concepute astfel încât să poată lucra în diverse configuraţii şi bucurându-se de avantajele majore ale logicii programate, aceste instrumente realizează operaţii performante, la un preţ de cost scăzut şi indice de automatizare ridicat. De la apariţia sa in 1986, LabVIEW a evoluat către un mediu de programare puternic, utilizat nu numai în domeniul industrial ca instrument de măsurare şi control, ci şi în mediul academic, în laboratoarele didactice[12]. Mediul LabVIEW permite dezvoltarea aplicaţiilor de măsurare computerizată, de monitorizare şi control al proceselor, astfel încât un utilizator aflat la distanţă poate avea acces la datele achiziţionate în laboratorul fizic şi în egală măsură poate transmite comenzi către echipamentele fizice existente [7]. Din punct de vedere economic, această abordare aduce avantajul unor economii importante în ceea ce priveşte investiţiile în baza materială, prin partajarea resurselor fizice în reţea. Funcţiile pe care mediul de programare grafică LabVIEW le pune la dispoziţie pentru transmiterea informaţiei prin intermediul diverselor protocoale de comunicaţii specifice Internet-ului permit efectuarea de către utilizatori a saltului către dezvoltarea de laboratoare de încercări virtuale şi către monitorizarea şi comanda la distanţă a proceselor[7].

3 67 CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE INSTRUMENTAȚIE VIRTUALĂ, EDIȚIA A V-A, BUCURE TI, 20 MAI 2008 Monitorizarea aplicațiilor dintr-un laborator de încercări prin intermediul paginilor HTML Sunt remarcate facilităţile pe care mediul de programare LabVIEW le pune la dispoziţia utilizatorului pentru realizarea de aplicaţii ce permit transferul de informaţii prin intermediul Internet-ului[3]. Informaţiile respective pot fi reprezentate atât de către valori măsurate în cadrul unor experimente şi transmise către client, dar şi de către comenzi pe care clientul le transmite unui stand experimental (figura A) [5]. Fig. A: Utilizarea unui browser Internet îîîîîîin comunicarea dintre laboratoare. Pachetul suplimentar de funcţii Internet Toolkit din LabVIEW permite realizarea unor aplicaţii cu facilităţi de comunicaţii prin Internet, şi aplicaţii ce pot fi accesate prin intermediul paginilor Web [8]. Proiectarea unui VI constă din aranjarea componentelor interfeţei cu utilizatorul din fereastra panoului şi din cablarea corespunzatoare a blocurilor funcţionale din fereastra cu schema-bloc. LabVIEW include un set bine gândit de elemente pentru interfaţa cu utilizatorul, ce constă din toate elementele care pot fi necesare pentru realizarea unui panou frontal de instrument de măsură. Elementele pot fi întrerupătoare, comutatoare, programatoare numerice, butoane, elemente decorative, indicatoare şi unelte grafice. Fiecare din aceste elemente de pe panoul frontal are un duplicat funcţional (terminal) care apare în fereastra cu schema. De exemplu, un întrerupător are un icon Adevarat / Fals cu o ieşire logică, care poate fi 0 sau 1 în funcţie de poziţia întrerupătorului. Schema-bloc descrie complet instrumentul virtual (calculele efectuate, fluxurile de date şi de control) prin intermediul unei diagrame grafice de cablare. Fiecare VI este identificat printr-un icon ce are un conector cu terminale pentru intrare şi ieşire. Un sistem complet poate consta dintr-un VI principal şi mai multe VI-uri secundare (sub-vi), care şi ele, la rândul lor, pot fi compuse din mai multe subansambluri VI. Această abordare ierarhică, împreună cu amplele biblioteci de VI-uri pentru diferite domenii, furnizate de National Instruments, uşurează mult realizarea aplicaţiei dorite. Un program se realizează ca o sumă de VI-uri, structurate ca un program principal care apelează mai multe module independente. Fiecare modul VI se poate executa şi testa separat. Pentru a asigura controlul buclelor de program şi succesiunea în timp a execuţiei rutinelor, LabVIEW oferă cinci structuri de control (bucle For şi While, Case, Sequence şi Equation Node). Buclele de execuţie For şi While, relativ clasice, prezintă facilitatea de autoindexare pentru datele care sosesc sau care pleacă din buclă. De aceea, la realizarea unui array de date cu astfel de bucle, nu mai este necesară o indexare suplimentară. Cablarea (interconectarea) obiectelor se face cu o unealtă a carei icon reprezintă un mosor cu fir. Firele de legătură au diferite texturi şi culori, în funcţie de tipul datelor pe care le conduce. Astfel, o variabilă scalară de tip întreg este reprezentată printr-o linie albastră subţire, în timp ce variabilele array sunt reprezentate prin linii mai groase. Lăţimea liniei este proporţională cu dimensiunile arrayului. De multe ori, utilizarea unui limbaj de programare grafic, precum cel folosit în LabVIEW, este factorul cel mai important în implementarea unui sistem de culegere, analiză şi prezentare a datelor cu un cost redus. Programarea grafica se realizează considerabil mai rapid decât dezvoltarea aplicaţiei în limbajul "C", astfel că durata necesară proiectării şi verificării unei aplicaţii este redusă, la fel şi costurile aferente. Chiar pentru utilizatorii care nu au o experienţa anterioara în domeniul programării grafice, simplitatea limbajului grafic G permite obţinerea rapidă de rezultate. Modul de interfaţare cu plăcile de achiziţie şi dispozitivele de intrare / ieşire este simplu, astfel că se pot obţine rapid rezultate. Folosirea lui LabVIEW s-a dovedit a fi o soluţie mult mai rapidă şi sigură decât utilizarea unei programări structurate, indiferent de limbajul folosit. Din punctul de vedere strict al vitezei de rulare a programelor, mediul de dezvoltare bazat pe Windows este lent în tratarea întreruperilor şi poate crea probleme în aplicaţii de timp real.

4 I.L. HERGHELIU - STUDII PRIVIND INFORMATIZAREA I LUCRUL ÎN REȚEA A LABORATOARELOR PENTRU ÎNCERCAREA I CARACTERIZAREA MATERIALELOR 68 Practic însă, acest inconvenient este complet compensat de uşurinţa dezvoltarii aplicaţiilor într-un mediu grafic interactiv, prietenos cu utilizatorul. Într-o economie de piaţă, flexibilitatea, timpul necesar pentru realizarea unui produs, calitatea şi fiabilitatea lui sunt esenţiale. Respectivele cerinţe sunt îndeplinite de produsele soft ale firmei National Instruments. 5 PREZENTAREA PANOULUI FRONTAL AL INSTRUMENTULUI VIRTUAL 4 PROGRAMAREA CONDUSĂ DE EVENIMENTE În cazul aplicaţiilor de achiziţie de date sau automatizări industriale, metodele clasice de semnalare a evenimentelor sunt mai puţin adecvate. Pentru a detecta când survin evenimentele externe care sunt de interes, calculatorul trebuie sa efectueze permanent întreruperi, care consumă din timpul de procesare al unităţii centrale[11]. Pentru astfel de aplicaţii ar fi preferabil ca obiectele soft să fie conduse de evenimente, deci să nu consume de loc din timpul de lucru al microprocesorului până ce nu survine un eveniment. Acest deziderat este satisfăcut de metodele de programare în care execuţia rutinelor este comandata de evenimentele care trebuiesc monitorizate. Utilizarea tehnicii DAQEvents permite realizarea culegerii de date fără a necesita generarea permanentă de întreruperi în codul utilizatorului, deci cu un consum redus de resurse sistem[6]. Metodele clasice impuneau generarea continuă de întreruperi în codul utilizatorului (continuous polling), pentru a verifica dacă un eveniment a avut loc sau nu[2]. In continuare este prezentata o aplicatie realizata in LabVIEW V8.2, cu un meniu principal cu trei submeniuri.aplicatia serveste domeniului mecanicii, concretizand un instrument virtual, destinat calculului durităţilor Vickers, Knoop şi a durităţii prin zgâriere. Figura 1.a. Fereastra panou a instrumentului virtual destinat calculului durităților Vickers, Knoop şi a durității prin zgâriere

5 69 CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE INSTRUMENTAȚIE VIRTUALĂ, EDIȚIA A V-A, BUCURE TI, 20 MAI 2008 Figura 1.b. Fereastra panou a instrumentului virtual destinat calculului durităților Vickers, Knoop şi a durității prin zgâriere Figura 1.c. Fereastra panou a instrumentului virtual destinat calculului durităților Vickers, Knoop şi a durității prin zgâriere În figura 1a,1b si 1c s-a prezentat panoul frontal al instrumentului destinat măsurării durităţii Vickers, Knoop şi a durităţii prin zgâriere, prin cele trei meniuri. Elementele de intrare în sistemul de calcul sunt prezentate cu culoare roşie şi reprezintă date ce trebuie introduse de operator sau date provenite de la sistemul CCD de preluare digitală a imaginii şi analiză a acesteia în vederea recunoaşterii paternului. Datele de ieşire (în general valoarea durităţilor) sunt prezentate cu albastru. Pentru a face mai facilă înţelegerea mărimilor ce sunt incluse în procedura de calcul, fereastra panou conţine şi elemente grafice de identificare a dimensiunilor urmei preluate cu camera digitală de luat vederi. Panoul principal conţine patru regiştri principali. Primul registru indică denumirea instrumentului virtual şi permite identificarea persoanei care face determinarea şi a probei ce se supune examinării. Un comutator ce modelează o variabilă binară permite stabilirea de către utilizator dacă la terminarea programului se doreşte sau nu listarea datelor sub forma unui buletin de analiză. Registrul doi este destinat măsurării durităţii Vickers. Programul permite preluarea celor două coordonate importante şi valoarea formei, duritatea fiind prezentată pe două indicatoare, unul analogic şi unul numeric. Cel de al treilea registru este dedicat măsurării durităţii Knoop. Este asemănător cu cel anterior în ceea ce priveşte elementele panoului. Ultimul registru permite calcularea durităţii prin zgâriere în puncte succesive la distanţa stabilită de operator prin variabila pas (exprimată în mm). Duritatea prin zgâriere este calculată în patru puncte egal distanţate la distanţa pas fiind totodată calculată şi afişata valoarea medie a acestor valori. La terminarea calculului, programul salvează datele calculate într-un fişier deschis în programul de calcul tabelar Microsoft Excel (figura 2 ) dacă acest lucru a fost stabilit la începutul punerii în execuţie a aplicaţiei.

6 I.L. HERGHELIU - STUDII PRIVIND INFORMATIZAREA I LUCRUL ÎN REȚEA A LABORATOARELOR PENTRU ÎNCERCAREA I CARACTERIZAREA MATERIALELOR 70 Universitatea "Stefan cel Mare" Suceava DEPARTAMENTUL DE FORMARE CONTINUĂ - Laboratorul de Analiză LV DRD. IOANA H BULETIN DE INCERCARI Laborant: Proba ERTVER ERT Duritate Vickers HVm.= 391,98444 Duritate Knoop HK.= 345,14566 Duritate prin zgariere HVmed.= 667,38767 unghi de virf 120 grade HV1= 595, HV2= 681, HV3= 764, HV4= 628, pas= 5 Data: Semnătura:... mm NOTĂ: Informaț ie - dacă o dimensiune nu a fost preluată corect suntem atenț ionaț i Figura 2. Buletinul de încercări fişier excel Acest fişier este structurat şi formatat sub forma unul buletin de încercări şi conţine pe lângă datele de identificare a laboratorului, datele persoanei care a realizat determinarea, datele de identificare a probei analizate, mărimile calculate pentru fiecare tip de duritate (Vickers şi Knoop), valorile durităţii prin zgâriere determinate pe lungime şi valoarea medie a acesteia, data şi locul destinat semnăturii. În plus, fişierul prezintă grafic evoluţia durităţii prin zgâriere folosind două tipuri de interpolări grafice pentru a se urmări variaţia acestei mărimi. Cele două interpolări se realizează cu funcţii recomandate pentru acest tip de evoluţie a mărimii studiate: cu funcţii exponenţială respectiv polinomială. PREZENTAREA DIAGRAMEI INSTRU - MENTULUI VIRTUAL După cum a fost prezentat anterior, codul sursă al programului pentru o aplicaţie într-un mediu de programare grafic este sub formă de diagramă. Diagrama acestui instrument virtual este prezentată în figura 3 şi este structurată sub forma a patru subrutine interconectate. Primele două, una sub alta în partea stângă sus sunt destinate calculului durităţilor Vickers şi Knoop după relaţiile de calcul cunoscute. Cea de a treia subrutină, ce ocupă toată partea de jos a ferestrei, este destinată calculului durităţii prin

7 71 CONFERINȚA NAȚIONALĂ DE INSTRUMENTAȚIE VIRTUALĂ, EDIȚIA A V-A, BUCURE TI, 20 MAI 2008 zgâriere în toate punctele intermediare aflate la distanţa stabilită de utilizator şi calculul valorii medii. Figura 3. Fereastra diagramă a instrumentului virtual destinat calculului durităților Vickers, Knoop şi a durității prin zgâriere Toate cele 3 subrutine prezentate conţin în final, pentru valorile ce se doresc importate în fişierul tip MS Excel proceduri de conversie a datelor numerice în date de tip string. Cea de a patra subrutină este plasată într-un format de tip case, controlat de variabila numerică a comutatorului ce stabileşte dacă se doreşte sau nu obţinerea unui buletin de analiză. Această subrutină permite deschiderea aplicaţiei corespunzătoare formatată iniţial, salvarea tuturor datelor, prelucrarea acestora conform setărilor şi controlul acestor manipulări de date prin intermediul unei instrucţiuni capabile să genereze coduri de eroare corespunzător mediului de programare LabVIEW. 6 CONCLUZII Prin punerea în pagină a câtorva dintre posibilităţile de informatizare şi de lucru în reţea pe care le oferă limbajul grafic LabVIEW, se poate lesne observa că acesta permite dezvoltarea rapidă a aplicaţiilor în care se urmăreşte determinarea şi cuantificarea mărimilor fizice în cadrul activităţilor de încercare şi caracterizare, prin diferite metode, a materialelor. Odată cu implementarea Instrumentaţiei Virtuale în laboratoarele de cercetare s-a schimbat radical viziunea în ceea ce priveşte realizarea unei aplicaţii sau unui experiment, a modului în care sunt transmise şi comunicate rezulatele între partenerii interesaţi. Graţie lucrului în reţea poate fi creat un sistem în care toate componentele sunt integrate, capacitatea de conectare a tuturor componentelor sistemului de instrumente şi transformarea lor într-o aplicaţie în reţea deschizând posibilităţi nelimitate cercetărilor pentru dezvoltarea şi testarea produselor. Exploatarea noilor tehnologii grafice dispune acum de controlul 3D pentru crearea interfeţei cu utilizatorul. Aceste instrumente grafice permit dezvoltarea sistemelor de măsură la un nivel profesionist dar şi mai uşor de exploatat de către utilizator. La toate avantajele oferite de astfel de sisteme se pot adăuga cele legate de reducerea costurilor de implementare, de creşterea gradului de automatizare a operaţiilor efectuate, precum şi capacitatea de urmărire on-line a operaţiilor efectuate din locaţii distribuite spaţial pe arii foarte largi. Avantajele deosebite obţinute (ansamblul creat este deosebit de puternic - din punctul de vedere al calculelor este uşor de utilizat - datorită interfeţei grafice prietenoase, uşor de configurat şi preţul mult mai scăzut comparativ cu sistemul clasic de testare) denotă faptul că Instrumentaţia Virtuală reprezintă o soluţie adecvată pentru implementarea unor sisteme de testare complexe şi fiabile. S-a utilizat mediul de simulare LabVIEW deoarece acesta asigură o suită de performanţe printre care sunt de remarcat : -flexibilitate în procesul de simulare; -simplitate în utilizare; -fiabilitate;

8 I.L. HERGHELIU - STUDII PRIVIND INFORMATIZAREA I LUCRUL ÎN REȚEA A LABORATOARELOR PENTRU ÎNCERCAREA I CARACTERIZAREA MATERIALELOR 72 -o bogată biblotecă de instrumente virtuale predefinite. Această lucrare propune câteva rezultate în analiza şi testarea modelelor din domeniul mecanic. 7 PUNCTE DE REZOLVAT ÎN VIITOR PENTRU APLICAȚIE: Creearea unui soft complex, adecvat tratarii acestor probleme de mecanica care conduc la implementarea unui laborator fizic si virtual folosind mediul grafic de programare LabVIEW; Realizarea laboratorului virtual cu utilizare deosebita de invatare, studiu si specializare; Realizarea cconeziunii cu calculatoare aflate in cadrul laboratorului sau in alte locatii,lucrul in retea si transfer de date in reteaua Ethernet si Internet. Realizarea efectivă a interfeţei cu utilizatorul a unor aparate pentru încercarea şi caraterizarea materialelor; Multitudinea de teste implementate, modalitatea relativ simplă de dezvoltare pe baza modulelor LabVIEW denotă faptul că ansamblul astfel creat este deosebit de puternic (din punctul de vedere al calculelor), uşor de utilizat datorită interfeţei grafice prietenoase) şi uşor de configurat. ACKNOWLEDGMENT Studii privind informatizarea şi lucrul în reţea a laboratoarelor pentru încercarea şi caracterizarea materialelor.modelare, identificarea şi simularea sistemelor face obiectul unui alt capitol din Teza de doctorat, precum si din volumul cărţii de Instrumentaţie Virtuală care se află în derulare. O modalitate modernă de încercare şi caracterizare a materialelor utilizată tot mai des in ultima perioadă constă în înlocuirea echipamentelor clasice de testare cu instrumente virtuale[10]. BIBLIOGRAFIE [2] Sandu, F., ş.a., Automated Measurement Laboratory Accessed by Internet, în Proc. of the XVI IMEKO World Congress 2000, Viena, Austria; [3] Sandu, F., Sisteme Automate de Testare şi Măsurare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1999; [4] Savu, T., Informatică - Tehnologii Asistate de calculator, Editura ALL, Bucureşti, 2000; [5] Savu, T., Comunicații Internet în LabVIEW, Revista Automatizări şi Instrumentație, nr.3/2002, pg ; [6] ***; Internet Developers Toolkit for G Function Reference Version 5.0; [7] ***; LabVIEW User Manual; 2004; [8] ***; Test: le système de communication mérite plus d attention, Revista Mesures, aprilie 2007 ; [9] ***; Les switches Ethernet, Revista Mesures, aprilie [10] Gutt Gheorghe,s.a.-Încercarea şi caracterizarea materialelor metalice,editura Tehnică, Bucureşti, 2000 [11] Cottet Francis, Ciobanu Octavian, Bazele Programării în LabVIEW, Editura Matrix Rom, Bucureşti, 1998 [12] Ioana Lăcrămioara CIUPITU HERGHELEGIU Inginer-Ştiinţa Sistemelor şi Calculatoare(1999), Masterat în Informatică (2006), Doctorand cu frecvenţă (asistent de cercetare) din Universitatea Ştefan cel Mare Suceava având conducător ştiinţific pe Dl. Prof.Univ.Dr.Ing. GHEORGHE GUTT de la Facultatea de Inginerie Mecanică, Catedra de Tehnologii,Marketing şi Management, Domeniul Ingineria Materialelor. A publicat 2 articole la Conferinţa Internaţională - TEHNOMUS-Ediţia XIV, Suceava, ca autor şi coautor. A participat la mai multe cursuri,simpozioane, conferinţe naţionale şi internaţionale, seminarii naţionale şi şcoli de vară pe domeniul Informatică, a participat la Simpozionul Tehnic National Instruments sesiunile Hands-On, Bucureşti,Iaşi 2007,2008,la Conferinţa Naţională de Instrumentaţie Virtuală, Ediţia av-a, BUCUREŞTI,2007. A profesat în invăţământul pre-universitar românesc, Catedra de Informatică,absolvind cursurile de AEL ;i ECDL. Membru al Asociaţiei Girsca Gifted Education Bucureşti. Autor la 1 lucrare publicată în revista ştiinţifică de specialitate. Membru al Clubului Utilizatorilor LabVIEW. Cercetările sale vizează dezvoltarea de metode şi modalităţi moderne pentru încercarea şi caracterizarea materialelor utilizată tot mai des în ultima perioadă care constă în înlocuirea echipamentelor clasice de testare cu instrumente virtuale. Încercarea implementării unui laborator fizic şi virtual folosind mediul grafic de programare LabVIEW. [1] Kasemir, K.U., ş.a., Integrating LabVIEW into a Distributed Computing Environment, Los Alamos, USA;