ŞAG [Type text] IEE/10/380/SI Raport strategic PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ COMUNA ŞAG ÎN ANUL 2

Transcriere

1 ŞAG [Type text] IEE/10/380/SI Raport strategic PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ COMUNA ŞAG ÎN ANUL

2 Primăria Comunei Şag Venus OPREA Primar Colectiv de elaborare: Domnul Ştefan BĂDĂI - Viceprimarul Comunei Şag; Domnul Daniel DAVID Inspector fond funciar Domnul Dorian Grigore CIOGESCU Consilier al Primarului Iudit BERE SEMEREDI Responsabil Proiect CONURBANT Dumitru PETRIA Responsabil tehnic Daniel Marius CORAŞ Responsabil tehnic Cristian Gabriel CĂRĂBAŞ Responsabil tehnic din partea colectivului de implementare al Proiectului CONURBANT An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors IEE/10/380/SI , co-finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Intelligent Energy Europe Cu suportul tehnic de specialitate oferit de: DENKSTATT ROMÂNIA Timişoara Gabriela FISTIŞ Managing Director 2

3 CUPRINS 1. INTRODUCERE 1.1. Convenţia Primarilor (Covenant of Mayors) şi Proiectul CONURBANT 1.2. Convenţia Primarilor şi Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă 2. SCURTĂ PREZENTARE A COMUNEI ŞAG 3. VIZIUNEA LOCALĂ 3.1. Viziune asupra schimbărilor climatice 3.2. Viziunea asupra dezvoltării sustenabile 4. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ 4.1. Scopul dezvoltării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă 4.2. Obiectivul Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă 4.3. Implicarea comunităţii 5. INVENTARUL DE REFERINŢĂ AL EMISIILOR 5.1. Anul de referinţă pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor 5.2. Realizarea Inventarului de Referinţă al Emisiilor 5.3. Evaluarea sectorială Sectorul REZIDENŢIAL Sectorul TRANSPORT Sectorul ENERGIE Sectorul INSTITUŢIONAL Sectorul DEŞEURI Sectorul SPAŢII VERZI şi AGRICULTURĂ Sectorul APĂ Sectorul INDUSTRIAL şi ECONOMIA LOCALĂ 5.4. Consumurile energetice ale Comunei Şag- Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory) 5.5. Emisiile de carbon ale Comunei Şag 6. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ A COMUNEI ŞAG 6.1. Viziunea pe termen lung 6.2. Obiective 6.3. Ţinte şi acţiuni propuse analiza sectorială Sectorul clădirilor şi echipamentelor, din zona publică şi privată a comunei şag Sectorul rezidenţial Iluminatul public Transportul local Producţia locală de electricitate şi încălzirea Planificarea teritoriului Achiziţii publice de produse şi servicii: Comunicarea, educaţia şi lucrul cu cetăţenii şi părţile interesate Gestiunea deşeurilor Alte sectoare incluse în Planul de Acţiune privind Energia Durabilă a comunei Şag: Agricultura 7. COMBATEREA ŞI ADAPTAREA LA EFECTELE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE 8. ASPECTE ORGANIZATORICE ŞI FINANCIARE 9. BUGETUL PENTRU IMPLEMENTAREA PAED ŞI SURSE DE FINANŢARE 10. MONITORIZARE ŞI RAPORTARE CONCLUZII BIBLIOGRAFIE 3

4 COMUNA ŞAG 4

5 Venus OPREA PRIMARUL COMUNEI ŞAG, JUDEŢUL TIMIŞ Dezvoltarea sustenabilă, eficienţa energetică, utilizarea surselor de energie regenerabilă şi creşterea atractivităţii Comunei Şag pentru cetăţenii ei sunt declarate obiective prioritare. Este timpul să acţionăm cu fermitate şi hotărâre pentru siguranţa, eficienţa energetică şi o dezvoltare durabilă a comunei noastre. Semnarea Convenţiei Primarilor şi dezvoltarea unui Plan de Acţiune pentru Energia Durabilă constituie o provocare şi o şansă pentru o abordare strategică, menită să completeze planurile locale de dezvoltare economică, socială şi de mediu a oraşului. Schimbările climatice (seceta, inundaţiile) sunt reale, sunt create de om, de activitatea acestuia şi afectează viaţa de zi cu zi a comunei noastre, iar din această cauză suntem direct interesaţi în a crea un mediu sănătos pentru locuitorii actuali dar şi pentru urmaşii acestora. Felul în care intervenim în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, cum acţionăm în atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice ne defineşte, plasându-ne în rândul cetăţenilor europeni informaţi, responsabili şi activi. Obiectivele, ţintele şi măsurile propuse, în scopul diminuării cu 20% a emisiilor de CO 2 pînă în anul 2020 la nivelul Comunei Şag stabilite în Planul de acţiune pentru Energia Durabilă vor necesita un efort susţinut al autorităţii publice locale şi o implicare deosebită a întregii comunităţi. Prezentul raport a fost elaborat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, în strânsă colaborare cu Municipiul Timişoara, prin Proiectul "An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors", acronim CONURBANT, cod IEE/10/380/SI , finanţat prin Programul Intelligent Energy Europe. Aduc mulţumiri echipei care a elaborat PAED-ul şi sper într-o colaborare a grupului de lucru şi a părţilor interesate în realizarea unui viitor, mai curat, mai verde şi sustenabil pentru comuna Şag, Judeţul Timiş şi regiunea noastră. 5

6 1. INTRODUCERE 1.1. Convenţia Primarilor (Covenant of Mayors) şi Proiectul CONURBANT După adoptarea în 2008 a pachetului legislativ al Uniunii Europene privind clima şi energia, Comisia Europeană a lansat Convenţia Primarilor pentru a susţine şi sprijini eforturile depuse de autorităţile locale în punerea în aplicare a politicilor privind energia durabilă. În aplicarea acestor politici, un rol esenţial le revine autorităţilor publice locale, care deţin un rol crucial în atenuarea efectelor schimbărilor climatice, cu atât mai mult cu cât 80% din consumul de energie şi emisiile de CO 2 sunt asociate cu activităţile urbane. Convenţia Primarilor reprezintă principala mişcare europeană în care sunt implicate autorităţile locale şi regionale, care se angajează în mod voluntar pentru creşterea eficienţei energetice şi utilizarea surselor de energie regenerabilă în teritoriile lor administrative. Prin angajamentul lor, semnatarii Convenţiei îşi propun atingerea şi depăşirea obiectivului Uniunii Europene de reducere cu 20% a emisiilor de CO 2 până în Convenţia Primarilor este o construcţie unică, ce mobilizează actori locali şi regionali în jurul îndeplinirii obiectivelor UE. În acest sens, Convenţia Primarilor a fost descrisă de instituţiile europene ca fiind un model excepţional de guvernanţă pe mai multe niveluri. Angajamentul politic asumat prin semnarea Convenţiei Primarilor se transpune în măsuri şi proiecte concrete. Semnatarii Convenţiei se angajează să elaboreze un inventar de referinţă al emisiilor şi să transmită un plan de acţiune privind energia durabilă, care să descrie acţiunile cheie pe care aceştia planifică să le implementeze. Dacă la o primă analiză sunt relevate economiile de energie, rezultatele acţiunilor semnatarilor Convenţiei Primarilor sunt multiple, constând în crearea de locuri de muncă calificate, atractive şi stabile, un mediu înconjurător şi o calitate a vieţii mai ridicate, competitivitate economică crescută şi independenţă energetică mai mare. Experienţa acumulată în această perioadă, baza de date cuprinzând bunele practici la nivelul întregii Europe şi rezultatele obţinute de semnatari, constituie o sursă reală de inspiraţie. Comuna Şag este semnatară a Convenţiei Primarilor din anul 2011, fiind invitată de Municipiul Timişoara să adere la această mişcare, în cadrul Proiectului "An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors", acronim CONURBANT, cod proiect IEE/10/380/SI , finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Intelligent Energy Europe. Semnarea Convenţiei Primarilor a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Local a Comunei Şag nr.42/ Constrângerile financiare, de resurse umane insuficiente şi gradul de încărcare a personalului din cadrul Primăriei a condus la neîndeplinirea obligaţiei de finalizare a PAED, Comuna Şag primind o prelungire cu 8 luni pentru depunerea planului. 6

7 Prin această adeziune, Comuna Şag se situează printre cele peste de semnatare ale Convenţiei Primarilor, cetăţenii urbei situându-se printre cei peste 166,805,701 cetăţeni care sunt angrenaţi în dezvoltarea unei comunităţi sustenabile. Proiectul CONURBANT, având ca lider de proiect Municipalitatea din Vicenza (Italia) reuneşte municipalităţi şi companii de consultanţă din 7 ţări europene: Bulgaria, Cipru, Croaţia, Italia, Lituania, România şi Spania. Proiectul are ca scop acordarea de sprijin oraşelor mari şi de mărime mijlocie precum şi comunităţilor locale mai mici din jurul acestora şi întărirea capacităţii prin intermediul Convenţiei Primarilor, utilizând un mod de abordare de la egal la egal peer-to-peer, suport şi instruire între oraşele mai puţin experimentate şi municipiile mai experimentate. În cadrul acestui Proiectului CONURBANT, echipa de implementare a proiectului a derulat împreună cu cele 16 semnatare ale Convenţiei Primarilor activităţi de instruire, de evaluare a status-ului energetic al comunei, au realizat Inventarul de Referinţă al Emisiilor, au organizat forumuri de energie, grupuri şi întâlniri de lucru, susţinând activităţile proiectului. Conurbaţia Timişoara, care cuprinde Municipiul Timişoara, Oraşul Jimbolia şi Comunele Bucovăţ, Cărpiniş, Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Giarmata, Giroc, Moşniţa Nouă, Orţişoara, Peciu Nou, Pişchia, Remetea Mare, Sânandrei, Sânmihaiu Român şi Şag, în calitate de 7

8 semnatare ale Convenţiei Primarilor îşi definesc astfel, obiectivele şi ţintele de dezvoltare sustenabilă a localităţilor şi îşi definesc planul de acţiune care să conducă la îndeplinirea obligaţiilor astfel asumate. Localităţile Conurbaţiei Timişoara Judeţul Timiş 8

9 FORMULARUL DE ADEZIUNE AL COMUNEI ŞAG LA CONVENŢIA PRIMARILOR 9

10 1.3.Convenţia Primarilor şi Planul de Acţiune pentru Energia Sustenabilă Pactul primarilor este un instrument-cheie al politicii energetice a UE. Oraşele şi regiunile au capacitatea de a acţiona în cele mai relevante sectoare ale cererii de energie. Dacă majoritatea regiunilor şi oraşelor europene au aderat la Pactul Primarilor, mai mult de jumătate din munca pentru atingerea ţintei de 20% ar fi făcută! Günther OETTINGER Comisar European pentru Energie Uniunea Europeană este angrenată în lupta împotriva schimbărilor climatice, acesta fiind un obiectiv prioritar al UE. Autorităţile locale - oraşele şi aglomerările urbane deţin un rol esenţial în atenuarea schimbărilor climatice, dat fiind faptul că acestea consumă trei sferturi din energia produsă în Uniunea Europeană şi sunt responsabile pentru un procent similar din emisiile de CO 2. De asemenea, autorităţile locale sunt organizaţiile care au capacitatea şi posibilitatea de a schimba comportamentul cetăţenilor şi a aborda chestiunile legate de climă şi energie în mod exhaustiv, mai ales prin concilierea intereselor publice şi private şi prin integrarea chestiunilor privind energia durabilă în obiectivele globale de dezvoltare locală. Aderarea la Convenţia Primarilor reprezintă o oportunitate pentru autorităţile locale de a-şi consolida eforturile de reducere a CO 2 depuse în teritoriul lor, de a beneficia de sprijin şi recunoaştere europeană şi de a face schimb de experienţă cu omologii europeni. Domeniul de acţiune al Convenţiei Primarilor se extinde dincolo de o simplă declaraţie de intenţii. Într-adevăr, pentru a atinge ţintele ambiţioase de reducere a CO 2 pe care le-au stabilit, semnatarii Convenţiei Primarilor se angajează să urmeze o serie de paşi, să desfăşoare o serie de acţiuni şi activităţi şi să accepte să întocmească rapoarte şi să fie monitorizaţi în privinţa acţiunilor pe care le pun în practică. Într-un cadru de timp predefinit, aceştia se angajează oficial: să dezvolte structuri administrative adecvate, inclusiv să aloce resurse umane suficiente în vederea punerii în practică a acţiunilor necesare; să elaboreze un Inventar de referinţă al emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory - BEI); să transmită un Plan de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) în maximum un an de la aderarea oficială la iniţiativa Convenţia Primarilor, care să includă măsuri concrete menite să conducă la reducerea cu cel puţin 20% a emisiilor de CO 2 până în 2020; 10

11 să transmită un raport de implementare cel puţin o dată la doi ani după transmiterea planului lor de acţiune privind energia durabilă, pentru evaluare, monitorizare şi verificare. Pentru a îndeplini nevoia esenţială de a mobiliza părţile interesate la nivel local în elaborarea planurilor de acţiune privind energia durabilă, semnatarii Convenţiei Primarilor se angajează: să împărtăşească experienţele şi know-how-ul cu alte autorităţi locale; să organizeze zile locale ale energiei, în scopul sensibilizării cetăţenilor în privinţa dezvoltării durabile şi a eficienţei energetice; să participe sau să contribuie la ceremonia anuală, la atelierele de lucru şi la întâlnirile grupurilor de discuţii ale Convenţiei Primarilor; să transmită mai departe mesajul Convenţiei în forurile corespunzătoare şi, în special, să îi încurajeze pe ceilalţi primari să adere la Convenţie; Pentru a atinge şi depăşi obiectivele ambiţioase ale Uniunii Europene privind energia şi clima, semnatarii Convenţiei primarilor se angajează să elaboreze un Plan de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED) în maximum un an de la aderarea la iniţiativă. Acest plan de acţiune, aprobat de Consiliul local, descrie activităţile şi măsurile prevăzute de semnatari în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate, precum şi calendarele şi responsabilităţile atribuite. Semnatarii Convenţiei Primarilor nu deţin întotdeauna instrumentele, cunoştinţele şi resursele adecvate pentru a elabora Inventarul de referinţă al emisiilor şi planul aferent de acţiuni privind energia durabilă sau pentru a finanţa acţiunile prevăzute. Astfel, municipalităţile şi oraşele mai mari joacă un rol esenţial în acordarea de sprijin semnatarilor, astfel încât aceştia să îşi poată onora angajamentele. Suporterii Convenţiei sunt reţele europene, naţionale şi regionale şi asociaţiile de autorităţi local) care comunică, acordă sprijin şi stabileşte conexiuni pentru a promova iniţiativa Convenţia Primarilor şi a sprijini angajamentele asumate de semnatarii acesteia. În România, Suporterii Convenţiei Primarilor sunt: Asociaţia ORAŞE ENERGIE ROMÂNIA ; Asociaţia Municipiilor din România; Municipiul Timişoara în calitate de partener al Proiectului CONURBANT, care a asigurat sprijinul tehnic pentru semnarea Convenţiei Primarilor şi pentru dezvoltarea Planurilor de Acţiune pentru Energia Durabilă la nivelul Conurbaţiei Timişoara, fiind membră a celor două organizaţii suport a Convenţiei Primarilor a beneficiat şi de susţinerea specialiştilor din cele două organizaţii, în scopul elaborării unui Plan de Acţiune pentru Energia Durabilă cât mai performant, adaptat cerinţelor localităţilor şi cadrului general regional şi naţional. În activitatea de dezvoltare a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă, Municipiul Timişoara în calitate de partener al Proiectului CONURBANT, cofinanţat de Uniunea Europeană prin Programul Intelligent Energy Europe a conlucrat cu Asociaţia ORAŞE ENERGIE ROMÂNIA în vederea dezvoltării iniţiativei Convenţia Primarilor în România, OER fiind parte din consorţiul proiectului IEE NET-COM - Activităţi în reţea pentru Convenţia Primarilor, alături de alţi 11 parteneri europeni. În cadrul acestui proiect, pentru a crea şi disemina o viziune comună şi pentru a dezvolta 11

12 priorităţi comune de acţiune în ceea ce priveşte descentralizarea energetică şi coeziunea teritorială, Municipiul timişoara şi Comuna Şag au participat la activităţile lansate în cadrul Platformei Naţionale de Dialog a Convenţiei Primarilor din România. 12

13 2. SCURTĂ PREZENTARE A COMUNEI ŞAG AŞEZAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ Comuna Şag este o comună de câmpie, situată în Câmpia Banatului, în zona periurbană a Municipiului Timişoara, la distanţă de 14 km de acesta, pe DN 59 şi pe calea ferată 922 Timişoara Reşiţa. Este aşezată pe malul drept al râului Timiş. Comuna se învecinează la Nord cu Timişoara, la Est cu Giroc, la Sud-Est cu Pădureni, la Sud-Vest cu Parţa şi la Nord-Vest cu Sânmihaiu Român. Şag (germană Schag, Segental, maghiară Temesság) este o localitate în judeţul Timiş, Banat, România. Este centrul comunei cu acelaşi nume. Comuna Şag este parte integrantă a Zonei metropolitană a Municipiului Timişoara o unitate administrativă integrată între Timişoara şi localităţle din imediata 13

14 apropiere. În acest sens s-a constituit un Consiliu Consultativ având ca scop consultarea autorităţilor administraţiei publice locale din Timişoara şi comunele periurbane Dumbrăviţa, Ghiroda, Moşnita Nouă, Giroc, Sânmihaiu Român, Săcălaz, Sânandrei, Giarmata, Ortişoara, Remetea Mare, Şag şi Parţa în probleme de urbanism şi amenajarea teritoriului. Teritoriul Comunei Şag face parte din Câmpia de Vest a României, extremitatea estică a Câmpiei Tisei, fiind compartimentul estic al marii Depresiuni Panonice. Evolutia ei paleogeografică, cât şi diferenţierile de peisaj ce apar de la nord către sud, determină delimitarea ei in mai multe subunităţi. Perimetul studiat se încadrează din acest punct de vedere în campia Timişului. 14

15 Câmpia Timişului este în cea mai mare parte a ei, o câmpie recentă, de inundaţie, drenată de Bega, Timiş şi de toţi afluenţii şi braţele acestora. Divagarea cursurilor de apă au dat campiei până la începutul sec. al-xix-lea caracterul unei zone mlaştinoase, care a luat înfăţişarea actuală numai în urma lucrărilor hidroameliorative. Astfel, întinsul şes aluvial al Timişului, după evoluţia lui recentă şi după transformările suferite în urma lucrărilor de asanare se poate împărţi în trei sectoare : Şesul asanat al Begheiului Şesul asanat al Bârzavei Şesul de ostroave al Timişului Comuna Şag se încadrează în cea mai mare parte în şesul de ostroave al Timişului şi parţial în şesul asanat al Begheiului. Acest sector se prezintă ca o câmpie aluvială de subsidenţă fluvio-lacustră, cu albii suspendate deasupra câmpului (înaltate prin aluviunile bogate cărate de râuri şi pâraie), iar între ele terenuri joase, mlăştinoase cu nivelul apei freatice aproape de suprafaţă. Altitudinea este cuprinsă între m, cu o înclinare foarte slabă, panta generală fiind mai mică de 17, ceea ce explică meandrele râurilor din trecut (în prezent regularizate şi îndiguite). Specificul acestui sector de câmpie joasă, macroscopic, este monotonia, în realitate este o complexitate morfometrică, stratigrafică, hidrogeologică şi pedologică deosebită. Microrelieful acestei câmpii prezintă mai ales forme negative reprezentate prin microdepresiuni (închise sau deschise), de forma alungită. 15

16 DATE DEMOGRAFICE Cadrul natural favorabil de pe actualul teritoriu al comunei Şag a permis aşezarea populaţiei încă din cele mai vechi timpuri. La 1 ianuarie 1971, populaţia Comunei Şag număra locuitori, din care bărbaţi şi femei. În continuare, prezentăm evoluţia populaţiei localităţii Şag din anul 1985 până în anul 2012: ANUL Numărul populaţiei Din graficul de mai sus, se observă o scădere a populaţiei în perioada datorită elementului migratoriu şi al natalităţii scăzute, după care se înregistrează o creştere semnificativă a populaţiei până în anul Începând cu anul 2005 populaţia Comunei Şag înregistrează din nou o scădere, datorită faptului că mulţi foşti locuitori ai comunei au preferat să plece în alte părţi din motive personale, iar localitatea Parţa s-a constituit în comună de sine stătătoare (în anul 2004), desprinzându-se de comuna Şag. În urma Recensământului populaţiei din anul 2002, au rezultat următoarele date statistice: populaţia totală a comunei a fost de persoane, 48,62% bărbaţi şi 51,38% femei. Persoanele sub 15 ani alcătuiau 19,24%, pe când persoanele peste 59 ani alcătuiau 20,13% din populaţia totală. În anul 2002 densitatea populaţiei la nivelul comunei era de 72,36 loc./km 2. 16

17 La Recensământul populaţiei din anul 2011, au rezultat următoarele date statistice: populaţia totală a comunei a fost de persoane. Componenţa etnică era următoarea: români, 262 maghiari, 62 germani, 30 romi, 5 ucrainieni, 28 alte. În anul 2011 densitatea medie a populaţiei era de 54,70 loc./km 2. Precizăm faptul că, începând cu anul 2004, localitatea Parţa s-a desprins din comuna Şag constituinduse într-o comună de sine stătătoare. Clădirile din comună, conform acestui recensământ au fost în număr de Numărul gospodăriilor a fost de 954 cu un număr de clădiri şi locuinţe convenţionale, din care s-au înregistrat aproape 139 clădiri nelocuite. La data de 1 ianuarie 2012, populaţia totală stabilă a comunei era de persoane, din care bărbaţi şi femei. La aceiaşi dată, numărul de locuinţe era de CĂILE DE COMUNICAŢIE Localitatea Şag este situată la 14 km sud de Municipiul Timişoara, pe malul drept al râului Timiş. Este străbătută de drumul naţional DN59, respectiv drumul european E70, Timişoara Moraviţa, drum care leagă România prin Timişoara de graniţa cu Serbia. Prin comună trece şi calea ferată Timişoara - Moraviţa. Comuna Şag se învecinează la sud cu comuna Jebel (10 km pe DN 59), cu comuna Parţa la sud-est (3 km drum judeţean) şi cu Sânmihaiu Român la nord Vest ( 9 km drum judeţean ). Reţeaua de drumuri naţionale, judeţene şi comunale are o lungime totală de 14,2 km din care DN = 8 Km, DJ =3,2 km şi DC = 3 km. Căi de comunicaţii Sursa: Google Maps 17

18 Lungimea totală a străzilor comunei Şag este de 42 km care, până în anul 2013, erau asfaltate în proporţie de 100%. De asemenea, este asfaltat şi drumul care face legătura între comună şi DJTimişoara Foeni ( în lungime de 1 km). DEZVOLTAREA ŞI PLANIFICAREA URBANĂ SUPRAFAŢA TOTALĂ A TERITORIULUI ADMINISTRATIV AL COMUNEI ŞAG ESTE DE HA. Conform datelor statistice obţinute de la Institutul de Statistică Timiş, situaţia terenurilor din comuna se prezintă astfel: suprafaţa ha., din care în intravilan 480 ha. şi ha. extravilan PLANUL URBANISTIC Planul Urbanistic General al Comunei Şag a fost elaborat pentru prima dată în anul 1996 şi a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Local Şag nr.1 din La vremea respectivă, documentaţia se referea doar la localitatea Şag studiind o suprafaţă de aproximativ 180 de hectare, din care 55% reprezenta zona de locuinţe şi funcţiuni complementare, iar 25% reprezenta zona centrală şi alte zone cu funcţiuni complexe (hale depozitare, showroom, producţie nepoluantă). În anul 2006, PUG - ul comunei a fost prelungit. Intravilanul existent, la vremea respectivă avea o suprafaţă de 180 de hectare, fiind extins în principal cu zone având funcţiuni de locuinţe, rezultând o suprafaţă de intravilan propus de 220 de hectare. Această extindere, de aproape 40 de hectare, a fost alcătuită în principal din zona de locuinţe şi zone de activităţi economice aprobate prin PUZ uri individuale. În ciuda dezvoltărilor ulterioare, care au însemnat adăugarea intravilanului comunei a încă aproximativ 260 ha (perioada ), din care 215 ha doar pentru zona de locuinţe, s-a putut constata că, în cei aproape 16 ani de la întocmirea primei strategii de dezvoltare urbană, gradul de dezvoltare de100% nu a fost atins. Conform legislaţiei în vigoare, Planul Urbanistic General al Comunei Şag este în curs de actualizare, urmând ca la actualizarea lui, în anul 2013, acesta să includă toate studiile urbanistice întocmite de persoane fizice sau juridice, precum şi planuri de amenajare a teritoriului întocmite de către Consiliul Judeţean Timiş. Deşi realizarea prevederilor PUG - urilor sunt în mare măsură realizabile, în funcţie de dezvoltarea economică a comunei, în mod etapizat comuna doreşte realizarea infrastructurii edilitare în toată comuna prin finalizarea extinderilor de reţele de apă, introducerea canalizării, precum şi asfaltarea străzilor pentru noile construcţii şi amenajarea zonelor verzi, astfel încât să se atingă nişte parametrii de confort ambiental conform normativelor europene în domeniu. 18

19 Plan Urbanistic General Comuna Şag 1996 PUZ CARACTER DIRECTOR CONSILIUL JUDEŢEAN TIMIŞ 19

20 STRUCTURA AUTORITĂŢII PUBLICE LOCALE Primăria Comunei Şag este condusă de aparatul de specialitate al Primarului, Domnul Venus OPREA. Structura Organigramei şi Statul de Funcţii au fost aprobate prin Hotărârea Consiliului Local nr.5 din anul 2012, având în componenţă 9 funcţii publice din care una de conducere şi 8 de execuţie. Funcţii contractuale de execuţie sunt în număr de 11. Numărul total de funcţii de demnitate publică sunt 2, iar numărul total de funcţii în instituţie sunt 22. STRUCTURA CONSILIULUI LOCAL ŞAG, este prezentată în continuare, după cum urmează: Numele şi prenumele BĂDĂI Ştefan BOŞCA Olimpia - Rodica BLENCHE Marcel Dumitru LUCA Florin LĂZĂRESCU Petru KAPOR Antonius KANALAŞ Ghizela PAVEL Alexandru - Dan PRECUP Andrei Daniel PURCAR Sorina Cristina VIERIU Cornel Apartenenţa politică PDL PDL PPDD PPDD USL USL UDMR USL PDL PDL PDL 3. VIZIUNEA LOCALĂ VIZIUNEA administraţiei publice a Comunei Şag vizează Dezvoltarea durabilă a Comunei Şag, astfel încât să se asigure tranziţia către următorul deceniu cu emisii de carbon reduse cu 20%, exemplu pentru comunităţile mai mici din vestul României şi Euroregiune. Această viziune, din perspective Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă devine o MISIUNE, care presupune o abordare multisectorială, orientată spre eficienţă energetică la nivelul comunei, în sectoarele de activitate în care autoritatea public locală are autoritate sau influenţă, cât şi utilizarea surselor de energie regenerabilă disponibile la nivel local. 20

21 OBIECTIVELE STRATEGICE ALE AUTORITĂŢII PUBLICE LOCALE ŞAG SUNT: Dezvoltarea unei strategii locale care să promoveze măsuri de reducere a emisiilor de GES printr-o planificare la nivel de sector, care să consducă la reducerea emisiilor, pregătirea profesională în domeniu şi promovarea şi finanţarea unor proiecte în domeniul energiei durabile; Îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor publice şi din sectorul terţiar şi rezidenţial şi utilizarea energiei din surse regenerabile; Transport public şi privat durabil; Promovarea mobilităţii şi încurajarea transportului nemotorizat; Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi; Management durabil al deşeurilor pe raza Comunei Şag; Adaptarea la efectele schimbările climatice la nivelul Comunei Şag; Programe de educare şi constientizare a populaţiei în spiritul dezvoltării sustenabile; Industrie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră la teritoriul administrativ al Comunei Şag; Agricultură ecologică, durabilă în Comuna Şag; Adaptarea la efectele schimbărilor climatice; Intenţia autorităţii locale vizează următoarele OBIECTIVE SPECIFICE: Eficienţa energetică în clădirile public şi private prin încurajarea dezvoltării de proiecte ce vizează casele verzi pasive şi/sau active; Încurajarea consumatorilor pentru achiziţionarea de echipamente electrice şi electrocasnice cu eficienţă energetică crescută; Generarea de energie din surse cu emisii de carbon scăzute; Producţia şi utilizarea energiei din surse regenerabile şi asigurarea utilizării energiei în proporţie crescândă din astfel de surse; Susţinerea sectorului rezidenţial prin diseminarea informaţiilor, metodelor, tehnologiilor disponibile pe piaţă, a celor mai bune practici, în vederea implementării de investiţii în domeniul eficienţei energetice şi utilizării surselor de energie regenerabilă, inclusiv asupra oportunităţilor de finanţare a proiectelor în sectorul rezidenţial; Asigurarea unui cadrul reglementativ local în vederea încurajării iniţiativelor de eficienţă energetică; Planificare şi dezvoltare urbană sustenabilă; Încurajarea achiziţiilor publice verzi cu analizarea cicluluid e viaţă al produsului; Prevenirea producerii deşeurilor şi reducerea cantităţilor de deşeuri organice depozitate - minimizare, reducere, reutilizara şi reciclare; Creşterea gradului de conştientizare şi resposabilizare a cetăţenilor, reprezentanţilor companiilor şi industriei cu privire la respectarea legislaţiei de mediu; 21

22 Stimularea generării de noi locuri de muncă verzi, sprijinirea investiţiilor, industriei şi serviciilor cu emisii reduse de carbon sau care utilizează tehnologie avansate, cu emisii reduse; Implementarea de măsuri pentru mobilitatea urbană; Realizarea unui parteneriat cu părţile interesate şi societatea civilă, în vederea tranziţiei către o economie, industrie şi un mod de locuire cu emisii cât mai reduse şi derularea în comun a unor campanii; Educaţia ecologică a tinerei generaţii; Pregătirea pentru efectele schimbărilor climatice; Asigurarea alocării resurselor financiare, materiale şi umane pentru îndeplinirea acţiunilor prioritare de eficienţă energetică; Monitorizarea şi controlul implementării acţiunilor vizate de eficientizare energetică; 3.1. VIZIUNEA ASUPRA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE Încălzirea globală este un fenomen cuz caracter global, acceptat în unanimitate de comunitatea ştiinţifică internaţională, fiind analizat pe parcursul unor lungi perioade, rezultatele şi datele astfel colectate constituind un suport în punerea în evidenţă a fenomenului schimbărilor climatice. Modelelor climatice globale au făcut posibilă punerea în evidenţă a faptului că principalii factori determinanţi ai acestui fenomen sunt atât cei naturali (variaţii ale radiaţiei solare, activitatea vulcanică) cât şi cei antropogeni (datoraţi activităţilor umane). Explicaţia schimbărilor observate în ceea ce priveşte temperatura medie globală în ultimii 150 de ani este pusă pe seama efectului cumulat al celor doi factori: naturali şi antropogeni. Rezultatul constă în creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră în atmosferă, în mod special a dioxidului de carbon, cauza principală a încălzirii pronunţate din ultimii 50 de ani ai secolului XX, 0.13ºC, de aproximativ 2 ori valoarea din ultimii 100 de ani, aşa cum este prezentat în AR4 al IPCC ( Temperatura medie globală a aerului a crescut cu aproximativ 0,74ºC în ultimii 100 de ani ( ) comparativ cu 0.6ºC în perioada din ultimii 12 ani au fost cei mai calzi din şirul de date înregistrate după anul Clima Europei s-a încălzit cu aproximativ un grad C în ultimii 100 ani, fiind mai ridicată decât media globală, iar cantităţile de precipitaţii au crescut considerabil în partea de nord a Europei, în detrimentul zonei de sud a continentului, unde perioadele de secetă au devenit din ce în ce mai frecvente. La nivelul continentului, dar şi a ţării şi regiunii noastre, s-au înregistrat temperaturi extreme, manifestate prin valuri de caniculă (exemplu, vara anilor 2003 şi 2007). Aceste valuri de caniculă conexate cu creşterea incidenţei a unor fenomene meteorologice extreme au condus la concluzia prezenţei fără de tăgadă că, acestea sunt o consecinţă a efectelor schimbărilor climatice. Analizele statistice, realizate de specialişti au arătat 22

23 faptul că riscul apariţiei unor astfel de fenomene meteorologice extreme, periculoase este din ce în ce mai crescută, fiind datorate efectelor schimbărilor climatice. Scenariile climatice realizate cu diferite modele climatice globale au realizat o prognoză, care indică o creştere a temperaturii medii globale pană la sfârşitul secolului XXI ( ) faţă de perioada între 1.8 o C şi 4.0 o C, în funcţie de scenariul privind emisiile de gaze cu efect seră considerat. Sistemului climatic manifestă o inerţie specifică, astfel încălzirea globală va continua să evolueze chiar dacă se aplică la nivel global măsuri de reducere a emisiilor, însă creşterea temperaturii va fi influenţată în mod esenţial de nivelul de reducere aplicat. Perioada următoare este foarte probabil ca precipitaţiile să devină mai abundente la latitudini înalte şi ca acestea să se diminueze în cea mai mare parte a regiunilor subtropicale. Configuraţia acestor schimbări este similară cu cea observată în cursul secolului XX. Este foarte probabil ca tendinţa de creştere a valorilor temperaturilor maxime extreme şi de creştere a frecvenţei valurilor de căldură să continue. Clima României este influenţată de poziţia pe glob (străbătută de paralela de 45 lat.n), precum şi de poziţia sa geografică pe continent. Aceste particularităţi conferă climei din România un caracter temperat continental. În ceea ce priveşte temperatura aerului, comparativ cu creşterea temperaturii medii anuale globale de 0,6 0 C pentru perioada anilor , în România, media anuală a înregistrat o creştere de doar 0,3 0 C. Pentru perioada anilor creşterea a fost de 0,5 0 C faţă de 0,74 0 C la nivel global ( ). BAIA MARE BISTRITA OCNA SUGATAG M O L D A V I IASI ROMAN A N R E P U B L I C TIMISOARA SIBIU TARGU JIU DROBETA TURNU SEVERIN BRASOV BUCURESTI CALARASI SULINA CONSTANTA Tendinţa temperaturii medii anuale în România ( C) pe perioada Sursa: Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC) Din punct de vedere pluviometric, pe perioada , la cele 14 staţii cu şiruri lungi de observaţie, s-a evidenţiat o tendinţă generală de scădere a cantităţilor anuale de 23

24 precipitaţii. De asemenea datele au relevat o intensificare a fenomenului de secetă în sudul ţării după anul În concordanţă cu acest rezultat s-a identificat o creştere a duratei maxime a intervalelor fără precipitaţii în sud-vest (iarna) şi vest (vara). Pe lângă fenomenele de aridizare a zonei de sud a ţări, în anumite regiuni s-a înregistrat în perioada o creştere a frecvenţei anuale a zilelor foarte ploioase (cele mai mari 12% cantităţi zilnice) şi extrem de ploioase (cele mai mari 4% cantităţi zilnice). De asemenea, în perioada , la nivelul ţării s-au înregistrat două evenimente pluviometrice extreme opuse (seceta din anii 2000 şi 2007 şi inundaţiile din 2005). În anul 2007 a fost înregistrat un eveniment termic extrem, iarna fiind de asemenea neobişnuit de caldă (cea mai caldă iarnă de când există măsurători observaţionale în România -fig.2), când, abateri pronunţate ale temperaturii maxime/minime faţă de regimul mediu multianual au persistat pe perioade lungi de timp. Media pe ţară a temperaturii din timpul iernii (14 staţii) pe perioada Sursa: Ghidul privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice (GASC) Toate aceste rezultate confirmă una dintre concluziile AR4 al IPCC, conform căreia s-a evidenţiat o creştere a frecvenţei şi intensităţii fenomenelor meteorologice extreme ca urmare a intensificării fenomenului de încălzire globală. Analiza altor fenomene, cum ar fi cele din sezonul rece, relevă faptul că asistăm la o creştere semnificativă a frecvenţei anuale a zilelor cu brumă, scădere a numărului de zile cu strat de zăpadă a avut, şi o tendinţa de încălzire din timpul iernii. Toate aceste fenomene au repercusiuni semnificative asupra agriculturii, economiei şi nu în ultimul rând asupra stării de sănătate a populaţiei. Schimbările în regimul climatic din România se încadrează în contextul global, acela de creştere a temperaturii în timpul verii. După estimările prezentate în AR4 al IPCC, în România se aşteaptă o creştere a temperaturii medii anuale faţă de perioada , după cum urmează: între 0,5 C şi 1,5 C pentru perioada ; între 2,0 C şi 5,0 C pentru , în funcţie de scenariu (ex. între 2,0 C şi 2,5 C în cazul scenariului care prevede cea mai scăzută creştere a temperaturii medii globale şi între 4.0 C şi 5.0 C în cazul scenariului cu cea mai pronunţată creştere a temperaturii). 24

25 Din punct de vedere pluviometric, modelele climatice prognozează pentru perioada secete pronunţate în timpul verii în zona României, în special în sud şi sudest. Clima este o sinteză a vremii pe o perioadă mare de timp şi pentru un anumit spaţiu geografic şi poate fi definitǎ prin distribuţii ale probabilităţilor asociate fenomenelor de vreme specifice acelui spaţiu geografic. Calcularea probabilităţii de apariţie a unor valori ai parametrilor ce descriu fenomenele meteorologice, şi realizarea unor statistici,se face pe baza unor şiruri de observaţii cât mai îndelungate şi de o perioadă de referinţǎ. Organizaţia Mondialǎ a Meteorologiei recomandǎ calcularea normalelor climatice pe intervalul de referinţǎ , însă în practicǎ sunt folosite şi alte intervale. Stabilirea perioadei de 30 de ani ca perioadă climatică de referinţǎ este în mare măsură convenţională, dar adoptarea ei a ţinut cont de faptul că mediile lunare, calculate pentru variabilele meteorologice pe aceasta perioadă, au o stabilitate suficientă, inclusiv în cazul zonelor temperate. Studiile cercetǎtorilor români au contribuit la rafinarea unor metodologii de proiecţie regionalǎ a semnalului încǎlzirii globale. Au fost folosite metode de modelare statisticǎ aplicate rezultatelor modelelor climatice globale dar şi realizarea de experimente numerice cu modele climatice regionale şi analiza rezultatelor acestora împreunǎ cu datele observate pentru a evidenţia mecanisme prin care factorii locali contribuie la modificările climatice. Raportarea la normele standard a valorilor diverşilor parametri meteorologici pune în evidenţă variabilitatea climaticǎ prin fluctuaţiile acestora situate de-o parte sau alta a mediilor calculate pe perioada de referinţǎ. Cauzele variabilităţii climatice sunt multiple, dar în esenţă ele sunt legate de o distribuţie neuniformǎ a energiei atât la scară mare cât şi la scară regionalǎ şi localǎ. Ciclul sezonier al temperaturilor corespunzǎtoare intervalelor (albastru), (roşu), (portocaliu) şi (verde) în cazul mediei pentru teritoriul României (în ºC), Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie 25

26 Ciclul sezonier al precipitaţiilor pentru corespunzǎtoare intervalelor (albastru), (roşu), (portocaliu) şi (verde) în cazul mediei lunare, mediatǎ pentru teritoriul României, a ratei zilnice a cantitatii de precipitatii (în mm), Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie Schimbarea în cantitatea anualǎ de precipitaţii estimatǎ pentru (în %) (interval de referinta ). S-au folosit rezultatele unui ansamblu de 11 experimente climatice cu modele regionale realizate in proiectul FP6 ENSEMBLE Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie 26

27 3.2. Viziunea asupra dezvoltării sustenabile Planul de Acţiune privind Energia Durabilă a Comunei Şag îşi propune o viziune focalizată pe atingerea unor obiective pe termen lung, care transced actualele orizonturi şi cicluri electorale, fiind în perfectă consonanţă cu criteriile şi principiile de sustenabilitate stipulate de Directivele Europene, Strategiile şi Planurile de dezvoltare sustenabilă a României şi tendinţelor care se conturează la nivel mondial. Aceast plan are menirea de a orienta şi promova o viziune realistă şi responsabilă asupra perspectivelor de dezvoltare în planlocal: O strategie locală de dezvoltare durabilă care stabileşte obiectivele pe termen mediu şi lung; Un Plan de acţiune cu priorităţi şi paşi de urmat pe termen scurt şi mediu pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei, conţinând o evaluare a costurilor, identificarea surselor de finanţare şi a modalităţilor de accesare a acestora; Un portofoliu de proiecte considerate de întreaga comunitate drept priorităţi pentru asigurarea dezvoltării durabile a Comunei Şag, a Zonei Metropolitane Timişoara şi a Judeţului Timiş; 4. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă este documentul de planificare strategică care indică modul în care Comuna Şag, în calitate de semnatară a Convenţiei Primarilor îşi va respecta angajamentul asumat, până în anul 2020 şi dincolo de anul 2020, până în anul PAED cuprinde astfel o serie de măsuri concrete de reducere a emisiilor de CO 2 pe teritoriul administrativ al Comunei Şag, calendarul şi responsabilităţile de aducere la îndeplinire, bazate pe Inventarul de Referinţă al Emisiilor elaborat Scopul dezvoltării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă Comuna Şag a beneficiat în ultimii ani de rezultate în implementarea unor proiecte de modernizare, reabilitare şi extindere reţele. Şi în prezent sunt în derulare proiecte, altele sunt în curs de pregătire ori preconizate. Oportnităţile de asumare a unui plan de reducere a emisiilor pe teritoriul administrativ al Comunei Şag există în fiecare din proiectle iniţiate şi dezvoltate la nivelul comunei Şag. Considerăm că, oportunităţile legate de luarea n considerare a aspectelor legate de eficienţa energetică, utilizarea surselor de energie din surse regenerabile şi reducerea emisiilor de GES nu trebuiesc neglijate. Dezvoltarea PAED pentru Comuna Şag, este considerată esenţială, având menirea de a constitui un document cheie în dezvoltarea sustenabilă a comunei şi atingerea ţintei de reducere a emisiilor de CO 2. 27

28 4.2. Obiectivul Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă, va implica atât sectorul public cu vizare a măsurilor menite să reducă emisiile de CO 2 care cad în competenţa autorităţii locale cât şi cel privat, prin măsuri de reducere a consumului de energie de către consumatorii finali. Aceste măsuri vizează teritoriul administrativ al Comunei Şag. Planul de Acţiune privind Energia Durabilă va acoperi domenii ca: energia, clădirile şi echipamentele municipale, planificarea urbană, managementul deşeurilor, transporturile şi mobilitatea, achiziţiile publice, educaţia, spaţiile verzi şi mediul urban, precum şi întreaga comunitate a urbei şi locuitorii ei. Comuna Şag are astfel posibilitatea să stabilească şi ţinta de reducere a emisiilor de CO 2, în sensul stabilirii unei ţinte de reducere absolută sau reducere per cap de locuitor. PAED va reprezenta un important instrument pentru administraţia publică locală, stabilind măsurile şi acţiunile la nivelul fiecărui sector, cu stabilirea de termene clare de implementare, definirea măsurilor şi setarea priorităţilor ţinând cont de criteriile economice, de protecţia mediului, tehnice şi organizatorice, astfel încât să se poată cuantifica exact importanţa, aplicabilitatea pe termen scurt (1-3 ani), mediu (3-7 ani) şi lung (7-17 ani) cu beneficiile aduse din punct de vedere al mediului prin aportul în reducerea cantităţii de CO 2 la nivel de sector şi mai apoi la nivel de municipalitate (ca ţintă globală). La stabilirea măsurilor şi acţiunilor în vederea atingerii obiectivelor globale de scădere a cantităţii de CO 2 la nivel local, s-a ţinut cont de priorităţile astfel stabilite, prin alocarea unui termen rezonabil de implementare, corelate cu situaţia economică actuală şi nu va contura sarcini excesive autorităţii locale. Aceste măsuri sunt în perfectă corelaţie cu prevederile Pachetului legislativ Energie Schimbări Climatice care prevede : reducerea, până în anul 2020, cu cel puţin 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES); creşterea, în acelaşi interval de timp, cu 20% a ponderii energiilor regenerabile în totalul consumului energetic; creşterea eficienţei energetice cu 20%. Numeroase din posibilităţile disponibile de reducere a cantităţii de CO 2 sunt de fapt oportunităţi de zi cu zi, care pot genera beneficii sociale şi de mediu multiple. În general aceste măsuri vizează fiecare cetăţean în parte, de la elevi, adolescenţi şi adulţi. Măsurile simple, care pot începe cu educaţia ecologică la nivelul unităţilor şcolare şi la autoeducaţia pentru segmentul adult, generează implicit reduceri ale consumurilor la nivel de familie, gospodărie, instituţie, companie şi în final la scăderea cantităţii CO 2 la nivelul localităţii, unele măsuri neavând nevoie de alocări financiare. Cele mai multe soluţii de reducere a cantităţii de CO 2 pe teritoriul administrativ al localităţii vizează: 28

29 - folosirea cu eficienţă maximă a resurselor energetice şi a energiei de orice fel; - promovarea utilizării energiei din surse regenerabile; - Asigurarea mobilităţii în localitate şi a conexiunii cu localităţile din yonă şi cu Municipiul Timişoara; - reducerea emisiilor de dioxid de carbon generate de autoturismele vechi şi promovarea achiziţionării unor autovehicule cu consum redus de combustibil; - îmbunătăţirea tehnologiilor utilizate/adoptarea de tehnologii verzi, nepoluante;; - achiziţii verzi (Green Public Procurement); - amenajare şi îmbunătăţirea spaţiilor verzi; - management al deşeurilor durabil; - reducerea consumului de apă pentru uz casnic şi instituţional; - creşterea gradului de conştientizare a populaţiei privind schimbările climatice, asupra măsurilor de combatere şi adaptare la efectele acestora; - accesarea de fonduri pentru mediu, prin diversele instrumente de finanţare disponibile la nivel naţional, fonduri ale Uniunii Europene, ăn special pentru proiecte care vizează domeniul eficienţei energetice, producerii şi utilizării energiei din surse regenerabile, transportului durabil şi mobilitate; Beneficiile dezvoltării şi implementării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă sunt multiple. Pentru că este un document strategic, toate acţiunile şi măsurile sale converg către o reducere a emisiilor de CO 2, la o dezvoltare durabilă a localităţii, cu beneficiile de mediu, sociale şi economice corespunzătoare Implicarea comunităţii Implicarea comunităţii este esenţială în dezvoltarea şi implementarea unor programe şi Planuri locale. Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Şag a fost dezvoltat în strânsă legătură cu comunitatea locală. Forumurile locale pentru energie, grupurile de lucru şi dezbaterile publice, au constituit o excelentă oportunitate de implicare a comunităţii în programele de interes public local. Susţinerea comunităţii, a actorilor locali şi a tuturor părţilor interesate este indisolubil legată de implementarea cu succes al Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Şag. În vederea asigurării transparenţei actului decizional, sunt folosite mijloace de informare/comunicare şi consultare a populaţiei. Informarea societăţii civile se realizează atât prin modalităţi de comunicare directă, cât şi prin instrumente de comunicare mediată. Pe parcursul elaborării PAED au fost organizate întâlniri publice în cadrul primăriei la care au participat reprezentanţi din domeniul social, protecţia mediului, mediul de afaceri, social, cultural, etc. Unele dintre aceste întâlniri au avut rol de consultare. În cadrul lor, cei interesaţi şi-au putut exprima părerea, de a formula sugestii privind identificarea priorităţilor de dezvoltare durabilă a Comunei Şag pe termen mediu şi lung. 29

30 Comunicarea mediată s-a realizat prin promovarea activităţilor din etapele premergătoare şi de elaborare a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă: organizarea de conferinţe de presă, comunicate de presă, anunţuri şi informări. Identificarea principalelor probleme, nevoi şi oportunităţi de la nivelul Comunei Şag s- a realizat printr-o consultare prealabilă, prin dezbatere publică, organizată în data de Pentru informare şi promovare viitoare a măsurilor şi acţiunilor incluse în PAED se vor folosi diverse intrumente de comunicare: emiterea de comunicate de presă, anunţuri privind lansarea şi derularea proiectelor; emiterea la finalizarea acţiunilor a unor informări asupra rezultatelor implementării, după evaluarea minuţioasă a acestora; organizarea de conferinţe de presă; interviuri şi emisiuni în mass-media locală (radio, televiziune); articole referitoare la PAED Şag în presa scrisă; În acest mod, prin participarea directă a locuitorilor Comunei Şag la procesul de elaborare şi implementare a Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă, prin informarea şi consultarea continuă a acestora, cetăţenii vor fi angajaţi direct în procesul de shimbare, vor accepta costurile acestei schimbări, iar coeziunea socială astfel creată va asigura succesul implementării. Forum local pentru energie şi grup de lucru în Comuna Şag 30

31 Forum de lucru şi anunţul pentru evenimentul Proiectului CONURBANT 31

32 5. INVENTARUL DE REFERINŢĂ AL EMISIILOR Orice autoritate publică locală ar trebui să adopte metodologii riguroase de management al Inventarului de emisii de GES, pornind de la analiza iniţială a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), elaborând Planul de Acţiune privind Energiile Durabile - strategia de dezvoltare şi de implementare a măsurilor de reducere a emisiilor şi încheind cu stabilirea metodelor de monitorizare şi raportare. Inventarul de emisii de GES trebuie să cuprindă două componente majore: emisiile rezultate din activitatea operaţională a autorităţii publice locale şi emisiile produse de comunitate, graniţa considerată pentru acest demers fiind cea administrativ-teritorială. Analiza emisiilor la nivelul comunităţii presupune existenţa unor provocări semnificative. Autorităţile publice locale sunt responsabile pentru administraţia la nivel local şi, pentru acest motiv, nu pot accesa sursele de informaţii naţionale pentru pregătirea Inventarelor Naţionale în scopul raportării acestora către UNFCCC. După înţelegerea fenomenului schimbărilor climatice şi cauzelor acestuia, este necesară identificarea activităţilor din responsabilitatea autorităţii publice locale şi comunităţii care constituie surse ale emisiilor de gaze cu efect de seră. Din experienţa acumulată în cadrul Proiectului CONURBANT, un pas esenţial în constituie CREAREA UNEI STRUCTURI ADMINISTRATIVE, o echipă formată din persoane competente, motivate, sub conducerea unei persoane din vârful managementului organizaţiei care, să coordoneze, organizeze şi să motiveze întreaga echipă şi să coaguleze grupul de părţi interesate. În cadrul Primăriei Comunei Şag, numărul redus de personal a presupus implicarea a cel puţin 5 angajaţi funcţionari ăublici şi funcţii de demnitate publică. Cunoştinţele acestora în domeniul administraţiei şi sesiunile de instruire centralizată în cadrul Proiectului CONURBANT, forumurile locale pentru energie şi grupurile de lucru au condus la înţelegerea paşillor care trebuiesc parcurşi, metodologia de lucru, actele şi datele care trebuiesc analizate, extrase şi compilate pentru promovarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă. 32

33 În cadrul Primăriei Comunei Şag, etapele parcurse în cadrul Proiectului CONURBANT pentru dezvoltarea şi implementarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă s-a realizat în 4 paşi, urmând ca pasul 5 să îl constituie procesul de implementare al PAED propriu zis. Etapele parcurse au fost parcurse pas cu pas. Echipa Primăriei Comunei Şag, constituită prin Dispoziţia Primarului, sub coordonarea echipei de implementare a Proiectului CONURBANT, a participat la sesiuni de instruire şi formare la care s-au prezentat în mod concret modul de elaborare al unui inventar de emisii, entităţile care deţin datele şi informaţiile şi modul de colectare al acestora. S-au prezentat bunele practici în domeniul eficienţei energetice, utilizării surselor de energie regererabilă şi modalităţile aflate la îndemâna primăriilor în ceea ce priveşte reducerea consumurilor energetice şi producerea de energie din surse de energie regenerabilă. Primăria Comunei Şag a fost îndrumată în analiza amprentei de carbon, la estimarea diferenţei dintre costruri şi beneficiile stării actuale şi a scenariilor de reducere a emisiilor de CO 2, pentru a identifica oportunităţile de îmbunătăţire a managementului emisiilor şi de atenuare a efectelor schimbărilor climatice. Implicarea factorilor interesaţi a fost esenţială pentru cunoaşterea de către aceştia a tuturor aspectelor teoretice şi practice. Comunicarea internă şi externă cu echipa Proiectului CONURBANT a fost esenţială. 33

34 Participarea unui reprezentant al Primăriei Comunei Şag la Workshop-ul Proiectului An inclusive peer-to-peer approach to involve EU CONURBations and wide urban areas in participating to the CovenANT of Mayors acronim CONURBANT cod IEE/10/380/SI , cu tema Emission inventories for Conurbations cities: Big changes start in small towns la Bruxelles, Belgia, din data de 21 Iunie 2012 a constituit un avantaj, experienţa acomulată fiind definitorie pentru dezvoltarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă. Stabilirea situaţiei în care se afla comuna Şag la momentul întocmirii Inventarului de Referinţă al Emisiilor a constituit un punct crucial în cunoaşterea exactă a statusului, al nivelurilor şi tendinţelor consumurilor şi formularea unor obiective şi ţinte pe termen scurt şi mediu. S-au analizat cauzele generatoare de emisii CO 2 la nivel local, angajamentele în care comunitatea este deja angrenată, tendinţele emisiilor şi impactul financiar al consumului de energie şi al emisiilor de carbon, modalităţi de finanţare a proiectelor şi desigur, viziunea şi obiectivele administraţiei publice locale pe termen lung. 34

35 Structura de colaborare între Conducerea Primăriei Comunei Şag, Echipa de Proiect CONURBANT din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara, structura administrativă internă, actorii locali şi părţile interesate S-au realizat la nivel local previziuni ale emisiilor, bazate pe tendinţele de dezvoltare, situaţia demografică actuală, liniile directoare ale PUG şi ale planurilor de urbanism, care susţin dezvoltarea locală. Luând în considerare o serie de aspecte legate de aceste previziuni, în care consumurile şi emisiile de CO 2 aferente vor prezenta în viitor tendinţe ascendente, prognozate la 2-3%/an, s-a procedat la estimarea aspectelor financiare pe care PAED le-ar presupune, costurile de conformare şi beneficiul de imagine al comunei în dezvoltarea unui angajament de reducere al emisiilor de CO 2 la nivel local. Astfel, s-a concuzionat că orice an care se încheie fără luarea unor măsuri concrete de reducere a emisiilor va conduce la costuri suplimentare pe termen lung. Inventarul este realizat prin compilarea datelor referitoare la consumul de energie şi la managementul deşeurilor şi utilizând factorii de emisie corespunzători. Fiecare dintre cele două tipuri de analize este divizat în sectoare care corespund standardelor internaţionale referitoare la clasificarea emisiilor de GES şi care reflectă activităţile autorităţii publice locale şi ale comunităţii locale. Un inventar complet al emisiilor necesită urmărirea cu acurateţe a locaţiilor (generatoare de emisii GES), a gradului de control asupra tipurilor de emisii precum şi soliditatea şi complexitatea metodologică a surselor de date. Administraţia locală trebuie să facă eforturi pentru identificarea unor indicatori pentru fiecare sector, astfel încât să poată oferi o imagine a rezultatelor. Includerea indicatorilor specifici fiecărui sector permite compararea 35

36 nivelurilor de emisii pe baza intensităţii energetice a fiecărei activităţi prin generarea unor rapoarte sistematice comparative de către administratorii programului La calculul emisiilor de GES şi al reducerilor de emisii, acestea sunt convertite în dioxid de carbon echivalent, în aşa fel încât să se calculeze un singur indicator. Aceste gaze cu efect de seră au Potenţiale de Încălzire globală (PIG) diferite, evidenţiate în cel de-al doilea Raport IPCC (organism de lucru al UNFCCC). Cele mai frecvent utilizate PIG sunt prezentate în tabelul de mai jos: Gazul Potenţial de Încălzire Globală (PIG) CO 2 1 CH 4 21 N 2 O Anul de referinţă pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor (Baseline Emmision Inventory) Anul de referinţă pentru UNFCCC şi pentru Protocolul de la Kyoto este anul Totuşi, practic este imposibil să se colecteze datele provenind din anul Inventarul de emisii trebuie să includă toate emisiile generate pe parcursul unui an calendaristic. Înaintea începerii colectării datelor, s-a examinat aria resurselor de date disponibile şi s-a selectat anul pentru care există înregistrări fidele şi suficient de detaliate pentru a construi un inventar. Pentru Comuna Şag s-a preferat ca anul de referinţă să fie situat cu câţiva ani în trecut, pentru a putea beneficia de reducerile de emisii generate, prin cuantificarea măsurilor recent adoptate. Astfel, anul de referinţă luat în calcul este anul Având în vedere că priorităţile unui sistem de management al GES sunt de ordin practic, s-a considerat că este mai important ca anul de referinţă să fie documentat la un nivel de detaliere ridicat decât să se realizeze un Inventar de Referinţă al Emisiilor (Baseline Emission Inventory) pentru un an de referinţă obligatoriu. Deşi unele practici recomandă să se aleagă un an ce poate fi considerat reprezentativ din punct de vedere al nivelului de emisii, pentru o perioadă mai mare. Totuşi, consumul de energie într-un an în care s-au înregistrat temperaturi ridicate sau foarte scăzute ar putea să difere mult de cel al unui an mediu, datorită utilizării pe perioade mai mari a sistemelor de încălzire. Decizia în alegerea anului 2008 ca an de referinţă este justificată şi de buna cunoaştere a variaţiilor climatice locale care asigură în cazul de faţă un an de referinţă reprezentativ. 36

37 5.2. Realizarea Inventarului de Referinţă al Emisiilor (IRE) la nivelul Comunei Şag Inventarul de Referinţă al Emisiilor întocmit la nivelul Comunei Şag, constituie baza pe care s-a fundamentat Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă a Comunei Şag - pentru atingerea obiectivelor stabilite de UE - de reducere cu cel puţin 20% a emisiilor de CO 2 până în anul 2020, prin aplicarea măsurilor planului de acţiune care intră în competenţa şi domeniile de activitate ale autorităţii locale. Convenţia Primarilor pune la dispoziţie un formular standard de examinare şi centralizare a emisiilor de energie şi a emisiilor asociate, cu o preocupare deosebită asupra emisiilor care rezultă din utilizarea combustibililor fosili decât de celelalte gaze cu efect de seră enumerate mai sus. În acest Inventar de Referinţă al Emisiilor sunt evaluate consumurile de energie şi energie de CO 2 ale diferitelor sectoare şi pe teritoriul administrativ al Comunei Şag, factorii care influenţează consumul de energie, impactul asociat cu consumul de energie, efortuirle realizate deja de către comunitate până în prezent, barierele care trebuiesc depăşite şi gradul de conştientizare al actorilor locali în ceea ce priveşte consumul de energie. Pentru realizarea Inventarului emisiilor s-au aplicat normele metodologice şi ghidul stabilit de Oficiul Convenţiei Primarilor, disponibil pe 37

38 Astfel, a fost aleasă metoda factorilor de emisie standard IPCC, iar consumurile finale de energie analizate în următoarele domenii: - clădirile municipale, echipamente/facilităţi - clădirile terţiare, echipamente/facilităţi - locuinţe (sectorul rezidenţial) - iluminatul public orăşenesc; - transportul municipal (flotă proprie) - transportul privat şi comercial; - deşeurile; Deşi s-au centralizat şi consumurile energetice din industrie, sectorul industrial nu este o ţintă a acţiunilor Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă (PAED) al Comunei Şag autoritatea publică locală neavând posibilitatea influenţării directe, semnificative a acestui sector. De asemenea, Comunei Şag nu îi sunt aplicabile emisiile de CO 2 datorate generării de electricitate şi producţiei centralizate de căldură/răcire, acestea nefiind dezvoltate în prezent. Colectarea datelor a avut ca punct de pornire baza de date existentă la nivelul Primăriei Comunei Şag: baza de date fiscală, de urbanism şi amenajare a teritoriului, infrastructura locală. De asemenea, consumurile aferente energiei electrice utilizate in iluminatul public au fost disponibile din evidenţele primăriei. Pentru compilarea datelor privind consumurilor energetice (electricitate, gaze naturale, apă, deşeuri) s-au solicitat datele de la companiile furnizoare de utilităţi şi servicii: - Societetea ENEL DISTRIBUŢUIE BANAT S.A. compania furnizoare a energiei electrice şi furnizoare a serviciului de iluminat public; - E-ON Gaz compania furnizoare a gazului metan; - S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A. Timişoara operatorul serviciului public de servicii de salubrizare; Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, demers statistic de importanţă strategică pentru România, desfăşurat în perioada Octombrie 2011, prin rezultatele parţiale furnizate a relevat o serie de aspecte legate de comunele României. A rezultat indubitabil faptul că, preocupările actuale ale demografiei se orientează tot mai mult spre cunoaşterea, descrierea şi analiza evoluţiei familiilor şi a gospodăriilor, ca formă esenţială a modului de convieţuire umană, suport informaţional statistic esenţial pentru construirea politicilor de dezvoltare economică şi socială a ţării. Prin strategia elaborată cu privire la Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor s-a extins fondul de date şi informaţii care să caracterizeze evoluţia în timp a familiilor, respectiv a gospodăriilor componentele de bază ale convieţuirii umane. 38

39 Aceste date obţinute vor contribui la descrierea în viitor a tendinţelor principale ale evoluţiei familiilor şi gospodăriilor, din care să se desprindă prin studiu aspecte privind: fenomenul de îmbătrânire a populaţei; creşterea gospodăriilor de persoane singure sau a familiilor monoparentale; evaluarea numărului şi structurii generaţiilor care convieţuiesc în cadrul familiei; structura familiilor după numărul de copii şi cel al copiilor întreţinuţi; componenţa familiilor după relaţiile de rudenie sau parentale; statutul femeilor în cadrul familiei; fenomenul migraţiei, în special al migraţiei temporare, la muncă în străinătate şi altele. În perspectiva următorilor ani, se preconizează o dezvoltare umană durabilă în care trebuie subliat rolul pe care familia îl are şi îl va avea în evoluţia societăţii. Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, a asigurat informaţii pertinente şi detaliate, care să poată fi utilizate în lucrări şi cercetări asupra unor aspecte prioritare ale dezvoltării durabile, cum sunt cele privind dezvoltarea reţelei aşezărilor umane şi ale amenajării teritoriului (inclusiv a studiilor de urbanism), cele ale aspectelor calităţii vieţii legate de condiţiile de locuit (inclusiv ale utilizării fondului unităţilor de locuit), privind fundamentarea dezvoltării construcţiilor de locuinţe şi a dotărilor edilitare necesare, cele legate de mediul ambiant. În vederea completitudinii şi corectitudinii datelor privind consumurile energetice, baza de date a fost completată de către funcţionarii Primăriei Comunei Şag. Metodologia utilizată a fost aceea a chestionării directe a cetăţenilor. Această metodă a fost aplicată pentru evaluarea consumurilor energetice în gospodăriile populaţiei care utilizează lemnul în vederea producerii de căldură pe timp de iarnă şi a consumului de gaze lichefiate (Buthan Gaz) pentru prepararea hranei la bucătărie. Estimarea şi calculele realizate în calcului consumurilor determinate de utilizarea combustibililor fosili s-a realizat de către personal experimentat, bun cunoscător a situaţiei locale, pentru ca datele să aibă un grad de acurateţe ridicat. Aceeaşi metodă a fost aplicată şi consumurilor de energie din utilizarea combustibililor pentru transport. Companiile care comercializează produse petroliere (motorină, benzină) nu pun la dispoziţia autorităţii publice sau a terţelor părţi interesate date cu privire la vânzări, cantităţi, tipuri de combustibili, datele fiind considerate confidenţiale, având caracter comercial. Dacă obţinerea datelor privitoare la consumul de energie electrică şi gaze naturale, defalcat pentru consumatori casnici şi sectorul industrial, a fost relativ facilă, o perioadă deosebit de lungă a fost acordată obţinerii şi centralizării datelor cu privire la cantităţile de lemn, buthan gaz şi combustibil. Astfel, pentru monitorizarea consumurilor, în scopul monitorizări implementării măsurilor şi acţiunilor PAED, se va realiza o bază de date electronică, actualizată 39

40 permanent. Acesta va constitui instrumentul de bază în faza de monitorizare a implementării PAED. Datele de consum specifice (pe locuinţe, pe mp. de clădire) au fost procesate, şi verificate calitativ prin verificări de documente cu furnizorii de servicii şi utilităţi publice, analizate, interpretate şi comparate cu date similare de la nivelul Conurbaţiei Timişoara şi cu cele regionale şi naţionale, fiind astfel elaborate concluzii privind zonele principale de intervenţie din planul de acţiuni. În cazul sectoarelor în care s-au înregistrat consumuri energetice ridicate, s-a încercat interpretarea datelor şi înţelegerea acestora din perspectiva comportamentului populaţiei, intensificării unor activităţi, starea echipamentelor electrice, electronice şi electrocasnice, lipsei unor alternative privitoare la transportul public/privat, a mobilităţii, etc. Subliniem încă o dată faptul că, în compilarea Inventarului de emisii problemele deosebite au fost înregistrate în colectarea unor date de consumuri în domeniul clădirilor din sectorul terţiar, precum şi în domeniul transportului privat şi comercial. Experienţa Municipiului Timişoara în elaborarea Strategiei privind schimbările climatioce şi a planuluide acţiune privind combaterea, atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice au fost împărtăşite tuturo localităţilor Conurbaţiei Timişoara, alături de experienţa altor municipii experimentate din cadrul consorţiului Proiectului CONURBANT. Astfel s-au analizat unele măsuri ale Municipiului Timişoara şi efectele acestora după 2 ani de implementare. 40

41 5.3. EVALUAREA SECTORIALĂ SECTORUL REZIDENŢIAL La nivelul comunei Şag numărul clădirilor a fost de Numărul gospodăriilor a fost de 954. Încălzirea acestor locuinţe se realizează în proporţie de 76% cu lemn, 23% cu gaze naturale şi 1% cu alţi combustibili. În ultimii 10 ani, 15% din populaţia Comunei Şag a optat pentru centrale termice pe gaz sau pe lemn, provenit din exploataţii nesustenabile. 41

42 Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 oferă date importante cu privire la tipologia locuinţelor. Din datele parţiale furnizate de Institutul Naţional de Statistică rezultă următoarele date: Datele statistice Valoare Numărul de locuinţe convenţionale: Număr: 981 Alimentarea cu apă în locuinţă: % faţă de total: 83,3 Instalaţia de canalizare în locuinţe: Număr: 981 (locuinţe are au instalaţie de canalizare la o reţea publică, la un sistem propriu sau altă situaţia) % faţă de total: 83,3 Instalaţia electrică: Număr: % faţă de total: 93,6 Încălzire centrală: Număr: 460 (centrală termică proprie) % faţă de total: 39,1 Bucătărie în locuinţă: Număr: % faţă de total: 97,0 Baia în locuinţă: Număr: 905 % faţă de total: 76, SECTORUL TRANSPORT Până în anul 2008, în comuna Şag existau doar trei străzi asfaltate. Începând cu anul 2009, autoritatea publică locală a demarat o amplă campanie de modernizare a drumurilor din intravilan, ajungându-se în prezent ca, în localitatea Şag, dintr-un număr total de 130 de străzi, conform PUZ director un nr. 35/2012 să fie asfaltate 110 de străzi, diferenţa de 20 fiind pietruite parţial. Astfel, în Comuna Şag lungimea totală a străzilor este de 110 km. O viitoare provocare în acest domeniu o reprezintă modernizarea tuturor străzilor, asigurarea unor piste de biciclete pentru susţinerea circulaţiei nemotorizate şi asigurarea siguranţei traficului auto şi velo pe drumurile comunale. Modernizarea tuturor drumurilor va contribui indiscutabil la creşterea calităţii factorului de mediu aer, prin reducerea pulberilor în suspensie şi sedimentabile în aer. Realizarea în viitor a extinderii liniilor de transport în comun de la Regiei Autonome de Transport Timişoara către Comuna Şag, va asigura o bună conexiune prin intermediul transportului public spre şi dinspre municipiul Timişoara, va contribui la reducerea transportului cu autoturismele private şi utilizarea unui mijloc de transport public atractiv, cu emisii scăzute de CO 2. 42

43 5.3.3.SECTORUL ENERGIE Iluminatul public al comunei este realizat de către S.C. ENEL DISTRIBUŢIE BANAT S.A. pe tot traseul străzilor din intravilan (110km), excepţie făcând zonele din PUZ - urile noi create, acestea urmând a fi alimentate cu energie electrică în viitorul apropiat. Conform datelor din arhiva Primăriei Comunei Şag, în anul de referinţă 2008 consumul de energie electrică pentru domeniul public a fost de KWh/an. Posibilitatea de a reduce consumurile de energie la nivelul sectorului public va fi surprinsă în studii pilot, având în vedere tehnologia de ultimă oră apărută pe piaţa de energie. Astfel, în perioada imediat următoare, pe lângă anveloparea construcţiilor, sediul Primăriei Comunei Şag va beneficia de un sistem de management integrat a consumurilor de energie prin instalarea unor panouri fotovoltaice şi corpuri de iluminat cu tehnologie LED, plus o automatizare a consumului de gaze naturale diferenţiat pe ciclul zi-noapte, zile lucrătoare - zile nelucrătoare. Se aşteaptă o astfel o reducere a consumului cu 25%. Pe de altă parte se are în vedere un proiect de iluminat stradal prin tehnologie LED combinată cu tehnologie fotovoltaică într-un parc public SECTORUl INSTITUŢIONAL CLĂDIRILE APARŢINÂND AUTORITĂŢII PUBLICE LOCALE: SEDIUL PRIMĂRIEI COMUNEI ŞAG, cu o suprafaţă construită desfăşurată de mp. se află pe strada a II a nr 49, fiind reprezentat de două corpuri de clădiri, cu regim de înălţime P+M. Numărul total de birouri este de 20, încălzirea acestora realizându-se prin intermediul unei centrale moderne cu gaz metan. Sistemul de climatizare este reprezentat de 5 unităţi individuale de răcire. CĂMINUL CULTURAL ŞAG, situat pe strada a VII a nr cu o suprafaţă construită desfăşurată de mp, pe un regim de înălţime P, are ca surse energetice gazul metan pentru sistemul de încălzire şi energie electrică pentru sistemul de climatizare. DISPENSARUL UMAN DIN ŞAG este amplasat într-un imobil cu regim de înălţime P+1E, beneficiind de sistem de încălzire cu teracotă pe gaze naturale şi sistem de climatizare cu module individuale. ŞCOLI ŞI INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞCOALA GIMNAZIALĂ ŞAG, cu un regim de înălţime P+1E, situată pe strada a IIIa nr. 43, este alcătuită din 3 corpuri de clădire, din care corpul principal cu o suprafaţă de 556 mp, găzduieşte 8 săli de clasă şi 2 laboratoare cu o suprafaţă totală de 472 mp. Sistemul de încălzire este disponibil pentru corpul principal fiind alcătuit din central termică alimentată cu gaze naturale. 43

44 GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ŞAG din strada VII nr.8, cu un regim de înălţime P este alcătuită din două corpuri, având 6 săli de clasă având o suprafaţă totală de 566 mp. Sistemul de încălzire este alcătuit din centrală termică alimentată cu gaze naturale. În ceea ce priveşte dinamica elevilor, datele disponibile arată ca în anul 2001 erau 190 de elevi la şcoala generală, iar în anul 2012 numărul acestora este de 200, atât în ciclul primar cât şi în cel gimnazial. Se poate observa o creştere a numărului de elevi, direct proporţional cu creşterea numărului de locuitori SECTORUL DEŞEURI GESTIUNEA DEŞEURILOR - Serviciul de gestionare a deşeurilor de pe raza comunei Şag este concesionat către operatorul serviciilor de salubrizare S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A., începând cu anul 2004, pe o perioadă de 10 ani. Societatea colectează atât deşeurile menajare cât şi cele reciclabile (introduse în anul 2008), având ca principal scop diminuarea cantităţii de deşeuri municipale şi asimilabile, conform prevederilor O.U.G. nr.196/2005. De asemenea, în comuna Şag s-au derulat campanii de colectare a DEEE - deşeurilor electrice, electronice şi electrocasnice, începând cu anul Pentru a creşte gradul de colectare selectivă, s-a introdus începând cu ianuarie 2011 Programul Sacul galben la nivelul comunei şi s-au pus în aplicare prevederile Legii nr.132/2010, la nivelul tuturor instituţiilor de pe teritoriul administrativ al comunei SECTORUL SPAŢII VERZI şi AGRICULTURĂ Din punct de vedere fitogeografic, perimetrul cercetat aparţine provinciei geobotanice central-europene, fiind puternic influenţat de vecinătatea Provinciei geobotanice sudeuropene. Vegetaţia caracteristică este cea a silvostepei. Vegetaţia naturală a fost în cea mai mare parte schimbată în urma acţiunii omului, fiind înlocuită cu cultura plantelor (mai ales cerealiere). Interventia omului asupra vegetaţiei a fost hotărâtoare. Esenţele care predomină sunt: Quercus robur, Ulmus glabra, Frasinus excelsior, Acer campestris, Pirus piraster, Malus silvestris. Subarboretul din pădure este reprezentat mai ales prin: Crataegus monogyna, Cornus sanguineus, Corylus avellana, Cornus mas, Rhamnus frangula, Prunus spinosa, Cornus sanguineus, Evonymus verucosa, Lygustrum vulgare. Frecvent se întâlnesc şi speciile de plante agăţătoare Hedera helix şi Clematis vitalba. 44

45 În lungul cursului de apă (Timiş) zăvoaiele se ţin lant, împodobind malurile şi luncile umede ale acestora cu verdele lor întotdeauna proaspat, plăcut ochiului. Speciile dominante sunt sălciile (Salix alba, Salix fragolis-salcia fragedă), cu trunchi tot atât de gros ca şi prima, însă cu spicele fragede, care se rup la îndoire cu mare uşurinţă de la subţioara ramurilor mai batrâne). În prundişuri, izolat, apare şi răchita roşie (Salix purpureea), măceşul (Rosa canina) şi salcâmul (Robinia pseudacacia). Agricultura comunei Şag este în totalitate privată. Terenurile agricole sunt grupate în asociaţii agricole mari sau în asociaţii particulare mai mici. Asocierea proprietarilor de terenuri permite aplicarea unei agriculturi moderne, cu rezultate de producţie bune. În zonă se cultivă cu precădere cerealele păioase (grâu, orz, orzoaică, triticale, etc.), plante tennice (soia, floarea soarelui, rapiţă, etc.) şi legume. SPAŢIILE VERZI Spaţiile verzi din intravilanul Comunei Şag existente conform PUG - ului: 10ha ( 3.7m 2 / locuitor) sunt constituite din 2 parcuri amenajate şi din zonele verzi de pe aliniamentele străzilor. Conform O.U.G. nr.114/ , aceste suprafeţe nu asigură necesarul de 26 mp/locuitor preconizat pentru anul Diferenţa până la 60,6 ha zone verzi, preconizate a fi asigurate până în anul 2013, va fi asigurată din cca. 43 ha teren arabil din intravilan, odată cu finalizarea studiilor de urbanism aflate în lucru, cel târziu până la finele anului 2013 şi prin plantarea cu arbori a deponeului de la Şag, în suprafaţă de 17,6 ha. 45

46 SECTORUL APĂ ALIMENTAREA CU APĂ ŞI REŢEAUA DE CANALIZARE Lungimea reţelei de apă a comunei este de 20 km şi a fost pusă în funcţiune începând cu anul Alimentarea cu apă a populaţiei se face dintr-o sursă de apă, 3 foraje de adâncime. În localitatea Şag, începând cu anul 2006, sistemul de alimentare cu apă a fost modernizat prin înlocuirea ţevilor de metal cu ţevi de polipropilenă, iar aducţiunea se realizează prin intermediul a 3 foraje de adâncime cu staţii hidrofor. Odată cu punerea în funcţiune a staţiei de tratare a apei (2011) problema asigurării apei potabile a fost rezolvată inclusiv din punct de vedere al calităţii. Gestionarea serviciului este făcută de către operatorul regional de apă şi canalizare S.C. AQUATIM S.A. Timişoara. În comuna Şag nu există reţea de canalizare. S-a realizat studiul de fezabilitate având drept scop realizarea acestui serviciu public SECTORUL INDUSTRIAL şi ECONOMIA LOCALĂ Pe raza Comunei Şag există un sector industrial diversificat, numărul societăţilor fiind de peste 200, dintre care cele mai importante sunt: Hale depozitare: S.C. Weet Beer S.R.L., S.C. SNB OIL S.R.L., etc., Hoteluri, restaurante: S.C. Bega Turism S.A., S.C. Demotrans S.R.L., S.C. ELBA S.A., S.C. Bye Bye S.R.L., Motel SAG, etc., Unităţi producţie industrială: S.C. Green Forest S.R.L. - mobilă, S.C. Ital Kol S.R.L. materiale de construcţii, S.C. Dova S.R.L. prelucrarea lemnului, etc., Agricultura : S.C. Agroindustriala Agrovest S.R.L., S.C. Crida Tim S.R.L., S.C. E-Kadetim S.R.L., etc. Potenţialul de export al comunei este destul de important prin activitatea specifică a unităţilor de producţie care îşi desfăşoară activitatea pe raza comunei (Ital Kol, Dova, Green Forest etc.,). Totalul de energie electrică consumată de către agenţii economici, pe raza teritorială a comunei Şag, în anul de referinţă 2008, a fost de kwh/an. Cu toate acestea, datorită faptului că influenţa autorităţii publice locale în sectorul economic şi industrial este limitat, acest sector nu a fost luat în analiza şi abordarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă. 5.4.CONSUMURILE ENERGETICE ALE COMUNEI ŞAG Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory) În realizarea Inventarului de Rererinţă al Emisiilor s-au utilizat factori de emisie standard, în conformitate cu principiile Comitetului Interguverbamental pentru 46

47 Schimbările Climatice IPCC5 (Intergovernmental Panel on Climate Change care acopera toate emisiile de CO 2 generate ca urmare a consumului de energie pe teritoriul Comunei Şag, fie acestea directe sau indirecte. Factorii de emisie standard se bazează pe conţinutul de carbon al fiecărui combustibil, la fel ca în cazul inventarelor naţionale de emisii de gaze cu efect de seră GES elaborate in contextul protocolului de la Kyoto. CO 2 este considerat cel mai important gaz cu efect de seră, iar calcularea emisiilor de CH 4 nu este necesară. Calculul emisiilor de CO 2 de pe teritoriul administrativ al Comunei Şag s-a efectuat prin înmulţirea cantităţii de energie consumată în fiecare sector de activitate (cantitate exprimată în MWh) cu factorii de emisie corespunzători. Pentru emisiile directe s-au transformat în unităţi de energie cantităţile de combustibil consumate. Tabel de echivalare a combustibililor în energie (MWH) şi apoi din energie de fiecare tip (exprimată în MWh) în emisii de CO 2. Tip de combustibil Factor de emisie tip standard [tco 2 /MWh] Benzină pentru motoare 0,249 Gazilină/Diesel 0,267 Gaz natural 0,202 Deşeuri municipale 0,330 Lemn 0-0,403 Ulei rezidualdin combustibil 0,279 Cărbune brun 0,364 Pentru electricitate, în compilarea Inventarului de Referinţă a Emisiilor s-a utilizat Factorul de emisie naţional. Electricitate Factor de emisie standard naţional [tco 2 /MWh] ROMÂNIA 0,701 Procesul de colectare a datelor a vizat în principal elaborarea unui formular de colectare de date, care pe parcurs a fost completată prin recepţionarea datelor de la diferiţii actori locali/judeţeni orin naţionali furnizori de servicii publice şi utilităţi: S.C. E-ON GAZ S.A., ENEL DISTRIBUŢIE S.A., S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A., Institutul Naţional de Statistică Direcţia Regională de Statistică Timiş. O sursă importantă de date şi informaţii a constituit-o Primăria Comunei Şag care, prin serviciile de specialitate au completat datele corespunzătoare anului de referinţă 2008 cu informaţii privitoare la locuire, consumuri energetice, transport public şi comercial, agricultură şi spaţii verzi. Formularul de colectare de date realiyată pentru compilarea IRE va fi utilizat în viitor pentru a asigura constanţa de-a lungul anilor în ceea ce priveşte metodologia de colectare a datelor. 47

48 Exemple de fişe de colectare de date: ex. Sectorul deşeuri, rezidenţial, instituţional şi industrial utilizate în colectarea de date pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor 48

49 Fişa de colectare a datelor pentru Inventarul de Referinţă al Emisiilor a vizat următoarele sectoare: - Sectorul energie consumul de energie pentru clădirile, echipamentele şi instalaţiile municipale, iluminat public, echipamentele şi instalaţiile terţiare; - Sectorul instituţional definirea acestuia şi identificarea tuturor clădirilor şi instalaţiilor deţinute de Comuna Şag; - Sectorul transport privat şi comercial, inclusiv flota auto a municipalităţii; - Sectorul rezidenţial; - Sectorul apă; - Sectorul deşeuri; - Sectorul agricultură şi spaţii verzi; Sectorul industrial nu a fost inclus, dat fiind faptul că, autoritatea publică locală are puţine pârghii de a influenţa acest sector. Datele prelucrate au fost integrate în cuprinsul formularului pus la Dispoziţie de platforma după cum urmează: -Clădiri, echipamente/instalaţii municipale. Nu s-au putut separa datele energetice privind clădirile, echipamentele/instalaţii terţiaere (ne-municipale); - Clădiri rezidenţiale: - Iluminat public; Toate aceste sectoare acoperă clădirile, echipamentele şi instalaţiile consumatoare de energie pe teritoriul administrativ al Comunei Şag, Deosebit de aceste sectoare s-au integrat şi datele cu privire la deşeurile comunale; Datele colectate au fost verificate de către echipa de implementare a Proiectului CONURBANT, prin solicitarea datelor de la funizorii de energie, servicii publice şi utilităţi, în vederea comparării unor eventuale discrepanţe. 49

50 Comuna Şag fiind o comunitate mică, sub de gospodării, s-au colectat date şi pe baza unui chestionar cu întrebări, acestea constituind o sursă importantă de date şi informaţii privitoare la configurarea Inventarului de Referenţă al Emisiilor. S-a urmărit dispunerea clădirilor faţă de Sud, dacă locuinţele au fost izolate termic sau nu, dacă există montate panouri solare pentru prepararea apei calde menajere ori panouri fotovoltaice pentru producerea energiei electrice pentru consumul individual, precum şi întrebări despre sistemul de climatizare, obiceiuri de transport/mobilitate. S-au solicitat şi date orientative cu privire la structura gospodăriei, organizarea familiei, veniturile, echipamentele din gospodărie şi cu privire la monitorizarea consumurilor energetice şi al interesului pentru reducerea emisiilor de CO 2. Aceste întrebări au fost o resursă importantă în evaluarea gradului în care, populaţia - sectorul rezidenţial poate să contribuie la reducerea emisiilor de CO 2 pe teritoriul administrativ, numeroase măsuri depinzând de nivelul veniturilor unei familii şi a cheltuielilor acestea, în special în condiţiile constrângerilor economice datorate crizei economice. În consemnarea datelor, operaţiune extrem de dificilă, cetăţenii au fost asiguraţi cu privire la confidenţialitatea datelor şi informaţiilor. 50

51 Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory) Consumul de energie funcţie de utilizatori: Nr. crt. Utilizator Consum final de energie (MWh) 1 Clădiri, echipamente, instalaţii municipale Clădiri, echipamente şi instalaţii terţiare (nemunicipale) 0 3 Clădiri rezidenţiale Iluminatul public municipal Parcul auto municipal 66 6 Transportul privat şi comercial TOTAL Câteva consideraţii se impun din analiza acestor date şi graficului: consumul energetic cu cea mai ridicată pondere se înregistrează în domeniul clădirilor rezidenţiale şi anume peste 71 %; sectorul de transport privat şi comercial prezintă un consum de aproximativ 24% din totalul consumurilor inventariate; 51

52 Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor IRE (Baseline Emission Inventory) Consumul de energie funcţie de sursă: Nr. crt. Categoria Consum final de energie (MWh) 1 Electricitate Gaz natural Buthan gaz Motorină Benzină Biomasă TOTAL Câteva consideraţii se impun din analiza datelor energetice şi graficului: lemnul este principala sursă de energie, 45,6%, fiind utilizat în principal pentru încălzirea spaţiilor de locuit, urmat de gazul natural, de aprox. 15%; consumul de energie electrică reprezintă aproximativ 11,5% din consumul energetic total. 52

53 Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor (Baseline Emission Inventory) Emisii CO 2 funcţie de utilizatori: Nr. crt. Utilizator Consum final de energie (tco 2 ) 1 Clădiri, echipamente, instalaţii municipale Clădiri, echipamente şi instalaţii terţiare (nemunicipale) 0 3 Clădiri rezidenţiale Iluminatul public municipal 86 5 Parcul auto municipal 17 6 Transportul privat şi comercial Deşeuri municipale 283 TOTAL

54 Analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor (Baseline Emission Inventory) Emisii CO 2 funcţie de sursă: Nr. crt. Categoria Consum final de energie (t CO 2 ) 1 Electricitate Gaz natural Buthan gaz Motorină Benzină Biomasă TOTAL

55 La calculul emisiliilor s-au utilizat şi instrumente de calcul, de ex. pentru Buthan Gaz Estimările privind consumurile energetice arată că în viitor, consumul de energie va creşte, ca urmare a achiziţionării de produse electrocasnice noi, de autoturisme, în special second - hand şi a instalării de unităţi de răcire (aer condiţionat) în sectorul rezidenţial. La nivel local nu se produce centralizat energie termică/răcire prin climatizare. De asemenea, Comuna Şag nu dispune de unităţi/staţii locale de producere/generare a energiei electrice Emisiile de carbon ale Comunei Şag La nivelul anului 2008, populaţia comunei a fost de locuitori. Astfel, Emisiile de CO 2 la nivelul Comunei Şag sunt de tone, ceea ce reprezintă 2,646 tone emisii CO 2 pe cap de locuitor. Evoluţia populaţiei Comunei Şag, potrivit Institutului Naţional de Statistică - Direcţia Regională de Statistică Timiş, în perioada a înregistrat o tendinţă crescătoare, după cum urmează: 55

56 Evoluţia populaţiei Comunei Şag în perioada Potrivit angajamentelor asumate prin semnarea Convenţiei Primarilor, Planul de Acţiune pentru Energia Durabilă pentru Comuna Şag trebuie să ia în considerare măsuri şi acţiuni capabile să asigure o reducere cu cel puţin 20% a emisiilor de CO 2 până în anul 2020 raportat la anul de referinţă 2008, astfel încât, la nivelul Comunei Şag să se înregistreze la nivelul anului 2020 emisii totale de CO 2 de tone, respectiv 2,11 tone CO 2 pe cap de locuitor. 6. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU ENERGIA DURABILĂ A COMUNEI ŞAG Prin măsuri de eficientizare a energiei şi investiţii în producţia şi utilizarea surselor de energie regenerabilă, Comuna Şag, ca semnatară a Convenţiei Primarilor se angajează să reducă emisiile de CO 2 pe teritoriul administrativ al comunei, cu cel puţin 20% până în Din punct de vedere al etapelor parcurse pentru elaborarea PAED, după etapa de stabilire a unui nivel de referinţă pentru consumul de energie şi emisiile de CO 2 corespunzătoare, s-au urmărit următoarele etape: Definirea ţintelor globale şi sectoriale de reducere a emisiilor de CO 2, în termeni măsurabili; Pregătirea Planului de Acţiuni pentru Energia Durabilă axat pe termen lung, în colaborare cu cetăţenii şi organismele direct interesate, în decurs de un an de la semnarea Convenţiei; Pe lângă aceste etape, s-au luat în considerare aspectele legate de implementarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă care va presupune: 56

57 Prezentarea unui Raport de implementare aprobat de Consiliul Local, cel puţin o dată la doi ani de la data aprobării Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă în scopul evaluării, monitorizării şi verificării; De asemenea, s-a luat în calcul faptul că, pe lângă contribuţia la Strategia Locală de Energie şi Mediu, Convenţia Primarilor oferă autorităţilor publice locale posibilitatea: Angajării în scopul atingerii unor obiective precise în teritoriul administrativ; Oferirea unei dimensiuni europene pentru strategia locală, Să îşi unească forţele cu omologi europeni, de exemplu pentru a obţine un acord internaţional privind schimbările climatic; Misiunea Strategiei de dezvoltare sustenabilă a Comunei Şag este direcţionată către dezvoltarea durabilă, în scopul creşterii calităţii vieţii cetăţenilor la standarde europene, într-un mediu prosper, participativ şi sănătos. Direcţiile dezvoltării strategice sustenabile a Comunei Şag sunt: - Crearea unui habitat care să asigure calitatea vieţii prin dezvoltarea unui ecosistem sănătos şi a unor facilităţi la standarde europene; Obiectivele specifice ale acestui domeniu sunt: - asigurarea calităţii mediului înconjurător la nivelul standardelor europene, în vederea reducerii poluării atmosferice, solului, realizarea de studii asupra zonelor poluate; - modernizarea şi extinderea infrastructurii edilitare, de comunicaţie şi energetice, extinderea sistemului de drumuri, alimentare cu apă şi canalizare, crearea unor infrastructuri de agrement; - Dezvoltarea economică a Comunei Şag, în scopul realizării unui sistem integrat de valorificare a resurselor locale şi regionale într-un mediu economic competitiv şi prosper; - Asigurarea unui mediu comunitar inclusiv şi participativ pentru un trai decent şi sănătos tuturor categoriilor sociale; - Dezvoltarea Comunei Şag, ca un centru social, cultural, de învăţământ şi educaţie, aliniat la standardele europene, capabil să asigure integrarea economică, socială şi culturală; - Dezvoltarea unui mediu cultural diversificat şi modern, valorificând tradiţia, caracterul multicultural şi etnic ale comunei, racordat la circuitele culturale regionale, naţionale şi internaţionale. Trebuie subliniat faptul că, direcţiile şi obiectivele de dezvoltare sustenabilă a Comunei Şag, se integrează perfect în spiritul Planului de Acţiune pentru Energii Durabile, care reuşeşte să dea coerenţă şi consistenţă acţiunilor în domeniul energiei şi protecţiei mediului ale autorităţii publice locale. 57

58 De asemenea, demersurile Primăriei Comunei Şag se integrează în demersul Agenţiei pentru Managementul Energiei Timiş, organism care în anul 2013 a demarat activităţile pentru realizarea Masterplanului Energetic al Judeţului Timiş. Asociaţia pentru Managementul Energiei Timiş (AMET) este persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, de interes local, autonomă şi apolitică, care s-a format în urma asocierii membrilor fondatori (Consiliul Judeţean Timiş, Municipiul Timişoara, Compania Locală de Termoficare COLTERM S.A., Federaţia Asociaţiilor de Locatari Timişoara, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş şi Universitatea Politehnica din Timişoara) şi in baza Contractului de finanţare IEE/08/Agencies/430/SI , încheiat între EACI (Agenţia Executivă pentru Competitivitate şi Inovare a Comisiei Europene) şi Consiliul Judeţean Timiş. Scopul Asociaţiei pentru Managementul Energiei Timiş AMET este: - promovarea conceptului de energie durabilă şi a principiilor de management al energiei la nivelul autorităţilor locale, instituţiilor de învăţământ, sănătate, agenţilor economici etc.; - promovarea în plan local, regional şi naţional a acquis-ului comunitar al politicii energetice europene; - încurajarea pătrunderii pe piaţa locală a tehnologiilor regenerabile şi a tehnologiilor de eficientizare energetică; - schimbarea mentalităţii şi comportamentului utilizatorilor de energie; - promovarea la nivel local, regional, naţional, european şi internaţional a intereselor locale şi atragerea de finanţatori pentru programele şi proiectele locale de dezvoltare economică şi socială specifice domeniului energiei, protejării mediului, precum şi altor domenii în legătură cu acestea; - promovarea mecanismelor de finanţare existente (programe naţionale, FREE, BERD, etc.). Atingerea obiectivelor şi ţintelor incluse în prezentul Plan de Acţiune pentru Energii Durabile este strâns legată şi de suportul pe care AMET îl poate acorda Comunei Şag în găsirea celor mai bune soluţii, a colaborării între cele două entităţi juridice şi de găsire a surselor de finanţare pentru implementarea de proiecte în domeniu energiei. 6.1.VIZIUNEA ŞI STRATEGIA PE TERMEN LUNG ÎN DOMENIUL ENERGIEI A COMUNEI ŞAG Asigurarea siguranţei energetice a Comunei Şag, atât pentru sectorului public, în scopul bunei funcţionări a instituţiilor publice, cât şi în sectorul rezidenţial pentru asigurarea unui mod de viaţă civilizat, la standarde înalte pentru toţi cetăţenii, prin promovarea eficienţei energetice, utilizarea energiei din surse de regenerabilă, astfel încât Şag să devină un exemplu al dezvoltării durabile. 58

59 6.2. OBIECTIVE Obiectivul general de reducere a emisiilor de CO 2 anunţat de Comuna Şag este de 20% până în 2020, raportat la cantitatea de emisii de CO 2 evaluată pentru anul de referinţă În conformitate cu analiza realizată prin inventarul consumurilor energetice şi a emisiilor din anul de referinţă pentru atingerea ţintei de reducere propusă pentru anul 2020, sunt necesare pachete de acţiuni în următoarele sectoare: ŢINTE ŞI ACŢIUNI PROPUSE: SECTORUL CLĂDIRILOR ŞI ECHIPAMENTELOR, DIN ZONA PUBLICĂ ŞI PRIVATĂ A COMUNEI ŞAG Atât din analiza Inventarului de Referinţă al Emisiilor, cât şi din analiza comparativă evaluărilor naţionale şi europene, sectorul clădirilor, echipamentelor şi facilităţilor asociate acestora au ponderea cea mai mare în volumul consumurilor şi emisiilor eferente. Astfel, în acest sector există şi cel mai ridicat potenţial de reducere a consumurilor de energie. Posibilităţile sunt multiple, însă în elaborarea acţiunilor care să fie incluse în Planul de Acţiune pentru Energii Durabile trebuie incluse acele măsuri care conduc la o cât mai mare reducere de consumuri, prin realizarea de investiţii cu implicaţii financiare cât mai reduse şi cu efecte pe termen lung. Cu toată că autoritatea locală a identificat acţiuni în domeniul eficienţei energetice şi a utilizării surselor de energie regenerabilă, unele nu pot fi implementate datorită costurilor foarte ridicate. Astfel de acţiuni pot fi realizate doar cu accesarea de fonduri nerambursabile. Directiva europeană 31/2010 privind performanţa energetică a clădirilor, Planul de acţiune pentru eficienţă energetică, stabileşte niveluri ridicate de performanţă energetic aplicabile clădirilor publice, fiind instituite măsuri ferme de reducere a consumurilor specifice de energie, care să conducă până în anul 2020 la atingerea ţintei de reducere cu 20% a consumului final de energie. La fel ca în toate oraşele României şi Comuna Şag se confruntă cu un nivel ridicat al consumurilor specifice de energie în clădiri, datorate în special vechimii acestora şi materialelor de construcţie utilizate, dar şi de dificultatea de a accesa fondurile necesare pentru lucrări de creştere a performanţei energetice a clădirilor. 59

60 Clădirile publice pot fi însă foarte diferite prin gama de servicii pe care le oferă, mărime, formă, materiale din care sunt construite, vechime diferită. Toate acestea influenţează în mod diferit consumul de energie şi posibilităţile de economisire a energiei. Totuşi, există anumite lucruri comune: consumul uneori excesiv de energie, determinate în special de pierderi. Aceste pierderi se înregistrează în domenii cum ar fi: iluminatul, încălzirea, sistemul de ventilaţie,condiţionarea aerului, echipamentele de birou. Standardele de consum petru clădirile comunei pot oferi indicii pentru orice tip de clădire, în evaluarea performanţei reale, prin comparaţii ale consumurilor anuale ale energie exprimate în KWh/mp/an. Realizarea unui benchmarking este un instrument de poziţionare al clădirii în comparaţie cu altele dar şi un stimulent important de acţiune. De aceea certificarea energetică a clădirilor este esenţială. Soluţiile cele mai la îndemâna comunei sunt cele în care sunt implicaţi angajaţii. Economiile administraţiei publice pot surveni fără a implica cheltuieli suplimentare ci doar urmărirea unor oportunităţi. Angajaţii trebuie să cunoască faptul că, managementul responsabil şi o atitudine corectă aduce cu sine beneficii, cum ar fi: Sănătate şi condiţii de muncă mai bune; Reduceri de costuri; Beneficii pentru mediu; O imagine bună a primăriei, care devine astfel un model pentru cetăţeni; Soluţiile sunt: Îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor atât în clădirile publice cât şi în cele private, prin reabilitarea termică a clădirilor existente cât şi încurajarea dezvoltării de proiecte de case ecologice, case pasive şi chiar active. Responsabilizarea şi angajarea personalului de la top management până la ultima linie a angajaţilor, atitudine ce poate fi susţinută de primar în calitate de om politic şi conducător al instituţiei. Implicarea angajaţilor se realizează prin conştientizarea cu privire la risipa şi economia de energie, despre modul de utilizare al echipamentelor de birou sau din dotare, prin încurajaerea revizuirii practicilor de lucru. Reamintirea avantajelor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi a principiilor de management al energiei pot aduce rezultate importante. Verificările administrative pe parcursul zilei prin notare şi implementarea oricărei măsuri pentru evitarea unor costuri va conduce la o cunoaştere a modului şi locului unde energia este risipită şi poate fi economisită. Monitorizarea consumurilor de energie, în ritm lunar, conduce la cunoaşterea consumului de energie şi al rezultatelor măsurilor implementate. 60

61 Programe de educare şi conştientizare a populaţiei societatea civilă fiind factorul cheie în reducerea consumurilor şi a emisiilor GES. Echipamentele de birou, în special cele IT dina dministraţia locală contribuie la factura de neregie a Comunei Şag. Regulile cele mai simple propuse de administraţie sunt: Oprirea şi scoaterea din priză a echipamentele neutilizate conduce la reducerea consumului de energie, a căldurii degajate de echipament, extinderea duratei de viaţă a echipamentului şi a costurilor de răcire; Folosirea echipamentului potrivit pentru orice sarcină; Reducerea încălzirii spaţiilor şi programarea termostatelor ambientale; Întreţinerea echipamentelor pentru a opţine performanţele otime în funcţionare, inclusiv cele energetice; Creşterea nivelului de conştientizare al angajaţilor de cunoaştere a politicii de dezactivare a echipamentelor şi a informaţiilor cu privire la costurile şi beneficiile de mediu determinate de aceste practici; Aprovizionarea funcţie de necesitate, cu o bună estimare a necesarului, corespunzătoare nevoilor actuale şi celor previzionate pentru viitor; SECTORUL REZIDENŢIAL Sectorul rezidenţial oferă cele mai mari posibilităţi de reducere a consumurilor, şi cele mai variate oportunităţi de eficientizare energetică. Pentru clădirile publice se vor promova investiţii şi lucrări dedicate reabilitării termice, modernizării instalaţiilor de producere a căldurii şi de instalare a unor sisteme de automatizare a echipamentelor de utilizare energie electrică/termică. Pentru clădirile noi, se vor aplica reglementările legale astfel încât, toate clădirile noi să fie proiectate şi executate cu performanţe energetice superioare. Locuinţele individuale vor putea beneficia de oportunităţile oferite de Programul naţional Casa Verde, prin finanţarea asigurată din Fondul de Mediu, în condiţiile reluării acestei finanţări. Proiectele vor viza introducerea sistemelor de încălzire din surse regenerabile şi se vor propune facilităţi fiscale, constând în scutirea la plata impozitului pentru clădire pentru proprietarii care realizează lucrări de reabilitare termică. Primăria Comunei Şag îşi doreşte să promoveze proiecte care să promoveze producerea energiei electrice din surse regenerabile solare, fotovoltaice atât pentru aplicaţii publice cât şi pentru mici proiecte demonstrative, menite să stimuleze aplicarea lor pe scară largă de către populaţie. 61

62 Pentru locuinţele care nu sunt încălzite cu centrale termice moderne, va fi promovată producerea de energie termică prin arderea biomasei din agricultură pentru alimentarea cu energie a locuinţelor de tip familial case unifamiliale. Cazanele pe biomasă, sunt disponibile pe piaţă începând cu 2kW, fiind oportună înlocuirea sobelor de teracotă ori a sobelor pe lemne vechi, cu ocazia renovării clădirilor, fără a fi necesară înlocuirea instalaţiei interioare existente. Performanţa arderii recomandă înlocuirea sobelor existente cu unele pe biomasă performante. De asemenea, cazanele cu condensare reprezintă o opţiune atât în sectorul public cât şi în cel rezidenţial, acestea având capacitatea de a extrage mai multă energie din gazele de ardere prin condensarea vaporilor de apă produse de ardere, eficienţa putând fi mai mare cu aprox. 12% decât a unui cazan convenţional ILUMINATUL PUBLIC Modernizarea iluminatului public şi aducerea lui la parametrii adecvaţi este primul deziderat al autorităţii publice locale, urmând a fi promovate măsurile de eficientizare a consumurilor. Eficienţa energetică în iluminatul public prezintă un potenţia uriaş pentru comună. Asigurarea şi întreţinerea sistemului public de iluminat este reposnabilitatea autorităţii publice locale, fiind un domeniu important în privinţa consumului de energie. Totuşi, în Comuna Şag consumul alocat iluminatului public nu are o pondere impoartantă, în principal datorită insuficientei dezvoltări a acestui sistem. Dezvoltarea viitoare a acestui sector, prin noile reţele care urmează a fi dezvoltate trenbuie să vizize elegerea unor echipamente şi surse de lumină eficiente energetic, de preferinţă LED, astfel încât să fie satisfăcute atât cerinţele de lumină dar şi consumurile aferente. De asemenea, instalarea unor celule fotovoltaice la semnele de circulaţie sau zonele mai puţin circulate ori izolate se vor lua în considerare. Prin înlocuire se pot obţine următoarele valori de eficienţă energetică: Lampă iniţială Lămpi cu mercur de tensiune înaltă Eficienţă luminoasă lm/w Lampă recomandată Lampă cu sodiu standard de tensiune mare Lampă halogenură metalică LED Eficienţă luminoasă lm/w lm/w lm/w Sursa: Ghidul Cum să pregăteşti un PAED Plan de Acţiune privind Energia Durabilă 62

63 Tip de lampă Becuri Tugsten Neoane fluorescente de 38 mm (T12) Lămpi cu filament de putere mare, sau lămpi Tungsten cu halogen folosite în iluminat de mare capacitate Întrebuinţări Iluminat general şi iluminat pentru anumite scopuri. Folosit de regulă în gospodărie. Iluminat general folosit de regulă în clădirile publice, adăposturi, centre comunitare şi bliblioteci. Folosite pentru a ilumina zonele exterioare, faţadele clădirilor sau monumentele Opţiunea pentru eficienţă energetică Înlocuire cu becuri economice. Înlocuire cu neoane fluorescente cu trifosfor de 26 mm (T8), cu putere echivalentă dar consum mai mic Înlocuire cu metal halide sau becuri economice de putere mare. Beneficii ale economisirii de energie Reducere de 75% plus durata de viaţă mult mai mare. Reducere de 8% plus durata de viaţă mai mare. Reducere de 65%-75% plus durată de viaţă mai mare. Reflectoare cu filament sau de capacitate crescută Folosit pentru iluminarea punctuală sau a unor zone care au nevoie de lumină mai puternică sau de evidenţiere mai clară a culorilor. Sunt frecvent folosite în zone de recepţie, spaţii publice şi muzee. Înlocuire cu becuri cu halogen şi tungsten, de voltaj redus sau cu metal halide. Reducere cu 30% - 80% pentru performanţă de iluminare echivalentă. Echipamente cu lămpi fluorescente de 40W şi 125W Sisteme fluorescente cu difuzori opaci sau sisteme de control prismatic care pierd din culoare Iluminatul general folosit de regulă în clădirile publice, adăposturi, centre comunitare, biblioteci. Iluminatul general în clădirile vechi care ar necesita recondiţionări, cum ar fi: birouri administrative, primărie, biblioteci, etc. Înlocuire cu sisteme eficiente folosind reflectoare sau elemente prismatice, dotate cu echipament electronic de frecvenţă înaltă sau cu pierderi reduse. Nici o reducere a consumului de energie dar creşterea puterii luminii cu 30% până la 60%. Îmbunătăţeşte iluminatul şi mediul de lucru. 30%-40% economie şi o calitate superioară. Echipamentele electronice de mare frecvenţă elimină neclaritatea, intermitenţa şi efectul stroboscopic. Opţiuni de iluminare pentru eficienţă energetică Sursa: AUTORITĂŢI LOCALE Cum să economisism energia în clădirile publice? publicaţie tradusă de Asociaţia ALMA-RO în cadrul Proiectului Building bridges between civil society and decision makers for a post-kyoto agreement, finanţat de Ambasada Britanică la Bucureşti (Saving energy in local authority builidings 63

64 Tehnologia LED nu numai că reduce consumul de energie, ci permite şi reglarea funcţie de necesitate. Foto-întrerupătoarele electronice reduc consumul de electricitate prin reducerea orelor de consum iar, un sistem de telemanagement permite sistemului de iluminat să reacţioneze automat la parametrii externi cum ar fi condiţiile meteorologice, densitatea traficului, etc. Sistemul poate fi folosit şi pentru reducerea costurilor de întreţinere, iar datele colectate de sistem, care comitorizează fiecare lampă în parte, poate fi folosit pentru solicitarea înlocuirii produsului aflat în perioada de garanţie. SECTORUL CLĂDIRILOR ŞI ECHIPAMENTELOR, DIN ZONA PUBLICĂ ŞI PRIVATĂ A COMUNEI ŞAG cuprinde un număr de 24 măsuri, pe 3 sectoare de acţiune, după cum urmează: Clădiri, echipamente şi instalaţii municipale - 13 măsuri; Clădiri rezidenţiale 6 măsuri; Iluminat public municipal 4 măsuri; 64

65 SECTORUL Acţiuni şi măsuri cheie de acţiune CLĂDIRI, ECHIPAMENTE ŞI INSTALAŢII : Clădiri, echipamente şi instalaţii municipale Clădiri rezidenţiale Iluminatul public municipal A.1. Realizarea auditurilor energetice pentru clădirile publice deţinute de autoritatea locală şi etichetarea lor energetică până în anul A.2. Realizarea documentaţiilor tehnico-economice în vederea realizării de proiecte de reabilitare termică şi eficienţă energetică în clădirile publice, inclusiv prin utilizarea surselor de energie regenerabilă şi a sistemelor inteligente de monitorizare a consumurilor (smart-mettering) A.3. Depunerea de aplicaţii pe Programul naţional de creştere a eficienţei energetice şi a utilizarii Surselor de energie regenerabilă SER în sectorul public, pentru clădiri municipale A.4. Implementarea unui sistem de management energetic al clădirilor proprii. A.5. Reabilitarea termică a clădirilor publice din sectorul public şi sectorul terţiar şi realizarea măsurilor de eficienţă energetică şi utilizare a Surselor de energie regenerabilă A.6. Încheierea unui număr de 2 contracte de performanţă energetică CPE pentru două clădiri publice. A.7. Instalare de colectori solari pentru producerea apei calde menajere la 2 baze sportive / de agrement A.8. Modernizarea instalaţiilor de iluminat interior utilizând echipamente eficiente energetic la clădirile unităţilor de învăţământ din comună. A.9. Eficientizarea consumului de energie şi asigurarea sustenabilităţii energetice utilizând panouri fotovoltaice şi solare pentru baza sportivă A.10. Depunerea de aplicaţii pe Programul naţional de creştere a eficienţei energetice şi a utilizării RES în sectorul public, pentru clădirile publice A.11. Promovarea montării de colectoare solare pe 1 clădire publică şi din sectorul terţiar/an (spaţii comerciale, birouri, sedii firmă) A.12. Implemetare de sisteme de contorizare inteligentă (smart mettering) a energiei electrice în clădiri - spaţii comerciale, birouri, sedii agenţi economici. A.13. Aplicarea pe programul naţional CASA VERDE pentru clădiri ale unor instituţii publice. A.15. Izolarea termică a clădirilor private într-o proporţie de 10% pe an A.16. Promovarea instalării termostatelor în clădirile rezidenţiale care utilizează gazul natural ca sursă de încălzire A.17. Promovarea posibilităţii de aplicare la Programul Naţional CASA VERDE pentru locuinţe şi la alte programe naţionale care au ca obiectiv utilizarea surselor de energie regenerabilă, prin suport informaţional şi tehnic A.18. Promovarea modernizării sistemelor de încălzire individuală a locuinţelor, prin înlocuirea sobelor clasice pe centrale cu biomasă A.19. Promovarea instalării a cel puţin 1 colector solar pentru încălzirea apei calde pe clădirile rezidenţiale, cu un ritm de 3%/an raportat la totalul gospodăriilor cu acoperişuri orientate spre sud. A.20. Promovarea unui instrument de automonitorizare a consumurilor în locuinţe A.21. Realizare unui audit energetic al sistemului de iluminat public al Comunei Şag A.22. Reabilitarea şi modernizarea iluminatului public urban în zona central şi pe arterele principale ale comunei Şag, prin înlocuirea anual a 10% din corpurile de iluminat existente cu unele eficiente energetic/echipamente tehnologie LED prin CPE A.23. Instalarea unor sisteme de iluminat independente energetic (cu panouri fotovoltaice) în zone rezidenţiale A.24. Montarea unor senzori de prezenţă pe unităţile de iluminat public stradal, în zonele mai puţin circulate de pe străzile periferice ale Comunei Şag 65

66 TRANSPORTUL LOCAL SECTORUL de acţiune TRANSPORTUL: Parcul comunal Transportul public Transportul privat şi comercial Sursa: Acţiuni şi măsuri cheie B.1. Achiziţia unui număr de 10 biciclete, câte 2 biciclete anual, pentru funcţionarii publici din cadrul Primăriei comunei Şag şi a agenţilor de poliţie locale cu dispozitiv de contorizare/înregistrare a distanţelor parcurse B.2. Achiziţia unui autoturism cu consum redus de combustibil EURO 5/Euro 6 B.3. Raţionalizarea deplasărilor flotei auto B.4. Mobilitate urbană prin extinderea reţelei pentru circulaţia velo la nivelul Comunei Şag B.5. Mobilitate urbană prin extinderea reţelei pentru circulaţia velo şi asigurarea conexiunii cu localităţile din zonă şi Municipiul Timişoara B.6. Restricţionarea vitezei pe arterele de circulaţie pe care nu se pot realiza piste de biciclete şi crearea de zone cu circulaţie de 30 km./h, în vederea asigurării siguranţei în trafic B.7. Realizarea unui studiu de trafic, în vederea cunoaşterii exacte a datelor de trafic şi a necesităţii de transport suburban a pupulaţiei şi a conexiunii cu celelalte localităţi ale zonei şi Municipiul Timişoara B.8. Achiziţia unui microbuz pentru transport persoane cu consum de combustibil redus, în vedere asigurării conexiunii cu localităţile din zonă şi Municipiul Timişoara B.9. Promovarea utilizării în comun a autoturismelor de către mai multe persoane sistem car-sharing B.10. Promovarea achiziţionării unor mijloace de transport noi, cu consum de combustibil şi emisii reduse 66

67 SECTORUL TRANSPORT LOCAL cuprinde un număr de 10 măsuri, pe 3 sectoare de acţiune, după cum urmează: Parcul comunal - 3 măsuri; Transportul public 5 măsuri; Transportul privat şi comercial 2 măsuri; Acţiunile şi măsurile care vor fi luate de administraţia Comunei Şag sunt astfel concepute pentru ca administraţia locală să fie un fie un exemplu pentru utilizarea eficientă a parcului auto propriu, de utilizarea a bicicletelor în activitatea curentă a instituţiei (în deplasările pe teren) şi în utilizarea unor autovehicule cu emisii reduse. Transformarea Comunei Şag într-o comună circulată preponderant cu bicicleta, o va aduce mai aproape de comunele europene, în care circulaţia cu bicicleta este un mod de viaţă util, sănătos şi un concept de dezvoltare durabilă. Promovarea mersului pe jos, este de natură să reducă noxele, zgomotul şi să asigure o calitate a factorilor de mediu urbani ridicată, prin localităţi mai liniştit, cu aer mai curat şi atractiv locuitorilor. Lucrările ample de infrastructură rutieră finanţate de la bugetul de stat, bugetul local dar şi din fonduri structurale europene, vor fluidiza traficul auto în perioadele de vârf de trafic. Aceste lucrări de modernizare şi investiţiile în infrastructura rutieră vor aduce îmbunătăţirea semnificativă a sistemului rutier actual şi a calităţii aerului în comună. În domeniul transportului local, vor fi întreprinse acţiuni in vederea extinderii liniei de autobuz a R.A.T. Timişoara care asigură conexiunea cu Municipiul Timişoara. Acest mijloc de transport public local atractiv, va reduce consumurile de combustibil, în special pentru persoanele care realizau naveta pe relaţia Timişoara Şag Cu toate că tradiţional, locuitorii Comunei Şag utilizează în mod frecvent transportul velo, se vor promova, în special în rândul tinerei generaţii modalitatea de transport actuale: mersul pe bicicletă şi mersul pe jos. Se intenţionează realizarea în viitor a unor piste de biciclete care să realizeze conexiunea cu localităţile din proximitate şi cu municipiul Timişoara. Pe străzile unde realizarea de piste de biciclete nu se justifică, se vor impune restricţii de viteză pentru circulaţia autoturismelor, în vederea asigurării siguranţei participanţilor la trafic. 67

68 Modalităţi de influenţare a conducătorilor auto cu privire la conceptul ECO DRIVING material de informare şi conştientizare realizat de Municipiul Timişoara în cadrul ZILELOR ENERGIEI TIMIŞOARA PRODUCŢIA LOCALĂ DE ELECTRICITATE ŞI ÎNCĂLZIREA: Harta solară a României Sursa: - Studiu privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în romania (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie electrică neconvenţională 68

69 SECTORUL Acţiuni şi măsuri cheie de acţiune PRODUCŢIA LOCALĂ DE ELECTRICITATE: C.1. Promovarea unui parteneriat public - privat pentru realizarea unui parc fotovoltaic (min 3MWp, cu 5%participare Consiliul Local C.2. Asigurarea iluminatului public al unor parcuri/scuaruri prin unităţi de Fotovoltatică iluminat public alimentate de la panouri fotovoltaice C3. Promovarea instalaţii de panouri fotovoltaice în sectorul rezidenţial şi sectorul public, într-un procent de 2% pe an, cu o medie de 3KW ÎNCĂLZIREA: Asigurarea biomasei din surse sustenabile C.4. Crearea unui centru de furnizare a biomasei necesare producţiei de căldură în sectorul rezidenţial, în special la case, biomasă provenită din exploatările forestiere sustenabile, controlate, sau asigurarea unei liste cu furnizori de biomasă, material lemnos propice utilizării acestuia în centrale termice individuale, furnizori care livrează/distribuie lemne pentru foc din surse sigure de exploatare forestieră sustenabilă SECTORUL PRODUCŢIA LOCALĂ DE ELECTRICITATE cuprinde un număr de 4 măsuri, pe 2 sectoare de acţiune, după cum urmează: Fotovoltaică - 3 măsuri; Asigurarea biomasei din surse sustenabile 1 măsură; Sursele de energie regenerabilă sunt: Energia solară; Energia eoliană; Energia derivată din biomasă: bioetanol, biodiesel, biogaz; Energia apei; Energia geotermală: În cadrul prezentului Plan de Acţiune pentru Energia Durabilă sunt luate în considerare sursele de energie regenerabilă solară şi biomasa. Potenţialul de energie eoliană la nivel local este redus, iar cea a apei nu este posibilă. Costurile ridicate ale exploatării energiei geotermale nu o recomandă în acest moment ca abordare în acest moment, urmând ca în viitor să fie analizate şi măsuri cu luarea în considerare a acestei resurse. Energia solară reprezintă una dintre potenţialele viitoare surse de energie, care urmează să fie folosită pentru înlocuirea surselor convenţionale de energie, cum ar fi: cărbune, petrol, gaze naturale. Energia solară va constitui o alternativă atractivă la utilizarea surselor de energie convenţionale, mai ales pe timpul verii. Avantajul major este acela de a nu produce poluarea mediului înconjurător, fiind o sursă de energie curată, verde. Un alt avantaj al energiei solare este faptul că sursa de energie pe 69

70 care se bazează este gratuită. Dintre toate sursele de energie care intră în categoria surse ecologice şi regenerabile, cum ar fi energia eoliană, energia geotermală, sistemele bazate pe energia solară se remarcă prin instalaţiile simple şi cu costuri reduse ale acestora la nivelul unor temperaturi în jur de 100 C, temperatură folosită pentru încălzirea apei cu peste 40 de grade peste temperatura mediului ambiant, instalaţii folosite la încălzirea apei menajere sau a clădirilor. De aceea, este deosebit de atractivă ideea utilizării energiei solare în scopul încălzirii locuinţelor şi, în viitor, acesta va fi unul dintre cele mai atractive domenii de aplicaţie a energiei solare la nivel local. Judeţul Timiş se găseşte într-o zonă geografică cu acoperire solară bună, cu un flux anual de energie solară cuprins între şi kwh/mp/an, din care se pot capta între 600 şi 800 kwh/mp/an. Radiaţia medie zilnică poate să fie de 5 ori mai intensă vara decât iarna. Deşi iarna, radiaţia medie zilnică este mult redusă, în decursul unei zile de iarnă cu cer senin, se pot capta 4 5 kwh/mp/zi. Energia generată solară îşi poate găsi aplicaţii în vederea: - Preparării apei calde menajere (acm); - Încălzirii spaţiilor de locuit, birourilor, spaţiilor publice; - Iluminatul casnic, de la alimentarea unor aparate casnice mici consumatoare de energie electrică şi până la independenţă energetică; - Iluminatul public stradal în anumite zone, iluminatul unor curţi, grădinii, parcuri şi scuaruri; Premisele în vederea utilizării energiei solare, în special pentru prepararea apei calde de consum sunt deosebit de atractive şi avantajoase. Un sistem corect dimensionat poate să acopere aproximativ 50% din necesarul anual de apă caldă de consum (prin rata de acoperire solară), vara acoperirea fiind de cele mai multe ori de 100%. Sistemele solare termice moderne pot fi încadrate fără dificultate în instalaţiile din cadrul construcţiilor şi au o durată de viaţă estimată de peste de ani, fiind astfel ideale pentru integrarea lor în tehnica modernă de încălzire. Pe lângă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, utlizarea surselor de energie regenerală RES contribuie la: Creşterea durateide viaţă a rezervelor actuale de combustibili fosili; Asigurarea energiei din surse curate, regenerabile; Locuri de muncă noi,aferente procesului de instalare, operare,mentenanţă a instalaţiilor: Diversificarea sursei de energie; Cu toate că primăria Comunei Şag îşi doreşte realizarea unui parc solar, resursele financiare nu îi permit acest lucru. La nivel local realizarea unui parc solar este 70

71 posibilă doar prin investiţie privată, pe terenuri aparţinând persoanelor fizice. Sprijinirea unei astfel de investiţii este binevenită. Primăria Comunei Şag nu exclude însă ca anumite facilităţi ale comunei, cum ar fi panouri fotovoltaice pentru iluminatul public al unor parcuri, scuaruri, locuri publice mai puţin centrale, inclusiv prin instalarea unor senzori de prezenţă. Primăria Comunei va face demersuri ca viitoarele clădiri, clădiri noi să fie prevăzute încă din faza de proiectare cu tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile: panouri fotovoltaice şi panouri solare pentru apă caldă menajeră. De asemenea, în cazul reabilitării unei clădiri vechi se va analiza integrarea unor astfel de sisteme în structura clădirilor. Sistemenele Fotovoltaice atât cele on-grid, cu conectare la reţea, cât şi cele off-grid reprezintă soluţii viabile, în vederea asigurării independenţei energetice. Primăria Comunei Şag, printr-un parteneriat cu societăţi de consultanţă şi prin capacitarea companiilor specializate în domeniu vor putea facilita şi sprijini montarea în sectorul rezidenţial a unor astfel de sisteme fotovoltaice de diferite puteri. Sprijinul ar putea consta în informarea, punerea la dispoziţie a informaţiilor, datelor şi avantajelor unor astfel de investiţii şi facilitarea pentru livrarea, instalarea, punerea în funcţiune, întocmirea documentaţiilor pentru obţinerea avizului tehnic de racordare de la compania de furnizare a energiei electrice. Componentele unui sistem fotovoltaic on grid constă în: - Grupul de panouri fotovoltaice; - Invertor; - Sistem de montaj; - Accesorii (cabluri, conecotri, tablou electric); - Sistem de monitorizare locală prin internet; În general, datele tehnice ale unei aplicaţii pentru sistem fotovoltaic potrivite pentru o casă cu consum mediu lunar de 300 kwh pe lună, sunt: - Tensiune nominală la ieşire invertor 230Vca; - Putere invertor: 3 KW, 230 Vca; - Energia produsă medie pe zi: 10kWh; - Energia produsă medie pe an: KWh 3,6 MWh; - Panouri fotovoltaice Wp; Avantajele sistemului constau în eliminarea până la 100% a facturii de energie electrică, posibilitatea de amplasare pe orice tip de acoperiş sal la sol, mentenaţă scăzută, costrui de întreţinere şi de exploatare reduse şi durata de viaţă mare, peste 25 de ani a sistemului. Sistemele pot fi realizate în diferite variante de puteri, de la 1KW până la 100 KW. Clădirile pasive sunt capabile să se lipsească de sistemele de încălzire convenţionale, ceea ce nu presupune lipsa totală a încălzirii, multe din casele pasive incluzând un sistem care să furnizeze energia necesară încălzirii. Necesarul de energie termică al 71

72 unei astfel de clădiri trebuie să fie de maximum 15 kwh/mp/an, spre deosebire de kwh/mp/an pentru o clădire obişnuită. Casa pasivă are un grad ridicat de izolare termică şi un număr redus la minim de punţi termice şi infiltraţii scăzute şi utilizează resursele solare şi recuperarea căldurii pentru a îndeplini aceste nivele de conservare a energiei. În planificarea clădirilor, regulamentele de urbanism trebuiesc să includă cerinţe de măsuri pasive, în vederea minimizării cantităţii de energie necesară punerii în funcţiune şi exploatării unei clădiri: Încălzirea pasivă, prin utilizarea sursei solare şi al potenţialului său de încălzire. Designul corespunzător al unei clădiri va permite captarea căldurii pe timp de iarnă şi va minimiza supraîncălzirea pe timp de vară, reducând necesarul de încălzire, respectiv de răcire. Ventilaţia pasivă se realizează tot printr-un design atent planificat,determinat de flotabilitatea naturală a aerului cald din interior şi de mişcarea aerului din exterior, pentru a menţine fluxul de aer proaspăt în clădire, fără a fi necesară intervenţia echipamentelor de ventilaţie ori de condiţionare a aerului. Lumina naturală se poate utiliza printr-o planificare a folosirii luminii naturale, prin umbrare, jaluzele, optimizarea prin luarea în considerare a direcţiei în care ferestrele sunt aşezate. Cele mai la îndemână măsuri care se pot propune prin regulamentele de urbanism şi documentele de autorizare a unei construcţii noi, pe care Primăria Comunei Şag le va lua în considerare sunt: Bilanţul energetic al construcţiilor noi şi monitorizarea post implementare; Panourile fotovoltaice pe acoperişul clădirilor amplasate spre Sud şi cu o bună expunere solară; Colectoare solare pentru prepararea apei calde menajere şi ca aport pentru încălzirea locuinţei; Pompe de căldură pentru încălzirea interioareelor; Încălzirea cu biomasă, bazată pe tehnologii combinate, de înaltă performanţă energetică; Energia derivată din biomasă Biomasa este reprezentată de componentele organice care s-au format prin fotosinteză, utilizând energia solară, precum şi fixarea azotului şi a CO 2. De aceea, biomasa este considerată un acumulator de energie. Având convingerea că achiziţiile publice şi private în materie de lemn trebuie să respecte standardele europene de achiziţie a lemnului în mod corect, printr-o exploatare durabilă a pădurilor, pentru creşterea suprafeţelor forestiere de pădure exploatate de o manieră sustenabilă şi încurajarea accesului pe piaţă al produselor din lemn obţinut prin exploatarea sustenabilă a pădurilor, Primăria Comunei Şag propune o nouă abordare în ceea ce priveşte utilizarea lemnului pentru încălzirea, în special, a clădirilor rezidenţiale. 72

73 Pentru Comuna Şag, un obiectiv important este crearea unui centru de furnizare a biomasei necesare producţiei de căldură în sectorul rezidenţial, în special la case, biomasă provenită din exploatările forestiere realizate de o manieră sustenabilă, controlată. O alternativă la această măsură o constituie realizarea unei baze de date şi a unei liste cu furnizori de biomasă, material lemnos propice utilizării acestuia în centrale termice individuale, cu furnizori care livrează ori distribuie lemne pentru foc din surse sigure de exploatare forestieră de manieră sustenabilă PLANIFICAREA TERITORIULUI SECTORUL Acţiuni şi măsuri cheie de acţiune PLANIFICAREA TERITORIULUI: D.1. Includerea în Planul Urbanistic General şi Regulamentele locale de urbanism a aspectelor legate de eficienţa energetică, utilizarea surselor de energie Planificarea urbană strategică şi Planificarea transporturilor şi a mobilităţii Spaţii verzi D.2. Abordarea planificării urbane strategice prin abordarea aspectelor legate de atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice, pentru asigurarea unui grad ridicat de pregătire a teritoriului şi infrastructurii publice pentru riscurile climatice D.3. Creşterea atractivităţii teritoriale comunale şi a funcţionalităţii domeniului public D.4. Realizarea Planului de mobilitate urbană a comunei Şag pânî în anul 2015 D.5. Planificarea conexiunii rutiere a comunei Şag cu celelalte localităţi ale zonei şi Municipiul Timişoara până în anul 2020 D.6. Emiterea certificatelor de performanţă energetică pentru imobilele supuse vânzării/ cumpărării/ închirierii, conform prevederilor Legii nr.372/2005 D.7. Realizarea unei perdele forestiere de protecţie cu specii de arbori rezistenţi la secetă şi stress termic în zona fostului deponeu de deşeuri până în anul D.8. Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi pe teritoriul administrativ al Comunei Şag şi a celor destinate recreaţiei SECTORUL PLANIFICAREA TERITORIULUI cuprinde un număr de 8 măsuri, pe 2 sectoare de acţiune, după cum urmează: Planificare urbană strategică şi planificarea transportului şi mobilităţii - 6 măsuri; Spaţii verzi 2 măsuri; 73

74 Măsurile de planificare urbană vor contribui la precizarea dezvoltării spaţiale viitoare a comunei Şag în scopul asigurării unei optime distribuţii a categoriilor de suprafeţe: zone rezidenţiale, zone comercial/administrative, infrastructură, spaţii verzi; aceasta va avea impact direct la reducerea poluării cu emisii şi particule în suspensie ori sedimentabile. În planificarea urbană şi utilizarea terenurilor se va urmări planificarea dezvoltării spaţiale a teritoriului cu conservarea şi extinderea spaţiilor urbane verzi. Direcţiile în care autoritatea publică locală va acţiona în domeniul spaţiilor verzi vizează realizarea unei plantaţii silvice pe o suprafaţă de cca 17,6 ha, după ce conservatea depozitului de deşeuri municipale de la Şag va fi conservat şi retrecut în proprietate comunei, cu specii de arbori rezistenţi la secetă şi stres termic, mărirea suprafeţelor de spaţii verzi şi îmbunătăţirea calitativă a celor existente. Se va acorda o atenţie deosebită spaţiilor verzi în vederea asigurării cadrului necesar conservării şi protecţiei biodiversităţii zonei. Spaţiile verzi vor fi astfel concepute încât să asigurarea culoare de circulaţie pentru speciile de animale şi păsări specifice zonei, dinspre oraş spre exterior şi viceversa. Starea de sănătate a unei localităţi este indisolubil legată de prezenţa biodiversităţii floră şi faună. Studiul acestuia, evaluarea status-ului acestui sunt importante, fiind de natură să semnaleze orice modificare în repartiţia teritorială, lanţurile trofice create, autoritatea publică locală putând lua măsuri pe cale de consecinţă, cu sprijinul asociaţiilor, ONG-urilor şi instituţiilor de învăţământ specializate. În gestionarea corectă a spaţiilor verzi, ca şi în agricultură, se vor combate speciile invazive, alergene sau care afectează sănătatea populaţiei. În dezvoltarea viitorului plan urbanistic general vor fi promovate criterii clare de protejare a mediului, precum şi reglementări de sustenabilitate energetică, de protecţie şi conservare a biodiversităţii ACHIZIŢII PUBLICE DE PRODUSE ŞI SERVICII: SECTORUL Acţiuni şi măsuri cheie de acţiune ACHIZIŢII PUBLICE DE PRODUSE ŞI SERVICII: Cerințele şi standardele de eficiență energetică în achiziţii publice E.1. Achiziţia de echipamente IT, electronice şi electrice cu clasă de eficienţă energetică ridicată şi înlocuirea cu o rată de 10%pe an a celor vechi E.2. Achiziţia a cel puţin 75% a hârtiei de scris utilizată achiziţională din bugetul local, din hârtie reciclată, etapizat până în anul 2020 E.3. Includerea în caietele de sarcini pentru achiziţia publică a unor servicii, lucrări a unor cerinţe/criterii verzi, privitoare la utilaje, echipamente, economia de energie, modul de gestiune, transport şi neutralizare a deşeurilor, protecţia mediului SECTORUL ACHIZIŢII PUBLICE DE PRODUSE ŞI SERVICII cuprinde un număr de 3 măsuri. 74

75 În ceea ce priveşte achiziţiile publice de servicii şi produse, autoritatea publică locală intenţionează să introducă cerinţe de achiziţii publice verzi (GPP Green Public Procurement) pentru cel puţin 25% din produsele şi serviciile achiziţionate. Lucrările publice vor fi achiziţionate prin caiete de sarcini cu prevederi privind clare soluţii neagresive în raport cu mediul (cum ar fi managementul deşeurilor rezultate din lucrări, transportul de materiale, consumurile energetice). Achiziţia publică a serviciilor de utilitate publică, dar şi a unor servicii şi lucrări se vor realiza doar cu includerea unor cerinţe de respectarea a prevederilor privind protecţia mediului, gestiune corectă a deşeurilor, eficienţă energetică. Luarea în considerare a factorilor de mediu atunci când se cumpără produsele (exemplu: produse de curăţenie şi întreţinere) este extrem de important. Achiziţiile verzi oferă pe lângă un exemplu de urmat pentru ceilalţi consumatori şi un sprijin pentru dezvoltarea pieţelor produselor şi serviciilor prietenoase cu mediul. Politica de achiziţii publice verzi poate ţine cont de: Produse ce pot fi reciclate sau refolosite (parţial sau integral) ori care au încorporate deja materiale reciclate; Achiziţia de produse luând în considerare costurile pe întreaga durată de viaţă a echipamentului, atât pentru energie cât şi pe cele de operare (analiza ciclului de viaţă) şi de amprenta de carbon a produselor; Acordarea priorităţii furnizorilor care s-au angajat ca prin acţiunile lor să îmbunătăţească mediul şi sunt certificaţi ai unor sisteme de management de mediu (exemplu ISO 14001, EMAS); Luarea în considerare a etichetei ecologice în achiziţionarea de produse şi servicii; 75

76 COMUNICAREA, EDUCAŢIA ŞI LUCRUL CU CETĂŢENII ŞI PĂRŢILE INTERESATE SECTORUL de acţiune Acţiuni şi măsuri cheie COMUNICAREA, EDUCAŢIA ŞI LUCRUL CU CETĂŢENII ŞI PĂRŢILE INTERESATE F.1. Organizarea anuală a Zilei Energiei în Comuna Şag, ca eveniment circumscris European Sustainable Energy Week F.2. Constituirea Forumului Local pentru Energie - ca organism consultativ pentru implementarea Planului de Acţiune pentru Energia Durabilă şi organizarea anuală a cel puţin două întâlniri de lucru, pentru Sensibilizare şi networking la nivel local discutarea aspectelor legate de implementarea PAED F.3. Conştienizarea cetăţenilor cu privire la oportunităţile de reducere a consumurilor de energie, utilizând cele mai bune practici şi tehnologii disponibile pe piaţă o campanie pe an până în anul 2020 F.4. Organizarea unei campanii de conştientizare a cetăţenilor cu privire la posibilitatea tratării deşeurilor biodegradabile prin compostare în gospodării şi reducerea cantităţii de deşeuri supuse depozitării finale pe an până în anul 2020 F.5. Instruirea unui angajat din cadrul Primăriei comunei Şag, responsabil Formare profesională şi educare cu monitorizarea consumurilor energetice la nivelul comunei F.6. Promovarea în instituţiile de învăţământ şcolar, gimnazial a unui Program de educaţie ecologică pe an, cu participarea a cel puţin 150 elevi F.7. Organizarea unui concurs/competiţii şcolare pe teme de responbailitate faţă de mediu, focusate pe reducerea consumului de energie, eficienţă energtică şi surse de energie regenerabilă SECTORUL COMUNICARE, EDUCAŢIE ŞI LUCRUL CU CETĂŢENII ŞI PĂRŢILE INTERESATE cuprinde un număr de 7 măsuri, pe 2 sectoare de acţiune, după cum urmează: Sensibilizare şi networking local - 4 măsuri; Formare profesională şi educare 3 măsuri; Comunicarea cu cetăţenii, educaţia, conştientizarea Organizarea Zilei Energiei în Comuna Şag este una din obligaţiile asumate de autoritatea publică locală prin semnarea Convenţiei Primarilor. Evenimentul va fi organizat anual, ca un eveniment organizat în cadrul European Sustainable Energy Week - EUSEW. Acest eveniment va fi organizat în mod atractiv, fiind o oportunitate pentru manifestări publice, cu participarea largă a comunităţii. Formele de manifestare pot fi variate: work-shop-uri, acţiuni ecologice, concursuri tematice, prezentări sau lansări de proiecte locale în domeniul energiei, ori de prezentare a rezultatelor acestora, expoziţii şi spectacole. Toate aceste manifestări vin să releve populaţiei cele mai importante probleme, soluţii şi rezultate aflate în strânsă conexiune cu mediul comunei Şag şi cu utilizarea durabilă a energiei. 76

77 Activităţile educaţionale, de informare şi conştientizare sunt prognozate a se realizeze împreună cu unităţile de învăţământ din Şag. În aceste activităţi vor fi angrenaţi şi reprezentanţii Consiliului Local Şag. Aceste activităţi educaţionale vor asigura cadrul pentru conştientizarea unor largi categorii de public: elevi, tineri, adulţi şi segmentul în vârstă al populaţiei, în probleme legate de economia de energie, protejarea mediului înconjurător, managementul corect al deşeurilor şi asupra modului de achiziţie corectă a aparaturii electrice, electronice din aplicaţii casnice sau publice. Promovarea de concursuri şi competiţii şcolare, dedicate ciclului primar, gimnazial sau liceal vor face posibilă implicarea directă a copiilor participanţi în domenii în care pot ei interveni facil: gospodărirea corectă a deşeurilor, modalitatea de economisire a energiei în şcoală şi acasă. Vor fi utilizate material didactice concepute la nivelul fiecărei şcoli, cu sprijinul primăriei. Educaţia ecologică în şcoli este cea mai bună metodă de schimbare în atitudine, obiceiuri şi acţiune a segmentului adult, resprezentat de părinţi. Ciclul comunicării 77

78 Modalităţi de comunicare cu cetăţenii propus de Municipiul Timişoara pentru CONURBAŢIA TIMIŞOARA în cadrul ZILELOR ENERGIEI TIMIŞOARA 2013 Formarea profesională, prin responsabilizarea unei persoane din cadrul instituţiei publice cu rolul de Responsabil energetic este extrem de importantă, acesta fiind un factor cheie în monitorizarea şi facilitarea implementării măsurilor energetice. În general, managementul energetic nu este pe agenda zilnică a conducerii comunei, sarcinile acestea trebuind să fie alocate unei persoane care are cunoştinţe în domeniu, astfel încât, conducerea comunei să fie pusă la curent cu privire la consumuri, resursele financiare, deficienţe şi măsuri. Coordonarea întregului proces al producerii, distribuirii şi consumului energetic este esenţial, iar managerul sau responsabilul ebegetic asigurând implementarea durabilă şi de succces a planului energetic local. Responsabilul energetic va avea sarcina de a iniţia, dezvolta, organiza, implementa, coordona şi raporta implementarea PAED conducerii primăriei comunei. 78

79 79

80 ORA PĂMÂNTULUI 2013 SĂRBĂTORITĂ LA TIMIŞOARA ŞI CONURBAŢIA TIMIŞOARA exemplu de comunicare şi conştientizare a cetăţenilor sub sloganul WWF Fiecare dintre noi are puterea de a schimba lumea în care trăim Strategia de comunicare a Comunei Şag urmează a fi construită în jurul celor 5 elemente majore: - Grupul ţintă va fi bine definit, întreaga construcţie a comunicării urmând să fie edificată pe structura grupului ţintă Populaţia ca şi consummator, funcţie de vârstă, cunoştinţe, aşteptări, comportament, obiceiuri, dorinţă de schimbare şi acceptare a unor măsuri; - Ţinta - Aşteptările pe care autoritatea publică le are, în rol de comunicator, faţă de grupul ţintă, va lua în considerare ceea membrii grupului ţintă ar trebuie să simtă, să cunoască, să facă în legătură cu subiectul dezbătut, comunicat sau problema supusă sensibilizării. - Mesajul trebuie să fie explicit, abordat în mod deschis, uşor de înţeles, astfel încât grupul ţintă selectat să recepţioneze, înţeleagă şi să se conformeze conduitei aşteptate; - Organizarea trebuie să revină persoanelor, organizaţiilor şi grupurilor de acţiune cele mai potrivite, pentru ca mesajul să fie credibil şi acceptat. Primăria Comunei Şag va asigura o planificare, o repartizare a sarcinilor şi va aloca resurse financiare corespunzătoare, în vederea atingerii ţintelor stabilite. - Mijloacele cele mai bune sunt relevate după evaluarea grupului ţintă şi a ţintei. Mijloacele media, deşi au o bună penetrare a informaţiei vor fi înlocuite ori de câte ori există posibilitatea comunicării directe, nemijlocite cu cetăţenii. Consumului de energie şi emisiile de CO 2 cele mai mari revin sectorului privat, consumurile, respectiv emisiile fiind asociate locuinţelor şi locuirii. Creşterea gradului de conştientizare şi responsabilizare a cetăţenilor în vederea implicării active, susţinute în demersul de economisire a energiei trebuie să fie susţinută permanent de autoritatea publică locală, prin acţiuni specifice: informare, comunicare, educaţie, implicare în acţiuni locale, etc. Pentru gestionarea corectă a problemelor energetice la nivelul unei clădiri, publice sau din sectorul terţiar, ori private (asociaţii de proprietari, companii), instruirea responsabililor/agenţilor energetici care se ocupă de înregistrarea consumurilor şi de constatarea şi soluţionarea diferitelor aspecte în funcţionarea unor instalaţii, echipamente utilizate în exploatarea imobilelor, este extrem de importantă. Acest transfer de cunoştinţe se poate realiza fie prin schimburi de experienţă/vizite de lucru, fie prin cursuri de instruire cu specialişti în domeniul managementului energiei. 80

81 GESTIUNEA DEŞEURILOR SECTORUL de acţiune GESTIUNEA DEŞEURILOR Gestiunea deşeurilor Acţiuni şi măsuri cheie G.1. Creşterea gradului de reciclare a deşeurilor comunale cu 5% pe an G.2. Reducerea cu 20% a cantităţii de deşeuri supuse depozitării finale G.3. Organizarea unui număr de 2 campanii anuale de colectare a deşeurilor electrice, electronice şi electrocasnice DEE G.4. Promovarea colectării selective a deşeurilor biodegradabile din gospodării şi a transformării în compost, prin procedura de compostare aerobă în compostiere, în gospodăriile populaţiei G.5. Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei în ceea ce priveşte gestionarea corectă a deşeurilor şi colectarea selectivă, prin realizarea unei activităţi anuale de conştientizare la nivelul populaţiei Gestionarea deşeurilor este unul din sectoarele asupra cărora autoritatea publică locală poate interveni în mod direct, prin crearea cadrului reglementativ local privind gestionarea serviciului public de gestiune a deşeurilor cât şi prin posibilităţile de corectare a unor conduite necorespunzătoare, prin măsuri coercitive. Obiectivele Planului de acţiune pentru energia durabilă în acest sector vizează: Reducerea cantităţilor de deşeuri; Recuperarea materialelor reciclabile prin colectare selectivă; Creşterea gradului de informare şi conştientizare a cetăţenilor; Măsurile spre care se focusează autoritatea publică locală în prezentul Plan de Acţiune pentru Energia Durabilă sunt: - creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor; - colectarea materialelor biodegradabile şi composabile în gospodărie şi realizarea comportării acestor materiale la nivel de gospodărie, în vederea producerii de compost în aplicaţii de grădinărit/horticultură; - reducerea cantităţilor de deşeuri supuse depozitării finale; - o gestiune corectă a fracţiei biodegradabile în aplicaţii gospodăreşti, prin compostare; - colectarea DEEE şi a deşeurilor periculoase (baterii, acumulatori, corpuri de lumină); -conştientizare şi responsponsabilizarea cetăţenilor, beneficiari ai serviciului de salubrizare locală; 81

82 ALTE SECTOARE INCLUSE ÎN PLANUL DE ACŢIUNE PRIVIND ENERGIA DURABILĂ A COMUNEI ŞAG: AGRICULTURA SECTORUL de acţiune AGRICULTURA: Promovarea agriculturii durabile Acţiuni şi măsuri cheie H.1. Stimularea realizării unor culturi energetice cu salcie energetică (Salix viminalis) în comuna Şag, exploatarea sustenabilă şi utilizarea biomasei în încălzirea clădirilor publice şi private din Comuna Şag - cel putin 2 hectare/an, până în anul 2020 H.2. Adoptarea unor măsuri stimulative în vederea înlocuirii a 25% din parcul de tractoare existent cu tractoare noi, cu un consum redus de combustibil până în anul 2020 Un alt sector considerat important pentru dezvoltarea durabilă a comunei este agricultura. Utilajele existente la nivel local sunt extrem de vechi, neeconomice, cu un grad de uzură ridicată. Promovarea unor măsuri de stimulare în vederea înlocuirii parcului de tractoare cu unele noi, cu consum redus de combustibil, va contribui la diminuarea consumului de combustibil şi la îmbunătăţirea calităţii aerului. Direcţiile în care autoritatea publică locală va acţiona este promovarea culturilor de salcie energetică ori, după caz, al plopului energetic. Cultură de salcie energetică (Salix viminalis) Sursa: S.C. REBINA AGRAR S.R.L. Ghilad, Judeţul Timiş, Catalog Salcia Energetică şi 82