UN PIC PREA INTIM de Rajiv Joseph Traducerea: Bogdan Budeş Regia şi ilustraţia muzicală: Cristi Juncu Scenografia: Cosmin Ardeleanu Coregrafie: Attila

Transcriere

1 UN PIC PREA INTIM de Rajiv Joseph Traducerea: Bogdan Budeş Regia şi ilustraţia muzicală: Cristi Juncu Scenografia: Cosmin Ardeleanu Coregrafie: Attila Bordàs DOSAR DE PRESĂ 1

2 1. Jurnalul National Nottara deschide stagiunea cu o montare a lui Cristi Juncu Articol de: Maria Sarbu Publicat in: Teatru Publicat la date de: 13 Aug :40 Pun aici în scenă piese şi regizorii Theodor-Cristian Popescu, Alice Barb şi Diana Lupescu Teatrul Nottara va deschide stagiunea la 14 septembrie cu spectacolul Un pic prea intim de Rajiv Joseph, în regia lui Cristi Juncu. Repetiţiile care au început în iunie şi apoi au fost întrerupte pentru vacanţă vor fi reluate pe data de 20 august. Rolul principal în această comedie a autorului american îl deţine Andi Vasluianu, distribuţia fiind completată de alte nume cunoscute precum Catrinel Dumitrescu, Dan Bordeianu sau de Cristina Florea pe acelaşi rol cu Laura Vasiliu, Diana Roman şi Irina Velcescu. Traducerea textului aparţine lui Bogdan Budeş, iar scenografia o semnează Cosmin Ardeleanu. Cristi Juncu ne-a spus că el a propus proiectul Teatrului Nottara (de puţin timp este şi angajat al acestei instituţii) şi a ales actorii în funcţie de text. S-a nimerit să mai fi lucrat cu unii dintre actorii distribuiţi. Juncu montează pentru prima dată un text de Rajiv Joseph, dramaturg distins cu mai multe premii. Piesa Un pic prea intim (All This Intimacy) a avut premiera la Teatrul McGinn/Cazale din New York, în Este un text despre prietenie şi dorinţă carnală, ca şi despre felul în care cele două nu pot fi asociate, după cum informa cu ceva timp în urmă Teatrul Nottara. Cristi Juncu a montat la teatrul de pe Bulevardul Magheru, în 2011, Omul hazardului de Yasmina Reza, cu Emil Hossu şi Catrinel Dumitrescu protagonişti. Directoarea Teatrului Nottara, Marinela Ţepuş, spunea despre acest nou spectacol că trupa are nevoie de certitudini: Şi pentru mine, aceşti actori, acest regizor şi acest scenograf reprezintă certitudinea că vor realiza o producţie de succes. De ce cred asta? Pentru că cei mai mulţi dintre ei au mai lucrat împreună... reuşind să formeze o echipă. Pentru că piesa are şi haz, şi adevăr, şi întrebări... Pentru că va fi un spectacol care se adresează tuturor, indiferent de vârstă, studii, clasă socială, sex... sau, poate (doar), un pic mai mult... bărbaţilor. 2

3 În repertoriul teatrului va intra şi spectacolul regizat de Theodor-Cristian Popescu Panică. Este o piesă scrisă de finlandezul Mika Myllyaho (regizor, director al Teatrului Naţional din Helsinki), traducerea, după variantele în engleză şi franceză, aparţinând Cristinei Toma. Premiera va fi în cadrul Festivalului Fest(in) pe Bulevard, pe care Nottara îl va organiza între 12 şi 19 octombrie. Piesa are trei personaje interpretate de Gabriel Răuţă, Alexandru Jitea şi Vlad Zamfirescu, dublat de Andi Vasluianu. Scenografia va purta semnătura lui Cosmin Florea. Theodor-Cristian Popescu ne-a spus că textul vorbeşte despre trei bărbaţi care sunt speriaţi de femei. Potrivit regizorului, repetiţiile vor începe pe 16 august. Alte două titluri, pregătite de Teatrul Nottara pentru începutul stagiunii , sunt: Mobilă şi durere de Teodor Mazilu, în regia lui Alice Barb, şi Matrimoniale de Lia Bugnar, regia Diana Lupescu. Festivalul din octombrie pe care l-a lansat de curând Nottara va fi o manifestare teatrală internaţională construită pe tema crizei din perspectivă economică, socială, identitară şi politică, o temă pusă în discuţie, în premieră, în spaţiul teatral românesc, potrivit teatrului. 3

4 2. Adevarul 1_525ea1dbc7b855ff b/index.html 4

5 5

6 6

7 3. Dilema Veche Oana STOICA Rosencrantz & Co. O comedie Un pic prea intim de Rajiv Joseph. Traducerea: Bogdan Budeş; regia: Cristian Juncu, coregrafia: Attila Bordas; cu: Andi Vasluianu, Cristina Florea / Laura Vasiliu, Catrinel Dumitrescu, Diana Roman, Irina Velcescu, Dan Bordeianu. Teatrul Nottara. Cu premiera Un pic prea intim care a avut loc în prima ediţie a Fest(in) pe Bulevard, festival de teatru internaţional organizat de Teatrul Nottara, comedia bulevardieră (re)devine un gen frecventabil pe scenele mioritice. Cu spectacole prost însăilate pe texte slabe, lipsite de umor, cu gaguri răsuflate şi interpretări groase, uneori de prost-gust, comedia bulevardieră părea să fie înrudită pînă la identificare cu divertismentul facil, de unde şi blamarea sa, de multe ori, pe motiv de neseriozitate artistică. Regizorul Cristi Juncu contrazice această opinie, cu un spectacol care sper să nu reprezinte excepţia care confirmă regula. Un pic prea intim este, în primul rînd, un text bun. Rajiv Joseph este unul dintre cei mai în vogă dramaturgi şi scenarişti americani, cu un univers destul de accidentat în textele lui se regăsesc des răni, sînge, spitale, precum în Accidente întîmplătoare pe terenul de joacă, text montat la Godot Cafe, sau în serialul Nurse Jackie pe care scriitorul îşi exersează cu dexteritate un umor bolnăvicios, o ironie perversă. Aparent, Rajiv Joseph nu ar fi candidatul perfect pentru comedia bulevardieră, dar în Un pic prea intim, dramaturgul ia una din temele genului, încurcăturile sentimentale, o duce la extremă, o împachetează în umor, apoi dă îi lovitura, arătînd reversul situaţiei, partea întunecată a poveştii. În comedia bulevardieră nu suferă nimeni niciodată. Deşi amorul este, de regulă, înflăcărat şi pocinogurile sînt serioase, nu există consecinţe dramatice. În piesa lui Rajiv Joseph, profesorul universitar şi poetul Ty (redenumit Tom în spectacol), un tînăr Don Juan, îşi pierde uzul raţiunii şi se crede, în urma succesului literar, posesorul unui farmec infinit şi al unui noroc imbatabil. Prin urmare, crede că totul îi este permis şi profită din plin de faptul că succesul îl face sexy. Rezultatul constă în trei relaţii amoroase în paralel (cu femei de vîrste diferite, pentru ca experimentul să fie total), toate cu aceeaşi consecinţă: o stare indubitabilă de graviditate. Rajiv Joseph trimite subiectul în absurd prin amplificare şi prin provocarea intenţionată a unui deznodămînt dramatic, căci Ty nu face nici o femeie fericită, nu este nici el fericit, dimpotrivă, pierde totul, inclusiv raţiunea. Ty preferă să-şi justifice comportamentul printr-o aberaţie dementă îşi arogă o misiune divină, de unde şi decorul lui Cosmin Ardeleanu, o grădină a raiuluiiadului, cu un copac primordial negru care face mere roşii. Astfel, întîmplarea nu serveşte ca lecţie de viaţă, iar textul nu se transformă într-o farsă. Cristi Juncu a prelucrat mecanismele comice. Prima parte este jucată realist, cu firescul spre care regizorul îşi conduce întotdeauna actorii, cu un personaj entertainer (Ty/Tom Andi Vasluianu), un altul, confesor şi contrapunct (Seth Dan Bordeianu) şi cele patru caractere feminine, încadrabile în tipologii: iubita oficială, drăguţă şi inteligentă (Cristina Florea/Laura Vasiliu), vecina cu farmecul 7

8 feminităţii coapte (Catrinel Dumitrescu), studenta inocentă, cu propeţimea tinereţii (Diana Roman) şi viitoarea cumnată, frustrată şi arţăgoasă (Irina Velcescu). Împreună, cele patru alcătuiesc un univers feminin total în care Ty/Tom nu se descurcă prea bine, în ciuda sau tocmai din cauza şirului nesfîrşit de cuceriri. Pînă aici, spectacolul este corect, onest, credibil şi comic. În partea a doua, cînd conflictul se acutizează pînă la explozie, Juncu accelerează ritmul, schimbă dinamica şi estetica, transformă spectacolul într-un sitcom cu aplauze şi rîsete înregistrate, care răspund acţiunilor demonstrative ale unor personaje caricaturizate. În acest mod, se pulverizează şi umorul, şi drama şi sînt investigate mecanismele comicului bulevardier, prin plasarea lor în absurd. Spectacolul este viu, inteligent, dinamic, cu un dozaj precis al comicului şi bine jucat. Juncu apelează la actori cu care a mai lucrat în spectacole anterioare. Andi Vasluianu exersează dezinvolt junele prim comic contemporan, un soi de George Clooney tînăr şi irezistibil, care se lasă cucerit ca un trofeu delicios, se predă cu plăcere în faţa farmecului feminin. Catrinel Dumitrescu admirabilă în rolul femeii mature a cărei relaţie extraconjugală provoacă un scandal universitar în Nişte fete, textul lui Neil LaBute, regizat tot de Cristi Juncu (spectacolul poate fi văzut la Godot Cafe) o joacă aici pe Maureen, o femeie echilibrată, cu frustrări personale cărora nu le cade victimă. Ea reprezintă varianta mai în vîrstă a iubitei lui Tom, Jen care, în interpretarea Cristinei Florea este logodnica comme il faut, candidata ideală la rolul de soţie. Diana Roman construieşte o studentă atrasă de profesorul ei, este o apariţie spectaculoasă, simpatică, jonglînd bine cu autoironia (actriţa a mai lucrat cu Cristi Juncu în Pisica verde, spectacolul de licenţă de la UNATC). Irina Velcescu face un personaj în contradicţie cu restul femei calde, susceptibile de a fi fericite, permanent iritat, gata să riposteze agresiv, care cultivă nemulţumirea şi falsa autoritate, o tipologie pe care a mai încercat-o, cu un strop de senzualitate în plus, şi în XXL de Neil LaBute, în regia aceluiaşi Juncu, la Teatrul Act. Cristi Juncu extrage cu inteligenţă umorul din textul lui Rajiv Joseph şi creează un spectacol care predispune la o doză sănătoasă de bună dispoziţie. Un pic prea intim este un spectacol care validează opinia conform căreia comedia este un gen serios. Rajiv Joseph va susţine un atelier de scriere dramatică la Tîrgu Mureş, între 22 şi 24 noiembrie, în cadrul ConectAct.2, eveniment oragnizat de Teatrul Naţional din Tîrgu Mureş. La final de Festival Naţional de Teatru, la Opera Naţională Bucureşti se joacă Pescăruşul de Cehov, spectacolul lui Yuri Kordonsky de la Teatrul German de Stat Timişoara. Spectatorii sînt aşezaţi în decorul lui Dragoş Buhagiar, în interiorul învechit al unei case boiereşti. Prin urmare, locurile sînt puţine şi organizatorii au programat trei reprezentaţii: joi, 31 octombrie, de la orele 15 şi 20 şi vineri, 1 noiembrie, de la ora 18. În ultima zi de FNT, duminică, 3 noiembrie, la Teatrul Naţional Bucureşti, Sala Pictură, va fi prezentat Beznă de mină de Csaba Székely, spectacolul produs de Studioul Yorick şi Teatrul Naţional Tîrgu-Mureş, Compania Tompa Miklos, în regia lui Aba Sebestyén. În septembrie, dramaturgul mureşean a primit pentru acest text, care reprezintă partea a doua din Trilogia minelor, Premiul Asociaţiei criticilor de teatru din Ungaria, la secţiunea Cea mai bună dramă. Oana Stoica este critic de teatru. Foto: Cipi 8

9 4. Ileana Lucaciu miercuri, 23 octombrie 2013 UN PIC PREA INTIM TEATRUL NOTTARA Fest(in) pe Bulevard DE TOATE PENTRU TOȚI Multi-premiat, dramaturgul contemporan american, Rajiv Joseph scoate piesa Un pic prea intim din genul teatrului bulevardier comic, dând o altă aură, de tragicomedie, subiectului ales. Povestea șocantă a poetului și profesorului Tom, rezumă mai multe conflicte intime într-o piesă apropiată de teatrul epic. Tom (Andi Vasluianu) este un altfel de Don Juan, modern, sincer uimit de rezultatul cuceririlor sale. În aceiași perioadă a acțiunii, Tom reușește să lase gravide trei femei: Jen prietena sa oficială, Maureen - vecina sa și Becca studenta sa. Piesa își dezvoltă original conflictul apelând la monologuri. Regizorul Cristi Juncu, un adevărat specialist în teatrul intimist, în teatrul psihologic, cu rezultate remarcabile în spațiile neconvenționale, reușește să descifreze în profunzime intențiile scrierii. Viziunea sa regizorală este stânjenită însă, de prezentarea piesei în sala Horia Lovinescu, pe scena mare a teatrului, când epicul relatării teatrale își găsea un loc mult mai potrivit în spațiul sălii studio, George Constantin ; se puteau mult mai direct dezvolta monologurile de interacțiune cu publicul solicitate de dramaturg. Regizorul alege calea vizualizării metaforice sprijinită substanțial fiind prin intențiile scenografiei lui Cosmin Ardeleanu. Negru și roșul sunt culorile dominante ale scenografiei, decorul fiind marcat printr-un copac negru cu fructe roșii care domină podeaua alături de bile mai mari sau mai mici, negre. O lună de foc imensă parcurge toate fazele pentru a marca trecerea timpului. În negru sunt veșmintele tuturor personajelor, cu excepția amicului lui Tom, colorate divers fiind, doar încălțările fiecărei doamne. Negrul ar putea trimite spre o posibilă lume cu reguli morale spulberate și roșul spre focul pasiunilor. Concretul pasiunilor trăite de Tom și femeile din preajma sa prin această scenografie, mult stilizată, pierde totuși din esența substanței. 9

10 Ilustrația muzicală aleasă de Cristi Juncu, sprijină amuzant substratul comic al situațiilor. Regizorul merge pe linia dezvoltării scenice a conceptului pe două coordonate, dramaticul și comicul. Cea dramatică domină prima parte a reprezentației, ca apoi, la cina servită de Tom, să treacă exagerat la comic, ca în final să se întoarcă la dramatic. Propune un joc între tragic și ironie, partea comică fiind subliniată neinspirat și prin intervențiile râsului din off al unor posibili spectatori. Andi Vasluianu (Tom) Meritul principal al reușitei acestui spectacol rămâne modul în care regizorul conduce distribuția și pune în valoare calitățile actorilor aleși. Cristi Juncu știe să lucreze cu actorii, să colaboreze cu fiecare în parte pentru a defini convingător personajul distribuit și a servi viziunea sa regizorală. Andi Vasluianu face o subtilă demonstrație a versatilității lui Tom, ce trece de la o situație la alta, diferită prin consistență, prin normalitatea atitudinilor. Actorul construiește un Don Juan actual, care manifestă dezinvoltură în perceperea relațiilor pasionale, tratate cu sinceră credință, chiar dacă încalcă regulile statutului obișnuit al moralei. Excelentă este interpretarea sa în rolul poetului și profesorului Tom, captivat pasional de femeile întâlnite și uimit că nu îi sunt înțelese intențiile, dar care va rămâne singur în final, cu muza sa poezia. 10

11 Irina Velcescu (Franny), Dan Bordeianu (Seth) și Diana Roman (Becca) Colegii de distribuție susțin personajul central prin interpretarea ireproșabilă a fiecărui rol, prin relaționarea permanentă, personajele lor devenind victime ale lui Tom. Femeia care îl iubește necondiționat pe Tom, Jen este prezentată de Cristina Florea ca o persoană interiorizată, preocupată de profesia ei, având un dublu univers personal; va fi înșelată de Tom, dar insistă în dragostea față de el. Actrița accentuează expresiv trăirile interioare prin care trece Jen. Remarcabilă este Catrinel Dumitrescu în Maureen, vecina care are un copil, dar se îndrăgostește de Tom și rămâne gravidă, ca și Jen. Subtextul situațiilor și al replicilor își găsesc transmitere prin interpretarea cu sensuri multiple de către actriță. În Beeca, studenta aparent naivă, Diana Roman construiește în profunzime portretul tinerei cucerite de profesorul ei, dornică de a parveni și ea ca poetă precum modelul oferit de dascăl. Irina Velcescu este Franny, sora lui Jen, care se implică, se revoltă în relațiile lui Tom. Pe tot parcursul evoluției lui Franny, actrița cu inteligență imprimă o notă de mister în relațiile personajului, ca în final să își argumenteze admirabil acțiunile pentru că și ea l-a iubit cândva pe Tom. În prietenul poetului, Seth, dibaci Dan Bordeianu sugerează aparent nedumeririle față de atitudinile lui Tom, cât și bănuielile și intențiile sale subtil moralizatoare. Un pic prea intim este un spectacol atractiv, convingător în esența sa, fiind singurul care s-a detașat calitativ din cele trei premiere ale Teatrului Nottara pentru care a organizat de fapt, festivalul cu pretenții de a fi și internațional Fest(in) pe Bulevard. Festivalul a fost mult zgomot (și bani!!) pentru mai nimic. 11

12 5. Radio Romania Cultural olul_un_pic_prea_intim-7735 Cristian Juncu revine la Teatrul Nottara cu spectacolul "Un pic prea intim Cristian Juncu revine la Teatrul Nottara cu spectacolul "Un pic prea intim", de Rajiv Joseph, din a cărui distribuţie fac parte Andi Vasluianu şi Catrinel Dumitrescu şi care va avea premiera în septembrie, în deschiderea stagiunii După ce, în anul 2011, a montat "Omul hazardului" de Yasmina Reza, cu Emil Hossu şi Catrinel Dumitrescu, Cristian Juncu a revenit la Teatrul Nottara, unde a început repetiţiile la spectacolul cu piesa "Un pic prea intim", de Rajiv Joseph. În distribuţie au fost aleşi actori cu care regizorul Cristian Juncu a mai realizat montări de succes: Andi Vasluianu, Cristina Florea, Laura Vasiliu, Catrinel Dumitrescu, Diana Roman. Traducerea textului îi aparţine lui Bogdan Budeş, iar scenografia lui Cosmin Ardeleanu. Ty Greene, eroul din "Un pic prea intim", este un tip normal care are "trei probleme" foarte mari. Într-un puseu de performanţă erotică, dublat de o promiscuitate fără precedent (pentru el), Ty a reuşit să lase însărcinate trei femei, în decurs de o săptămână: iubita "oficială", vecina de alături - o femeie căsătorită, la patruzeci şi ceva de ani - şi studenta lui, de optsprezece ani. Premiera montării "Un pic prea intim" va avea loc în septembrie, când Teatrul Nottara va deschide stagiunea

13 13

14 6. SensoTV Un pic prea intim la Nottara Sala Horia Lovinescu a Teatrului Nottara a gazduit premiera piesei Un pic prea intim de Rajiv Joseph, în regia lui Cristian Juncu. Aceasta a fost programata cu ocazia primei editii a Festivalului International de Teatru Fest(in) pe Bulevard. Interpretat de Andi Vasluianu, Ty Greene, eroul din Un pic prea intim este un tip normal care s-a trezit brusc cu trei probleme foarte mari. Intr-un puseu de performanta erotica, dublat de o promiscuitate fara precedent pentru el, Ty a reusit intr-o saptamana sa lase insarcinate trei femei: iubita oficial, pe vecina de alaturi o femeie casatorită, 45 de ani si pe studenta lui, de 18 ani. In textul de un comic taios al dramaturgului Rajiv Joseph, sunt aduse in lumina toate succesele si esecurile din viata lui Ty. In timp ce femeile se intalnesc si isi dau seama de ceea ce s-a intamplat, Ty realizeaza ca existenta lui a luat-o complet razna. Spectacol al stagiunii a Teatrului Nottara, Un pic prea intim este o piesa cu un ceva care te face sa nu te poti uita in alta parte ( New York Times ). Este o comedie despre prietenie si dorinta carnala, dar si despre felul in care cele doua nu pot fi asociate. Din distributie fac parte Andi Vasluianu (Ty), Catrinel Dumitrescu (Maureen), Dan Bordeianu (Seth) Cristina Florea (Jen), Diana Roman (Becca), Irina Velcescu (Franny). Regizorul Cristian Juncu semneaza si ilustratia muzicala. Coregrafie apartine lui Attila Bordàs, iar scenografia lui Cosmin Ardeleanu. SENSOTV.RO este Partener Media al acestui eveniment. Acest material va este oferit de Catena. Realizator: Oana Georgescu 14

15 7. Bihon. ro Un pic prea intim? Un pic cam deranjant. Teatru cu accente sitcom. Fără să vrea, Tom (Andi Vasluianu) lasă însărcinate trei femei, în nouă zile. De aici încolo, viaţa sa iese de sub control. Lipsa sa de autocontrol îl pedepseşte dur, lăsându-l singur, pentru a-şi înfrunta propria decadenţă morală. Profesor de succes, Tom îşi lasă gravidă nu numai iubita oficială, ci şi propria studentă, de numai optsprezece ani. Triumviratul este completat de vecina căsătorită, în vârstă de 45 de ani. Ajunge să fie condamnat de toate trei, dar şi de cel mai bun prieten, Seth (Dan Bordeianu) căruia îi este cavaler de onoare. Şi acesta îl condamnă, când află că Tom şi-a făcut poftele carnale inclusiv cu viitoarea sa nevastă! 15

16 Ce îl pierde pe Tom nu sunt atât poftele carnare, cât mai degrabă trădarea prietenului. Ajunge să le lase gravide pe cele trei în condiţii aiuritoare. Femeia de 45 de ani fusese sigură că nu poate avea copii. Până la Tom. Studenta îl asigurase că ia contraceptive, iar cu iubita se protejase Nici una nu îl iartă, însă, pentru vina de a fi procreat cu altele. Iar prietenul, Seth, îl şochează, la rându-i. Păcatul cel mare al lui Tom nu e acela de a fi profitat de viitoarea sa mireasă, Franny, pe care de altfel, o şi iartă! Seth îl repudiază definitiv când realizează că Tom nu l-a apreciat niciodată, ca om. Tom se dă de gol doar atunci când prolificul de trei ori tată ajunge să-i fie cavaler de onoare lui Seth, la nunta cu Franny, cea din farmecele căreia deja gustase în chip adulterin. Dincolo de povestea piesei Un pic prea intim, e curios modul în care s-a metamorfozat piesa celor de la Teatrul Nottara din Bucureşti. Dacă înainte de pauză spectatorii s-au bucurat de o piesă agreabilă, cu replici ce relevau un umor de bun gust, în partea a doua s-au produs nişte scurt-circuite ce au lăsat semne de întrebare. Nu am înţeles de ce regizorul a ţinut ca la momentul cinei revelatoare să polueze sala cu deranjante râsete şi chicote din difuzoare, ca şi cum publicul orădean ar fi avut nevoie de semnale care să-i indice când e cazul să râdă. Am avut senzaţia că nu mă aflu la o piesă de teatru, ci fac parte din publicul plătit al unui serial TV de comedie, căruia i se spune de pe ecrane cum să reacţioneze O iniţiativă uşor jignitoare pentru publicul orădean. Aplauzele nu foarte entuziaste de la final au venit să confirme necuvenita iniţiativă a regizorului. Altfel, actorii au fost apreciaţi şi de apreciat. 16

17 17

18 18