Productivitatea sectorului agricol romanesc - o abordare structurala

Transcriere

1 Productivitatea sectorului agricol românesc o abordare structurală Din perspectiva unei bănci centrale, nivelul de eficiență a activității agricole prezintă interes datorită influenței pe care o poate avea asupra ratei inflației, eventuale câștiguri de productivitate putând antrena reducerea prețurilor de producție, iar mai departe a celor de consum. Pentru România relevanța acestui subiect este cu atât mai ridicată cu cât bunurile alimentare dețin cea mai înaltă pondere în coșul armonizat de consum din rândul statelor UE (aproximativ o treime). În același timp, volatilitatea amplă care caracterizează acest sector de activitate, imprimată de condițiile climaterice, se resimte puternic la nivelul creșterii economice, chiar dacă agricultura contribuie relativ modest la formarea PIB (cu circa 4 la sută în cazul României). În acest context, prezenta analiză urmărește să evalueze performanța agriculturii românești din punct de vedere al productivității totale a factorilor de producție, fiind totodată evidențiate principalele trăsături structurale care limitează potențialul de creștere a eficienței la nivelul întregului sector. Productivitatea totală a factorilor de producție din sectorul agricol. Aspecte teoretice Productivitatea totală a factorilor de producție (TFP) sintetizează eficiența pe care o are un agent economic în utilizarea input-urilor procesului productiv pentru a obține produsele finale. O abordare des întâlnită pentru estimarea TFP presupune că eventualele câștiguri de eficiență pot fi identificate ca fiind acea parte a creșterii producției care nu poate fi asociată unei intensificări a resurselor utilizate. În aceste condiții, evoluția TFP se datorează nu doar unui avans tehnologic pur, ci și unui cumul de factori stimulativi pentru nivelul producției, cum ar fi creșterea capacităților manageriale, apariția economiilor de scară sau îmbunătățirea calității resurselor naturale (precum cea a solului), situație în care productivitatea agregată este impulsionată de alocarea mai eficientă a resurselor deja existente la nivelul fermei. Dincolo de acești factori de natură economică, productivitatea este evident afectată și de condițiile climaterice, efect ce trebuie însă eliminat, dat fiind caracterul său temporar 17 (Fuglie, 15). TFP în agricultură formula de calcul În acest articol, pentru estimarea TFP a fost utilizată abordarea Comisiei Europene (), care presupune că avansul TFP poate fi aproximat utilizând indicele Fisher, acesta fiind în esență o medie geometrică a indicilor TFP calculați utilizând sistemul de ponderare Laspeyres (ce presupune ponderi fixe, aferente unei perioade de bază, notată cu t ), respectiv Paasche (cu ponderi variabile în timp). Prin urmare, TFP poate fi estimat astfel: 17 În această lucrare, variațiile temporare ale TFP au fost eliminate utilizând filtrul Hodrick-Prescott cu un factor de netezire de λ =,25, în linie cu recomandările din literatura de specialitate. BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI 11

2 Buletin lunar August 18 unde L și P se referă la indicii Laspeyres, respectiv Paasche utilizați. O s,t reprezintă producția (output-ul) din bunul s în perioada t, mulțimea produselor fiind notată cu S, iar reprezintă contribuția bunului s la producția întregului sector. I j,t este input-ul din factorul de producție j, iar este costul asociat acestuia (pondere în costul total). Din punct de vedere teoretic, mulțimea costurilor poate fi interpretată drept un set de elasticități ale output-ului în raport cu fiecare factor de producție, dată fiind ipoteza randamentelor de scară constante. Producția totală a sectorului agricol a fost calculată pornind de la veniturile generate de cele patru activități majore, respectiv producția vegetală, animală, servicii și activități secundare (cum ar fi procesarea laptelui), în concordanță cu Conturile Economice din Agricultură. În cazul input-urilor, metodologia de calcul a TFP presupune extinderea mulțimii factorilor clasici de producție (muncă și capital) prin introducerea suprafeței agricole utilizate și a consumului de bunuri intermediare. Includerea celui din urmă în funcția de producție este relevantă cu precădere în contextul importanței calității input-urilor intermediare (reprezentate, printre altele, de îngrășăminte, pesticide, semințe etc.) pentru avansul producției, mai ales dacă extinderea suprafețelor utilizate este mai dificil de realizat. Dacă la calcularea indicilor aferenți producției totale ponderile pentru fiecare tip de produs sunt relativ ușor de obținut (pe baza volumului producției exprimat la prețuri de producător), estimarea structurii de costuri necesită utilizarea unei set mai larg de indicatori 18. Astfel, în cazul factorului muncă, costul asociat a fost calculat plecând de la remunerarea salariaților, valori care au fost apoi imputate pentru a acoperi orele lucrate și neremunerate. Această ajustare este necesară întrucât la nivelul sectorului agricol operează un număr important de ferme de mici dimensiuni, în care munca este prestată cu preponderență de proprietari sau de membrii familiei, activitate neremunerată în general prin plata unui salariu orar sau lunar. Pentru capital, costul aferent utilizării acestuia în procesul de producție (aproximat prin intermediul consumului de capital fix) a fost ajustat astfel încât să reflecte inclusiv costul de oportunitate al deținerii capacităților productive (calculat utilizând rata dobânzii pe termen lung 19 raportată la rata de depreciere a capitalului). Mai departe, costurile asociate utilizării suprafețelor agricole au fost estimate având ca punct de plecare renta plătită de fermă (aferentă suprafețelor arendate), valoare la care a fost adăugată arenda imputată corespunzătoare terenurilor agricole exploatate de proprietar. În final, ponderea consumului intermediar a fost evaluată utilizând cheltuielile Structura costurilor de producție a fost estimată utilizând baza de date FADN (Farm Accountancy Data Network) a Comisiei Europene, indicatorii fiind ulterior deflatați cu ajutorul indicilor de preț din Conturile Economice din Agricultură. Obținerea structurii folosind cea din urmă sursă de date a fost împiedicată de salturile inexplicabile din punct de vedere economic ale remunerării salariaților, asociate mai degrabă unei rupturi structurale observate în anul 11. O problemă similară a fost întâmpinată și în cazul indicilor privind orele lucrate în agricultură din Conturile Economice din Agricultură, observațiile pentru anii și 17 fiind ajustate pe baza seriilor din conturile naționale pentru sectorul Agricultură, silvicultură și pescuit. Rată a dobânzii calculată în concordanță cu criteriul specific de la Maastricht. 12 BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

3 Productivitatea sectorului agricol românesc o abordare structurală totale ale fermei cu această componentă totuși, trebuie avut în vedere că această pondere nu surprinde existența unei părți semnificative a consumului intermediar provenite din producția proprie (asociat în general fermelor de anvergură mai redusă), fie că este vorba de furaje pentru animale sau de semințe păstrate pentru culturi viitoare. Evoluții recente ale productivității în agricultura românească Începând cu anul, sectorul agricol românesc a înregistrat acumulări consistente de productivitate, TFP calculat potrivit abordării prezentate mai sus marcând o creștere medie anuală de 3,1 la sută (Grafic A), superioară celei consemnate la nivelul Uniunii Europene (circa 1 la sută). Avansul mediu al productivității agriculturii autohtone a fost mai alert și în comparație cu cel din Ungaria și Polonia, economii asemănătoare din punct de vedere al caracteristicilor sectorului agricol (evidențiate printre altele de ponderea ridicată a suprafețelor agricole în cea totală și de condiții climaterice similare), ecartul de ritm fiind de aproximativ +1, și respectiv +1,1 puncte procentuale. Comparația cu aceste țări este justificată suplimentar de faptul că din aceste economii provin unii dintre cei mai importanți competitori pentru producătorii români de bunuri alimentare, accentuând concurența deja acerbă pe plan intern companiile locale și-au erodat cota de piață pe parcursul ultimilor ani, fapt ce se reflectă inclusiv la nivelul deficitului alimentar al României, o contribuție semnificativă revenind fluxurilor comerciale cu Ungaria și Polonia. Grafic A. Evoluția TFP comparație regională indice, = media UE Ungaria 1 Polonia 115 România e e) estimare Notă: Seriile au fost ajustate pentru eliminarea efectelor temporare utilizând filtrul HP. Sursa: Eurostat, FADN, calcule și estimări BNR Grafic B. TFP și productivitățile parțiale ale factorilor de producție România indice, = e e) estimare TFP muncă capital pământ consum intermediar Notă: Seriile au fost ajustate pentru eliminarea efectelor temporare utilizând filtrul HP. Sursa: Eurostat, FADN, calcule și estimări BNR Din perspectiva factorilor de producție (Grafic B), câștigurile în materie de TFP au contribuit în special la avansul substanțial al productivității parțiale a muncii (măsurată prin unități de producție atribuibile unei unități de muncă). Surse de impulsionare a utilizării mai eficiente a acestui input includ îmbunătățirea gradului de pregătire a personalului angajat (impactul asupra TFP este atenuat de cheltuiala mai ridicată cu forța de muncă, dată fiind legătura Mai multe detalii se găsesc în Caseta 2 intitulată Surse ale deficitului comercial cu produse alimentare din Raportul asupra inflației, ediția din februarie 18. BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI 13

4 Buletin lunar August 18 strânsă între salariu și nivelul de pregătire al angajatului, ceea ce conduce la creșterea ponderii costului aferent acestui input), majorarea înzestrării cu capital sau, cel mai probabil, o combinație a acestora. Astfel, creșterea gradului de mecanizare și automatizare a activității agricole conduce nemijlocit la reducerea numărului total al orelor lucrate, munca fizică fiind înlocuită cu cea asistată de utilaje, a căror operare necesită un număr redus de persoane, având însă o calificare superioară. Acest proces de substituție între capital și muncă poate fi observat și la nivelul sectorului agricol românesc, unde ultimii ani au consemnat majorări ale capitalului utilizat în procesul de producție concomitent cu reducerea orelor lucrate, un efect secundar al acestor acumulări constând în evoluția stagnantă a productivității parțiale a acestui input comparativ cu cea a TFP. Cu toate acestea, România continuă să utilizeze mai intens factorul muncă în procesul de producție în raport cu statele analizate (Grafic C). Mai mult, în anul ponderea costului muncii în total a fost aproape dublă comparativ cu cea a capitalului, spre deosebire de media Uniunii Europene, unde ponderile sunt inversate, dar și de Ungaria și Polonia, în care cei doi factori au o importanță relativ egală. În consecință, utilizarea intensă a muncii în sectorul agricol se reflectă în performanța slabă a României din perspectiva nivelului productivității orare a muncii în comparație cu Ungaria și Polonia (cu excepția notabilă a sectorului de cereale și plante oleaginoase, unde ne situăm pe un palier ușor superior Poloniei), cele mai mari diferențe remarcându-se pe segmentul legumicol, al producției cărnii de porc și de pui, precum și în cazul laptelui (Grafic D). Grafic C. Structura costurilor de producție pp, medie mobilă 3 ani UE Ungaria Polonia România muncă capital pământ consum intermediar Grafic D. Productivitatea orară a muncii în PPS/oră, prețuri constante, medie mobilă 3 ani 8 Ungaria Polonia 7 România media UE cereale și plante oleaginoase 2. legume 3. fructe 4. lapte 5. bovine și ovine. porc și pui 7. ferma medie O posibilă explicație pentru nivelul redus al productivității muncii este dată de gradul de capitalizare a fermelor locale, în contextul în care înzestrarea cu mașini și echipamente a fermei medii 21 din România raportată la media UE se află la o distanță considerabilă față de Polonia și Ungaria. Privită mai în detaliu, această problemă este mai pregnantă pe segmentul laptelui, al cărnii și al legumelor. Mai concret, în cazul producției de lapte, 21 Stocul mediu de mașini și echipamente pe fermă exprimat în prețuri constante ale anului la PPS. 14 BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

5 Productivitatea sectorului agricol românesc o abordare structurală ferma medie din România dispune doar de 13 la sută din capitalul mediu al unei entități similare din UE, cele două țări din regiune menționate situându-se însă semnificativ peste media UE (Grafic E), fapt ce conduce la o aprovizionare insuficientă a companiilor de procesare locale, fermierii români furnizând doar un sfert din necesarul acestora în anul 17. Grafic E. Mașini și echipamente stoc % din ferma medie UE, medie mobilă 3 ani România, România, Ungaria, Polonia, Grafic F. Randamentul mediu în 17 principalele culturi t/hectar, medie mobilă 3 ani 8 Ungaria 7 Polonia România media UE cereale și plante oleaginoase 2. legume 3. fructe 4. lapte 5. bovine și ovine. porc și pui 7. ferma medie Notă: Stocul de capital a fost exprimat în PPS () porumb grâu rapiță floarea-soarelui Sursa: Eurostat, calcule BNR În ultimă instanță, aceste deficiențe în termeni de productivitate a muncii, respectiv de capitalizare a fermelor autohtone, se oglindesc la nivelul randamentelor obținute. De exemplu, pe segmentul cărnii de porc, greutatea medie a unei carcase 22 a fost în 17 de 84 kg, cu aproximativ kg sub cea din Polonia și cu 7 kg mai mică decât în Ungaria, fermele locale având totodată și cele mai mici efective de porci sacrificați. România rămâne în urmă și în ceea ce privește randamentul mediu în sectorul laptelui, potrivit datelor FADN în anul producția medie de lapte per capita fiind de aproximativ 3,3 tone, comparativ cu 5,4 tone în Polonia, respectiv 7 tone în Ungaria. Avansul TFP se regăsește deopotrivă și la nivelul productivității parțiale a suprafețelor utilizate, randamentele culturilor locale plasându-se în unele cazuri (cum ar fi floarea-soarelui și rapița) în linie cu cele două țări analizate (Grafic F). De remarcat este faptul că aceste rezultate se obțin cu un nivel mai redus de produse de ameliorare a culturilor de exemplu, consumul de îngrășăminte chimice se poziționează la mai puțin de jumătate din cel consemnat în Ungaria și Polonia. În același timp, un consum relativ redus de substanțe chimice oferă posibilitatea producătorilor locali să se orienteze către agricultura organică, ramură cu un potențial ridicat de creștere dat de preocupările tot mai pregnante ale populației privind calitatea alimentelor. În această privință, agricultura autohtonă se află însă într-un stadiu incipient de dezvoltare, numai 1,7 la sută din suprafața totală fiind certificată sau în curs de certificare pentru acest tip de culturi în, reprezentând circa jumătate față de Ungaria și Polonia. 22 Greutatea medie a unei carcase de porc a fost determinată prin raportarea întregii cantități de carne de porc obținute în abatoare la numărul de efective sacrificate, potrivit datelor Eurostat. BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI 15

6 Buletin lunar August 18 Implicațiile dimensiunii fermelor asupra productivității Dintre numeroasele elemente care pot oferi o explicație cu privire la nivelul scăzut al productivității medii a fermelor autohtone o atenție sporită trebuie acordată gradului ridicat de fragmentare a exploatațiilor agricole. În sectorul agricol românesc operează aproximativ 3,4 milioane de ferme, peste 85 la sută dintre acestea având un autoconsum ce depășește 5 la sută din producția anuală (definite drept ferme de subzistență și semisubzistență). Îngrijorător este faptul că, deși nu dispune de cea mai mare suprafață agricolă utilizată, România se plasează pe prima poziție din Uniunea Europeană, la distanță considerabilă față de celelalte economii, atât la numărul de ferme, ocupanta celei de-a doua poziții (Polonia) având doar 1,4 milioane de ferme, cât și la importanța exploatațiilor pentru care autoconsumul este dominant, Ungaria, pe locul secund, având o pondere de la sută. Mai mult, dacă la nivelul acestor țări relevanța fermelor de subzistență și semisubzistență a scăzut continuu în ultimii 1 ani, sectorul agricol local nu a consemnat progrese importante, alimentând majorarea suplimentară a decalajului în ceea ce privește suprafața medie utilizată de o fermă sau numărul de unități vită mare (livestock units) pentru o fermă zootehnică (Grafic G). Grafic G. Indicatori privind poziția structurală a fermelor Grafic H. Distribuția fermelor în funcție de nivelul producției în peste 5 [, 5),2,4,5 8 HU PL RO HU PL RO HU PL RO Ponderea fermelor orientate cu precădere spre autocosum (%) Suprafața medie utilizată de fermă în ha (sc. dr.) Unități vită mare pe fermă zootehnică (sc. dr.) producție, mii euro [5, ) [25, 5),9 [8, 25) [2, 8) sub % din total Polonia Ungaria România Sursa: FSS, calcule BNR Sursa: FSS, calcule BNR Dominanța exploatațiilor de mici dimensiuni se reflectă în asimetria mai pronunțată a distribuției fermelor în funcție de nivelul producției anuale, comparativ cu țările analizate (Grafic H). În aceste condiții, situația deseori precară a acestor ferme umbrește performanța producătorilor de mari dimensiuni (peste 25 de mii de euro), care se plasează în linie sau peste cea consemnată la nivelul Ungariei și Poloniei, din perspectiva productivității muncii (Grafic I) și a înzestrării cu capital (Grafic J). Dimensiunea redusă a fermelor afectează capacitatea acestora de a realiza investiții, inclusiv prin utilizarea de fonduri europene, în condițiile în care pentru demararea unui proiect printr-o asemenea schemă de finanțare investitorul are nevoie de resurse proprii, 1 BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

7 Productivitatea sectorului agricol românesc o abordare structurală rambursările din fonduri comunitare realizându-se abia ulterior. Poziția deficitară ocupată de țara noastră din perspectiva valorificării resurselor europene nerambursabile destinate dezvoltării sectorului agricol este reflectată de plățile relativ modeste efectuate din FEADR 23 pe unitate de suprafață agricolă utilizată sumele atrase în cadrul exercițiului financiar 7- (plăți derulate până în anul ) au reprezentat mai puțin de la sută din cele încasate de Ungaria sau Polonia, situația îmbunătățindu-se însă în actualul cadru multianual de finanțare. Grafic I. Productivitatea orară a muncii în PPS/oră, prețuri constante, medie mobilă 3 ani 7 Ungaria Polonia România [2, 8) [8, 25) [25, 5) [5, ) [, 5) peste 5 producție, mii euro Grafic J. Înzestrarea medie cu capital a factorului muncă în mii PPS/UAM, prețuri constante, medie mobilă 3 ani 1 Ungaria 1 Polonia România 8 [2, 8) [8, 25) [25, 5) [5, ) [, 5) peste 5 producție, mii euro Notă: UAM se referă la o unitate anuală de muncă. Concluzii În ultimii 1 ani agricultura românească a consemnat câștiguri importate de productivitate, semnificativ superioare celor înregistrate în Ungaria și Polonia. Cu toate acestea, din perspectiva nivelului, eficiența utilizării factorilor de producție de către fermele autohtone se plasează pe un palier inferior comparativ cu aceste țări, situație ce poate fi în bună măsură atribuită gradului excesiv de fragmentare a exploatațiilor agricole, care se reflectă în dominanța fermelor mici. Acest fapt constituie un obstacol important în calea dezvoltării agriculturii, având în vedere costurile mai ridicate cu materiile prime (acestea variind invers proporțional cu cantitatea achiziționată), accesul mai dificil la piețele de desfacere, posibilitățile limitate de extindere a afacerii prin ridicarea nivelului tehnologic, îmbunătățirea materialului genetic, ameliorarea infrastructurii post-recoltare a produselor vegetale (depozitare-sortare-ambalare) etc. În fond, ecartul de eficiență dintre fermele mici care operează în economiile aduse în discuție constituie factorul decisiv al productivității joase a agriculturii românești, în condițiile în care marile exploatații au performanțe cel puțin egale cu cele din Ungaria și Polonia. Așadar, încurajarea demersurilor, deocamdată timide, de asociere a producătorilor locali este de natură a contribui la recuperarea decalajului de productivitate dintre agricultura autohtonă și celelalte economii europene. 23 Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, orientat către creșterea competitivității, gestionarea durabilă a resurselor naturale, crearea și menținerea locurilor de muncă etc. BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI 17

8 Buletin lunar August 18 Notă: Analiza din acest articol utilizează indicatori furnizați de Conturile Economice din Agricultură, calculați în linie cu metodologia Conturilor Economice Naționale (ESA ). Datele la nivel de fermă au fost preluate din două baze de date furnizate de Comisia Europeană, respectiv ancheta structurală exhaustivă realizată din trei în trei ani, denumită Farm Structural Survey (FSS) și Sondajul Farm Accountancy Data Network (FADN). Acesta din urmă încorporează doar fermele ce depășesc pragul anual al producției (exprimată în euro) necesar pentru a fi considerate viabile din punct de vedere economic (în cazul României, acesta fiind de 2 mii de euro, iar pentru Ungaria și Polonia de 4 mii de euro). FADN acoperă 31 la sută din numărul de ferme românești, 21 la sută din cele ungurești, respectiv 52 la sută pentru sectorul agricol polonez, acestea fiind responsabile pentru 8 la sută din producția agricolă totală a României, respectiv 93 la sută în cazul Ungariei și 94 la sută în cel al Poloniei, pentru anul. Referințe Comisia Europeană Productivity in EU Agriculture Slowly but Steadily Growing, EU Agricultural Markets Briefs, Nr. 1, decembrie Fuglie, K. Accounting for Growth in Global Agriculture, Bio-based and Applied Economics, Vol. 4, Nr. 3, octombrie 15, pp BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI