RAPORT ŞTIINŢIFIC INTERMEDIAR pentru etapa I anul 2019 Proiectul F Reconceptualizarea formării continue a cadrelor didactice din perspecti

Transcriere

1 RAPORT ŞTIINŢIFIC INTERMEDIAR pentru etapa I anul 2019 Proiectul F Reconceptualizarea formării continue a cadrelor didactice din perspectiva motivării de învăţare pe tot parcursul vieţii termen de executare 30 iunie 2019 Consiliul Ştiințifico-Didactic Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei POGOLŞA Lilia dr. hab., prof. univ. L. Ș. Directorul proiectului POGOLŞA Lilia, dr. hab., prof. univ. Şef sector AFANAS Aliona, dr. ped., conf. univ. Chișinău 2019

2 CUPRINS : 1. Lista executorilor (Anexa nr.1) 2. Sarcinile propuse spre realizare pentru etapa de raportare (până la o pagină) 3. Rezultatele ştiinţifice ale cercetărilor efectuate în cadrul proiectului pentru etapa de raportare (până la 3 pagini) 4. Concluzii 5. Lista publicaţiilor ştiinţifice ce ţin de rezultatele obţinute în cadrul proiectului (Anexa nr.2) 2

3 Anexa nr Lista executorilor (funcţia în cadrul proiectului, titlul ştiinţific) Nr. d/o Numele/Prenumele 1. POGOLŞA Lilia Titlul ştiinţific dr. hab. ped., prof. univ. Funcţia în cadrul proiectului cerc. şt. principal, director de proiect Semnătura 2. AFANAS Aliona 3. VICOL Nelu 4. ISAC Ştefania dr. ped., conf. univ. dr. fil., conf.univ. dr. ped., conf.univ. şef sector cerc. şt. coord. cerc. şt. sup. 5. ŢÎNŢARI Vasile cerc. şt. 6. GHERŞTEGA Tatiana dr. şt. ped. 7. BALECA Marcelina cerc. şt. stagiar cerc. şt. stagiar 3

4 2. Sarcinile propuse spre realizare pentru semestrul I Obiectiv-cadru: Asigurarea ştiinţifico didactică a procesului educaţional privind aplicarea metodologiei de formare profesională continuă în vederea eficientizării şi sporirii competitivităţii cadrelor didactice în sistemul educaţional. Sarcinile propuse: * elaborarea instrumentelor de aplicare a Metodologiei de formare profesională continuă a cadrelor didactice; * conceptualizarea și elaborarea cadrului metodologic privind crearea traseului de dezvoltare personală şi profesională a cadrelor didactice în vederea sporirii competitivităţii cadrelor didactice în sistemul educaţional; * elaborarea unui suport teoretic şi metodologic pentru implementarea programelor de formare în acord cu normele psihopedagogice şi cu tendinţele de evoluţie a societăţii; * identificarea condiţiilor generale şi a factorilor individuali care influenţează eficienţa procesului de formare continuă a cadrelor didactice, experimentarea unui model psihopedagogic de formare continuă a cadrelor didactice în sistem mixtbazat pe valorificarea nevoilor individuale de dezvoltare profesională; * proiectarea referenţialului psihopedagogic pentru desfăşurarea formării continue a cadrelor didactice în sistem mixt. 3. Rezultatele ştiinţifice ale cercetărilor efectuate în cadrul proiectului pentru semestrul I Profesionalizarea carierei didactice este unul dintre obiectivele ce vizează calitatea educației, iar politicile propuse la nivelul Uniunii Europene converg către o viziune comună asupra acestui scop. Dinamica și complexitatea socioeconomică actuală solicită o adaptabilitate continuă din partea profesorilor. Aceștia sunt puși în situația de a-și dezvolta, periodic, competențele profesionale, pentru a întâmpina atât nevoile educaționale, actualizate, ale elevilor, cât și inovațiile științifice ce decurg din cercetarea în diverse domenii. Aceasta înseamnă că formarea continuă a cadrelor didactice este un proces mereu actual și necesar, generat de evoluția socială neîntreruptă. Ca atare, însuși acest proces solicită optimizări și inovații ce trebuie să se racordeze evoluției sociale, științifice și tehnologice. Politicile educaționale din Republica Moldova, dar și din statele Uniunii Europene, acordă formării continue a cadrelor didactice un loc prioritar în strategiile de optimizare a procesului de învățământ pe termen mediu și lung. În speță, considerăm că pregătirea continuă și riguroasă a cadrelor didactice, în vederea adaptării la provocările sociale și epistemice, pentru o educație de calitate este cel puțin la fel de importantă ca reforma curriculară. Practic, este necesară o actualizare a practicilor de 4

5 formare continuă, având în vedere atât exigențele științifice și metodologice, cât și ritmul vieții sociale a cadrelor didactice. În acest context putem menționa cu claritate legătura dintre nevoile de dezvoltare profesională sau personală şi eficienţa actului educativ. Din acest motiv se impune în domeniul formării continue a cadrelor didactice o abordare multidimensională a procesului, prin valorificarea,,articulațiilor interne ale formării profesionale şi ale nevoilor de dezvoltare profesională chiar din faza de proiectare, în vederea asigurării şi proliferării succesului. Aceste investigații științifice sunt necesare cu atât mai mult cu cât tehnologia, ca element de inovație, de altfel binevenit în dinamica vieții profesionale, se extinde oarecum artificial în zona formării continue a cadrelor didactice. Elementele de actualitate multimedia pot determina rezultate bune numai dacă respectă nevoile de dezvoltare profesională, analizate direct cu ajutorul beneficiarilor. Așadar, situația actuală - necesitatea formării continue a cadrelor didactice într-un mod inovator și dezvoltarea social-tehnologică - constituie sursa prezentei investigații. Rezultatele investigațiilor științifice reflectă nevoia de reconceptualizare, prin fundamentarea teoretico-metodologică, a programelor de formare continuă în acord cu nevoile individuale de dezvoltare profesională, raportată la caracteristicile societății bazate pe cunoaștere (evoluția tehnologiilor, multiplicarea surselor de informare și limitarea timpului personal) și la particularitățile învățării la vârsta adultă. Metodologia cercetării științifice se înscrie într-o categorie descriptiv-explicativă şi include metode de cercetare psihopedagogică prin documentare ştiinţifică, metoda anchetei în varianta chestionarului şi metoda analizei produselor activităţii. Concluziile investigaţiei s-au axat pe aprecierea predictivă, bazată pe descrierea statistică şi calitativă a opiniilor celor 155 de subiecţi participanţi la experimentul de formare, ale căror chestionare au fost validate. În cadrul activităţii de cercetare ştiinţifică, au fost identificate şi elaborate mai multe instrumente de aplicare a Metodologiei de formare profesională continuă a cadrelor didactice (chestionare, sondaje, observaţii, studiul de caz etc.): chestionar referitor la categoriile de motive care au determinat participarea la ultimul curs de formare promovat/urmat (accentuând noutatea/cursivitatea /coeziunea în formare); chestionar referitor la motivele de a participa la cursurile de FPC de către cadrele didactice. Fenomenul cercetat accentuează și faptul, că nu s-au atestat diferențe semnificative nici în cazul categoriilor factorilor motivaționali individuali privind participarea la cursuri de formare în funcție de: nivelul de studii, funcția didactică, disciplina predată sau experiența anterioară. Şi în cazul ansamblului categoriilor principale de motivaţii există anumite variaţii. O analiză pe categorii de motivaţii individuale arată că profesorii din mediul rural invocă o frecvenţă mai 5

6 ridicată cerinţele sistemului actual de formare în motivaţia participării la formare în comparaţie cu profesorii din mediul urban (34,7% în comparaţie cu 24,9%); chestionar referitor la cele mai importante criterii invocate în alegerea unui curs de formare; chestionar referitor la principalele domenii în care se definesc competenţele profesiei didactice; interviul de grup. Cercetările realizate s-au axat pe următoarele criterii: cunoaşterea procesului de atestare a cadrelor didactice/manageriale, relevanţa şi coerenţa, eficacitatea şi eficienţa modelului actual de atestare, sustenabilitatea şi impactul atestării cadrelor didactice/manageriale în sistemul educaţional. În cadrul interviului de grup, de exemplu, au fost discutate/analizate opiniile formabililor/ cursiștilor privind strategiile de evaluare la care au fost participanți în cadrul cursurilor de formare recente promovate în instituțiile de formare. Intervievații au reflectat asupra faptului că în ultimul timp modalitățile de evaluare sunt diversificate: pe lângă formele clasice de evaluare, sunt utilizate tot mai frecvent metode alternative: observarea sistematică a activității, proiectul, portofoliul (personal sau colectiv), autoevaluarea. În opinia subiecţilor chestionați, aceste metode au următoarele avantaje: pun accent pe rolul reflexiv al evaluării; locul prioritar al măsurării rezultatelor şi al controlului este luat de aspecte calitative, de comunicare, de negociere şi consens, de facilitare. Rezultatele experimentale au servit ca premisă pentru elaborarea cadrului metodologic privind traseul de dezvoltare personală şi profesională a cadrelor didactice, reflectat în lucrarea Formarea continuă a cadrelor didactice: nevoi şi priorităţi de dezvoltare personală şi profesională, autori N. Vicol, C. Butnaru; coord. şt. L. Pogolşa, în volum de 121 pag. În lucrare au fost analizate documentele normative şi documentele de politici educaţionale, care stau la baza organizării procesului de formare profesională continuă a cadrelor didactice: Codul Educației al Republicii Moldova (nr. 152 din ); Regulamentul cu privire la formarea continuă a adulţilor (HG nr. 193 din 24 martie 2017); Standardele de competenţă profesională ale cadrelor didactice din învăţământul general (2016); Standardele de competenţă profesională ale cadrelor manageriale din învăţământul general (2016); Regulamentul de atestare a cadrelor didactice din învăţământul general, profesional tehnic și din cadrul serviciilor de asistență psihopedagogică (2018). Rezultatele cercetărilor științifice rezidă în fundamentarea ştiinţifică, conceptualizarea, prin schematizare logică și proiectarea Modelului psihopedagogic de formare continuă a cadrelor didactice în sistem blended-leaning, prospectarea nevoilor de dezvoltare profesională într-un determinism ce clarifică legătura dintre factorii social şi individual, elaborarea unui curriculum secvenţial de formare a cadrelor didactice în sistem mixt, pe baza analizei nevoilor de dezvoltare profesională. 6

7 De asemenea au fost stabilite reperele psihopedagogice şi etapele de realizare a programelor de formare continuă în sistem mixt, cu adaptare la particularităţile societăţii bazate pe cunoaştere, prin valorificarea: nevoilor sociale şi individuale de dezvoltare profesională ale cadrelor didactice; tehnologiilor multimedia de învăţare; normelor ştiinţifice cu caracter psihopedagogic. Un alt rezultat ştiinţific reprezintă monografia Personalitatea profesională și demnitatea umană a cadrului didactic, autor VICOL, N. manuscris în volum de 338 de pagini, care reprezintă, cu adevărat, elementele de originalitate, constând în noutatea punctelor de vedere ale cercetătorului în profunzimea și forţa de convingere ce decurge din puterea textului de a capta raţionalitatea cititorilor și, nu în ultimul rând, în personalizarea textului, expus prin impunerea vocii autorului, distinctă de alte voci. Monografia reprezintă un studiu amplu, tratat amănunţit şi multilateral, din mai multe puncte de vedere ale problematicii școlii ce se află la răspântia dintre modernism și postmodernism, deci cu restanțe semnificative în realizarea dezideratelor modernismului și nepregătită pentru a oferi o educație de tip postmodernist. Or, școala, ca o oglindă a societăţii ce se declară drept postmodernă, reflectă crizele, succesele, împletite cu insuccesele, mentalităţi învechite, stereotipurile, speranţele, împlinirile, dar și neîmplinirile, ba chiar dezamăgirile societății. Este lucrarea ce abordează în profunzime, cu mult curaj intelectual, cu argumente consistente, un domeniu de maximă actualitate pentru sistemul de învățământ din Moldova - personalitatea cadrului didactic -, cu accent pe valoarea culturii personalităţii şi culturii comportamentale, pe persistența motivațională a comportamentului profesional al cadrului didactic, pe comunicarea, valoarea culturală și valoarea educativă a limbajului. Profesionalizarea carierei didactice, noțiune cu care se operează tot mai mult în vederea îmbunătățirii procesului de dezvoltare a resurselor umane pentru societatea modernă europeană, în documentele de politici educaționale, presupune obiective strategice de dezvoltare personală și profesională, realizarea cărora necesită: crearea condițiilor/cadrului prin care să atragem în domeniul educației adulților cât mai mulți profesioniști competenți și bine pregătiți, să îi motivăm să își construiască un parcurs de carieră în acest domeniu, să îi păstrăm în sistem, asigurându-le o perspectivă de carieră profesională. promovarea unui traseu de evoluție în cariera profesională, a criteriilor de acces şi de evaluare, a competențelor aferente și corelarea acestora cu standardele educaţionale, respectiv asigurarea unei dinamici profesionale prin utilizarea sistemului creditelor profesionale transferabile; elaborarea/promovarea unui traseu flexibil de evoluţie în cariera profesională prin recunoașterea și valorificarea procesului de validare şi acreditare a competenţelor dobândite în contexte formale, non-formale și informale de învățare, pentru diferite categorii profesionale; asigurarea calităţii sistemului de formare profesională continuă; 7

8 consolidarea statutului profesional al practicienilor/formatorilor din educația adulților. În acest context, în care se încadrează şi cariera didactică, opinăm că particularizările nevoilor de dezvoltare profesională sunt esenţiale pentru asigurarea eficienţei programelor de formare profesională continuă.. 4. Concluzii Studierea conceptelor de dezvoltare personală şi dezvoltare profesională, realizarea experimentului, prelucrarea datelor obținute în timpul experimentului, ne-au condus spre următoarele concluzii: 1. Promovarea dezvoltării profesionale porneşte, în mod primordial, de la nevoile, obiectivele, exigenţele instituţiei de învăţământ şi ale politicilor educaţionale ale statului, iar dezvoltarea personală pune accentul pe nevoile individuale de progresie ale cadrului didactic în domeniul profesional. 2. Au fost identificate componentele teoretice referitoare la conceptualizarea Modelului psihopedagogic de formare continuă a cadrelor didactice în sistem mixt, prin raportarea fundamentelor ştiinţifice la dinamica societăţii bazate pe cunoaştere. 3. S-a demonstrat că eficiența programelor de formare continuă este influențată atât de nevoile individuale, explicite, de dezvoltare profesională ale cadrelor didactice (dezvoltarea unor competențe profesionale), cât și de nevoile implicite (nevoia de studiu în ritm propriu, de timp liber, de interacțiune cu colegii de curs etc.); 4. Un răspuns la nevoile individuale de dezvoltare profesională este sistemul mixt (,,blendedlearning ) de formare continuă a cadrelor didactice; 5. Implementarea, pe baza legităţilor psihopedagogice, a unui model de formare continuă în sistem mixt, favorizează eficienţa cursurilor de formare continuă, deoarece componentele acestuia sunt fundamentate ştiinţific, nu doar tehnologic. 8

9 1. LISTA lucrărilor publicate Anexa nr. 2 Lista publicaţiilor se prezintă în ordine alfabetică şi va fi structurată separat monografii (naţionale / internaţionale), 1. VICOL, N. Personalitatea profesională și demnitatea umană a cadrului didactic, Tipografia Totex-Lux, 2019, 338 p. 2. VICOL, N., BUTNARU, C. Formarea continuă a cadrelor didactice: nevoi şi priorităţi de dezvoltare profesională. Monografie. Coord. şt. L. Pogolşa, dr. hab., prof. univ. (în curs de apariţie). articole din reviste naţionale: categoria C, 3. VICOL, N. Cadrul didactic între identitatea personală, profesională și demnitatea umană. În: Univers Pedagogic. Revista Ştiinţifică de Pedagogie şi Psihologie a Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, Chişinău, nr. 2, p ISSN ISAC, Ş. Profesionalizarea procesului de formare pentru cariera didactică. În: Univers Pedagogic. Revista Ştiinţifică de Pedagogie şi Psihologie a Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, Chişinău nr.2(62), ISBN , IȘE, p articole în culegeri (naţionale / internaţionale), 5. AFANAS, A. Formarea profesională continuă a cadrelor didactice: repere conceptuale. În: Perspectivele și Problemele Integrării în Spațiul European al Cercetării și Educației. Materialele Conferinței științifice internaționale, 6 iunie Comunicare în plen. Universitatea de Stat din Cahul Bogdan Petriceicu Haşdeu. Cahul: Centrografic, 2019, ISBN (în curs de apariţie) 6. AFANAS, A. Atestarea cadrelor didactice: viziuni şi perspective. În: Învățământ Superior: Tradiții, Valori, Perspective, septembrie Universitatea de Stat din Tiraspol. (în curs de apariţie) 7. ISAC, Ş. Diversitatea ipostazelor de statut ale formatorilor. Materialele Conferinţei internaţionale Globalization, Intercultural Dialogue and National Identity (GIDNI - 6), organizată de Asociaţia pentru Cultură, Multimedia şi Educaţie Democratica Alpha, prin Institutul de Studii Multiculturale Alpha, in parteneriat cu Universitatea "Dimitrie Cantemir" din Târgu Mureş şi Institutul de Cercetări Socio - Umane "Gheorghe Sincai" al Academiei Române în perioada mai, 2019, 8 p. ( în curs de apariţie). 9

10 8. ISAC, Ş. Dimensiunile esenţiale ale profesionalizării carierei didactice. Conferinţa internaţională DIDACTICA: TRADIŢIE, ACTUALITATE, PERSPECTIVE MAI, Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic. Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, (România), 6 p. (în curs de apariţie). 9. VICOL, N. Limbajul: un construct uman de educare, de culturalizare și de civilizare, volum: Globalization, Intercultural Dialogue and National Identity Conferința Internațională GIDNI 6, Târgul Mureș, România, mai 2019,14 p. (în curs de apariţie) 10. VICOL, N. Ancorajul didactic al limbajului: încotro?. Conferinţa internaţională DIDACTICA: TRADIŢIE, ACTUALITATE, PERSPECTIVE MAI Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic. Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia mai 2019, România (în curs de apariţie). Directorul proiectului Lilia POGOLŞA, dr. hab., prof. univ. Şef Sector Aliona AFANAS, dr. ped., conf. univ. 10