Ecoterra, no. 28, 2011 PRODUCŢIA DE BIOMASĂ LEMNOASĂ ÎN CAZUL CALAMITĂŢILOR FORESTIERE ÎN JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD Mihaela BEGEA 1, Corina BERKESY 1, L

Transcriere

1 PRODUCŢIA DE BIOMASĂ LEMNOASĂ ÎN CAZUL CALAMITĂŢILOR FORESTIERE ÎN JUDEŢUL BISTRIŢA-NĂSĂUD Mihaela BEGEA 1, Corina BERKESY 1, László BERKESY 2, Mircea CRĂCIUN 1, Savir MOISIL 3, Dănilă VLAD 4, Dorel CLEJA 1 1 S.C. ICPE Bistriţa S.A.., 2 Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, 3 I.T.R.S.V. Bistriţa, 4 O.S. Josenii Bârgăului Abstract: The production of wood biomass in case of forest calamities Bistriţa-Năsăud county. Such natural phenomena as strong-winded storms, massive snow falls, avalanches and torrential rains followed by violent high floods entail forest damages. These past few years, these phenomena are characterised by an increased frequency and intensity. The forests and their long-lasting management represent a major priority of the national and international forest-related policies and strategies. A long-lasting forest management requires accurate information on the condition thereof, which should be updated on a yearly basis and provided on the long run, at a large scale and by intense monitoring. This work presents the measures taken in case of the accidental forest products resulted from the wind blow-downs happened in the Bistriţa-Năsăud county in 2007 and in the Rodna Mountains National Park between 2007 and The work also describes the methods of eliminating the affected biomass in those areas in order to avoid the action in time of such biotic factors as the insect and mushroom attacks. For continuing preventing the wind and snow breaks and downfalls, special importance is deemed to be paid to the care taking works, namely to cleaning and thinning out, which should be performed as early and intensely as possible and within ecologically allowed limits. Key words: wood biomass, accidental products, wind blow-downs, abiotic factors. Introducere Furtunile cu vânturi puternice, căderile masive de zăpadă şi avalanşele, precum şi ploile torenţiale urmate de viituri puternice, care în ultimii ani sunt de o intensitate tot mai mare, sunt una din cauzele producerii de vătămări în cazul pădurilor. Doborâturile produse de vânt constituie principalul factor perturbator al ecosistemelor montane având efecte negative atât pe plan ecologic, prin modificările structurale pe care le induce, cât şi pe plan economic prin pierderile de valoare a volumului lemnos şi a perturbaţiilor determinate în aplicarea coerentă a planurilor de management forestier. Tendinţele actuale pe plan internaţional în domeniul managementului riscurilor, şi în special al riscului la doborâturi produse de vânt, impun o clasificare a acestui factor perturbator în raport cu intensitatea şi amploarea sa în două mari grupe: doborâturi produse de vânt cu efecte catastrofale şi doborâturi produse de vânt endemice (Popa, 2009). Doborâturile produse de vânt cu efecte catastrofale sunt acele doborâturi masive, datorate unor condiţii meteorologice particulare, vânturi de intensitate foarte mare, ce afectează o suprafaţă întinsă. Criteriul de delimitare este volumul de masă lemnoasă calamitată care este de ordinul a sute de mii sau milioane de m 3, în funcţie de scara geografică la care se face analiza. Doborâturile endemice sunt acele doborâturi care se produc an de an în arboretele montane ca urmare a unor vânturi de intensitate medie şi au cele mai mari efecte economice prin cumulare. Acest tip de doborâturi determină la nivelul sistemului de management forestier grave perturbări atât din punct de vedere economic prin reducerea calităţii materialului lemnos şi prin dezechilibrele pe termen lung pe piaţa lemnului, cât şi ecologic, prin destructurarea treptată a arboretelor. Această categorie de doborâturi produse de vânt grupează sub denumirea generică de doborâturi endemice atât doborâturile izolate sau în grupuri de 5-10 arbori, cât şi tipul de doborâturi în masă care afectează un anumit arboret sau o parte din ele, în condiţiile în care acest fenomen - doborâturi produse de vânt în masă - nu este generalizat pe un spaţiu geografic mare (Popa, 2009). 15

2 Vătămări produse de furtuni cu vânturi puternice Riscurile producerii doborâturilor de vânt în pădurile din România sunt destul de mari, aşa cum arată cercetările şi statisticile existente. Astfel, se estimează că din suprafaţa totală a fondului forestier ( ha), pădurile încadrate la risc foarte ridicat ocupă 12% (39 de ocoale silvice) şi cele încadrate la risc ridicat 16% (48 de ocoale silvice) (Dincă, 2008). Rezultă că 28% (mai mult de un sfert) din pădurile aflate în fondul forestier au risc ridicat şi foarte ridicat de producere a doborâturilor de vânt. Pădurile cu risc foarte mare de producere a doborâturilor de vânt sunt concentrate, aproape exclusiv, în partea de nord a Carpaţilor Orientali (Dincă, 2008). Vântul, prin presiunea exercitată la suprafaţa solului, are efecte distrugătoare asupra arboretelor. După viteză, vânturile mai periculoase se clasifică în vânturi tari, furtuni şi uragane. Pagubele produse de vânt sunt foarte variate: doborâturi, rupturi de tulpină, şi de ramuri, dezrădăcinări (Barbu, 2004) (fig. 1). Fig. 1. Doborâturi de vânt Colibiţa (jud. Bistriţa-Năsăud - Munţii Călimani: a) - după furtună ; b) - în Vătămări produse de căderi de zăpadă Zăpada umedă este dăunătoare pădurii prin aceea că aderă la ramuri şi îngreunează coroanele arborilor, cauzând îndoirea şi ruperea lor. Se creează, astfel, goluri în arboret care au consecinţe negative în stabilitatea arboretelor (reduc creşterea, se depreciază lemnul, favorizează atacurile de insecte). Este cazul răşinoaselor: pin, molid, brad, dar şi unele foioase: salcâmul, fagul, plopul, aninul. Mai afectate de zăpadă sunt arboretele de răşinoase, în special cele de pini, molid, brad, duglas, iar în anumite condiţii laricele şi chiar foioasele (fig. 2). Fig. 2. Vătămări produse de avalanşă în jud. Bistriţa Năsăud - Munţii Călimani: primele două fotografii de la staânga la dreapta - primăvara ; a treia fotografie - în

3 Tipul vătămărilor (rupturi de coroană, de trunchi, arbori dezrădăcinaţi şi aplecaţi) variază dar, în general, în arboretele dese, dominante sunt dezrădăcinările şi rupturile de trunchi, în timp ce în arboretele mai rare, rupturile de coroană. Exploatarea doborâturilor de vânt dispersate a impus un anumit mod de organizare şi exploatare, pe când exploatarea doborâturilor de vânt în masă, alt mod, alte procese tehnologice, eforturi fizice mai mari, eforturi băneşti şi de securitatea muncii mai mari, de prevenire a infestărilor specifice etc. Doborârea arborilor în cazul doborâturilor de vânt şi zăpadă se referă numai la arborii rupţi de la anumite înălţimi ale fusului, parţial la cei încovoiaţi şi numai la arborii marcaţi şi destinaţi marcării. La arborii dezrădăcinaţi se face numai o secţionare la cioată, pentru desprinderea de aceasta (Palamaru, 1995). În acest caz se fac unele operaţii suplimentare cum ar fi: - înlăturarea (curăţirea) pământului prăvălit peste trunchiul arborilor dezrădăcinaţi (în zona secţionării); - ancorarea arborilor cu cablu; - asigurarea stabilităţii acestora prin ţăruşi, în vederea securităţii muncii. Vătămări produse de inundaţii Lipsa apei sau prezenţa ei în exces are efecte negative asupra pădurii. Astfel, deficitul de apă provoacă ofilirea frunzelor, moartea puieţilor şi seminţişurilor, încetarea creşterilor, uscarea arborilor. Excesul de apă (inundaţiile) conduce la asfixierea rădăcinilor şi, în final, la scăderea vitalităţii şi chiar moartea arborilor (fig. 3). Creşterile de niveluri şi debite se produc primavăra din topirile de zăpezi şi ploi, vara din ploi abundente, pe suprafeţe mici. Viiturile au o durată mică de producere şi în timpul viiturii se transportă cantităţi mari de aluviuni (bolovăniş, pietriş, plutitori). Albiile sunt înguste, cu pantă mare, cu patul albiei format din bolovăniş şi pietriş. Datorită configuraţiei terenului, pe afluenţii de dreapta, cu expunere sudică, apele mari de primăvară se produc mai repede faţă de afluenţii de stânga, care au expunere nordică, unde topirea zăpezii se face mai târziu. Fig. 3. Inundaţii în jud. Bistriţa-Năsăud - Munţii Rodnei, Valea Secii Infestarea cu dăunători în urma calamităţilor naturale În arboretele afectate de doborâturi şi rupturi de vânt şi zăpadă, dăunătorii de tulpină ai răşinoaselor infestează cu prioritate arborii doborâţi sau rupţi, aflaţi încă în stare verde şi nescoşi din păduri. Atacurile produse de aceşti dăunători la arborii doborâţi, constau în săparea de galerii între scoarţă şi lemn - cazul gândacilor de scoarţă (familia Ipidae), sau galerii în lemn - cazul dăunătorilor xilofagi (familia Scolitidae) (Olenici, 1996). 17

4 Necesitatea scoaterii din teritoriul afectat a materialului lemnos afectat Ca urmare atacurilor produse de aceşti dăunători, materialul lemnos de răşinoase se depreciază treptat, reducându-se coeficientul de utilizare al acestuia, iar prin pătrunderea şi dezvoltarea în galeriile create, a ciupercilor, se ajunge la descompunerea acestuia. Atacurile produse de aceşti dăunători la arborii doborâţi, în primul an, nu creează probleme deosebite, datorită rezervei biologice scăzute a acestor populaţii. În cazul neexploatării arborilor doborâţi, pericolul infestărilor se accentuează în următorii 2-3 ani, când creşterea numerică a populaţiilor acestor dăunători este de 7-10 ori, situaţie în care atacurile s-ar putea extinde şi la arborii pe picior din jurul focarelor, provocând uscarea acestora. Măsuri de protecţie Pentru prevenirea şi înlăturarea pericolelor menţionate, Regia Naţională a Pădurilor- Romsilva, a acţionat pentru evacuarea materialului lemnos din zonele calamitate, concomitent cu aplicarea măsurilor fitosanitare necesare, între care menţionăm: - amplasarea unui număr suficient de arbori cursă, selectaţi dintre cei doborâţi de vânt şi zapadă, supravegherea infestării acestora şi cojirea la momentul optim, în scopul distrugerii gândacilor de scoarţă în stadiul de larvă, pupă; - amplasarea de nade feromonale pentru capturarea şi distrugerea gândacilor de scoarţă din zonele mai greu accesibile. În situaţiile în care nu a fost posibilă evacuarea în totalitate din păduri a materialului lemnos doborât, s-au efectuat: - cojirea sau tratarea chimică a acestuia; - supravegherea permanentă a pădurilor afectate de vânt şi zăpadă, precum şi a celor limitrofe, pentru luarea cu operativitate a măsurilor în cazul apariţiei unor focare de dăunători în zonele limitrofe celor calamitate. Ca organizare tehnică a exploatării şi valorificării lemnului provenit din doborâturile de vânt, s-a procedat astfel: - în ambele situaţii, respectiv, atât în cazul doborâturilor de vânt dispersate cât şi în cazul celor în masă, s-a procedat la amenajarea căilor de acces pentru utilaje şi pentru atelaje, cu aprobarea organelor silvice şi cu respectarea instrucţiunilor în vigoare; - dotarea echipelor de muncă cu atelajele şi utilajele necesare; - asigurarea cazării muncitorilor din alte localităţi şi transportul bilunar al acestora, dusîntors de la şantiere la domiciliu; - asigurarea mijloacelor pentru transportul lemnului; - întocmirea proceselor tehnologice. Judeţul Bistriţa-Năsăud - produse accidentale Judeţul Bistriţa-Năsăud are o suprafaţă de 5355 km 2, din care pădurile ocupă 35,7% din suprafaţa acestuia, fiind o resursă deosebit de importantă pentru dezvoltarea viitoare. Cele mai întinse suprafeţe de pădure se află în subzonele Rodna (30,9%), Năsăud (24,9%) şi Bârgău (15,1%) şi reprezintă peste 2/3 din fondul forestier. În schema din fig. 4. prezentăm cantitatea de material lemnos recoltată în judeţul Bistriţa-Năsăud în anul 2007, în funcţie de speciile recoltate. Fig. 4. Masa lemnoasă recoltată în judetul Bistriţa-Năsăud în perioada anului 2007 (mii mc). 18

5 În tabelul 1 sunt evidenţiate cantităţile de material lemnos afectate în urma doborâturilor de vânt din data de , suprafeţele aferente, cât şi volumul exploatat (m 3 ) şi cât a rămas a fi exploatat. Cantităţile rămase pentru exploatare se datorează în principal zonelor greu accesibile în care a avut loc furtuna. Tabelul 1 Situaţia doborâturilor de vânt din data de jud. Bistriţa-Năsăud Ocolul silvic Suprafaţa Volum Volum exploatat Rămas de exploatat O.S. Bistriţa 802, O.S. Izvorul Someşului 7817, O.S. Maieru 2078, O.S. Bistriţa Bârgăului O.S. Valea Ilvei 2919, O.S. Cormaia Anieş 398, O.S. Romuli 3487, O.S. Telciu 5471, O.S. Josenii Bârgăului 1498, O.S. Someş Ţibleş 2255, O.S. Dealu Negru O.S. Plaiurile Heniului 779, O.S. Mun. Bistriţa 2340, O.S. Tihuţa Colibiţa 4396, Pe raza teritorială a judeţului Bistriţa-Năsăud se află două parcuri naţionale, încadrate în categoria a II-a U.I.C.N: - Parcul Naţional Munţii Rodnei, cu o suprafaţă de ha, din care în judeţul Bistriţa-Năsăud; - Parcul Naţional Călimani, cu o suprafaţă de ha, din care în judeţul Bistriţa-Năsăud 112 ha. În cazul produselor accidentale din Parcul Naţional Munţii Rodnei s-a luat în calcul suprafaţa totală afectată şi cantităţile totale afectate anual (fig. 5). Fig. 5. Situaţia produselor accidentale în Parcul Naţional Munţii Rodnei în perioada Prezentăm în continuare măsurile luate în cazul produselor forestiere accidentale rezultate în urma doborâturilor de vânt de pe teritoriul Ocolului Silvic Josenii Bârgăului UP I-Colibiţa şi UP-II 19

6 Dornişoara, ca urmare a furtunii din data de Suprafaţa afectată de furtună a fost în primul caz de 2150,2 ha şi, în al doilea caz, de 1827,6 ha. Datorită condiţiilor de relief de aici, cât şi datorită factorilor legaţi de structura, vârsta, densitatea ş.a. a arboretelor, doborâturile s-au produs în toate sensurile. S-a creat o situaţie de încâlceală, îngrămădire şi dezordine. În unele locuri arborii doborâţi unii peste alţii au format adevărate poduri (fig. 6). Fig. 6. Doborâturi de vânt în UP-II - Dornişoara, jud. Bistriţa-Năsăud. Cantitatea de material lemons afectat a fost de mc la Colibiţa şi de mc la Dornişoara, volum de masă lemnoasă care a fost recoltată în perioada În acest caz au fost extraşi din zona respectivă arbori în primul caz şi arbori în cel de-al doilea caz (fig. 7). mc ha UP-I-Colibit a UP-II-Dornisoar a ha UP- I- Colibit a UP- II- Dor nisoar a 2150,2 1827,6 mc Ca nt i t at e a de mat er i a l S u p r a f a t a a f e c t a t a d e f u r t un a l e mn o s a f e c t a t i n ur m a f u r t un i i di n numar ar bor i ar bori UP- I- Colibit a UP- II-Dornisoara N u m a r u l d e a r bo r i a f e c t a t i i n ur ma f ur t unii din Fig. 7. Doborâturile de vânt din data de în Ocolul Silvic Josenii Bârgăului, jud. Bistriţa-Năsăud. Modalităţile de scoatere, colectare şi transport a materialului lemnos din pădure sunt următoarele: lucrările de evaluare a volumului de lemn destinat comercializarii s-au finalizat prin constituirea de partizi care au fost licitate şi exploatate de agenţi economici autorizaţi. 20

7 Timpul în care s-a realizat scoaterea materialului lemons din pădure: punere în valoare a fost făcută în perioada , iar exploatarea s-a efectuat în cursul anilor Calitatea materialului lemons extras: cea mai mare parte din masa lemnoasă afectată a fost de calitate bună (arbori scoşi din rădăcini şi arbori aplecaţi de vânt). Măsuri de prevenire a atacurilor de insecte: în valoare a masei lemnoase afectate mai întâi a celei dispersate, apoi a celor în masă, amplasarea de curse feromonale tip Cluj şi amplasare de arbori cursa. Perioada estimată de remediere a zonei afectate: suprafeţele afectate de către vânt, după scoaterea materialului lemnos şi reprimirea partizilor constituite, au fost plantate cu speciile corespunzătoare tipului natural de pădure, iar după închiderea stării de masiv caracterizată prin apropierea coroanelor arborilor s-au creat în interior relaţii ecosistemice de interdependenţă între exemplare şi astfel un mediu specific pădurii. Modul de utilizare a masei lemnoase rezultate în urma doborâturilor de vânt S-au exploatat şi dat în producţie: - doborâturi de vânt produse prin dezrădăcinare; - doborâturi de vânt produse prin încovoierea arborilor; - doborâturi de vânt produse prin ruperea acestora; - doborâturi de vânt dispesate şi în masă. Masa lemnoasă rezultată în urma doborâturilor da vânt a fost licitată de firme care prelucrează masa lemnoasă. Resturile lemnoase au fost vândute ulterior pentru uz casnic, la încălzire ca lemn de foc. Concluzii Se constată că sunt rupţi de vânt sau zăpadă, la diferite înălţimi în primul rând arborii care prezintă anumite defecte în porţiunile respective. Direcţia de doborâre este foarte diferită. Pe aceeaşi suprafaţă s-au constatat arbori doborâţi cu vârful în amonte, alţii cu vârful în aval, direcţiile de cădere fiind diferite. Din punct de vedere al exploatării, în cazul doborâturilor de vânt se cer nişte tehnologii mai pretenţioase, de exploatare. Pentru prevenirea în continuare a rupturilor şi doborâturilor de vânt şi zăpadă se consideră că o importanţă deosebită trebuie acordată lucrărilor de îngrijire, respectiv, curăţirilor şi răriturilor. Mulţumiri Cercetarea cuprinsă în prezentul articol a fost realizată cu suportul financiar al proiectului Biomass Trade Center 2 Development of biomass trade and logistics centres for sustainable mobilisation of local wood biomass resources (Contract IEE/10/115/SI ). Proiectul a fost co-finanţat de către UE în cadrul of Intelligent Energy - Europe Programme. Bibliografie 1. Barbu I., Metode de evaluare a riscului de apariţie a vătămărilor de zăpadă în pădurile din România, Bucovina Forestieră, 12: Dincă L., Definirea, evaluarea şi zonarea riscurilor pentru pădurile României - CLIDOIN, Contract CEEX 736/ , raport ştiinţific, arhiva ICAS 3. Olenici N., Protecţia pădurilor de molid împotriva factorilor biotici şi abiotici dăunători în contextul gospodăririi durabile a acestor păduri. În: Molidul în contextul silviculturii durabile. Simpozion dedicat Dr. ing. Radu Ichim, fondatorul Staţiunii Experimentale de Cultura Molidului, la aniversarea vârstei de 75 ani. I.C.A.S.- S.E.C.M. 4. Palamaru V., Importanţa utilizării în exploatarea doborâturilor de vânt şi zăpadă a unui proces tehnologic cât mai adecvat cerinţelor silvice, anul III, nr Popa I., Doborâturi produse de vânt - factor de risc în ecosistemele forestiere montane, Analele ICAS, 48 21

8 Date de contact Corina BERKESY: S.C. ICPE Bistriţa S.A., str. Parcului, nr. 7, Bistriţa, cod poştal , 22