CUPRINS Cuvânt înainte 5 Abrevieri 7 :APITOLUL i SOCIETATEA, DREPTUL ŞI ŞTIINŢA CREVflNOLOGICĂ. OBIECTUL, SCOPUL, FUNCŢIILE ŞI DEFINIŢIA CRIMINOLOGIEI

Transcriere

1 CUPRINS Cuvânt înainte 5 Abrevieri 7 :APITOLUL i SOCIETATEA, DREPTUL ŞI ŞTIINŢA CREVflNOLOGICĂ. OBIECTUL, SCOPUL, FUNCŢIILE ŞI DEFINIŢIA CRIMINOLOGIEI Societatea, omul şi dreptul în perimetrul cercetării criminologice Societatea locul convieţuirii umane Rolul dreptului în formarea conştiinţei sociale Cercetarea criminologică şi societatea Originile ştiinţei criminologice Retrospectivă istorică Cercetarea criminologică în atenţia O.N.U Obiectul criminologiei Criminalitatea ca fenomen social Criminalitatea legală Criminalitatea aparentă Criminalitatea reală Cifra neagră Infracţiunea Criminalul (Infractorul) Victima infracţiunii Reacţia socială împotriva criminalităţii Scopul criminologiei Funcţiile criminologiei Definiţia criminologiei Lecturi recomandate 43 CAPITOLUL H METODE ŞI TEHNICI DE CERCETARE CRIMINOLOGICĂ Noţiuni introductive Metode de cercetare criminologică Observaţia Experimentul Studiul de caz Metoda clinică Metoda tipologică Metoda comparativă Metoda de predicţie Tehnici de cercetare criminologică Chestionarul Interviul Tehnica documentară realizată prin interpretări statistice

2 3.4. Tehnici secundare,, Statisticile internaţionale Statisticile naţionale Lecturi recomandate,...66 CAPITOLUL m CONEXIUNILE CRIMINOLOGIEI CU ALTE DISCIPLINE, NECESITATEA EXPLICAŢIILOR TEORETICE ŞI LIMITELE CERCETĂRII Conexiunile criminologiei cu alte discipline Criminologia şi dreptul penal Criminologia şi dreptul procesual-penal Criminologia şi ştiinţa criminalistică Criminologia şi ştiinţa statistică Criminologia şi sociologia juridică Criminologia şi ştiinţa dreptului execuţional penal Explicaţiile teoretice o necesitate a cercetării criminologice Definirea conceptului de teorie criminologică Explicaţiile spirituale ale criminalităţii Explicaţiile naturale ale criminalităţii Comportamentul criminal liber ales Comportamentul criminal cauzat Comportamentul legii penale Explicarea crimei ca funcţie a cadrului de referinţă Clasa socială, rasa şi crima Limitele cercetării criminologice Imposibilitatea efectuării de experimente Limitele care depind de natura obiectului observat Limitele care depind de personalitatea cercetătorului înţelegerea criminologiei Lecturi recomandate 87 :APITOLUL rv CRIMINOLOGIA CLASICĂ Consideraţii introductive Teoreticienii preclasici şi ideile lor Cesare Beccaria şi Şcoala clasică Legea trebuie aplicată pentru a menţine contractele sociale Numai legiuitorul trebuie să creeze legi Judecătorii trebuie să impună pedepse numai în concordanţă cu legea şi ei nu trebuie să creeze legi sau să le interpreteze Asupra seriozităţii crimelor Asupra pedepselor proporţionale Asupra severităţii pedepselor Asupra promptitudinii pedepselor Asupra siguranţei pedepselor

3 3.9. Despre necesitatea înlăturării torturii Asupra prevenirii crimelor Pedeapsa trebuie să fie bazată pe fapte nu pe autori Pedeapsa ar trebui să fie determinată de crimă Pedeapsa capitală ar trebui abolită Şcoala clasică penitenciară Elemente specifice şcolii penitenciare clasice Elementele comune Şcolii clasice criminale cu cele ale Şcolii clasice penitenciare Şcoala neoclasică Fixarea teoriei lui Beccaria Utilitarismul lui Jeremy Bentham Clasicismul contemporan: descurajare şi eeonomeîrie Implicaţii şi concluzii Lecturirecomandate 110 CAPITOLUL V ŞCOALA POZITIVISTĂ Explicaţii introductive Cesare Lombroso Omul delincvent Crima cauzele acesteia şi remediile Opinii criminologice în legătură cu teoria lombrosiană EnricoFerri Raffaele Garofalo Elemente bibliografice Criminologia - opera de bază a lui Garofalo Influenţa religiei asupra criminalităţii în opinia lui Lombroso şi Garofalo Pozitivismul contemporan Concluzii Lecturirecomandate 129 CAPITOLUL VI TEORII BAZATE PE CARACTERISTICI FIZICE Explicaţii introductive Teoriile tipurilor fizice: fizionomia şi frenologia Teoriile antropologiei criminale Cesare Lombroso Charles Goring ErnestHooten Precursori în literatură Teoriile tipurilor de corp Teoria lui Emst Kretschmer Teoria lui William Sheldon Teoria lui Glueck Teoria lui Juan Cortes

4 5. Concluzii Lecturi recomandate 145 ' CAPITOLUL VII TEORIILE PRIVIND FACTORII BIOLOGICI ŞI COMPORTAMENTUL CRIMINAL (BIOCRIMINOLOGIA) Explicaţii introductive Teoria lui Goring: crima un defect ereditar Principala teză a teoriei Critica Teoriei lui Goring Biocriminologia modernă Factorii biochimici Alergiile alimentare Regimurile alimentare Hipoglicemia Alte opinii Teoriile privind studiul gemenilor Teoriile privind studiul adoptivilor Teoria privind complementul cromozomial xyy Teoriile privind dezechilibrul biochimic Funcţionarea sistemului nervos central Incapacitatea de a învăţa Funcţionarea autonomă a sistemului nervos Critica biocriminologiei. Implicaţii şi concluzii Lecturi recomandate 164 CAPITOLUL VIU TEORH RAPORTATE LA INTELIGENŢA ŞI INFLUENŢA ACESTEIA ASUPRA CRIMINALITĂŢII 166 L Explicaţii introductive Retrospectivă istorică Testarea inteligenţei şi crima Teoria lui AlfredBinet Teoria lui Henry H. Goddard Studii ulterioare: delincventa, rasa şi I.Q Implicaţii şi concluzii Lecturi recomandate 174 CAPITOLUL IX TEORIILE PRIVIND PERSONALITATEA CRIMINALULUI Consideraţii introductive Scurt istoric: Psihiatria, o trambulină a teoriei psihanalitice Pionierii psihologiei criminale Sigmund Freud şi Psihanaliza Teoria lui Abrahamsen Explicaţiile psihanalitice ale comportamentului criminal

5 7. Cercetări folosind testele aepersonaniaic 8. Teoria psiho-fiziologică a lui De Greef Psihologia şi criminalitatea Dezvoltarea psihologică Dezvoltarea morală Psihopatia, sociopatia şi personalitatea antisocială Teoria ataşării Prezicerea pericolelor viitoare Mentalitatea disociată în criminologie Rolul structurilor fundamentale Efectul educativ Cadrul familial şi relaţiile cu mama Relaţiile cu tata Relaţiile cu cuplul părintesc Relaţiile copilului cu fraţii şi surorile Implicaţiile cadrului şcolar şi profesional asupra copilului Influenţa mediului Implicaţii şi concluzii Lecturi recomandate 205 CAPITOLUL X TEORIILE COMPORTAMENTULUI CRIMINAL CA UN COMPORTAMENT NORMAL ÎNVĂŢAT Explicaţii introductive Consideraţii psihologice Condiţionarea clasică Condiţionarea operantă Modelarea sau învăţământul social Gabriel Tarde sociolog şi criminolog Teoria imitaţiei Prima lege a lui Tarde A doua lege a lui Tarde Atreia lege a lui Tarde Criminalitate comparată Teoria asocierii diferenţiate Ideile principale Elementele de bază ale teoriei Evoluţia teoriei lui Sutherland Teoriile culturale şi subculturale Procesul de învăţare şi criminalitatea Teoria lui James Sort Teoria lui Sheldon Glueck Noile teorii ale procesului de învăţare normală L Teoria lui Daniel Glaser Teoria lui Burgess şi Akers Teoria lui Jeffery

6 8. Importanţa teoriei lui Sutherland Concluzii Lecturi recomandate 227 CAPITOLUL XI SĂRĂCIA ŞI INEGALITATEA ECONOMICA FACTORI FAVORKANŢI AI CRIMINALITĂŢII Explicaţii introductive Retrospectivă istorica Consecinţele şomajului asupra criminalităţii Sărăcia şi criminalitatea Interpretarea studiilor Sărăcia, inegalitatea economică şi lipsa relativă Implicaţii şi concluzii Lecturi recomandate 239 CAPITOLUL XH TEORIILE ECOLOGICE ŞI CRIMINALITATEA (Şcoala de ecologie umană de la Chicago) Explicaţii introductive Teoria Ecologiei Umane Cercetarea cauzelor delincventei Starea fizică Starea economică Compoziţia populaţiei Critica teoriilor şcolii de la Chicago Implicaţii politice Concluzii Lecturi recomandate,,..,..,,.,..,.., 252 CAPITOLUL TEORIILE STRESULUI ŞI FORMAREA SUBCULTURILOR Explicaţii introductive Teoria constrângerii a lui Merton (Anomia în economia de piaţă) Tipologia lui R. Merton a modelelor individuale de adaptare Clasele sociale şi crima Teorii subculturale despre delinvenţă şi crimă Teoria lui Albert Cohen Testarea şi evoluarea teoriei lui Cohen Diferenţele existente între Merton şi Cohen Teoria oportunităţilor diferenţiate a lui Cloward şi Ohlin Testarea şi evaluarea teoriei oportunităţii diferenţiate Subcultura violenţei. Teoria lui Wolfgang şi Ferracuti Subculturile delincventei feminine Delincventa clasei de mijloc Evaluarea teoriilor stresului

7 6. Implicaţii politice şi concluzii Lecturi recomandate 285 CAPITOLUL XIV ROLUL FORŢELOR SOCIALE ÎN FORMAREA CONDUITEI UMANE (TEORIA LUI EMILE DURKHEIM) Contextul social până la Emile Durkheim Viaţa şi opera lui Emile Durkheim Criminalitatea un fenomen normal în societăţile mecanice Anomia o sursă a crimei Actualitatea teoriei lui Durkheim Concluzii Lecturi suplimentare 300 CAPITOLUL XV TEORIILE CONTROLULUI SOCIAL Consideraţii introductive Cauzele delincventei prin prisma teoriilor lui Reiss, Toby, Nye şi Reckless Teoria lui Albert Reiss Teoria lui Jackson Toby Teoria lui Ivan Nye Teoria înfrânării sau a constrângerii Teoriile moderne ale controlului Teoria abaterii a lui DavidMatza Teoria controlului social a lui Travis Hirschi Elementele legăturii sociale Teoria de alarmă Concluziile testului lui Hirschi Auto-controlul Evaluarea critică Implicaţii şi concluzii Lecturi recomandate 320 ' CAPITOLUL XVI TEORIILE CRIMINOLOGICE ALE REACŢIEI SOCIALE Argumente introductive Definiţia crimei în viziunea teoriei reacţiei sociale Teoria interacţiunii simbolice Teoria etichetării Impunerea legilor penale ca urmare a reacţiei sociale Rolul reacţiei sociale în promovarea legilor penale Concluzii Lecturi recomandate

8 CAPITOLUL XVII TEOMILE CRIMINOLOGICE MARXISTE Explicaţii introductive Argumentele generale ale teoriei marxiste Evoluţia criminologiei marxiste Explicarea comportamentului criminal în teoriile marxiste Explicarea comportamentului legilor penale prin prisma teoriilor marxiste Constrângeri, solicitări şi conflicte în opinia teoriilor marxiste Criminologia marxistă - o pistă falsă în combaterea crimei Concluzii Lecturi recomandate 351. CAPITOLUL XVm TEORIILE CONFLICTUALE ŞI REALITATEA CONTEMPORANĂ Explicaţii introductive Teoria lui George Vold (Teoria conflictului de grup) Teoria lui Richard Quinney Teoria incriminării - o teorie a diferenţelor sociale şi culturale Teoria lui Chambliss şi Seidman Referitor la sistemul justiţiei penale Impunerea legii penale Comportamentul legii penale Definirea comportamentului Modalităţi care pot afecta comportamentul legii penale Teoria conflictuală unificată a crimei (Elementele comune în teoriile conflictuale) Explicarea comportamentului criminal în teoriile conflictuale Implicaţiile politice ale teoriilor conflictuale Concluzii Lecturi recomandate...,,,,,.,..,.,..,,, CAPITOLUL XIX TEORH CRIMINOLOGICE CU PRIVIRE LA TIPURILE SPECIFICE DE INFRACŢIUNI Precizări introductive Crima organizată Organizare, preocupări şi implicaţii socio-economice şi politice Crima organizată în contextul teoriilor criminologice Particularităţile implicaţiilor politicului şi al crimei organizate în crearea paradisurilor financiare încercările grupurilor racket" de penetrare şi proliferare în România Implicarea crimei organizate în industria sexului" Realităţi şi perspective Criminalitatea gulerelor albe Noţiuni introductive

9 3.2. Teoria lui Sutherland cu privire la criminalitatea gulerelor albe" Critica teoriei lui Sutherland privind gulerele albe" Gulerele albe" în vizorul altor teorii criminologice Criminalitatea gulerelor albe" prin prisma teoriilor privind comportamentul legii penale Criminalitatea gulerelor albe" prin prisma teoriilor clasice Teorii criminologice privind infracţiunile (crimele) fără victime Teoria lui Bedan cu privire la crimele fără victime Caracteristicile criminalităţii fără victime Cauzele comportamentului criminal în opinia teoriei lui Bedan Realităţi şi perspective Concluzii Lecturi recomandate 401 CAPITOLUL XX ÎNŢELEGEREA ŞI PREVENIREA DELINCVENTEI JUVENILE Noţiuni introductive Factorii de risc pentru delincventa juvenilă Influenţa factorilor prenatali Hiperactivitate şi impulsivitate Influenţa inteligenţei în obţinerea performanţelor Rolul părinţilor în dezvoltarea disciplinei şi atitudinii juvenile Rolul familiilor dezmembrate şi separarea cuplurilor în creşterea delincventei juvenile Privarea socio-economică cauză a delincventei juvenile Influenţa actului de şcolarizare în producerea delincventei Influenţa colegilor care au comis aceleaşi fapte Influenţa comunităţii în producerea delincventei juvenile Influenţa mişcărilor de gang" (băieţilor de cartier) Rolul influenţelor de circumstanţă în producerea delincventei Prevenirea delincventei juvenile Criterii de prevenire Programele de dezvoltare a prevenţiei Vizitele intensive în familie Abilităţi de instruire Programe de îmbunătăţire a intelectului preşcolar Educaţia părinţilor Influenţa sărăciei în producerea delincventei Influenţa conjuncturilor asupra delincventei Influenţa programelor şcolare Prevenirea infracţiunilor în comunitate Rolul prevenirii situaţionale în stoparea delincventei Priorităţi în cercetare, dezvoltare şi armonizare legislativă Cunoaşterea factorilor de risc învăţarea prevenirii delincventei Concluzii

10 5. Lecturi recomandate 435 CAPITOLUL XXI CRIMINALITATEA INFORMATICĂ Aprecieri introductive Informatica un mijloc modern de a comite crirne Efectele j arului informatic Organizaţii vizate a fi atacate Internet-ul un nou univers cu o criminalitate specifică Efectele criminogene ale acestui gen de infracţiune Identificarea părţilor vulnerabile şi a criminalilor Distrugerea hardware-ului Furtul de hardware Furtul de software Sabotajul computerizat Furtul de resurse Furtul de informaţii Folosirea neautorizată Categorii de criminali în domeniul informaţiei Modalităţi de prevenire a infracţiunii informatice Identificarea riscurilor Securitatea fizică Supravegherea personalului Securitatea comunicaţiilor Securitatea operaţiilor Ce trebuie făcut? Preocupări legislative în România Preocupări legislative în lume Concluzii Lecturi recomandate 472 CAPITOLUL XXH TERORISM ŞI ANTITERORISM ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ 474 l. Stadiul cunoştinţelor ştiinţifice despre analiza fenomenului terorist şi a politicilor de prevenire şi de reprimare a terorismului Teorii pseudo-ştiinţifice" despre terorism Noile problematici privind combaterea terorismului Opiniile istoricilor şi filosofilor privind terorismul Teoriile criminologice, sociologice şi politologice 480 l.3. Politicile de luptă împotriva terorismului oferite de cercetarea criminologică ] Studiile generale 4 * Studiile specializate Contribuţia criminologică românească Politicile de luptă în combaterea terorismului aerian 49U

11 1.6. Preocuparea O.N.U. pentru elaborarea unor studii criminologice şi combaterea terorismului Terorismul în numele religiei Prezentare introductivă Terorismul religios o nouă metodă de luptă a terorismului mondial Terorismul religios: cauze, motivaţii şi duşmani Mijloacele, metodele şi momentele terorismului religios într-o abordare criminologică Concluzii privind terorismul religios Cooperarea dintre organizaţiile criminale şi teroriste Sprijinul financiar acordat de crima organizată organizaţiilor teroriste Terorismul în scopul crimei organizate Sursele financiare ale organizaţiilor teroriste Metodele de câştigare a banilor Măsuri de urmărire Prezentarea succintă a altor organizaţii teroriste Cadrul legislativ existent în România Concluzii Lecturi recomandate 521 CAPITOLUL XXm TEORII CRIMINOLOGICE PRIVIND NOILE RISCURI PENTRU SECURITATEA EUROPEANĂ Noile riscuri pentru securitatea Europei în viziune criminologică Noţiuni introductive Definiţia noilor concepte de crimă organizată Importanţa criminologică a noilor riscuri Noile riscuri în atenţia Uniunii Europene Securitatea multidimensională şi implicaţiile ei criminologice Crima organizată transnaţională şi traficul de droguri ca riscuri la adresa securităţii. Motivaţii criminologice Geopolitica drogurilor şi securitatea internaţională Definiţia drogului. Clasificare Droguri, confruntări armate şi operaţiuni secrete Crima organizată transnaţională şi contrabanda cu materiale nucleare Terorismul internaţional Privatizarea terorismului Osama Bin Laden şi imperiul său financiar Terorismul internaţional şi armele de distrugere în masă Preocupări penru o reglementare instituţională Cooperarea interguvernamentală în formularea unor politici commune de luptă împotriva terorismului Europol, Acordurile Schengen şimaastricht Terorismul şi dezbaterea globală

12 4. Modalităţi de întărire a securităţii europene Securitatea multidimensională şi reacţiile unidimensionale Repere care trebuie avute în vedere pentru asistenţa militară Sprijinul militar împotriva noilor riscuri Lecturi recomandate 588 CAPITOLUL XXTV OPINH CRIMINOLOGICE FRANCEZE PRIVIND CRIMINOLOGIA DE TRATATEMENT 590 SECŢIUNEA I EŞECUL CRIMINOLOGIEI DE TRATAMENT Noţiuni introductive Constatările criminologilor nord-americani Constatările cercetătorilor din S.U.A Constatările criminologilor din Canada Constatările cercetărilor din Europa de Nord Concluziile cercetătorilor britanici Concluziile criminologilor scandinavi Concluziile cercetătorilor germani Opiniile criminologilor francezi Concluzii Lecturi recomandate 602 SECŢIUNEA a H-a CAUZELE EŞECULUI Teoriile criminologice de tratament: falsuri ştiinţifice Cunoştinţele ştiinţifice acumulate, insuficiente în domeniul criminologiei Apariţia dogmatismului reductor Cauzele eşecului din punctul de vedere al dinamicii de aplicare Referinţele criminologiei de tratament Arsenalul criminologiei de tratament Practica criminologiei de tratament lentificarea cauzelor crimei şi eliminarea lor Profilaxia criminală Reintegrarea criminalilor Concluzie Lecturi recomandate 617 SECŢIUNEA a IlI-a OPINII CRIMINOLOGICE PRIVIND ÎNDREPTAREA EŞECULUI Explicaţii introductive 60^ 2. înlăturarea eşecului cu privire la individ Acuzele aduse criminologiei de tratament Investigaţiile criminologiei de tratament 62u 2.3. Remodelarea eşecului în privinţa condamnărilor penale

13 2.4. Executarea pedepsei pronunţate de instanţa de judecată îndreptarea eşecului cu privire la societate îndreptarea indirectă sau directă a eşecului Eşecul criminologiei de tratament în raport cu propriile sale obiective Eşecul în legătură cu apropierea ştiinţifică Exigenţa umanistă îndreptarea eşecului în raport cu valorile democratice îndreptarea eşecului în raport cu suveranitatea poporului îndreptarea eşecului în raport cu cele trei postulate ale drepturilor omului Concluzii Lecturi recomandate 634 CAPITOLUL XXV TEORII POTRIVIT CĂRORA CRIMINOLOGIA ACTULUI ESTE CRIMINOLOGIA VIITORULUI Apariţia criminologiei actului Noţiuni introductive Situaţia de fapt în momentul apariţiei criminologiei actului Noile structuri ale cercetării criminologice din Qudbec 638 l.4. Climatul criminologie canadian Măsurile de prevedere care trebuie avute în vedere de crimir.ologia actului Observaţia prin subordonarea faptelor Sinteza metodei folosite de Cusson Instrumentele de cercetare folosite Etapele cercetării empirice Actul şi actualul - un nou câmp de observaţie în cercetarea criminologică Descrierea faptei criminale Elementele actului criminal Motivaţiile acţiunii criminale Perimetrul de cercetare al criminologiei actului Domeniul de activitate al descurajării Raporturile dintre om şi crimă Relaţia dintre crimă şi criminalitate Justificarea pedepsei Modalităţile de alegere legislativă Concluzii Lecturi recomandate 659 CAPITOLUL XXVI TEORIE, CERCETARE ŞI POLITICĂ CRIMINOLOGICĂ Noţiuni introductive Teoria bază a cercetării criminologice 661

14 3. Teoria criminologică şi politica crimei Interacţiunea dintre cercetare şi politică Opinii privind eficacitatea programelor de tratament Realitatea românească şi cercetarea criminologică Concluzii Lecturi recomandate 676 Anexe 677 Glossar criminologie 690. ' ' - '. ' ; - i _ 734