Microsoft Word - gCap B 2 - 4_pag final.doc

Transcriere

1

2

3 STAREA ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ A ROMÂNIEI 2016 ŞI DATE STATISTICE -

4 CUPRINS Pagina A. CONTEXTUL ECONOMIC INTERNAŢIONAL ÎN ANII 2016 ŞI Prezentare generală Contextul internaţional Evoluţia economiei româneşti B. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A ROMÂNIEI Potenţialul economiei româneşti Resurse de energie primară Producţia de energie primară Importul de energie primară Consumul de energie Producţia de energie electrică Resurse umane Populaţia şi fenomenele demografice Sporul natural al populaţiei rezidente Natalitatea Mortalitatea Nupţialitatea Divorţialitatea Migraţia internă Migraţia internaţională Evoluţia macroeconomică Produsul Intern Brut Formarea produsului intern brut Utilizarea produsului intern brut Evoluţia preţurilor şi inflaţia Indicele preţurilor de consum Indicele preţurilor producţiei industriale Evoluţia principalilor indicatori bugetari Bugetul public naţional Bugetul de stat Bugetele locale Bugetul asigurărilor sociale de stat Evoluţii sectoriale Agricultură şi silvicultură Sectorul producţiei vegetale Sectorul creşterii animalelor Silvicultură Industrie Industria extractivă Industria prelucrătoare Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare Construcţii Lucrările de construcţii, după modul de execuţie Lucrările de construcţii în antrepriză, pe categorii de obiecte Transporturi şi comunicaţii Mijloace de transport Infrastructura pentru transporturi Transportul de mărfuri Transportul de pasageri Comunicaţii Comerţ internaţional cu bunuri Exporturile, importurile şi soldul balanţei comerciale Exporturile, importurile şi soldul balanţei comerciale conform Clasificării Produselor şi Serviciilor asociate Activităţilor (CPSA 2015) Exporturile, importurile şi soldul balanţei comerciale, pe continente şi principale ţări partenere Exporturile, importurile şi soldul balanţei comerciale Intra UE Indicii valorii unitare şi indicii volumului fizic Turism Turism intern Turism internaţional Comerţ interior şi servicii de piaţă Comerţul cu amănuntul Vânzarea, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor Comerţul cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete Servicii de piaţă prestate în principal pentru populaţie Servicii de piaţă, pe activităţi... 90

5 Pagina C. DEZVOLTAREA SOCIALĂ A ROMÂNIEI Forţa de muncă Populaţia ocupată Caracteristici, structuri şi tendinţe Nivelul de educaţie Disparităţi în profil teritorial Numărul de salariaţi în sectorul formal Şomajul Şomajul - conform definiţiei internaţionale BIM Şomajul înregistrat Veniturile şi consumul populaţiei Nivelul şi structura veniturilor populaţiei Veniturile totale Veniturile băneşti Veniturile disponibile (nete) Câştigurile salariale în sectorul formal Disparităţi în profil teritorial Nivelul şi structura cheltuielilor populaţiei Cheltuielile totale Cheltuielile băneşti Cheltuielile de consum Echilibrul balanţei veniturilor şi cheltuielilor gospodăriilor populaţiei Condiţii de locuit şi înzestrarea cu bunuri de folosinţă îndelungată Fondul de locuinţe Sisteme de canalizare, spaţii verzi, precum şi reţele de distribuire a gazelor naturale şi a apei potabile Înzestrarea gospodăriilor cu bunuri de folosinţă îndelungată Consumul alimentar şi de băuturi al populaţiei Protecţia socială Protecţia socială a şomerilor Asigurările sociale pentru pensii Numărul mediu al pensionarilor Pensia medie lunară Pensia medie lunară a pensionarilor de asigurări sociale de stat Asistenţa socială Educaţie Infrastructura sistemului de educaţie Învăţământul antepreşcolar şi preşcolar Învăţământul primar şi secundar inferior (gimnazial) Învăţământul secundar superior Învăţământul postliceal Învăţământul superior Populaţia şcolară Personalul didactic Gradul de cuprindere în învăţământ Performanţele sistemului de educaţie Cercetare - dezvoltare Salariaţii din activitatea de cercetare - dezvoltare Cheltuieli pentru activitatea de cercetare - dezvoltare Sănătate Infrastructura sistemului de sănătate Personalul medico-sanitar Principalii indicatori ai sistemului sanitar Cultură Numărul şi activitatea bibliotecilor Muzee şi colecţii publice Instituţii şi companii de spectacole şi concerte Producţia, distribuţia şi exploatarea cinematografică Structura programelor de radio şi televiziune

6 A. CONTEXTUL ECONOMIC INTERNAŢIONAL ÎN ANII 2016 ŞI PREZENTARE GENERALĂ 1.1. Contextul internaţional În anul 2017, redresarea economică din zona euro s-a transformat într-o expansiune robustă și generalizată. Economia a înregistrat un avans de 2,5%, consemnând, la sfârșitul anului, 18 trimestre consecutive de creștere. Această expansiune a fost cea mai puternică din ultimul deceniu și cea mai extinsă din ultimele două decenii. Dispersia ritmurilor de creștere în rândul țărilor din zona euro s-a redus la cel mai scăzut nivel de la crearea Uniunii Monetare. Creșterea economică robustă a asigurat continuarea într-un ritm alert a redresării pieței forței de muncă. Ocuparea forței de muncă s-a majorat cu 1,6%, atingând cel mai înalt nivel consemnat vreodată, impulsionată de ratele de participare record ale femeilor și ale persoanelor vârstnice. Șomajul s-a situat la cel mai scăzut nivel înregistrat din ianuarie În ansamblu, 7,5 milioane de locuri de muncă au fost create de la jumătatea anului 2013, compensând numărul total de locuri de muncă pierdute în perioada crizei. Similar anilor anteriori, politica monetară a Băncii Centrale Europene a deținut un rol central în acest proces de redresare și convergență. În anul 2017, asimetriile anterioare în transmisia politicii monetare au dispărut în mare măsură, iar condițiile de finanțare s-au stabilizat la niveluri minime istorice în întreaga zonă euro. Aceasta a contribuit la cea mai puternică dinamizare a creditelor acordate sectorului privat de la debutul crizei în anul Cu toate acestea, rezultatele robuste înregistrate de economia reală nu s-au reflectat și în evoluția inflației. Deși inflația totală s-a redresat de la nivelurile minime anterioare, situându-se la o medie anuală de 1,5%, presiunile din surse interne asupra prețurilor s-au menținut scăzute, neexistând indicii privind o tendință susținută de creștere a inflației de bază. Creșterea economică mai alertă în termeni nominali a contribuit la reducerea riscurilor prin ameliorarea sustenabilității datoriei companiilor și gospodăriilor populației. Ponderile datoriei în ambele sectoare au scăzut la nivelurile consemnate la începutul anului 2008, indicând faptul că redresarea nu s-a realizat cu prețul reîndatorării sectorului privat. Redresarea economică a zonei euro a fost susținută de factori favorabili și de politica monetară Expansiunea economică începută în zona euro în anul 2013 a continuat și în anul 2017, dovedindu-și rezistența în fața incertitudinilor. Creșterea economică s-a consolidat, dispersia ratelor de creștere, atât la nivelul țărilor, cât și al sectoarelor de activitate, înregistrând cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii. Piețele muncii din zona euro au continuat să beneficieze de redresarea în curs. Ocuparea forței de muncă a crescut la cel mai ridicat nivel de la crearea zonei euro, în timp ce rata șomajului a coborât până la un nivel minim consemnat ultima oară în trimestrul I Surse: Raport anual 2017, Banca Centrală Europeană; World Economic Outlook Database October,

7 Redresarea zonei euro a fost sprijinită de o serie de factori ciclici și structurali favorabili. Creșterea economică globală s-a intensificat, sprijinind cererea de exporturi, în timp ce anii de redresare bilanțieră, consolidare instituțională și reforme structurale în zona euro au dat, de asemenea, roade. Totodată, orientarea politicii fiscale la nivel agregat a fost, în linii mari, neutră. Măsurile de politică monetară ale Băncii Centrale Europene au continuat să susțină dinamica masei monetare și a creditului jucând un rol cheie în sprijinirea creșterii consumului populației și a investițiilor sectorului corporativ prin asigurarea unor rate scăzute ale dobânzilor și menținerea unor condiții de finanțare favorabile. Creșterea economică solidă și generalizată a furnizat un motiv de încredere că dinamica inflației se va consolida în timp. Consiliul guvernatorilor BCE a subliniat, în acest sens, că este nevoie de răbdare, perseverență și prudență, deoarece se anticipa că procesul va dura și va continua să depindă de un grad substanțial de acomodare a politicii monetare. Creșterea economică globală s-a intensificat În anul 2017 a continuat expansiunea ciclică a economiei globale. Consumul a continuat să fie un determinant principal al creșterii globale, iar cererea de investiții a consemnat un reviriment, în special în economiile dezvoltate. Redresarea schimburilor comerciale internaționale a coincis cu întărirea încrederii sectorului corporativ și cu o reorientare a cererii către regiunile care se bazează mai mult pe importuri, în special Europa. Redresarea economică globală a fost susținută de o serie de factori favorabili în economiile dezvoltate, în timp ce factorii inhibitori puternici din economiile de piață emergente au înregistrat o atenuare. În economiile dezvoltate au continuat să se diminueze atât gradul de neutilizare a capacităților de producție, cât și decalajul negativ dintre cerere și ofertă pe piețele muncii, în condițiile în care sursele creșterii economice au devenit treptat endogene. Politicile acomodative, creșterea încrederii în sectorul corporativ dar și în sectorul populației au sprijinit activitatea economică în economiile dezvoltate. Pe piețele emergente, politicile acomodative au continuat să susțină creșterea robustă în țările importatoare de materii prime, în timp ce, în țările exportatoare de materii prime, dinamica PIB s-a revigorat datorită majorării prețurilor materiilor prime și reluării intrărilor de capital. În majoritatea principalelor economii, creșterea cererii naționale și scăderile înregistrate în șomaj nu s-au reflectat încă în majorări salariale și în avansul inflației de bază. Comparativ cu anul anterior, inflația globală exclusiv alimente și produse energetice s-a menținut, în general, stabilă. Cu toate acestea, rata inflației la nivel mondial a crescut, pe seama redresării prețurilor materiilor prime. Majorarea prețurilor materiilor prime a determinat creșterea inflației la nivel mondial Prețurile materiilor prime excluzând cel al petrolului au urcat pe ansamblu în anul 2017, în principal ca urmare a majorării prețurilor metalelor. După un declin temporar în timpul verii, prețurile metalelor au crescut, în special în trimestrul III, pe seama cererii puternice, precum și al perturbărilor produse la nivelul ofertei în unele țări exportatoare. În schimb, prețurile alimentelor s-au diminuat pe ansamblu în anul 2017, în principal datorită unei oferte abundente, la nivel global, de soia, grâu, ulei de palmier și porumb. Cu toate acestea, evoluțiile consemnate de prețurile alimentelor au fost în mare parte contrabalansate de scumpirea metalelor. 6

8 Cursul de schimb efectiv al euro s-a apreciat În anul 2017, cursul de schimb al euro s-a apreciat în termeni efectivi nominali. În termeni bilaterali, euro s-a apreciat față de majoritatea celorlalte valute principale. Aprecierea euro a fost deosebit de pronunțată față de dolarul SUA. Euro s-a apreciat semnificativ și față de yenul japonez și deși într-o mai mică măsură față de lira sterlină. Leva bulgărească a avut în continuare un curs de schimb fix față de euro. Euro s-a menținut relativ stabil și față de forintul maghiar și leul românesc, consemnând o apreciere față de coroana suedeză și francul elvețian și o depreciere față de zlotul polonez. Evoluții macroeconomice, fiscale și structurale în zona euro În anul 2017, expansiunea activității economice în zona euro a înregistrat o accelerare de ritm, în condițiile în care cererii interne robuste i s-a adăugat o contribuție pozitivă a exporturilor nete, sprijinite de redresarea economică generalizată la nivel mondial. Consumul privat a fost susținut de sporirea avuției populației și de creșterea gradului de ocupare al forței de muncă, favorizat inclusiv de reformele anterioare de pe piețele forței de muncă. Totodată, consumul administrațiilor publice au continuat să crească, având astfel o contribuție pozitivă la expansiunea economică. În anul 2017, economia zonei euro a manifestat o reziliență sporită În anul 2017, consumul privat în zona euro a continuat să se consolideze, ritmul mediu anual de creștere fiind de aproximativ 1,8%. Vectorul principal al avansului consumului fiind majorarea veniturilor din muncă. În această privință, contribuția determinantă la dinamica veniturilor nominale totale din muncă a revenit nu atât majorării salariilor, cât creșterii numărului de persoane ocupate. În același timp, dinamica venitului disponibil real a fost relativ mai lentă comparativ cu cea din anul precedent. Ratele scăzute ale dobânzilor au sprijinit, totodată consumul privat. Nu în ultimul rând, ponderea datoriei sectorului gospodăriilor populației în PIB nu s-a majorat iar investițiile în obiective rezidențiale au rămas la niveluri reduse comparativ cu perioada anterioară crizei. În anul 2017, caracterul solid al cererii interne și externe în zona euro a susținut investițiile corporative. Acestea au fost favorizate de majorarea profiturilor companiilor, de creșterea gradului de utilizare a capacităților de producție și de orientarea pronunțat acomodativă a politicii monetare, care a redus cheltuielile nete cu dobânzile ale firmelor relaxând astfel condițiile de finanțare. Făcând abstracție de volatilitatea generată de reclasificările statistice efectuate în Irlanda cu privire la investițiile în imobilizări necorporale, redresarea a fost generalizată la nivelul activelor precum mijloace de transport, alte mașini, utilaje și echipamente și drepturi de proprietate intelectuală. Cu toate acestea, activitățile investiționale ale companiilor au fost afectate în continuare de factori precum stabilizarea anticipațiilor privind creșterea economică pe termen lung în zona euro la cote relativ reduse, incertitudinile geopolitice, caracteristicile nefavorabile la nivel instituțional și în domeniul reglementării, precum și de procesul de ajustare bilanțieră în curs din sectorul corporativ, impus de gradul ridicat de îndatorare al companiilor, în unele țări din zona euro. Investițiile în sectorul construcțiilor deși situate la nivel redus au continuat, să se îmbunătățească, în paralel cu redresarea piețelor imobiliare rezidențiale din zona euro. Aceasta din urmă a reflectat expansiunea cererii, sprijinită de majorarea veniturilor reale, de ameliorarea încrederii consumatorilor, de ratele scăzute ale dobânzilor la creditele ipotecare și condițiile favorabile de creditare. 7

9 Creșterea economică a fost susținută de îmbunătățirea performanței externe a zonei euro în anul 2017, în pofida unor influențe nefavorabile exercitate de cursul de schimb efectiv al euro. Exporturile de bunuri au consemnat o majorare, în principal cele către partenerii comerciali din Europa, dar și cele către China și Statele Unite, în timp ce schimburile comerciale de bunuri cu Regatul Unit și țările membre OPEC au rămas la un nivel redus. Similar anului anterior, avansul exporturilor a fost antrenat cu precădere de schimburile comerciale de produse finite și bunuri intermediare. Ritmul de creștere a schimburilor comerciale în interiorul zonei euro s-a consolidat, reflectând menținerea dinamicii cererii interne. Creșterea producției în anul 2017 a avut un caracter generalizat la nivelul sectoarelor economice. Valoarea adăugată brută totală, care deja din anul 2015 depășise vârful atins anterior crizei, s-a majorat, în medie, cu aproximativ 2,4%. Ritmul de creștere al valorii adăugate în industrie (exclusiv construcții) s-a intensificat la circa 2,9% în anul 2017, iar sectorul serviciilor s-a extins cu aproximativ 2,2%, înregistrând un nivel mai ridicat, decât în anul Totodată, deși valoarea adăugată în construcții s-a situat încă mult sub nivelul consemnat înainte de criză, dinamica acesteia s-a accelerat în continuare, ajungând la 3,0%, cea mai alertă rată de creștere înregistrată din anul Evoluția a confirmat faptul că sectorul construcțiilor se redresează tot mai mult după perioada prelungită de declin sau creștere lentă care a debutat ulterior izbucnirii crizei financiare din anul Chiar dacă redresarea economică începută în anul 2013 a fost inițial treptată și moderată, în timp, aceasta s-a consolidat și s-a extins la nivelul întregii zone euro. Aceste evoluții favorabile contrastează puternic cu redresarea temporară din perioada , când creșterea PIB a fost relativ neuniformă. Generalizarea curentă a expansiunii economice s-a manifestat printr-o dispersie semnificativ mai redusă a ratelor de creștere a valorii adăugate la nivelul țărilor și al sectoarelor de activitate. Politica monetară a Băncii Centrale Europene și relaxarea condițiilor de finanțare asociată acesteia au jucat un rol esențial în acest reviriment și în procesul de convergență dintre țări. Începând cu anul 2009, deviația standard ponderată a ritmului anual de creștere a valorii adăugate la nivelul celor 19 state din zona euro, precum și la cel al principalelor nouă sectoare economice ale zonei euro (cu excepția agriculturii) s-a plasat pe un trend descendent. Maximul dispersiei la nivelul sectoarelor economice, atins în anul 2009, a fost asociat colapsului schimburilor comerciale pe plan mondial (care a afectat sectorul industrial) și spargerii bulei existente pe piețele imobiliare rezidențiale (care a afectat sectorul construcțiilor), în timp ce maximul dispersiei la nivelul țărilor s-a înregistrat în anul 2011, pe fondul crizei datoriilor suverane. Evoluția este de bun augur pentru continuarea creșterii economice, întrucât expansiunea economică tinde să fie mai solidă și mai rezilientă atunci când are o bază mai extinsă. Șomajul în zona euro a continuat să se reducă În anul 2017, rata șomajului s-a redus în continuare, plasându-se la 8,7% în luna decembrie, cel mai scăzut nivel înregistrat de la începutul anului Tendința descendentă a șomajului, vizibilă din semestrul II 2013, a avut un caracter generalizat pe sexe și grupe de vârstă și s-a manifestat pe fondul creșterii în continuare a ofertei de forță de muncă. Pe parcursul redresării, creșterea populației ocupate a fost generalizată atât la nivelul țărilor, cât și al sectoarelor economice. Majorările salariale și inflația s-au menținut la niveluri reduse În anul 2017, rata medie anuală a inflației în zona euro, măsurată prin indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), a crescut la 1,5% de la 0,2% în anul Această majorare a reflectat cu precădere contribuția mai ridicată a prețurilor produselor energetice și, într-o măsură mai mică, pe cea a prețurilor alimentelor. 8

10 Creșterea cotațiilor petrolului la finele anului 2016 și începutul anului 2017 concomitent cu efectele de bază asociate evoluțiilor înregistrate cu un an în urmă, au determinat plasarea ratei anuale a inflației la un nivel maxim de 2,0% în luna februarie Impulsul dat astfel inflației a fost, în mare parte, inversat până la jumătatea anului deoarece prețurile petrolului s-au redus din nou. Majorările rapide ale prețurilor fructelor și legumelor pe fondul condițiilor meteorologice au antrenat un aport consistent al prețurilor alimentelor neprocesate la debutul anului, în timp ce, în a doua parte a acestuia, contribuția dominantă a revenit prețurilor alimentelor procesate. Acest fapt a reflectat parțial evoluțiile anterioare la nivelul prețurilor materiilor prime alimentare și al prețurilor la poarta fermei, care s-au transmis lent în prețurile de consum. În anul 2017, presiunile din partea costurilor pe plan intern, măsurate prin deflatorul PIB, au cunoscut o intensificare relativă, dar, pe ansamblu, s-au menținut reduse. Ritmul anual de creștere al remunerării pe salariat a atins un punct de inflexiune la jumătatea anului 2016, accelerându-se treptat până la 1,7% în trimestrul III Printre factorii care au limitat majorarea câștigurilor salariale s-au numărat decalajul negativ (încă semnificativ) dintre cererea și oferta de pe piețele forței de muncă (mai ales dacă se ia în considerare și subutilizarea forței de muncă), avansul modest al productivității, influența ratelor scăzute ale inflației înregistrate anterior, exercitată prin intermediul sistemelor de indexare formală și informală, precum și impactul continuu al reformelor de pe piețele forței de muncă implementate în unele state în timpul crizei financiare. Dinamica mai rapidă a salariilor nu s-a concretizat într-o accelerare a ratei de creștere a costurilor unitare cu forța de muncă, având în vedere că și productivitatea muncii și-a intensificat ritmul. Presiunea costurilor generate de evoluția profiturilor (calculate pe baza excedentului brut de exploatare) s-a menținut relativ scăzut, reflectând parțial impactul negativ inhibitor al deteriorării raportului de schimb asociate cotațiilor mai ridicate ale petrolului. Orientare neutră a politicii fiscale și reforme structurale favorabile Condițiile ciclice favorabile și plățile scăzute cu dobânzile au antrenat o nouă reducere a deficitului nominal al bugetului general consolidat în anul 2017 pe ansamblul zonei euro. Pe ansamblul zonei euro, orientarea neutră a politicii fiscale poate fi considerată adecvată în vederea asigurării unui echilibru între necesitatea stabilizării macroeconomice și cea a sustenabilității fiscale. Cu toate acestea, dintr-o perspectivă la nivel de țară, structura orientării politicii fiscale la nivel agregat în zona euro pare să fi fost suboptimală. Unele state din zona euro în care continuă să fie necesare măsuri de înăsprire a politicii fiscale, și anume cele care înregistrează încă ponderi ale datoriei publice în PIB ridicate, nu au realizat ajustările fiscale structurale indispensabile limitării riscurilor la adresa sustenabilității datoriei publice. În același timp, alte țări cu poziții fiscale sustenabile nu au utilizat spațiul fiscal disponibil. Îmbunătățirea soldului bugetar primar, creșterea economică favorabilă și ratele scăzute ale dobânzilor au determinat reducerea în continuare a ponderii datoriei publice în PIB la nivel agregat în zona euro de la 88,9% în anul 2016 la 87% în anul Totuși, o serie de țări din zona euro au consemnat niveluri încă ridicate ale datoriei publice, fiind astfel vulnerabile la o inversare bruscă a traiectoriei ratelor dobânzilor sau la reinstaurarea instabilității pe piețele financiare. Conformarea statelor membre cu cerințele Pactului de stabilitate și creștere (PSC) a continuat să aibă un caracter eterogen. Referitor la aspectele pozitive, respectarea criteriului privind deficitul bugetar nominal s-a îmbunătățit în continuare. Ulterior închiderii procedurii de deficit excesiv (PDE) în cazul Greciei și al Portugaliei în anul 2017 și în condițiile în care se anticipează că Franța și-a corectat deficitul excesiv în același an, Spania va fi singura țară din zona euro care continuă să facă obiectul unei PDE în anul

11 Totuși, în privința aspectelor negative, conformarea cu cerințele referitoare la efortul bugetar structural prevăzute de componenta preventivă a PSC a fost, relativ redusă, fapt confirmat, și de previziunile economice ale Comisiei Europene din toamna anului Politici structurale pe piețele forței de muncă din zona euro Pe parcursul anului 2017, condițiile pe piețele forței de muncă din zona euro au continuat să se îmbunătățească. Redresarea economică generatoare de locuri de muncă a antrenat o creștere a numărului de persoane ocupate (7,5 milioane de la jumătatea anului 2013) și o reducere susținută a șomajului. Totodată, redresarea piețelor forței de muncă s-a extins considerabil, inclusiv la nivelul sectoarelor economice. Cu toate acestea, atât șomajul total, cât și cel în rândul tinerilor continuă să înregistreze niveluri înalte reflectând un grad ridicat de subutilizare a forței de muncă. Piețele forței de muncă din zona euro au beneficiat de extinderea redresării activității economice. În plus, există indicii că măsurile de politică structurală au contribuit la creșterea senzitivității ocupării la PIB pe perioada redresării economice în unele țări din zona euro. Acestea includ măsuri care sporesc flexibilitatea piețelor forței de muncă prin relaxarea regimului de protecție a locurilor de muncă (de exemplu, diminuării plăților compensatorii la încetarea raporturilor de muncă sau creșterea gradului de flexibilitate al salariilor). În același timp, este posibil ca și reformele de pe piețele bunurilor și serviciilor inclusiv cele menite să reducă birocrația sau să faciliteze accesul pe piață al firmelor nou-înființate, precum și cele care diminuează nivelul de protecție a companiilor sau profesiilor existente pe piață să fi contribuit la creșterea vitezei sau a intensității procesului de ajustare a angajărilor la nivelul firmelor. Pe ansamblu, condițiile pe piețele forței de muncă din zona euro au continuat să se amelioreze pe parcursul anului Nivelul de ocupare al forței de muncă și oferta de forță de muncă s-au majorat, iar șomajul s-a redus. Îmbunătățirea a avut un caracter generalizat la nivelul țărilor și al sectoarelor economice. Reformele structurale au contribuit la aceste evoluții, însă sunt necesare eforturi suplimentare pentru a consolida competențele și flexibilitatea forței de muncă într-un context economic aflat în permanentă schimbare. Evoluții financiare și monetare În anul 2017, piețele financiare din zona euro au fost în mare măsură impulsionate de perspectivele macroeconomice favorabile, precum și de persistența caracterului acomodativ al politicii monetare implementate de Banca Centrală Europeană. În acest context, ratele dobânzilor pe piața monetară și randamentele obligațiunilor pe termen mai lung s-au menținut la un nivel extrem de scăzut. Totodată, cotațiile acțiunilor s-au majorat semnificativ atât în cazul băncilor, cât și al societăților nefinanciare, în condițiile în care îmbunătățirea perspectivelor macroeconomice a condus la creșterea așteptărilor privind câștigurile și la sporirea apetitului pentru risc. Dinamica masei monetare a fost robustă, iar cea a creditului a continuat să se redreseze treptat. 10

12 Ratele dobânzilor pe piața monetară din zona euro s-au stabilizat la niveluri foarte scăzute Unele dintre acestea s-au situat în apropierea ratei dobânzii Băncii Centrale Europene la facilitatea de depozit, iar altele au fost cu mult inferioare acestui nivel, pe fondul condițiilor de piață diferite pe fiecare segment. De exemplu, cererea robustă pentru garanții de calitate ridicată s-a reflectat în modificări semnificative ale ratelor dobânzii la finele fiecărui trimestru Evoluţia economiei româneşti 2) Evoluţii macroeconomice În anul 2017, an care a consemnat și la nivel global o intensificare notabilă a activității economice, România a înregistrat cel mai rapid ritm de creștere din perioada ulterioară declanșării crizei financiare globale (6,9%), plasându-se printre cele mai dinamice economii din Uniunea Europeană. Principalul motor al creșterii economiei românești a continuat să fie reprezentat de cererea de consum, impulsionată de condițiile stimulative din perspectiva salariilor și a gradului de ocupare de pe piața muncii și de măsurile de relaxare din sfera fiscal-bugetară. Întrucât o parte importantă a absorbției interne este acoperită prin importuri, majorarea acestora a depășit avansul exporturilor, astfel încât creșterea economică a fost însoțită de o adâncire a deficitului de cont curent până la 3,4% din Produsul Intern Brut. Chiar dacă acest nivel a continuat să se plaseze sub pragul de alertă din Tabloul de bord și a fost finanțat în întregime prin fluxuri stabile de capital, traiectoria urmată de această variabilă macroeconomică în ultimii ani este predominantă, în condițiile în care majoritatea țărilor din Uniunea Europeană au înregistrat în aceeași perioadă fie surplusuri de cont curent, fie deficite în scădere. Deficitul bugetului general consolidat s-a situat la nivelul de 2,9% din PIB, continuând să evolueze în proximitatea plafonului stabilit de Pactul de stabilitate și creștere (3% din PIB), pe fondul menținerii unei conduite expansioniste a politicii fiscale. Rata inflației După ce a înregistrat valori negative pe parcursul întregului an anterior, rata anuală a inflației a reintrat marginal în palierul pozitiv în luna ianuarie 2017 și s-a plasat până la mijlocul anului pe un palier situat mult sub limita inferioară a intervalului de variație asociat țintei de 2,5% ±1 punct procentual, pentru ca în septembrie să intre în interiorul acestuia și să ajungă rapid în jumătatea sa superioară, unde a și încheiat anul (3,3% în decembrie 2017). 2) Sursa: Raport anual 2017, Banca Naţională a României. 11

13 Dacă nivelurile foarte reduse ale ratei anuale a inflației din semestrul I 2017 au purtat amprenta efectelor unor măsuri fiscale adoptate la începutul anului (precum reducerea cotei standard a TVA și eliminarea supraaccizei la carburanți), tendința ascendentă vizibilă pe parcursul întregului an a reflectat majorarea excedentului de cerere agregată, presiunile acumulate la nivelul costurilor de producție ale firmelor (salarii, transport, utilități) și deteriorarea așteptărilor privind inflația, cu precădere pe termen scurt. Acțiunea acestor factori a fost dublată în special începând cu luna septembrie de o serie de șocuri pe partea ofertei (sau asimilate), respectiv creșteri de prețuri administrate (mai pronunțate în cazul energiei electrice), scumpirea combustibililor, ca urmare a creșterii cotațiilor petrolului și a reintroducerii accizei la carburanți, accelerări repetate ale dinamicii prețurilor produselor alimentare pe fondul unor deficite temporare de ofertă apărute pe plan european. În acest mediu de implementare complicat, acțiunea politicii monetare a vizat readucerea și menținerea pe termen mediu a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară, într-o manieră care să ofere în continuare suport creșterii economice, dar totodată să ancoreze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și lung. Astfel, în primele trei trimestre din 2017, Banca Națională a României a menținut neschimbate caracteristicile principalelor instrumente ale politicii monetare, pentru ca, în ultimul trimestru al anului, să înceapă ajustarea conduitei politicii monetare, prin îngustarea în doi pași consecutivi de câte ±0,25 puncte procentuale a coridorului ratelor dobânzilor la facilitățile permanente și prin trecerea la gestionarea fermă a lichidității din sistemul bancar. Cursul de schimb În ceea ce privește evoluția cursului de schimb leu/euro, pe ansamblul anului 2017, a crescut cu 2,6% (pe baza valorilor medii ale cursului de schimb din luna decembrie față de aceeași lună a anului anterior), continuarea scăderii volatilității pe piața financiară internațională fiind resimțită în mult mai mică măsură pe piața locală, pe fondul adâncirii progresive a deficitului de cont curent și al modificării implicite a percepției de risc a investitorilor. Presiunile în sensul deprecierii monedei naționale au reprezentat un argument suplimentar pentru întărirea politicii monetare, această conduită generând o relativă stabilizare a cursului de schimb leu/euro. Măsurile de politică monetară adoptate de banca centrală în ultima parte a anului 2017 au reprezentat o reacție proporțională cu provocările generate de un context macroeconomic caracterizat de creșterea rapidă a inflației și de accentuarea dezechilibrelor din economie. Dincolo de incertitudinile privind cuantificarea sa, simpla existență a unui excedent de cerere reclamă un management macroeconomic prudent, bazat pe politici anticiclice, care să diminueze riscul unei ajustări forțate. Banca Națională a României a utilizat și în anul 2017 în mod intens, instrumentele și mijloacele specifice de comunicare și explicare detaliată a rațiunilor de decizie politică monetară, fiind evidențiată în acest context importanța unui mix echilibrat de politici macroeconomice, conjugat cu progresul reformelor structurale, considerate esențiale pentru întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse. 12

14 Creșterea economică Anul 2017 a reprezentat pentru economia românească un nou an de creștere accelerată (6,9%, printre cele mai rapide la nivelul UE-28), structura acesteia continuând să alimenteze însă preocupările legate de sustenabilitatea evoluției. Cererea de consum a reprezentat principalul motor al creșterii economice și, în același timp, o sursă de presiune asupra poziției externe, în timp ce susținerea acordată de formarea brută de capital fix a fost relativ modestă, contribuția pozitivă a sectorului privat (datorată mai ales amplificării ciclice a construcțiilor rezidențiale) fiind erodată de restrângerea investițiilor publice. Continuând dinamica alertă din anul 2016, consumul populației și-a accelerat ritmul de creștere până la 9%, ajungând să genereze 90% din avansul PIB real. La această traiectorie au contribuit atât condițiile favorabile existente pe piața muncii din perspectiva câștigurilor salariale și a gradului de ocupare, cât și un nou set de măsuri din sfera fiscal-bugetară, implicând creșteri salariale în sectorul bugetar, ridicarea pragului minim de salarizare pe economie, majorarea pensiilor, reducerea impozitării indirecte și eliminarea unor taxe nefiscale. Pe fondul menținerii ratei dobânzii la niveluri scăzute, resursele împrumutate au continuat să constituie și în anul 2017 un canal suplimentar de finanțare a apetitului pentru consum. O contribuție pozitivă la creșterea economică, dar de dimensiune mult inferioară celei aferente consumului (1,1 puncte procentuale), a revenit investițiilor, a căror dinamică s-a apropiat de 5%. Segmentul cu cea mai rapidă dezvoltare a fost cel al construcțiilor rezidențiale (accelerare de ritm până la circa 70%), pe fondul consolidării veniturilor populației și al menținerii unor condiții atractive de creditare în cea mai mare parte a anului, inclusiv ca urmare a derulării unui nou exercițiu de finanțare în cadrul programului Prima casă. Intensificarea activității economice interne, dar și contextul extern favorabil, caracterizat de valori înalte ale încrederii operatorilor economici la nivel european, s-au regăsit într-o accelerare a achizițiilor de echipamente (creștere de aproape 4%). Din această perspectivă, notabile sunt investițiile efectuate în industria auto, atât în producția de componente integrată în lanțurile internaționale de valoare adăugată, cât și în cea de autovehicule, pentru care anul 2017 a consemnat lansarea în fabricație a două modele noi, dar și progrese în direcția automatizării liniilor tehnologice. Preocupări pentru extinderea capacităților de producție și/sau creșterea valorii adăugate s-au observat și în industria de mașini și echipamente, a produselor electrocasnice și în industria metalurgică. Aceste ramuri au avut, un rol semnificativ în accelerarea activității industriale în ansamblu, aportul acestui sector la creșterea PIB real ajungând la 1,9 puncte procentuale în anul 2017 (+0,6 puncte procentuale față de anul 2016). Și în anul 2017, la polul opus s-au plasat, lucrările de construcții inginerești (scădere cu 21,7%), în condițiile unei contracții severe a investițiilor publice (-12,3% în termeni nominali comparativ cu anul 2016). O contribuție importantă la această involuție a revenit demarării cu întârziere a finanțării din fonduri europene structurale și de investiții în cadrul actualului program financiar ( ). Acestui fenomen tipic, într-o anumită măsură, la deschiderea unui nou cadru financiar i s-a suprapus însă opțiunea de utilizare a poziției bugetare respective ca element de compensare pentru creșterile consemnate pe alte capitole de cheltuieli, astfel încât deficitul bugetului consolidat să fie menținut sub limita de 3% din PIB stabilită de Pactul de stabilitate și creștere. 13

15 Pe fondul intensificării activității economice la nivel global, dar și al dezvoltării de noi capacități de producție pe plan intern, exporturile de bunuri și servicii și-au accelerat ritmul de creștere până la 9,7% (variație în termeni reali). Avansul acestora, concomitent cu necesitatea acoperirii absorbției interne în expansiune au antrenat însă dinamizarea importurilor (+11,3%), astfel încât cererea externă netă a continuat să erodeze creșterea PIB real (cu 0,7 puncte procentuale). Contribuția dominantă la extinderea livrărilor externe a aparținut, și în acest an, companiilor producătoare de autovehicule, mașini, echipamente, aparate electrice, cauciuc, aceste categorii de bunuri cumulând jumătate din valoarea exporturilor. Poziția externă Îndatorarea externă a continuat să se plaseze pe un palier sustenabil, indicatorii de adecvare a rezervelor internaționale s-au menținut în limitele recomandabile, dar prelungirea tendinței de adâncire a deficitului contului curent (până la 3,4% din PIB) a făcut ca în anul 2017, poziția externă a României să fie mai puțin favorabilă decât cea consemnată în anul precedent. Chiar dacă soldul contului curent a rămas sub pragul de alertă indicat în cadrul Procedurii Comisiei Europene privind dezechilibrele economice și a fost finanțat în întregime pe seama fluxurilor stabile de capital (în principal investiții străine directe și fonduri europene), deteriorarea din ultimii trei ani (de la 0,7% din PIB în anul 2014) este preocupantă, cea mai mare parte a țărilor europene înregistrând în aceeași perioadă fie surplusuri de cont curent, fie deficite în scădere. Totodată, această traiectorie este puternic corelată cu cea urmată de deviația PIB față de nivelul potențial, aducând în prim-plan importanța influenței ciclului economic asupra echilibrului extern. Piața muncii, productivitate, șomaj Activitatea economică susținută din anul 2017 a antrenat creșterea numărului de angajați la cel mai ridicat nivel consemnat după anul 2000 (4,8 milioane persoane), însă ritmul angajărilor s-a temperat comparativ cu anul precedent, capacitatea economiei de a crea locuri de muncă încetinind în a doua jumătate a anului. În același timp, oferta excedentară de forță de muncă a continuat să se comprime, în semestrul II 2017 conturându-se o tendință de aplatizare a gradului de tensionare a condițiilor pe piața muncii. Atenuarea vitezei de creștere a efectivului salariaților din economie (de la 3,4% în anul 2016 la 3,0% în anul 2017) s-a datorat exclusiv restrângerii angajărilor în sectorului privat. La nivel sectorial, evoluția s-a regăsit în unele servicii de piață, precum cele administrative și de suport, și cele profesionale (ulterior unor creșteri anuale consistente, de peste 7%), dar și în sectorul construcțiilor, a cărui activitate resimte lipsa derulării proiectelor majore de infrastructură. În schimb, expansiunea activității comerciale a menținut și în anul 2017 dinamica angajărilor din acest sector pe o traiectorie ascendentă (fiind chiar depășit numărul de salariați din perioada precriză), în timp ce intensificarea recrutărilor în sistemul de sănătate a adăugat 1 punct procentual la rata anuală de creștere a efectivului salariaților din mediul bugetar (până la 2,4%). 14

16 O temperare a consemnat și cererea de forță de muncă, rata locurilor de muncă vacante încetinind ușor în a doua parte a anului 2017, în paralel cu restrângerea ofertei excedentare. Ambii indicatori ai șomajului s-au comprimat până la cele mai reduse valori din perioada ulterioară anului 2000: 4,3% în cazul ratei șomajului înregistrat și 4,9% în cel al ratei BIM. Tendința descendentă a devenit vizibilă și la nivelul șomajului pe termen lung (până la 2%, după 6 ani de relativă stagnare, în jurul valorii de 3%) și al șomajului în rândul tinerilor (18,3%, similar perioadei precriză). Cu toate acestea, evoluțiile menționate reflectă mai degrabă influența ciclică, piața muncii fiind în continuare grevată de deficiențe structurale. Astfel, aproape 18% dintre tinerii români (18-29 de ani) nu sunt nici angajați, nici încadrați într-o activitate educațională (fenomenul fiind mai extins doar în Bulgaria, Croația, Grecia, Italia), ceea ce diminuează substanțial șansele ca aceștia să devină o resursă viabilă pe piața muncii. Mai mult, mobilitatea tinerilor este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, în anul 2016 aproape două treimi dintre șomerii cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani fiind reticenți la schimbarea domiciliului pentru a-și găsi un loc de muncă, comparativ cu o medie de 50% în cadrul Uniunii Europene. În plus, persoanele inactive în vârstă de muncă (15-64 de ani) constituie o treime din totalul populației, conducând la a treia cea mai mare rată de inactivitate din Europa. Îngrijorător este faptul că potențialul aport al acestor persoane la detensionarea condițiilor pe piața muncii este mai degrabă limitat, în contextul în care numai 10% dintre aceștia declarau că ar dori să muncească (fără a căuta însă în mod activ un loc de muncă), reprezentând aproape jumătate din ponderea consemnată la nivelul Uniunii Europene. Dinamica anuală a câștigului salarial mediu brut și-a continuat parcursul ascendent în anul 2017 (+2 puncte procentuale, până la 14,8%). Evoluția reflectă, pe de o parte, caracterul tensionat al condițiilor pe piața muncii, iar pe de altă parte, majorările salariale acordate în sectorul bugetar și ridicarea pragului minim de salarizare la 1450 de lei (+16%), cu impact mai ales la nivelul personalului necalificat. În mediul privat, accelerări ale ratei anuale de creștere au fost vizibile în industrie, mai accentuate în ramurile industriale cu un ritm alert al activității, precum industria auto, cea a echipamentelor electrice, fabricarea de mașini și utilaje. Totodată, pe o traiectorie ascendentă s-au înscris și segmentele cu o pondere semnificativă a angajaților încadrați la salariul minim, precum industria ușoară și cea alimentară, fabricarea mobilei, prelucrarea lemnului (competitivitatea ultimelor două ramuri fiind afectată și de creșterea severă a prețului materiei prime din ultimul an). Prețuri de consum Cu toate că anul 2017 a debutat cu noi reduceri și eliminări de taxe (scăderea cotei standard a TVA de la 20% la 19%, eliminarea supraaccizei la carburanți, respectiv a taxei radio-tv și a celei pentru eliberarea pașapoartelor, cu un impact cumulat de -1 punct procentual), care au compensat aproape integral efectul de bază asociat diminuării cotei standard a TVA în ianuarie 2016, rata anuală a inflației s-a înscris încă din primele luni ale anului pe o traiectorie ascendentă. Astfel, după aproape patru ani în care s-a plasat sub intervalul de ±1 punct procentual asociat țintei staționare de 2,5%, în principal sub efectul reducerilor succesive de taxe, indicatorul și-a intensificat viteza de creștere în semestrul II, apropiindu se la finele anului 2017 de limita superioară a acestui interval (3,32%, față de -0,54% în decembrie 2016). În absența măsurilor fiscale amintite, dar și a celor de sens contrar implementate în a doua jumătate a anului (creșterea accizei la produsele din tutun în luna iulie, majorarea accizei la combustibili în septembrie-octombrie), rata anuală a inflației este estimată a se fi plasat în decembrie 2017 la 4,1%, peste limita superioară a intervalului de variație al țintei. 15

17 Creșterea prețurilor pe parcursul anului 2017 a avut un caracter generalizat la nivelul coșului de consum, determinante în acest sens fiind lărgirea treptată a excedentului de cerere agregată din economie și presiunile acumulate pe partea costurilor de producție. Astfel, companiile au resimțit în anul 2017 nu doar majorarea costurilor cu forța de muncă, ci și pe cea a costurilor cu materiile prime și a celor de transport, odată cu creșterea cotațiilor (energie, metale, dar și unele produse agroalimentare). Influențele externe s-au reflectat la nivelul prețurilor de consum atât indirect, prin intermediul costurilor de producție, cât și direct, dată fiind accentuarea importanței relative a bunurilor importate în acomodarea consumului final, favorizată de integrarea în lanțurile internaționale de producție și de retail. În plus, creșterea inflației a fost alimentată pe parcursul anului 2017 de tendința de depreciere a monedei naționale, precum și de ajustarea în sens ascendent a anticipațiilor inflaționiste ale agenților economici. Sub acțiunea tuturor acestor factori, rata anuală a inflației de bază a urmat o traiectorie constant ascendentă, atingând în luna decembrie 2,44% (față de 0,32% în decembrie 2016) și contribuind cu 1,3 puncte procentuale la creșterea indicelui agregat. Prețuri de producție După doi ani de contracții succesive, anul 2017 a debutat cu un avans consistent al prețurilor producției industriale pentru piața internă rată anuală de 3,1% în trimestrul I 2017, evoluția fiind puternic corelată cu redresarea cotațiilor materiilor prime pe piețele internaționale. În celelalte luni ale anului, dinamica anuală a prețurilor producției industriale a fluctuat între 1,8% și 4,2%, volatilitatea fiind generată de comportamentul prețurilor din sectorul energetic, marcat de oscilațiile ample ale cotației petrolului Brent și ale prețurilor energiei electrice pe piața liberă internă. Majorările semnificative ale cotațiilor internaționale ale metalelor și produselor energetice, vizibile în cursul anului 2017, au fost preluate gradual de prețurile de producție ale bunurilor intermediare și de capital, ale căror ritmuri anuale s-au poziționat pe un trend ascendent. Deprecierea monedei naționale în raport cu euro a reprezentat un factor suplimentar de influență, prețurile acestor bunuri fiind, în multe cazuri, exprimate în euro. De asemenea, dinamica anuală a prețurilor bunurilor de consum și-a consolidat traiectoria crescătoare pe care s-a plasat începând cu a doua jumătate a anului 2015 (în luna mai 2017 a atins cea mai înaltă rată din ultimii aproape patru ani 4,3%), tendința fiind mai pronunțată în industria alimentară, în corelație cu mișcarea cotațiilor materiilor prime agroalimentare, cu precădere pe segmentul produselor de origine animală (carne, lapte). Traiectoria ascendentă a acestora s-a corectat în cea de-a doua parte a anului, însă ritmul de creștere a prețurilor interne de producție s-a menținut ridicat (în jurul a 3,8%), pe fondul majorării excedentului de cerere din economie și al presiunilor acumulate la nivelul altor categorii de costuri (salarii, transport, utilități). 16

18 Costuri unitare cu forța de muncă În anul 2017, dinamica anuală a costurilor unitare cu forța de muncă pe ansamblul economiei s-a accelerat semnificativ (+7,2 puncte procentuale), fiind atins cel mai înalt nivel din perioada postcriză (11,3%). Alături de presiunile în creștere la nivelul celorlalte costuri ale companiilor, această intensificare a contribuit la accentuarea ritmului de creștere a prețurilor de consum, cu precădere în a doua parte a anului Accelerarea costurilor forței de muncă s-a datorat, remunerării salariaților, la creșterea dinamicii acesteia concurând mai mulți factori caracterul tensionat al condițiilor pe piața muncii, majorarea salariilor brute în sectorul bugetar, ridicarea pragului minim de salarizare în economie. O influență de mult mai mică amplitudine, a exercitat atenuarea câștigurilor de productivitate a muncii (de la +5,8% în anul 2016 la +4,2% în intervalul analizat), vizibilă în aproape toate ramurile excepție a făcut industria, care a continuat să beneficieze, pe lângă o cerere robustă atât pe piața internă, cât și pe cea externă, de investiții în subsectoare-cheie (industria auto, fabricarea de mașini și echipamente sau industria metalurgică). Dincolo de evoluțiile încurajatoare înregistrate la nivelul productivității totale a factorilor, într un context caracterizat, între altele, de reorganizarea unor sectoare ale economiei pe o structură mai eficientă și apariția unor companii cu modele de business și tehnologii inovative, deficiențele structurale din economie continuă să afecteze ocuparea, respectiv capitalizarea, și să exercite astfel un efect limitativ asupra câștigurilor de productivitate a muncii, progresele în sensul eliminării principalelor obstacole infrastructura de transport inadecvată și insuficiența personalului calificat rămânând modeste. În industrie, decalajul dintre evoluția salariilor brute și cea a productivității muncii s-a temperat, variația anuală a costurilor salariale unitare coborând la 5,5% (-1,7 puncte procentuale față de anul 2016). Pe ansamblul anului 2017, câștiguri de productivitate superioare dinamicii salariilor au generat însă numai câteva ramuri fabricarea de mașini și echipamente și industria calculatoarelor, în asociere cu extinderea notabilă a producției, dar și industria extractivă, cea energetică și prelucrarea țițeiului, în principal pe fondul restructurării activității (inclusiv prin restrângerea schemelor de personal). Evoluții fiscale Deficitul bugetului general consolidat (conform metodologiei SEC 2010) s-a redus marginal în anul 2017, situându-se la 2,9% din PIB (comparativ cu 3,0% din PIB în anul 2016), ușor sub nivelul de referință de 3% din PIB aferent brațului corectiv al Pactului de stabilitate și creștere și în linie cu nivelul preconizat în Programul de convergență Diminuarea deficitului SEC 2010 este consecința încetării acțiunii unor factori temporari care au majorat semnificativ deficitul bugetar din anul precedent, ca de exemplu, deficitul în baza metodologiei naționale (cash), neafectat de elementele temporare de cheltuieli mai sus menționate, a crescut de la 2,4% la 2,8% din PIB. 17

19 Produsă în contextul unei accelerări substanțiale a creșterii economice, superioară așteptărilor, evoluția de la nivelul deficitului bugetar efectiv ascunde o lărgire semnificativă a deficitul bugetar structural cele mai recente evaluări ale Comisiei Europene indică majorarea acestuia de la 2,1% în anul 2016 la 3,3% în anul Dată fiind existența unui excedent de cerere agregată în economie, majorarea deficitului structural primar indică o conduită prociclică a politicii fiscal-bugetare. Din perspectiva obligațiilor ce revin României conform prevederilor Pactului de stabilitate și creștere și ale Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare (așa-numitul Compact fiscal), evoluțiile descrise au condus la majorarea deviației deja existente a deficitului structural de la obiectivul pe termen mediu (până la 2,3 puncte procentuale). De altfel, începând cu luna iunie 2017 România a devenit subiectul unei proceduri de deviație semnificativă deschise de Consiliul Uniunii Europene la recomandarea Comisiei Europene. Veniturile și cheltuielile bugetului general consolidat exprimate ca procent în PIB au continuat să se restrângă în anul 2017 (de la 31,6% la 30,5%, respectiv de la 34,6% la 33,4%), fără ca volumul fondurilor europene care tranzitează bugetul conform metodologiei SEC 2010 să aibă vreo influență în acest sens (cuantumul acestora exprimat ca procent în PIB a rămas la 0,5%). În cazul veniturilor, diminuarea reflectă în principal impactul reducerilor de impozite indirecte operate la începutul anului (reducerea cotei standard a TVA cu 1 punct procentual, eliminarea accizei suplimentare la carburanți reintrodusă în trimestrul IV, eliminarea taxei pe construcții speciale), agregatul de venituri corespunzător, exprimat ca procent în PIB, restrângându-se cu circa 1 punct procentual (de la 11,3% în anul 2016 la 10,3% în anul 2017). În cadrul cheltuielilor, creșteri importante ca pondere în PIB înregistrează categoriile de cheltuieli permanente însumate, cheltuielile de personal și cele de asistență socială au crescut cu circa 0,7 puncte procentuale. În contrast, ponderea în PIB a cheltuielilor de capital s-a redus masiv (cu 1,8 puncte procentuale) investițiile publice diminuându-se cu 0,8 puncte procentuale (până la 2,8% din PIB, un minim al ultimilor 12 ani), iar transferurile de capital cu 1 punct procentual o evoluție similară având loc la nivelul consumului intermediar (-0,45 puncte procentuale). Finanțarea deficitului bugetar s-a realizat relativ echilibrat din surse interne și externe, în condițiile în care ponderea datoriei denominate în lei în total a consemnat doar o creștere marginală (de la 47,8% la 48,3%). Emisiunile de obligațiuni pe piața externă au totalizat 2,75 miliarde euro, din care 750 milioane euro în urma redeschiderii unei emisiuni cu scadență 2035 inițiate în anul 2015, iar restul de 2 miliarde euro provenind dintr-o emisiune nouă, cu maturitate la 10 ani. Acestora li s-a adăugat redeschiderea unor emisiuni de titluri denominate în euro pe piața internă, obligațiunile emise având o valoare nominală de 340 de milioane euro și o maturitate reziduală de 4 ani. În ceea ce privește titlurile în lei, au fost preferate scadențele mai lungi, stocul de datorie pe termen scurt diminuându-se în termen nominali cu circa 4,5 miliarde lei. În aceste condiții, tendința de creștere a maturității reziduale medii a stocului de datorie a continuat, nivelul atins la finele anului 2017 fiind de 6,2 ani (comparativ cu 5,7 ani în intervalul precedent). 18

20 B. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A ROMÂNIEI 2. POTENŢIALUL ECONOMIEI ROMÂNEŞTI În analiza potenţialului economiei româneşti s-au avut în vedere resursele de energie primară, inclusiv producţia, importul şi consumul, precum şi resursele umane Resurse de energie primară Economia românească este într-un activ proces de restructurare, în vederea eficientizării utilizării resurselor interne şi a sporirii gradului ei de atractivitate, atât pentru investitorii privaţi interni, cât şi pentru cei străini, în condiţiile respectării standardelor europene de mediu şi a creşterii calităţii produselor oferite beneficiarilor. Experţi ai Comisiei Europene apreciază că:... în Europa Centrală şi de Est, sectorul energetic reprezintă cheia restructurării economice..., deoarece sectorul energetic este cel care influenţează fundamental evoluţia întregii societăţi. În acest context, cerinţele strategiilor pentru sectorul energetic se referă la: accelerarea materializării condiţiilor pentru liberalizarea pieţei de energie; îmbunătăţirea eficienţei energetice şi creşterea importanţei utilizării surselor de energie regenerabilă; realizarea, în condiţii de înaltă fiabilitate, a alimentării cu energia necesară structurilor economice existente; reducerea treptată a impactului negativ exercitat asupra mediului, de către unele activităţi din sectorul de producere şi distribuire a energiei. În acest mod se creează premise realiste pentru o energie sigură şi accesibilă. Totodată, acestea reprezintă şi principalele provocări la care este supus sectorul energetic în condiţiile în care România trebuie să recupereze decalajul de performanţă economică faţă de ţările dezvoltate ale Uniunii Europene. În anul 2017 resursele de energie primară au reprezentat mii tone echivalent petrol, din care producţia a deţinut 60,8%. Structura resurselor de energie primară a fost următoarea: 37,1% ţiţei şi produse petroliere din import; 26,4% gaze naturale; 13,9% cărbuni şi cocs din import; 11,7% energie hidroelectrică şi nuclearo-electrică; 9,0% lemne de foc (inclusiv biomasă); 1,1% energie provenită de la alţi combustibili; 0,7% energie electrică din import; 0,1% energie provenită din surse neconvenţionale. Tabel Resursele de energie primară - mii tone echivalent petrol - Energie primară - total - Producţie Import Resurse Cărbuni Lignit Cocs din import Gaze naturale 2) Ţiţei 3) Produse petroliere din import Lemne de foc (inclusiv biomasă) Alţi combustibili Energie hidroelectrică şi nuclearo-electrică 4) Energie electrică din import Energie din surse neconvenţionale Echivalent petrol (10000 kcal/kg). 2) Exclusiv gazolina şi etanul din schelele de extracţie. 3) Inclusiv gazolina şi etanul din schelele de extracţie. 4) Inclusiv energia eoliană şi solar fotovoltaică. Echivalent petrol (10000 kcal/kg). 19

21 În anul 2017, structura resurselor energetice pe cele două principale surse de provenienţă ale energiei primare, a înregistrat următoarele aspecte: la producţia internă, structura a fost dominată de gazele naturale (33,9% din total), urmată de energie hidroelectrică şi nuclearo-electrică (19,3%), de cărbuni (17,6%), lemne de foc, inclusiv biomasă (14,0%), ţiţei (13,9%), alţi combustibili şi energie din surse neconvenţionale (1,3%); la import, cea mai mare pondere au deţinut-o ţiţeiul şi produsele petroliere (81,1%), gazele naturale (7,1%); cărbunii şi cocsul (3,8%), energia electrică a avut o pondere de 2,3%. În anul 2017 comparativ cu anul 2016, resursele de energie primară au înregistrat o uşoară creştere (+911 mii tone echivalent petrol, respectiv +2,2%). Astfel, comparativ cu anul 2016, pe categorii de resurse de energie primară s-au înregistrat următoarele modificări: s-au majorat resursele de: gaze naturale (+455 mii tone echivalent petrol, respectiv +4,3%), produse petroliere din import (+389 mii tone echivalent petrol, respectiv +13,5%), carbune (+249 mii tone echivalent petrol, respectiv +4,9%, din care lignit +290 mii tone echivalent petrol, respectiv +7,1%), lemne de foc, inclusiv biomasa (+22 mii tone echivalent petrol, respectiv +0,6%), energie electrica din import (+8 mii tone echivalent petrol, respectiv +2,6%); s-au micşorat resursele de: energie hidroelectrică, eoliană şi nuclearo-electrică (-189 mii tone echivalent petrol, respectiv -3,7%), ţiţei (-43 mii tone echivalent petrol, respectiv -0,4%), cocs din import (-30 mii tone echivalent petrol, respectiv -5,9%); Producţia de energie primară În anul 2017, producţia de energie primară a însumat mii tone echivalent petrol şi comparativ cu anul 2016 a înregistrat o uşoară creştere (+619 mii tone echivalent petrol, respectiv +2,5%). Analiza evoluţiei producţiei de energie primară, pe categorii, în anul 2017 comparativ cu anul 2016, evidenţiază următoarele modificări: s-a majorat producţia de: gaze naturale (+746 mii tone echivalent petrol, respectiv +9,5%), carbune (+233 mii tone echivalent petrol, respectiv +5,5%); s-a micşorat producţia de: energie hidroelectrică, eoliană şi nuclearo-electrică (-189 mii tone echivalent petrol, respectiv -3,7%), ţiţei (-166 mii tone echivalent petrol, respectiv -4,5%), lemn de foc, inclusiv biomasă (-15 mii tone echivalent petrol, respectiv -0,4%); Importul de energie primară În anul 2017, importul de energie primară a înregistrat o uşoară creştere faţă de anul Analiza evoluţiei importurilor de energie primară, pe categorii de surse de energie primară, evidenţiază următoarele aspecte: s-au majorat cantităţile importate de: produse petroliere (+389 mii tone echivalent petrol, respectiv +13,5%), ţiţei (+286 mii tone echivalent petrol, respectiv +3,8%), lemn de foc, inclusiv biomasă (17 mii tone echivalent petrol, respectiv +15,3%); s-au înregistrat scăderi ale importurilor de: gaze (-226 mii tone echivalent petrol, respectiv -19,0%), energie electrică (-8 mii tone echivalent petrol, respectiv -2,6%), cărbune (-9 mii tone echivalent petrol, respectiv -1,7%). Gradul de independenţă energetică În anul 2017, gradul mediu de independenţă energetică (determinat ca raport între producţia de energie primară şi cantitatea de energie primară disponibilă în perioada de referinţǎ) a fost de 76,1%, în scădere faţă de anul anterior (-2,3 puncte procentuale). 20

22 Tabel Gradul de independenţă energetică procente faţă de 2016, pp (+/-) Total 2) 78,4 76,1-2,3 Cărbune (inclusiv cocs) 80,3 83,1 +2,8 Ţiţei 33,1 31,1-2,0 Gaze naturale 3) 86,4 88,6 +2,2 Puncte procentuale. 2) Inclusiv produsele energetice obţinute şi consumate în gospodăriile populaţiei. 3) Exclusiv gazolina şi etanul din schelele de extracţie care sunt cuprinse la ţiţei. În anul 2017 comparativ cu anul 2016, gradul de independenţă energetică, pe principalele categorii de resurse energetice : a scăzut cu 2,0 puncte procentuale la ţiţei, dar a crescut cu 2,2 puncte procentuale la gaze naturale şi cu 2,8 puncte procentuale la cărbune Consumul de energie Consumul intern brut de energie În anul 2017, consumul intern brut de energie a fost de mii tone echivalent petrol. Structura consumului intern brut de energie, pe principalele componente a fost următoarea: 29,1% gaze naturale, 28,5% ţiţei şi produse petroliere, 16,1% cărbune (inclusiv cocs) şi 5,5% energie electrică. Tabel Consumul intern brut de energie mii tone echivalent petrol - Structura, % 2017 faţă de /- % Total 2) ,0 100, ,5 Energie electrică ,0 5, ,8 Cărbune (inclusiv cocs) ,7 16, ,0 Ţiţei şi produse petroliere ,2 28, ,9 Gaze naturale 3) ,8 29, ,8 Echivalent petrol (10000 kcal/kg). 2) Inclusiv produsele energetice obţinute şi consumate în gospodăriile populaţiei. 3) Exclusiv gazolina şi etanul din schelele de extracţie care sunt cuprinse la ţiţei. În anul 2017 comparativ cu anul 2016, consumul intern brut de energie a înregistrat o creştere de 1753 mii tone echivalent petrol (respectiv +5,5%). Consumul intern brut de energie pe principalele componente a prezentat următoarele tendinţe: a crescut consumul intern brut de: ţiţei şi produse petroliere (+940 mii tone echivalent petrol, respectiv +10,9%), gaze naturale (+618 mii tone echivalent petrol, respectiv +6,8%), cărbune, inclusiv cocs (+104 mii tone echivalent petrol, respectiv 2,0%); s-a redus consumul intern brut de: energie electrică (-61 mii tone echivalent petrol, respectiv -3,2%) Consumul final energetic În anul 2017, consumul final energetic a fost de mii tone echivalent petrol, având pe principalele activităţi, următoarea structură: 33,1% populaţie, 28,0% transporturi, 27,5% industrie (inclusiv construcţii), 9,3% alte activităţi, 2,1% agricultură, silvicultură şi pescuit. În anul 2017 comparativ cu anul 2016, consumul final energetic a avut o uşoară creştere (+952 mii tone echivalent petrol). 21

23 Tabel Consumul final energetic mii tone echivalent petrol faţă de 2016 Structura, % +/- % Consumul final energetic ,3 100,0 100,0 Industrie (inclusiv construcţii) ,7 28,2 27,5 Agricultură, silvicultură şi pescuit ,8 2,1 2,1 Transporturi ,6 27,1 28,0 Alte activităţi ,0 9,3 9,3 Populaţie ,6 33,3 33,1 Echivalent petrol (10000 kcal/kg). În anul 2017 comparativ cu anul 2016, evoluţia consumului final energetic pe principalele activităţi din economie a prezentat următoarele aspecte: a crescut consumul final energetic: în transporturi (+457 mii tone echivalent petrol, respectiv +7,6%), la populaţie (+266 mii tone echivalent petrol, respectiv +3,6%), industrie, inclusiv construcţii (+106 mii tone echivalent petrol, respectiv +1,7% în alte activităţi (+83 mii tone echivalent petrol, respectiv +4,0%); a crescut ponderea în total consum final energetic în transporturi (+0,9 puncte procentuale) şi a scăzut la populaţie (-0,2 puncte procentuale) şi în industrie (-0,7 puncte procentuale) Consumul de energie, pe locuitor În anul 2017, consumul intern brut de energie pe locuitor a fost de 1,705 tone echivalent petrol, în creştere faţă de anul anterior cu (+0,099 tone echivalent petrol pe locuitor, respectiv +6,2%). În anul 2017 comparativ cu anul 2016, consumul final energetic pe locuitor s-a majorat în agricultură, silvicultură şi pescuit cu 17,4%, transporturi cu 8,1%, în sectorul rezidenţial şi al altor activităţi cu +4,1% şi în industrie (inclusiv construcţii) cu 2,2%. Tabel Consumul de energie, pe locuitor ) - tone echivalent petrol / locuitor faţă de /- % Consum intern brut de energie 1,606 1,705 +0, ,2 Consum final energetic: - industrie (inclusiv construcţii) 0,320 0,327 +0, ,2 - agricultură, silvicultură şi pescuit 0,023 0,027 +0, ,4 - transporturi 0,307 0,332 +0, ,1 - rezidenţial şi al altor activităţi 0,483 0,503 +0, ,1 Echivalent petrol (10000 kcal/kg). 2) Date provizorii Producţia de energie electrică Puterea instalată a grupurilor electrogene la sfârşitul anului La sfârşitul anului 2017, puterea instalată a grupurilor electrogene a fost de mii kw, din care 53,3% în centralele termoelectrice, 28,0% în centralele hidroelectrice şi 18,7% în centrale eoliene şi solar fotovoltaice. Tabel Puterea instalată a grupurilor electrogene (la sfârşitul anului) - mii kw faţă de 2016 Structura, % +/- % Total ,0 100,0 100,0 100,0 Termoelectrică ,0 100,3 53,2 53,3 Hidroelectrică ,0 99,4 28,2 28,0 Eoliană ,0 100,1 18,6 18,7 Pe locuitor 2) (W) ) +6,0 100,5 x x Inclusiv energia solară fotovoltaică. 2) S-au utilizat datele definitive privind populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor ) Date provizorii. 22

24 În anul 2017 comparativ cu anul 2016, puterea instalată a grupurilor electrogene a scăzut cu 6,0%. În anul 2017, puterea instalată a grupurilor electrogene pe locuitor era de 1203 W, în creştere cu 0,5% faţă de cea înregistrată în anul anterior Producţia de energie electrică În anul 2017, producţia de energie electrică a fost de milioane kwh, din care 62,5% a fost termoelectrică şi 23,1% hidroelectrică,14,4% eoliană şi solară fotovoltaică. Tabel Producţia de energie electrică milioane kwh faţă de 2016 Structura, % +/- % Total ,8 100,0 100,0 Termoelectrică ,3 58,6 62,5 Hidroelectrică ,1 28,5 23,1 Eoliană ,1 12,9 14,4 Pe locuitor 2) (kwh) ) ,3 X X Inclusiv energia solară fotovoltaică. 2) S-au utilizat datele definitive privind populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor ) Date provizorii. În anul 2017, faţă de anul anterior, producţia de energie electrică a scăzut cu 808 milioane kwh (-1,2%); pe tipuri de unităţi de producţie se constată o scădere la producţia de energie hidroelectrică cu 3683 milioane kwh (-19,9%) şi o creştere a producţiei de energie termoelectrică cu 2023 milioane kwh (+5,3%) şi a producţiei de energie eoliană şi solar fotovoltaică cu 852 milioane kwh (+10,1%). În anul 2017, producţia de energie electrică pe locuitor a fost de 3282 kwh. Comparativ cu anul anterior acest indicator a scăzut cu 22 kwh (respectiv cu -0,7%) Structura producţiei de energie termoelectrică, după felul combustibilului consumat În anul 2017, structura producţiei de energie termoelectrică, după felul combustibilului consumat a avut următoarele caracteristici: 42,1% din producţie s-a obţinut din cărbune (în special din lignit 38,7%), 26,3% din gaze naturale şi 0,1% din produse petroliere lichide. Tabel Structura producţiei de energie termoelectrică, după felul combustibilului consumat procente faţă de 2016, pp (+/-) Energie termoelectrică - total 100,0 100,0 X din care, produsă cu: Cărbune 41,6 42,1 +0,5 din acesta: lignit 37,5 38,7 +1,2 Produse petroliere lichide 0,3 0,1-0,2 Gaze naturale 25,4 26,3 +0,9 Puncte procentuale. În anul 2017 comparativ cu anul 2016, structura producţiei de energie termoelectrică (în funcţie de combustibilul consumat) a înregistrat o creştere la gaze naturale cu 0,9 puncte procentuale, iar la cărbune s-a înregistrat o creştere de 0,5 puncte procentuale în special lignit cu 1,2 puncte procentuale. 23

25 2.2. Resurse umane Populaţia şi fenomenele demografice La 1 ianuarie 2018, populaţia rezidentă a României a fost de 19530,6 mii locuitori, din care 9553,2 mii bărbaţi (48,9%) şi 9977,4 mii femei (51,1%). În perioada (1 ianuarie), valorile negative ale sporului natural împreună cu soldul negativ al migraţiei internaţionale au determinat scăderea populaţiei ţării cu aproape 230 mii locuitori. Tabel Populaţia rezidentă pe sexe şi medii - persoane - Data Total Masculin Feminin Urban Rural 1 ianuarie iulie ianuarie iulie ianuarie Notă: Pentru perioada s-a utilizat populaţia rezidentă estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor Datele sunt definitive. Date revizuite. Schimbările care au avut loc în dinamica populaţiei sunt rezultatul direct al tendinţelor înregistrate la nivelul fenomenelor demografice (natalitate, mortalitate şi migraţie). Structura pe vârste a populaţiei poartă amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire demografică cauzat în principal, de scăderea natalităţii care, în perioada a determinat reducerea populaţiei tinere (0-14 ani) cu 14,2 mii persoane. În paralel, creşterea speranţei de viaţă a determinat în aceeaşi perioadă creşterea numărului populaţiei vârstnice de 65 ani şi peste cu 114,8 mii persoane. În perioada , ponderea populaţiei tinere de 0-14 ani a înregistrat o uşoara creştere (15,6% la 1 ianuarie 2018) faţă de 15,5% la 1 ianuarie Ponderea populaţiei vârstnice a crescut de la 17,4% la 1 ianuarie 2016, la 18,2% la 1 ianuarie La 1 ianuarie 2018, populaţia adultă de ani reprezenta 66,2% din populaţia totală, în timp ce la aceeaşi dată a anului 2016 ponderea a fost de 67,1%, scăderea fiind de 330,5 mii persoane. La începutul anului 2018, persoanele vârstnice de 80 ani şi peste, longevivii, deţineau 4,5% din totalul populaţiei, proporţia fiind superioară la femeile vârstnice (5,8%), faţă de bărbaţii vârstnici (3,2%). Implicaţiile sociale şi economice ale creşterii rapide, mai ales a segmentului populaţiei foarte bătrâne (peste 80 ani) sunt foarte importante. Dacă grupele mai tinere (65-69 ani) ale populaţiei vârstnice pot fi încă active din punct de vedere economic, fiind capabile să se întreţină singure, cei foarte bătrâni (80 ani şi peste), mai ales femeile, sunt tot mai dependenţi de ceilalţi, necesitând suport social şi medical special. Structura populaţiei pe vârste şi medii rezidenţiale confirmă faptul că procesul de îmbătrânire demografică este mai accentuat în mediul rural, unde numărul populaţiei vârstnice de 65 ani şi peste este mai mare de 1,1 ori decât cel din mediul urban. La 1 ianuarie 2018, raportul de masculinitate a fost de 957 persoane de sex masculin la 1000 persoane de sex feminin. Până la vârsta de 54 ani, numărul bărbaţilor a fost mai mare decât cel al femeilor. După această vârstă, numărul femeilor devine mai mare, ajungând la grupa de vârstă de 80 ani şi peste, de 1,9 ori mai mare decât cel al bărbaţilor. Indicele de îmbătrânire demografică 2) şi raportul de dependenţă demografică 3) au fost direct influenţate de scăderea numărului de copii şi de creşterea populaţiei vârstnice. În perioada indicele de îmbătrânire a crescut de la 112,0 în anul 2016, la 116,3 persoane vârstnice la 100 persoane tinere în anul 2018, iar raportul de dependenţă demografică a crescut de la 49,0 în anul 2016, la 51,1 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte în anul ) Indicele de îmbătrânire demografică - reprezintă numărul persoanelor vârstnice (65 ani şi peste) care revin la 100 persoane tinere (0-14 ani). 3) Raportul de dependenţă demografică - reprezintă numărul persoanelor tinere (0-14 ani) şi vârstnice (65 ani şi peste) care revin la 100 persoane în vârstă de muncă (15-64 ani). 24

26 Vârsta medie a populaţiei ţării a crescut de la 41,5 ani la 1 ianuarie 2016, la 41,9 ani la 1 ianuarie 2018, vârstă medie ce caracterizează ţările cu o populaţie adultă. Vârsta medie a populaţiei feminine a fost de 43,5 ani, la începutul anului 2018, cu 3,3 ani mai mare decât cea masculină. La începutul anului 2018, contingentul feminin fertil (de ani) a fost de un 4459 mii (44,7% din totalul populaţiei feminine), în scădere cu 169,6 mii persoane faţă de 1 ianuarie Sporul natural al populaţiei rezidente Principalul factor care a influenţat scăderea populaţiei rezidente în anul 2017 a fost sporul natural negativ. Evoluţia natalităţii şi a mortalităţii (mortalitatea depăşind sensibil natalitatea) a determinat, în anul 2017, o rată a sporului natural negativ de -3,0 persoane la 1000 locuitori, menţinându-se la aceleaşi nivel cu cel din anul anterior. În anul 2017, decalajul dintre sporul natural negativ pe medii de rezidenţă s-a menţinut, în mediul urban evidenţiindu-se un spor natural negativ de -1,1, faţă de -1,0 în anul 2016, iar în mediul rural un spor natural negativ de -5,2 (-5,0 în anul 2016). Grafic Sporul natural al populaţiei rezidente pe medii de rezidenţă Notă: Ratele la 1000 locuitori au fost calculate cu populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor Sunt incluşi numai născuţii-vii ai căror mame aveau, la data naşterii, reşedinţa obişnuită în România şi decedaţii cu reşedinţa obişnuită în România Natalitatea 4) În anul 2017 s-au născut 202,2 mii copii, în creştere cu 2,2 mii copii faţă de anul 2016, iar rata natalităţii a crescut de la 10,1 născuţi-vii la 1000 locuitori, în anul 2016, la 10,3 născuţi-vii la 1000 locuitori, în anul În anul 2017, la nivelul celor două medii de rezidenţă, rata natalităţii din mediul urban (10,6 ) a fost superioară celei din mediul rural (10,0 ). Creşterea ratei natalităţii la nivel naţional a fost determinată atât de evoluţia pozitivă a ratei din mediul urban (de la 10,4 în anul 2016, la 10,6 în anul 2017), cât şi a celei din mediul rural (de la 9,9 în anul 2016, la 10,0 în anul 2017). 4) Indicatorul se referă la populaţia rezidentă. 25

27 Tabel Principalii indicatori ai natalităţii Număr născuţi-vii (mii persoane) 200,0 202,2 Rata de natalitate (născuţi-vii la 1000 locuitori) 10,1 10,3 Vârsta medie a mamei (ani), pentru născuţi-vii cu reşedinţa obişnuită în România - la prima naştere 27,0 27,2 - la toate naşterile 28,4 28,5 Notă: Ratele la 1000 locuitori au fost calculate cu populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor Sunt incluşi născuţii-vii ai căror mame aveau, la data naşterii, reşedinţa obişnuită în România. Vârsta medie a femeilor care au născut se referă la mamele cu reşedinţa obişnuită în România. Grafic Rata natalităţii pentru născuţii-vii cu reşedinţa obişnuită în România, pe medii de rezidenţă Notă: Ratele la 1000 locuitori au fost calculate cu populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor Sunt incluşi născuţii-vii ai căror mame aveau, la data naşterii, reşedinţa obişnuită în România. În anul 2017, vârsta medie a mamei la naştere (28,5 ani) a fost în creştere faţă de anul precedent (28,4 ani), menţinându-se tendinţa de amânare a naşterii. Vârsta medie a mamei la prima naştere a fost de 27,2 ani în anul 2017, şi de 27,0 ani în anul În anul 2017, femeile din mediul rural au născut la o vârstă mai tânără (27,0 ani), comparativ cu cele din mediul urban (29,8 ani). Decalajul între urban şi rural se menţine şi în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naştere (28,7 ani în urban şi 24,8 ani în rural). Din punct de vedere al situaţiei juridice, în anul 2017, ponderea copiilor născuţi-vii în afara căsătoriei a fost de 31,2% din numărul total al născuţilor-vii. În mediul rural, frecvenţa naşterilor în afara căsătoriei (37,9%) a fost mai mare, comparativ cu cea din mediul urban (25,7%). Cea mai mare parte a copiilor născuţi în afara căsătoriei (52,3%) provin de la tinerele sub 25 ani. În anul 2017, din numărul total al născuţilor-vii, 30,9% au avut mame cu vârsta între ani şi 29,7% taţi cu vârsta între ani. Starea de sănătate şi calitatea vieţii copiilor depind, esenţial, de nivelul de pregătire al mamelor. În anul 2017, ponderea născuţilor-vii ai căror mame au avut un nivel de pregătire redus (cel mult studii gimnaziale) a fost de 28,4%, iar 37,1% din totalul născuţilor-vii au avut mame cu o pregătire de nivel mediu (profesional, liceal şi postliceal). O tendinţă înregistrată în ultimii ani a fost creşterea ponderii născuţilor-vii ai căror mame au un nivel de pregătire ridicat (universitar sau mai mult) ajungând la 30,1% în anul 2017, faţă de 29,2% în anul Pentru 4,4% dintre născuţii-vii mamele nu şi-au declarat nivelul educaţional Mortalitatea 4) În anul 2017 s-au înregistrat 261,4 mii decese, în creştere cu 4,2 mii decese faţă de anul 2016, iar rata mortalităţii a crescut de la 13,1 decedaţi la 1000 locuitori în anul 2016, la 13,3 decedaţi la 1000 locuitori în anul ) Indicatorul se referă la populaţia rezidentă. 26

28 Tabel Principalii indicatori ai mortalităţii Număr decese (mii persoane) 257,2 261,4 Rata de mortalitate (decedaţi la 1000 locuitori) Total 13,1 13,3 - Masculin 14,0 14,2 - Feminin 12,2 12,5 - Urban 11,4 11,7 - Rural 14,9 15,2 Notă: Ratele la 1000 locuitori au fost calculate cu populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor Sunt incluşi numai decedaţii cu reşedinţa obişnuită în România. În comparaţie cu anul 2016, în anul 2017, rata mortalităţii a crescut atât în mediul urban (de la 11,4 la 11,7 ), cât şi în mediul rural (de la 14,9 la 15,2 ). În aceeaşi perioadă, rata mortalităţii feminine a crescut de la 12,2 la 12,5, iar rata mortalităţii masculine a crescut de la 14,0 la 14,2. Grafic Rata mortalităţii pentru decedaţii cu reşedinţa obişnuită în România, pe sexe Notă: Ratele la 1000 locuitori au fost calculate cu populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor Sunt incluşi numai decedaţii cu reşedinţa obişnuită în România. Ratele mortalităţii specifice pe principalele cauze de deces au continuat să difere pe sexe. Mortalitatea feminină a avut valori superioare celei masculine în cazul bolilor aparatului circulator, al bolilor endocrine, de nutriţie şi metabolism şi al bolilor sistemului nervos. Pentru celelalte cauze de deces se manifestă o supramortalitate masculină, mai accentuată în cazul tumorilor, leziunilor traumatice, otrăvirilor şi a altor consecinţe ale cauzelor externe, al bolilor aparatului respirator şi al bolilor aparatului digestiv. Decesele înregistrate în anul 2017 au continuat să aibă ca principale cauze, bolile aparatului circulator 57,5% (în principal boala ischemică a inimii 19,1% şi bolile cerebro-vasculare 16,3%) şi tumorile (19,8%). Decesele datorate acestor două cauze au reprezentat 77,3% din totalul deceselor. Comparativ cu anul anterior, în anul 2017 s-a menţinut ordinea principalelor cauze de deces, pe primul loc situându-se bolile aparatului circulator, urmate de tumori, bolile aparatului respirator (5,9%) şi bolile aparatului digestiv (5,7%). În anul 2017, speranţa de viaţă la naştere a ajuns la 75,73 ani, în creştere cu 0,17 ani faţă de anul anterior, femeile având o durată medie a vieţii mai mare cu 6,95 ani decât bărbaţii, diferenţa dintre sexe fiind în scădere faţă de anul anterior (când era de 6,96 ani). 27

29 Tabel Speranţa de viaţă la naştere - ani - Total Masculin Feminin ,56 72,11 79, ,73 72,28 79,23 Notă: Speranţa de viaţă la naştere în anul de referinţă s-a calculat pe baza numărului populaţiei după domiciliu şi al decedaţilor cu domiciliul sau cu reşedinţa obişnuită în România. Indicatorul se referă la populaţia după domiciliu. Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii pe medii de rezidenţă înregistrat şi în anul 2017, durata medie de viaţă a populaţiei din mediul urban a fost superioară celei din mediul rural, cu 2,79 ani. Pentru ambele sexe, durata medie a vieţii în mediul urban a fost mai mare decât cea din rural. Diferenţe mai accentuate s-au înregistrat la populaţia masculină (3,11 ani) faţă de cea feminină (1,87 ani). Tabel Speranţa de viaţă la naştere pe sexe şi medii Urban Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin ,79 73,55 79,86 74,03 70,41 78, ,97 73,70 80,07 74,18 70,59 78,20 Notă: Speranţa de viaţă la naştere în anul de referinţă s-a calculat pe baza numărului populaţiei după domiciliu şi al decedaţilor cu domiciliul sau cu reşedinţa obişnuită în România. Rural - ani Nupţialitatea 5) În anul 2017, numărul căsătoriilor a fost de 142,6 mii, în creştere cu 9,4 mii căsătorii faţă de anul 2016, iar rata nupţialităţii a fost mai mare decât cea din anul 2016, înregistrându-se 6,4 căsătorii la 1000 locuitori, faţă de 6,0 căsătorii la 1000 locuitori înregistrate în anul Tabel Principalii indicatori ai nupţialităţii Număr căsătorii (mii căsătorii) 133,2 142,6 - la prima căsătorie 104,7 112,5 Rata de nupţialite (căsătorii la 1000 locuitori) 6,0 6,4 Vârsta medie la căsătorie (ani) Masculin 32,7 33,3 Feminin 29,4 30,1 Vârsta medie la prima căsătorie (ani) Masculin 30,8 31,5 Feminin 27,6 28,2 Notă: Ratele la 1000 locuitori au fost calculate cu populaţia după domiciliu la 1 iulie a fiecărui an, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor Sunt incluse căsătoriile persoanelor care aveau, la data încheierii căsătoriei, domiciliul în România, precum şi căsătoriile persoanelor de cetăţenie română care se căsătoresc în străinătate şi care sunt înregistrate la Oficiile de Stare Civilă din România. Pentru ambii soţi. În anul 2017 s-a menţinut decalajul pe medii de rezidenţă, numărul de căsătorii din mediul urban fiind de 1,8 ori mai mare faţă de cel înregistrat în mediul rural. 5) Indicatorul se referă la populaţia după domiciliu. 28

30 Grafic Rata nupţialităţii pentru populaţia cu domiciliul în România, pe medii de rezidenţă Notă: Ratele la 1000 locuitori au fost calculate cu populaţia după domiciliu la 1 iulie a fiecărui an, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor Pe grupe de vârstă şi sexe se evidenţiază că, în anul 2017, cele mai multe căsătorii s-au încheiat de bărbaţii şi femeile din grupa de vârstă ani. În anul 2017, vârsta medie la data căsătoriei a fost de 33,3 ani la bărbaţi şi 30,1 ani la femei, în creştere faţă de anul precedent. Decalajul între vârsta medie a soţilor a fost de 3,2 ani, aspect considerat favorabil din punct de vedere al condiţiilor necesare asigurării reproducerii populaţiei. Vârsta medie înregistrată la prima căsătorie, în anul 2017, a fost de 31,5 ani pentru bărbaţi şi 28,2 ani pentru femei. De menţionat că, vârsta medie la prima căsătorie a înregistrat o uşoară creştere faţă de anul 2016 pentru ambele sexe (cu 0,7 ani pentru bărbaţi şi cu 0,6 pentru femei), iar vârsta medie la căsătorie a crescut la bărbaţi cu 0,6 ani şi la femei cu 0,7 ani, astfel încât se menţine tendinţa de deplasare a acestor indicatori spre limite de vârstă superioare Divorţialitatea 5) În anul 2017 s-au înregistrat 31,1 mii divorţuri, cu 650 divorţuri mai multe decât în anul Rata divorţialităţii a crescut de la 1,37 divorţuri la 1000 locuitori în anul 2016 la 1,40 divorţuri la 1000 locuitori în anul Tabel Principalii indicatori ai divorţialităţii Număr divorţuri (mii divorţuri) 30,5 31,1 Rata de divorţialitate (divorţuri la 1000 locuitori) 1,37 1,40 Divorţuri la 1000 căsătorii Durata medie a căsătoriei desfăcute prin divorţ (ani) 14,3 14,8 Vârsta medie a soţilor la divorţ (ani) Masculin 41,9 42,5 Feminin 38,2 38,9 Notă: Ratele la 1000 locuitori au fost calculate cu populaţia după domiciliu la 1 iulie a fiecărui an, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor Sunt incluse divorţurile persoanelor ale căror divorţuri s-au încheiat la judecătorii, stări civile sau notari publici, în conformitate cu Legea nr.202/2010, precum şi divorţurile cetăţenilor români care au divorţat în străinătate, transcrise în România. În anul 2017, aproximativ două treimi din numărul total al divorţurilor s-au înregistrat în mediul urban, proporţia la 1000 locuitori fiind de 1,5 ori mai mare în mediul urban decât în mediul rural. 5) Indicatorul se referă la populaţia după domiciliu. 29

31 Grafic Rata divorţialităţii pentru populaţia cu domiciliul în România, pe medii de rezidenţă Notă: Ratele la 1000 locuitori au fost calculate cu populaţia după domiciliu la 1 iulie a fiecărui an, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor În anul 2017, femeile şi bărbaţii din grupa de vârstă ani au deţinut cea mai mare pondere din numărul total al femeilor (19,1%) şi respectiv din cel al bărbaţilor (19,8%) care au divorţat. În anul 2017, comparativ cu anul 2016, vârsta medie a soţilor la divorţ a crescut cu 0,6 ani la bărbaţi şi cu 0,7 ani la femei. Vârsta medie a soţilor la data desfacerii căsătoriei a fost mai mare în mediul urban decât în mediul rural, atât la bărbaţi cât şi la femei. Căsătoriile desfăcute în cazul cuplurilor cu copii minori au reprezentat 41,4% din totalul divorţurilor pronunţate în anul 2017, în scădere faţă de anul precedent (41,9%). Din totalul divorţurilor pronunţate în anul 2017, două treimi s-au realizat cu acordul părţilor (64,4%). Alte cauze de divorţ invocate au fost: infidelitatea conjugală (2,7%), alcoolismul (1,7%), violenţele fizice (1,9%), cauzele combinate (4,0%), alte situaţii (25,3%). Numărul divorţurilor din vina soţului a fost de 3 ori mai mare decât al celor din vina soţiei Migraţia internă 5) În anul 2017 şi-au schimbat domiciliul 380,2 mii persoane, cu 9,2 mii persoane mai puţine faţă de anul Rata migraţiei interne, a scăzut comparativ cu anul 2016, fiind de 17,1 schimbări de domiciliu la 1000 locuitori. În anul 2017, fluxurile migratorii urban-urban (29,3%) şi urban-rural (28,8%) au deţinut cele mai mari ponderi în structura migraţiei interne. Tabel Principalii indicatori ai migraţiei interne Schimbări de domiciliu (la 1000 locuitori) 17,5 17,1 Ponderea fluxurilor de migraţie (%) - din rural în urban 21,2 22,9 - din rural în rural 19,7 19,0 - din urban în rural 31,1 28,8 - din urban în urban 28,0 29,3 Notă: Ratele la 1000 locuitori au fost calculate cu populaţia după domiciliu la 1 iulie a fiecărui an, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor Tinerii cu vârsta între ani au fost în anul 2017 cei mai mobili (valoarea maximă a fost de 59,1 mii persoane pentru grupa de vârstă ani). După vârsta de 40 ani, nivelul schimbărilor de domiciliu este mai redus. 5) Indicatorul se referă la populaţia după domiciliu. 30

32 Tabelul Migraţia internă pe grupe de vârstă şi sexe - procente - Grupa de vârstă ani - Masculin Feminin Masculin Feminin Total 100,0 100,0 100,0 100,0 sub 15 25,2 19,3 25,5 19, ,4 7,1 5,3 7, ,5 11,8 5,4 11, ,6 17,6 12,9 17, ,6 10,9 12,1 11, ,1 8,8 10,2 8, ,8 6,2 8,0 6, ,2 5,3 6,2 5, ,8 3,0 3,8 3, ,0 3,2 3,5 2,9 60 şi peste 7,8 6,8 7,1 6,5 În anul 2017, din numărul total al persoanelor care şi-au schimbat domiciliul, bărbaţii au avut o pondere de 44,0%, iar femeile de 56,0%, menţinându-se mobilitatea feminină mai accentuată, în principal datorită intensităţilor mai mari înregistrate la femeile din grupele de vârstă ani (cu intensitatea maximă la grupa de vârstă ani). Fluxul migraţiei urban-rural are efecte pozitive asupra structurii populaţiei din mediul rural. Populaţia din mediul rural primeşte mai mulţi copii (sub 15 ani) şi persoane adulte cu vârsta peste 40 ani. În schimb, tinerii între 25 şi 39 ani înregistrează plecări din rural mai numeroase decât sosiri. În anul 2017, numărul cel mai mare al persoanelor adulte care şi-au schimbat domiciliul a fost înregistrat la grupa de vârstă ani, atât în mediul urban (32,7 mii persoane), cât şi în mediul rural (26,4 mii persoane). Tabel Fluxurile migraţiei interne cu schimbarea domiciliului între mediile de rezidenţă, pe grupe mari de vârstă şi sexe, în anul 2017 Grupa de vârstă Urban-Rural Rural-Urban Masculin Feminin Masculin Feminin - procente - Total 100,0 100,0 100,0 100, ani 23,6 20,7 27,3 18, ani 65,9 70,7 67,5 75,7 60 ani şi peste 10,5 8,6 5,2 5,4 Cele mai multe schimbări de domiciliu s-au înregistrat la populaţia feminină în vârstă de muncă. Fluxul de migraţie rural - rural înregistrează cel mai mare grad de feminizare (60,5%). Tabelul Structura fluxurilor migraţiei cu schimbarea domiciliului, pe sexe Fluxuri migratorii Masculin Feminin din urban în urban 45,1 45,3 54,9 54,7 - din urban în rural 48,6 47,3 51,4 52,7 - din rural în urban 41,9 41,8 58,1 58,2 - din rural în rural 40,0 39,5 60,0 60,5 - procente - În anul 2017, peste jumătate (52,8%) din numărul persoanelor în vârstă de 15 ani şi peste, care şi-au schimbat domiciliul, erau căsătorite. Din cele 296,1 mii persoane în vârstă de 15 ani şi peste, care şi-au schimbat domiciliul, 44,2% au fost absolvenţi ai învăţământului liceal. Persoanele cu studii liceale şi superioare au fost cele mai mobile categorii de populaţie. 31

33 Migraţia internaţională Transformările profunde din sistemul legislativ, respectiv libera circulaţie a persoanelor, au constituit, în special în perioada post-aderării României la Uniunea Europeană, premizele accentuării creşterii nivelului migraţiei internaţionale. Statele membre ale Uniunii Europene au reprezentat destinaţia preferată a emigranţilor care şi-au schimbat reşedinţa obişnuită 6), pe primele locuri situându-se Marea Britanie şi Germania (21,1% fiecare) şi Italia (16,8%). Tabel Principalii indicatori ai migraţiei internaţionale temporare cu stabilirea reşedinţei obişnuite Emigranţi număr persoane Masculin Feminin Imigranţi număr persoane Masculin Feminin Soldul migraţiei internaţionale număr persoane Masculin Feminin Notă: Emigranţii - persoane din România care şi-au schimbat reşedinţa obişnuită, pentru cel puţin 12 luni în străinătate, în cursul anului de referinţă. Imigranţii - persoane de cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie care au imigrat în România, respectiv care au avut anterior reşedinţa obişnuită în străinătate şi şi-au stabilit / restabilit reşedinţa obişnuită, pentru cel putin 12 luni, pe teritoriul României, în cursul anului de referinţă. Comparativ cu fluxurile de migraţie înregistrate în anul 2016, în anul 2017 numărul emigranţilor (242,2 mii persoane) şi numărul imigranţilor (177,4 mii persoane) au crescut. În anul 2017, cele mai multe persoane care și-au schimbat reședința obișnuită au fost de sex masculin, reprezentând 50,7% din emigranţi și 56,9% din imigranţi. Cea mai mare parte a persoanelor care au emigrat (88,5% bărbaţi şi 86,6% femei) sunt din categoria populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani), migraţia în această perioadă având, probabil, în cea mai mare parte, motivaţie economică. Tabel Principalii indicatori ai migraţiei internaţionale definitive Emigranţi număr persoane Masculin Feminin Imigranţi număr persoane Masculin Feminin Soldul migraţiei internaţionale număr persoane Masculin Feminin Notă: Emigranţii cetăţeni români care şi-au schimbat domiciliul în străinătate în cursul anului de referinţă. Imigranţii - persoane de cetăţenie română, care şi-au stabilit / restabilit domiciliul în România, în cursul anului de referinţă. Nu sunt cuprinşi cetăţenii străini sau fără cetăţenie care şi-au stabilit domiciliul în România. În anul 2017, numărul imigranţilor care şi-au stabilit domiciliul în România a fost de 50,2 mii persoane, iar numărul emigranţilor care şi-au stabilit domiciliul în altă ţară a fost de 23,2 mii persoane. Soldul migraţiei internaţionale definitive a fost pozitiv, numărul imigranţilor fiind de 2,2 ori mai mare decât numărul emigranţilor. 6) Persoane care au emigrat din România, respectiv şi-au stabilit reşedinţa obişnuită în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni. 32

34 Cea mai mare parte a persoanelor care au emigrat definitiv sunt din categoria populaţiei în vârstă de muncă. Dintre femeile care au părăsit definitiv România, 64,8% au vârsta cuprinsă între 25 şi 54 ani, în timp ce bărbaţii din aceeaşi grupă de vârstă au emigrat în proporţie de 59,0%. În anul 2017, distribuţia pe sexe arată că au emigrat mai multe femei (56,0%), iar cei mai mulţi dintre cei care au imigrat au fost bărbaţii (56,9%). 3. EVOLUŢIA MACROECONOMICĂ 3.1. Produsului intern brut (PIB) Conturile naţionale au fost elaborate pe baza principiilor metodologice ale Sistemului European de Conturi 2010 (SEC 2010) Formarea Produsului intern brut În anul 2017, nivelul Produsului intern brut, în termeni nominali, a fost de ,6 milioane lei preţuri curente, revenind 43729,1 lei pe locuitor. În anul 2017 s-a înregistrat o creştere semnificativă a dinamicii PIB (7,0% faţă de 4,8% în anul 2016). Produsul intern brut pe locuitor a crescut cu 7,6%. Tabel Produsul intern brut şi Produsul intern brut pe locuitor Produsul intern brut (milioane lei) , ,6 Creşterea PIB în termeni reali (în procente faţă de anul anterior) 104,8 107,0 Produsul intern brut pe locuitor 2) (lei) 38826, ,1 Creşterea PIB pe locuitor în termeni reali (în procente faţă de anul anterior) 105,4 107,6 Notă: Datele au fost calculate conform metodologiei Sistemului European de Conturi (SEC) Date semidefinitive. 2) S-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor În anul 2017, evoluţia Produsului intern brut pe principalele ramuri de activitate a avut următoarele caracteristici: serviciile 7) au înregistrat cea mai mare contribuţie la formarea PIB (486900,9 milioane lei, respectiv 56,8% din total); la această componentă, contribuţii importante şi-au adus următoarele activităţi: comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (18,4% din PIB), administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială (12,2% din PIB), tranzacţii imobiliare (8,0% din PIB); pe locul secund s-a situat industria (203800,1 milioane lei; respectiv 23,8% la formarea PIB); construcţiile (47753,6 milioane lei) au contribuit cu 5,6% la formarea PIB; cel mai mic aport l-a avut agricultura, silvicultura şi pescuitul (37018,6 milioane lei, respectiv 4,3% din PIB). 7) Serviciile includ activitatea de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante, informaţii şi comunicaţii, intermedieri financiare şi asigurări, tranzacţii imobiliare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială şi activităţi de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii. 33

35 Grafic Contribuţii la creşterea Produsului intern brut, pe categorii de resurse Notă: Datele au fost calculate conform metodologiei Sistemului European de Conturi (SEC) Date semidefinitive. Tabel Produsul intern brut, pe categorii de resurse Milioane lei preţuri curente Structura, % Agricultură, silvicultură şi pescuit 31077, ,6 4,1 4,3 Industria extractivă; industria prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare , ,1 24,0 23,8 Construcţii 46250, ,6 6,0 5,6 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante , ,4 17,8 18,4 Informaţii şi comunicaţii 38988, ,9 5,1 5,2 Intermedieri financiare şi asigurări 26055, ,3 3,4 2,7 Tranzacţii imobiliare 62830, ,0 8,2 8,0 Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 52698, ,1 6,9 7,2 Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială 86257, ,6 11,3 12,2 Activităţi de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii 22453, ,6 2,9 3,1 Valoare adăugată brută , ,2 89,7 90,5 Impozite pe produs 2) 78352, ,7 10,2 9,5 Drepturi asupra importurilor (taxe vamale) 2770,0 2571,7 0,4 0,3 Subvenţii pe produs -2360,1-2552,0-0,3-0,3 Produs intern brut (PIB) , ,6 100,0 100,0 Produs intern brut pe locuitor 3) (lei) 38826, ,1 Venit naţional brut , ,0 Notă: Datele au fost calculate conform metodologiei Sistemului European de Conturi (SEC) Date semidefinitive. 2) Inclusiv TVA. 3) S-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor

36 În anul 2017, valoarea adăugată brută înregistrată a fost de ,2 milioane lei preţuri curente şi a reprezentat 90,5% din PIB. Pe ansamblul valorii adăugate brute, se remarcă o creştere a dinamicii, de la 4,9% în anul 2016 la 7,1% în anul În anul 2017, creşterea economică de 7,0% a fost susţinută în principal, de evoluţia agriculturii cu o creştere de 14,6% şi de sectorul industrie, cu +8,3% faţă de anul precedent. O influenţă pozitivă, a revenit sectorului servicii cu o creştere de 6,9% faţă de anul precedent. Impozitele nete au avut un impact pozitiv asupra PIB (contribuţie de 0,6% la creşterea PIB). Tabel Indicii Produsului intern brut, pe categorii de resurse - în procente faţă de anul precedent Produsul intern brut 104,8 107,0 Valoarea adăugată brută în agricultură, silvicultură şi pescuit 104,2 114,6 Valoarea adăugată brută în industrie 105,1 108,3 Valoarea adăugată brută în construcţii 112,3 99,1 Valoarea adăugată brută în servicii 104,1 106,9 Date semidefinitive Utilizarea Produsului intern brut În anul 2017, consumul final efectiv a fost de ,0 milioane lei, reprezentând 78,8% din Produsul intern brut, pondere mai mare faţă de anul anterior cu 1,2 puncte procentuale. Tabel Produsul intern brut, pe categorii de utilizări - milioane lei preţuri curente - Structura, % Produsul intern brut , ,6 100,0 100,0 Consumul final efectiv , ,0 77,6 78,8 Consumul final individual efectiv al gospodăriilor populaţiei , ,4 70,2 70,4 Consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice 56594, ,6 7,4 8,4 Formarea brută de capital , ,1 23,3 23,4 Formarea brută de capital fix , ,5 22,9 22,4 Variaţia stocurilor 2) 3541,7 8355,6 0,4 1,0 Exportul net 3) -7091, ,5-0,9-2,2 Notă: Datele au fost calculate conform metodologiei Sistemului European de Conturi (SEC) Date semidefinitive. 2) Inclusiv achiziţii minus cedări de obiecte de valoare. 3) Export-Import. Grafic Contribuţii la creşterea Produsului intern brut, pe categorii de utilizări Notă: Datele au fost calculate conform metodologiei Sistemului European de Conturi (SEC) Date semidefinitive. 35

37 În anul 2017, consumul final individual efectiv al gospodăriilor populaţiei (cea mai importantă componentă a consumului final efectiv) a fost de ,4 milioane lei, reprezentând 70,4 % din Produsul intern brut, pondere mai mare cu 0,2 puncte procentuale faţă de anul Evoluţia consumului final individual efectiv al gospodăriilor populaţiei, indică o dinamică pozitivă a acestui indicator (+9,0% în anul 2017 faţă de anul 2016). În anul 2017, consumul final colectiv efectiv al administraţiei publice a fost de 71887,6 milioane lei, mai mare cu 5,2% faţă de anul 2016; acest indicator a reprezentat 8,4% din Produsul intern brut, cu un punct procentual mai mare faţă de cel din anul anterior (7,4% din Produsul intern brut în anul 2016). În anul 2017, rata de investiţie 8) a avut valoarea de 24,8%, cu 0,7 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în anul 2016 (25,5%). Comparativ cu anul precedent, formarea brută de capital fix s-a majorat cu 3,5% faţă de anul anterior. În anul 2017, sumele ce au fost alocate pentru formarea brută de capital fix au însumat ,5 milioane lei. Ponderea formării brute de capital fix în total PIB s-a redus cu 0,5 puncte procentuale faţă de anul anterior (de la 22,9% din PIB în anul 2016, la 22,4% în anul 2017). În anul 2017, deşi exporturile de bunuri şi servicii au avut o dinamică pozitivă (10,0% faţă de anul anterior, evoluţia importurilor de bunuri şi servicii a surclasat pe cea a exporturilor (11,3% în anul 2017 faţă de anul 2016). În anul 2017, exportul net de bunuri şi servicii a avut o valoare de ,5 milioane lei. Tabel Indicii Produsului intern brut, pe categorii de utilizări - în procente faţă de anul precedent Produsul intern brut 104,8 107,0 Consumul final efectiv 106,8 108,6 Consumul final individual efectiv al gospodăriilor populaţiei 107,4 109,0 Consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice 101,8 105,2 Formarea brută de capital (FBCF + variaţia stocurilor) 99,8 104,2 Formarea brută de capital fix (FBCF) 99,8 103,5 Variaţia stocurilor 2) 101,2 139,0 Export net 151,1 170,9 Import 116,5 111,3 Export 116,0 110,0 Cererea internă 105,1 107,6 Date semidefinitive. 2) Inclusiv achiziţii minus cedări de obiecte de valoare Evoluţia preţurilor şi inflaţia Indicele preţurilor de consum Deşi la începutul anului 2017 au intrat în vigoare o serie de reduceri şi eliminări de taxe (scăderea cotei standard a TVA de la 20% la 19%, eliminarea supraaccizei la carburanţi, de asemenea a taxei radio-tv şi a celei pentru eliberarea paşapoartelor), rata anuală a inflaţiei s-a înscris pe o traiectorie ascendentă începând cu luna martie. Tendinţa s-a menţinut pe tot parcursul anului, fiind influenţată şi de alte procese şi fenomene, cum ar fi: creşterea accizei la produsele din tutun (iulie); majorarea accizei la combustibili (septembrie octombrie); variaţia cotaţiilor internaţionale ale petrolului; evoluţia cursului de schimb leu/euro (cu o tendinţă de depreciere a monedei naţionale). 8) Rata investiţiei s-a determinat prin raportarea FBCF la VAB. 36

38 Grafic Indicii cursului de schimb mediu lunar şi ai preţurilor de consum, pentru anul 2017 (luna precedentă = 100) Creşterea lunară a preţurilor de consum (pe total) în anul 2017 a avut doar valori pozitive începând cu luna aprilie, la sfârşitul anului rata inflaţiei fiind de 3,3%, cu 3,9 puncte procentuale mai mare faţă de cea înregistrată în anul anterior, când a fost de -0,5%. În anul 2017, rata medie anuală a inflaţiei a fost de 1,3%, cu 2,9 puncte procentuale peste nivelul mediu înregistrat în anul 2016, când rata medie anuală a inflaţiei a fost de -1,6%. În anul 2017, rata medie lunară a inflaţiei a fost de 0,3%, peste nivelul înregistrat în anul 2016, când rata medie lunară a inflaţiei a fost de 0,0%. Tabel Evoluţia lunară a indicilor preţurilor de consum Luna - decembrie an precedent = Total Mărfuri alimentare Mărfuri nealimentare Servicii Ianuarie 99,22 99,81 100,47 100,91 98,44 99,07 98,88 99,63 Februarie 98,98 99,72 100,81 101,57 98,17 99,15 97,75 97,86 Martie 99,08 99,80 100,80 101,80 98,40 99,02 97,74 98,17 Aprilie 98,93 100,08 100,43 101,99 98,30 99,42 97,85 98,32 Mai 99,18 100,36 100,98 102,61 98,39 99,49 97,96 98,53 Iunie 99,01 100,40 100,29 102,43 98,48 99,56 98,06 98,86 Iulie 98,77 100,72 100,33 102,03 97,97 100,49 97,96 99,00 August 98,84 100,52 100,24 101,15 98,22 100,63 97,87 99,20 Septembrie 98,73 101,02 99,66 101,70 98,43 101,17 97,86 99,52 Octombrie 99,15 102,31 100,19 103,02 98,81 102,93 98,18 99,68 Noiembrie 99,22 102,99 100,42 103,61 98,83 103,82 98,09 100,01 Decembrie 99,46 103,32 100,68 104,07 99,13 104,11 98,17 100,22 La grupa mărfuri alimentare (inclusiv băuturile alcoolice) la sfârşitul lunii decembrie 2017, indicele preţurilor de consum a fost de 104,07% (cu 0,75 puncte procentuale peste nivelul înregistrat de indicele general al preţurilor de consum). Mărfurile alimentare au deţinut 34,65% în structura cheltuielilor medii lunare efectuate de o gospodărie pentru cumpărarea bunurilor şi pentru plata serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de trai. În anul 2017, comparativ cu anul 2016, s-a înregistrat o uşoară scădere a cheltuielilor pentru aceste produse în total (au scăzut cu 1,35 puncte procentuale), fenomen datorat tendinţei gospodăriilor de realocare a resurselor disponibile. În decembrie 2017, indicii preţurilor de consum (faţă de decembrie 2016) pentru diferite produse alimentare s-au situat în majoritate peste nivelul indicelui general al preţurilor de consum, cu diferenţe cuprinse între 0,09 puncte procentuale (conserve din carne) şi 39,87 puncte procentuale (ouă). În acestă categorie s-au situat următoarele mărfuri şi grupe de mărfuri alimentare: brânză-total (0,22 puncte procentuale), preparate din carne (0,94 puncte procentuale), carne de bovine (1,08 puncte procentuale), lapte de vacă (1,84 puncte procentuale), carne de porcine (2,18 puncte procentuale), fructe proaspete (7,74 puncte procentuale), unt (19,45 puncte procentuale). 37

39 Au existat şi mărfuri alimentare cu indici de preţuri ce s-au situat sub nivelul indicelui total al preţurilor de consum, înregistrându-se diferenţe cuprinse între -0,35 puncte procentuale (carne de pasăre) şi -12,32 puncte procentuale (cartofi). Analiza evoluţiei indicilor preţurilor la produsele alimentare faţă de nivelul grupei produse alimentare, în decembrie 2017 faţă de decembrie 2016, relevă următoarele aspecte: la unele mărfuri alimentare, indicii de preţ s-au situat sub nivelul grupei de produse alimentare cu diferenţe cuprinse între -0,53 puncte procentuale (brânză-total) şi -13,07 puncte procentuale (cartofi); la alte mărfuri alimentare, indicii de preţ s-au situat peste nivelul grupei de produse alimentare cu diferenţe cuprinse între 0,19 puncte procentuale (preparate din carne) şi 39,12 puncte procentuale (ouă). Tabel Indicii preţurilor de consum la principalele mărfuri alimentare, în decembrie 2017 Indicii preţurilor de consum - % - Diferenţe (+/-) faţă de nivelul indicelui preţurilor de consum - decembrie 2016 = Diferenţe (+/-) faţă de nivelul mediu al grupei Total 103,32 Mărfuri alimentare 104,07 0,75 Produse de morărit şi panificaţie 102,32-1,00-1,75 Produse de morărit 101,23-2,09-2,84 Făină 101,49-1,83-2,58 Pâine, produse de franzelărie, specialităţi, subproduse grâu, porumb, secară 102,42-0,90-1,65 Legume şi conserve de legume 100,58-2,74-3,49 Cartofi 91,00-12,32-13,07 Fructe şi conserve din fructe 109,76 6,44 5,69 Fructe proaspete 111,06 7,74 6,99 Ulei, slănină, grăsimi 100,15-3,17-3,92 Ulei comestibil 99,83-3,49-4,24 Carne, preparate din carne şi conserve din carne 104,40 1,08 0,33 Carne de bovine 104,40 1,08 0,33 Carne de porcine 105,50 2,18 1,43 Carne de pasăre 102,97-0,35-1,10 Preparate din carne 104,26 0,94 0,19 Conserve din carne 103,41 0,09-0,66 Peşte şi conserve din peşte 102,43-0,89-1,64 Peşte proaspăt şi congelat 102,44-0,88-1,63 Conserve din peşte şi alte produse din peşte 102,19-1,13-1,88 Lapte şi produse lactate 104,99 1,67 0,92 Lapte - total 104,74 1,42 0,67 Lapte de vacă 105,16 1,84 1,09 Brânză - total 103,54 0,22-0,53 Unt 122,77 19,45 18,70 Ouă 143,19 39,87 39,12 Zahăr, produse zaharoase şi miere de albine 100,93-2,39-3,14 Zahăr 98,26-5,06-5,81 Băuturi alcoolice 101,15-2,17-2,92 Vin 101,07-2,25-3,00 Bere 101,39-1,93-2,68 Ţuică, rachiuri şi alte băuturi alcoolice 100,30-3,02-3,77 Puncte procentuale. La grupa mărfuri nealimentare la sfârşitul lunii decembrie 2017, indicele preţurilor de consum a fost 104,11% (cu 0,79 puncte procentuale peste nivelul înregistrat de indicele general al preţurilor de consum). 38

40 În decembrie 2017 faţă de aceeaşi lună a anului anterior, majoritatea indicilor preţurilor de consum pentru diferite produse nealimentare s-au situat peste nivelul indicelui general al preţurilor de consum cu diferenţe cuprinse între 2,20 puncte procentuale (tutun, ţigări) şi 8,86 puncte procentuale (energie electrică). Peste nivelul indicelui general al preţurilor de consum se mai situează indicii de preţ pentru combustibili (2,53 puncte procentuale). Sub nivelul indicelui general al preţurilor s-au situat preţurile la energie termică (-0,09 puncte procentuale), confecţii (-0,83 puncte procentuale), încălţăminte (-1,05 puncte procentuale), gaze naturale (-1,91 puncte procentuale), produse de uz casnic, mobilă (-2,00 puncte procentuale), articole de igienă, cosmetice şi medicale (-2,92 puncte procentuale). Analiza evoluţiei preţurilor la produsele nealimentare faţă de nivelul grupei produselor nealimentare, în decembrie 2017 faţă de decembrie 2016, relevă următoarele aspecte: la unele mărfuri nealimentare, indicii de preţ s-au situat sub nivelul grupei de produse nealimentare, cu diferenţe cuprinse între -0,88 puncte procentuale (energie termică) şi -3,71 puncte procentuale (articole de igienă, cosmetice şi medicale). În cazul altor mărfuri nealimentare, indicii de preţ s-au situat peste nivelul grupei de produse nealimentare, diferenţele situându-se între 1,41 puncte procentuale pentru tutun, ţigări şi 8,07 puncte procentuale pentru energie electrică. Tabel Indicii preţurilor de consum la principalele mărfuri nealimentare, în decembrie 2017 Indicii preţurilor de consum - % - Diferenţe (+/-) faţă de nivelul indicelui preţurilor de consum - decembrie 2016 = Diferenţe (+/-) faţă de nivelul mediu al grupei Total 103,32 Mărfuri nealimentare 104,11 0,79 Îmbrăcăminte, articole de galanterie, mercerie, pasmanterie 102,37-0,95-1,74 Confecţii 102,49-0,83-1,62 Încălţăminte 102,27-1,05-1,84 Produse de uz casnic, mobilă 101,32-2,00-2,79 Articole de igienă, cosmetice şi medicale 100,40-2,92-3,71 Combustibili 105,85 2,53 1,74 Tutun, ţigări 105,52 2,20 1,41 Energie electrică, gaze şi încălzire centrală 107,73 4,41 3,62 Energie electrică 112,18 8,86 8,07 Gaze naturale 101,41-1,91-2,70 Energie termică 103,23-0,09-0,88 Puncte procentuale. La grupa servicii, indicele preţurilor de consum, în decembrie 2017 faţă de decembrie 2016, a fost 100,22% (cu 3,10 puncte procentuale sub nivelul indicelui preţurilor pe total). Serviciile pentru care indicele preţurilor s-a situat sub nivelul indicelui preţurilor de consum au prezentat faţă de acesta diferenţe cuprinse între -1,14 puncte procentuale (transport urban) şi -7,69 puncte procentuale (poştă şi telecomunicaţii). Peste nivelul IPC pe total s-au situat tarifele pentru apă, canal, salubritate (0,29 puncte procentuale). În cadrul grupei, comparând indicii preţurilor de consum pentru principalele servicii cu indicele mediu al preţurilor la servicii, în decembrie 2017 faţă de luna decembrie 2016, rezultă următoarele: peste nivelul mediu al indicelui preţurilor de consum la servicii au fost indicii preţurilor înregistraţi pentru abonamente auto (0,98 puncte procentuale), transport rutier (1,32 puncte procentuale), transport urban (1,96 puncte procentuale), chirii (2,53 puncte procentuale), apă, canal, salubritate (3,39 puncte procentuale); sub nivelul indicelui mediu al serviciilor s-au situat indicii preţurilor pentru alte servicii (-0,40 puncte procentuale), poştă şi telecomunicaţii (-4,59 puncte procentuale), transport CFR (-5,90 puncte procentuale). 39

41 Tabel Indicii preţurilor de consum la principalele servicii, în decembrie 2017 Indicii preţurilor de consum - % - Diferenţe (+/-) faţă de nivelul indicelui preţurilor de consum - decembrie 2016 = Diferenţe (+/-) faţă de nivelul mediu al grupei Total 103,32 Servicii 100,22-3,10 Chirii 102,75-0,57 2,53 Apă, canal, salubritate 103,61 0,29 3,39 Transport urban 102,18-1,14 1,96 Transport interurban 102,07-1,25 1,85 C.F.R. 94,32-9,00-5,90 Rutier 101,54-1,78 1,32 Abonamente auto 101,20-2,12 0,98 Poştă şi telecomunicaţii 95,63-7,69-4,59 Servicii poştale 98,89-4,43-1,33 Telefon 101,89-1,43 1,67 Abonament radio, TV 83,65-19,67-16,57 Alte servicii 99,82-3,50-0,40 Puncte procentuale Indicele preţurilor producţiei industriale În anul 2017, indicele preţurilor producţiei industriale pentru ansamblul produselor fabricate şi comercializate la intern şi extern, a fost în luna decembrie 103,38%, în creştere cu 3,4 puncte procentuale faţă de cel înregistrat în luna decembrie a anului anterior, în condiţiile menţinerii bazei de comparaţie (anul 2015=100). Grafic Evoluţia indicilor preţurilor producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă), în anul 2017 Pentru cele două tipuri de pieţe, acest indicator a avut următoarele caracteristici: în luna decembrie 2017 faţă de luna decembrie 2016, indicele preţurilor producţiei industriale pentru piaţa internă a scăzut cu 1,5 puncte procentuale, iar indicele preţurilor producţiei industriale pentru piaţa externă s-a majorat cu 2,5 puncte procentuale. 40

42 Tabel Indicii preţurilor producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) - anul 2015 = Diferenţe (+/-) faţă Decembrie Decembrie de nivelul mediu al grupei % % în luna Decembrie 2017 Industrie total 100,03 103,38 Destinaţii ale producţiei industriale Piaţa internă 98,80 101,88-1,50 Piaţa externă 102,09 105,91 2,53 Secţiuni CAEN Rev.2 Industrie extractivă 96,55 103,05-0,33 Industrie prelucrătoare 101,15 105,26 1,88 Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 94,47 93,02-10,36 Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 101,07 101,68-1,70 Marile grupe industriale: Industria bunurilor intermediare 98,51 103,41 0,03 Industria bunurilor de capital 102,96 105,55 2,17 Industria bunurilor de folosinţă îndelungată 103,12 106,27 2,89 Industria bunurilor de uz curent 102,51 106,31 2,93 Industria energetică 96,21 98,18-5,20 Puncte procentuale. În luna decembrie 2017, indicii preţurilor producţiei industriale pe secţiuni CAEN Rev.2, comparativ cu indicele general al preţurilor producţiei industriale au înregistrat următoarea evoluţie: au crescut indicii preţurilor producţiei industriale în industria prelucrătoare cu 1,9 puncte procentuale; s-au redus indicii preţurilor producţiei industriale la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 10,4 puncte procentuale, la distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare cu 1,7 puncte procentuale şi în industria extractivă cu 0,3 puncte procentuale. Analiza situaţiei indicilor preţurilor producţiei industriale pe marile grupe industriale, la nivelul lunii decembrie 2017 faţă de indicele general al preţurilor producţiei industriale, relevă următoarele fenomene: se constată creşteri peste nivelul înregistrat pe total la industria bunurilor de uz curent cu 2,9 puncte procentuale, industria bunurilor de folosinţă îndelungată cu 2,9 puncte procentuale şi industria bunurilor de capital cu 2,2 puncte procentuale; sub nivelul înregistrat pe total se situează industria energetică cu -5,2 puncte procentuale Evoluţia principalilor indicatori bugetari Bugetul public naţional 9) Politica fiscal-bugetară pentru anii 2016 şi 2017 rămâne în continuare legată de relansarea economică, crearea de locuri de muncă şi asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice. Dintre obiectivele politicii fiscal-bugetare din ultimii ani menţionăm: continuarea consolidării fiscale, stimularea creşterii economice, reforma investiţiilor publice prin creşterea substanţială a fondurilor publice alocate cofinanţării proiectelor europene şi prioritizarea investiţiilor publice semnificative, stimularea consumului concomitent cu asigurarea protecţiei sociale pentru categoriile sociale cu venituri reduse, dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management al datoriei publice, etc. 9) Cuprinde: Execuţia bugetului de stat, Execuţia bugetelor locale şi Execuţia bugetului asigurărilor sociale de stat. 41

43 Cheltuielile bugetului public naţional au reprezentat ,2 milioane lei în anul 2016 şi respectiv ,1 milioane lei în anul 2017, nivel ce nu a putut fi acoperit de veniturile încasate (respectiv ,1 milioane lei în anul 2016 şi ,4 milioane lei în anul 2017). Tabel Execuţia bugetului public naţional Structura, % - milioane lei preţuri curente - Ponderea în PIB, % Venituri , ,4 100,00 100,00 27,94 26,78 Bugetul de stat , ,3 47,60 47,35 13,30 12,68 Bugete locale 59518, ,1 27,85 27,36 7,78 7,33 Bugetul asigurărilor sociale de stat 52468, ,0 24,55 25,29 6,86 6,77 Cheltuieli , ,1 100,00 100,00 31,18 30,73 Bugetul de stat , ,7 54,53 54,86 17,00 16,86 Bugete locale 56284, ,1 23,59 23,22 7,36 7,14 Bugetul asigurărilor sociale de stat 52196, ,3 21,88 21,92 6,82 6,73 Deficit / Excedent , ,7 100,00 100,00-3,24-3,95 Bugetul de stat , ,4 114,13 105,83-3,70-4,18 Bugete locale 3233,4 1648,0-13,03-4,88 0,42 0,19 Bugetul asigurărilor sociale de stat 272,3 322,7-1,10-0,95 0,04 0,04 Date semidefinitive Veniturile realizate la bugetul public naţional În anul 2017, veniturile realizate la bugetul public naţional au fost de ,4 milioane lei, cu următoarea structură: 47,35% din veniturile totale au provenit de la bugetul de stat; 27,36% de la bugetele locale şi 25,29% de la bugetul asigurărilor sociale de stat. În termeni nominali, în anul 2017 faţă de anul 2016, veniturile realizate la bugetul public naţional au avut o tendinţă de creştere cu 15701,3 milioane lei (respectiv +7,35%). În anul 2017 comparativ cu anul 2016, în evoluţia structurii veniturilor realizate la bugetul naţional s-au înregistrat creşteri ale ponderii, în total venituri, a aportului relativ al bugetului asigurărilor sociale de stat (+0,74 puncte procentuale) în timp ce la bugetele locale şi bugetul de stat s-au înregistrat scăderi relative ale veniturilor (-0,49 puncte procentuale, respectiv -0,25 puncte procentuale). În anul 2017 comparativ cu anul 2016 s-au înregistrat scăderi a ponderii în PIB, a veniturilor de la bugetul de stat cu 0,62 puncte procentuale, a veniturilor de la bugetele locale cu 0,45 puncte procentuale şi a celor de la bugetul asigurărilor sociale de stat cu 0, Cheltuielile realizate la bugetul public naţional În anul 2017, cheltuielile realizate la bugetul public naţional au fost de ,1 milioane lei şi au avut următoarea structură: 54,86% din cheltuielile totale au fost realizate de bugetul de stat, 23,22% de bugetele locale şi 21,92% de bugetul asigurărilor sociale de stat. În termeni nominali, în anul 2017 comparativ cu anul 2016, cheltuielile realizate la bugetul public naţional au crescut cu 24683,9 milioane lei (respectiv +10,35%). În perioada analizată, structura cheltuielilor bugetului naţional a înregistrat următoarele tendinţe: a crescut ponderea în total, a cheltuielilor de la bugetul de stat (+0,33 puncte procentuale) şi a cheltuielilor de la de la bugetul asigurărilor sociale de stat (+0,04 puncte procentuale); s-au diminuat ponderile cheltuielilor la bugetele locale (-0,37 puncte procentuale). În anul 2017 comparativ cu anul 2016 s-a înregistrat scăderi a ponderii în PIB, a cheltuielilor de la bugetele locale (-0,22 puncte procentuale), a cheltuielilor de la bugetul de stat (-0,14 puncte procentuale), precum şi a celor de la asigurările sociale de stat (-0,09 puncte procentuale). 42

44 Grafic Veniturile şi cheltuielile totale realizate la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale Soldul bugetului public naţional Comparând veniturile înregistrate la bugetul public naţional cu cheltuielile totale rezultă că, în anul 2016 s-a înregistrat un deficit de ,1 milioane lei preţuri curente şi respectiv, în anul 2017 s-a înregistrat un deficit de ,7 milioane lei preţuri curente. La bugetul de stat, în anul 2017 s-a înregistrat un deficit de ,8 milioane lei, iar în anul 2017, un deficit de ,4 milioane lei. La bugetele locale s-a înregistrat în anul 2016 un excedent de 3233,4 milioane lei, iar în anul 2017, un excedent de 1648,0 milioane lei. La bugetul asigurărilor sociale de stat, în anul 2016 s-a înregistrat un excedent de 272,3 milioane lei, iar în anul 2017, un excedent de 322,7 milioane lei. În anul 2017 comparativ cu anul 2016, în termeni nominali, deficitul bugetului public naţional a scăzut cu 8982,6 milioane lei. Ponderea deficitului bugetului public naţional în produsul intern brut a scăzut de la -3,24% în anul 2016 la -3,95% în anul În anul 2017 faţă de anul 2016, ponderea în PIB a deficitului / excedentului bugetului public naţional a scăzut cu 0,71 puncte procentuale Bugetul de stat Veniturile totale ale bugetului de stat În anul 2017, veniturile totale realizate la bugetul de stat au fost de ,3 milioane lei, ponderea lor în produsul intern brut fiind de 12,68%. În anul 2017 comparativ cu anul 2016, în termeni nominali, veniturile totale ale bugetului de stat au crescut cu 6888,0 milioane lei (respectiv +6,77%). În anul 2017, în structura veniturilor totale ale bugetului de stat, veniturile fiscale, au reprezentat 78,30% din veniturile totale. În anul 2017 comparativ cu anul 2016, în structura veniturilor totale ale bugetului de stat s-a înregistrat o creştere a ponderii veniturilor din sumele primite de la UE/ alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar (+10,49 puncte procentuale), venituri nefiscale (+1,00 puncte procentuale), contribuţiile de asigurări (+0,43 puncte procentuale), operaţiunile financiare (+0,16 puncte procentuale), dar în acelaşi timp şi diminuări la venituri fiscale (-7,51 puncte procentuale), venituri curente (-6,08 puncte procentuale), sume primite de la UE/ alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări (-3,87 puncte procentuale), sume în curs de distribuire (-0,43 puncte procentuale), alte sume primite de la UE (-0,22 puncte procentuale) şi venituri din capital (-0,05 puncte procentuale). 43

45 Tabel Veniturile realizate la bugetul de stat milioane lei preţuri curente - Structura, % VENITURI - total , ,3 100,00 100,00 Venituri curente 96847, ,8 95,17 89,09 Venituri fiscale 87323, ,2 85,81 78,30 Impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital 26467, ,6 26,01 24,33 Contribuţii de asigurări 1010,3 1540,7 0,99 1,42 Venituri nefiscale 8513, ,9 8,37 9,37 Venituri din capital 346,8 317,2 0,34 0,29 Operaţiuni financiare 39,5 218,7 0,04 0,20 Sume primite de la UE/ alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări 3882,2-52,2 3,82-0,05 Alte sume primite de la UE 80,9-153,4 0,08-0,14 Sume în curs de distribuire 472,7 29,1 0,46 0,03 Sume primite de la UE / alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar , ,1 0,09 10, Cheltuielile bugetului de stat În anul 2017, cheltuielile bugetului de stat au fost de ,7 milioane lei şi au reprezentat 16,86% din PIB. Structura cheltuielilor bugetului de stat a fost următoarea: 31,92% din cheltuielile totale au reprezentat cheltuielile social-culturale; 29,27% cheltuielile aferente serviciilor publice generale; 18,37% cheltuieli pentru acţiuni economice; 17,87% cheltuielile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; 2,57% cheltuieli pentru servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape. În anul 2017 comparativ cu anul 2016, în termeni nominali, cheltuielile bugetului de stat au crescut cu 14335,6 milioane lei (respectiv +11,02%). Tabel Cheltuielile bugetului de stat - milioane lei preţuri curente Structura,% CHELTUIELI - total , ,7 100,00 100,00 Servicii publice generale 46323, ,3 35,61 29,27 Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională 21498, ,6 16,53 17,87 Cheltuieli social-culturale 38343, ,4 29,48 31,92 Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape 6303,0 3715,4 4,84 2,57 Acţiuni economice 17614, ,0 13,54 18, Bugetele locale Veniturile bugetelor locale În anul 2017, veniturile bugetelor locale au fost de 62782,1 milioane lei şi au reprezentat 7,33% din PIB. Structura veniturilor totale ale bugetelor locale a fost următoarea: 81,26% venituri fiscale; 4,72% venituri nefiscale; 0,39% venituri din capital; 10,38% subvenţii; -0,05% sume primite de la UE/alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări, 3,25% sume primite de la UE / alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar , 0,02% alte sume primite de la UE. În anul 2017 comparativ cu anul 2016, în termeni nominali, veniturile totale ale bugetelor locale au crescut cu 3264,0 milioane lei (respectiv +5,49%). 44

46 Tabel Veniturile bugetelor locale milioane lei preţuri curente - Structura, % VENITURI - total 59518, ,1 100,00 100,00 Venituri curente 48154, ,4 80,90 85,98 Venituri fiscale 45206, ,7 75,95 81,26 Venituri nefiscale 2947,6 2961,7 4,95 4,72 Venituri din capital 203,6 244,8 0,34 0,39 Operaţiuni financiare 11,6 18,9 0,02 0,03 Subvenţii 9358,4 6517,7 15,72 10,38 Sume primite de la UE / alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări 1615,0-29,3 2,71-0,05 Sume primite de la UE / alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar ,4 2038,8 0,29 3,25 Alte sume primite de la UE - 13,8-0,02 În anul 2017 comparativ cu anul 2016, analiza evoluţiei structurii componentelor veniturilor totale ale bugetelor locale, evidenţiază următoarele aspecte: s-a majorat ponderea în totalul veniturilor bugetelor locale a veniturilor fiscale (+5,31 puncte procentuale), veniturilor curente (+5,08 puncte procentuale), a sumelor primite de la UE / alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar (+2,96 puncte procentuale), veniturilor din capital (+0,05 puncte procentuale), operaţiunilor financiare (+0,01 puncte procentuale); s-au redus ponderile subvenţiilor (-5,34 puncte procentuale), a sumelor primite de la UE /alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări (-2,76 puncte procentuale), precum şi a veniturilor nefiscale (-0,23 puncte procentuale) Cheltuielile bugetelor locale În anul 2017, cheltuielile bugetelor locale au fost de 61134,1 milioane lei şi au reprezentat 7,14% din PIB. Structura principalelor componente a fost următoarea: cheltuieli social-culturale, 54,81% din total; 16,96% acţiuni economice; 13,70% servicii publice generale; 12,81% servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape; 1,72% apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. În anul 2017 comparativ cu anul 2016, cheltuielile bugetelor locale, în termeni nominali, au crescut cu 4849,4 milioane lei (respectiv +8,62%). Tabel Cheltuielile bugetelor locale - milioane lei preţuri curente Structura, % CHELTUIELI - total 56284, ,1 100,00 100,00 Servicii publice generale 6703,4 8378,1 11,91 13,70 Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională 843,9 1050,7 1,50 1,72 Cheltuieli social-culturale 28814, ,8 51,19 54,81 Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape 7824,8 7833,0 13,90 12,81 Acţiuni economice 12098, ,5 21,50 16,96 În anul 2017 comparativ cu anul 2016, structura cheltuielilor bugetelor locale a înregistrat creşteri relative la: cheltuieli social-culturale de la 51,19% la 54,81% (+3,62 puncte procentuale), servicii publice generale de la 11,91% la 13,70% (+1,79 puncte procentuale), apărare, ordine publică şi siguranţă naţională de la 1,50% la 1,72% (+0,22 puncte procentuale). Scăderi s-au înregistrat la acţiuni economice de la 21,50% la 16,96% (-4,54 puncte procentuale şi la servicii şi dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape de la 13,90% la 12,81% (-1,09 puncte procentuale). 45

47 Bugetul asigurărilor sociale de stat Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat În anul 2017, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat, în termeni nominali, au fost de 58018,0 milioane lei, din care 76,31% au fost venituri curente şi 23,42% subvenţii. În anul 2017, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat au reprezentat 6,77% din PIB. Tabel Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat milioane lei preţuri curente - Structura, % VENITURI - total 52468, ,0 100,00 100,00 Venituri curente 37464, ,0 71,40 76,31 Contribuţii de asigurări 37316, ,0 71,12 76,13 Contribuţiile angajatorilor 26305, ,7 50,13 53,28 Contribuţiile asiguraţilor 11011, ,3 20,99 22,85 Venituri nefiscale 147,4 105,0 0,28 0,18 Subvenţii 15096, ,6 28,77 23,42 Sume primite de la UE / alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări 0,1 1,0 ***) ***) Sume în curs de distribuire -92,6 155,4-0,17 0,27 ***) Sub 0,005. În anul 2017 comparativ cu anul 2016, veniturile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat au crescut în valoare absolută cu 5549,3 milioane lei (respectiv +10,58%). În termeni nominali au crescut veniturile curente cu 6812,7 milioane lei (+18,18%) iar veniturile nefiscale au scăzut cu 42,4 milioane lei (-28,76%). În anul 2017 comparativ cu anul 2016, creşterea veniturilor curente s-a datorat majorării contribuţiilor de asigurări cu 6855,1 milioane lei (respectiv +18,37%), a contribuţiilor angajatorilor cu 4606,5 milioane lei (respectiv +17,52%), cât şi a contribuţiilor asiguraţilor cu 2248,6 milioane (respectiv +20,42%) Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat În anul 2017, cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat au fost de 57695,3 milioane lei şi au reprezentat 6,73% din PIB. În anul 2017, cheltuielile social-culturale au absorbit întreaga sumă a bugetului asigurărilor sociale de stat. Dintre acestea, cea mai mare parte a fost orientată către susţinerea asigurărilor şi asistenţei sociale (99,82% din total). Tabel Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat - milioane lei preţuri curente - Structura, % CHELTUIELI - total 52196, ,3 100,00 100,00 Cheltuieli social-culturale 52196, ,3 100,00 100,00 Asigurări şi asistenţă socială 52099, ,1 99,81 99,82 Asigurări şi asistenţă socială pentru accidente de muncă şi boli profesionale 97,1 106,3 0,19 0,18 În anul 2017 comparativ cu anul 2016, cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat au crescut cu 5498,9 milioane lei (respectiv +10,53%). Creşterea volumului cheltuielilor s-a datorat, în principal, creşterii costului asigurărilor şi asistenţei sociale cu 5489,8 milioane lei (respectiv +10,54%). Cheltuielile pentru asigurări şi asistenţă socială pentru accidente de muncă şi boli profesionale au crescut cu 9,2 milioane lei (respectiv +9,47%). 46

48 4. EVOLUŢII SECTORIALE 4.1. Agricultură şi silvicultură În anul 2017, producţia ramurii agricole a fost de 78494,1 milioane lei, în creştere în termeni reali, cu 12,5% faţă de anul Producţia vegetală a crescut cu 19,5%, iar producţia animală a înregistrat o scădere de 0,4%. În anul 2017, structura valorică a producţiei ramurii agricole prezintă modificări faţă de anul precedent, în sensul creşterii ponderii producţiei vegetale şi scăderii ponderii producţiei animale şi a serviciilor agricole. Tabel Producţia ramurii agricole Total proprietate majoritar privată Total proprietate majoritar privată Mii lei preţuri curente Total Vegetală Animală Servicii agricole Structura (%) Total 100,0 100,0 100,0 100,0 Vegetală 65,1 65,0 67,8 67,7 Animală 33,6 34,1 31,0 31,5 Servicii agricole 1,3 0,9 1,2 0,8 Indicii producţiei ramurii agricole (anul precedent = 100) Total 102,5 102,7 112,5 112,7 Vegetală 105,3 105,4 119,5 119,8 Animală 97,6 97,6 99,6 99,6 Servicii agricole 103,5 110,7 99,0 94,4 Notă: Producţia ramurii agricole este calculată conform metodologiei Eurostat privind Conturile Economice pentru Agricultură Sectorul producţiei vegetale Modul de folosinţă a terenului La sfârşitul anului 2014, suprafaţa agricolă de 14630,1 mii hectare înregistrată a fost cu 18,2 mii hectare mai mare, decât cea înregistrată în anul În anul 2014, structura suprafeţei agricole nu prezintă modificări semnificative faţă de anul precedent: 64,2% teren arabil; 22,4% păşuni; 10,6% fâneţe; 1,4% vii şi pepiniere viticole; 1,4% livezi şi pepiniere pomicole. La sfârşitul anului 2014, suprafaţa arabilă a fost de 9395,3 mii hectare, cu 6 mii hectare mai mare faţă de cea din anul precedent. Scăderi s-au înregistrat la categoriile: păşuni (-1,7 mii hectare) şi vii şi pepiniere viticole (-0,9 mii hectare), iar creşteri la categoriile fâneţe (14,4 mii hectare) şi livezi şi pepiniere pomicole (0,4 mii hectare). Tabel Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă (la sfârşitul anului) - mii hectare Total proprietate privată Total proprietate privată Total 14611, , , ,7 - arabil 9389,3 8935,8 9395,3 8940,2 - păşuni 3273,9 2855,5 3272,2 2852,2 - fâneţe 1541,9 1500,0 1556,3 1517,2 - vii şi pepiniere viticole 210,3 202,6 209,4 202,2 - livezi şi pepiniere pomicole 196,5 186,7 196,9 187,9 Notă: Până la finalizarea acţiunii de cadastrare a ţării, de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, seriile de date prezentate vor rămâne blocate la nivelul anului Conţine: proprietatea privată a statului, a unităţilor administrativ-teritoriale, a persoanelor juridice şi a persoanelor fizice. Sursa: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. 47

49 La sfârşitul anului 2014, suprafaţa agricolă deţinută de sectorul privat a fost de 13699,7 mii hectare şi a reprezentat 93,64% din suprafaţa agricolă totală. Comparativ cu sfârşitul anului anterior, în anul 2014, suprafaţa agricolă deţinută de sectorul privat a crescut cu 19,1 mii hectare. La sfârşitul anului 2014, suprafaţa arabilă deţinută de sectorul privat a fost de 8940,2 mii hectare, cu 4,4 mii hectare mai mare faţă de cea din anul precedent. Scăderi s-au înregistrat la categoriile: păşuni (-3,3 mii hectare), şi vii şi pepiniere viticole (-0,4 mii hectare), în timp ce creşteri s-au înregistrat la categoriile fâneţe (17,2 mii hectare) şi livezi şi pepiniere pomicole (1,2 mii hectare) Parcul de tractoare şi maşini agricole La sfârşitul anului 2017, pe ansamblul agriculturii, parcul de tractoare şi maşini agricole principale cuprindea: 212,7 mii tractoare; 169,6 mii pluguri pentru tractor; 29,6 mii cultivatoare mecanice; 80,0 mii semănători mecanice; 5,5 mii maşini de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică; 26,7 mii combine autopropulsate pentru recoltat cereale; 14,2 mii prese pentru balotat paie şi fân. Totodată, trebuie menţionat că, parcul de tractoare şi maşini agricole deţinut de sectorul majoritar privat din totalul existent la sfârşitul anului 2017 (pe componentele parcului) a reprezentat între 95,8% (combine autopropulsate pentru recoltat furaje) şi 99,2% (combine autopropulsate pentru recoltat cereale). La sfârşitul anului 2017, comparativ cu sfârşitul anului 2016, evoluţia parcului de tractoare şi maşini agricole a înregistrat cele mai mari creşteri la tractoare agricole fizice (+4829 bucăţi) şi la pluguri pentru tractor (+1030 bucăţi), iar scăderi s-au înregistrat la cultivatoare mecanice (-984 bucăţi), la semănători mecanice (-1217 bucăţi) şi la combine autopropulsate pentru recoltat cereale (-233 bucăţi). Tabel Parcul de tractoare şi maşini agricole principale din agricultură (la sfârşitul anului) ) faţă de 2016, diferenţe (+/-) bucǎţi bucǎţi bucǎţi % Total proprietate majoritar privată Total proprietate majoritar privată Total proprietate majoritar privată Total proprietate majoritar privată Tractoare agricole fizice ,3 +2,4 Pluguri pentru tractor ,6 +0,6 Cultivatoare mecanice ,2-3,3 Semănători mecanice ,5-1,5 Maşini de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică ,1 +2,8 Combine autopropulsate pentru recoltat cereale ,9-1,0 Combine autopropulsate pentru recoltat furaje ,5 +7,7 Vindrovere autopropulsate pentru recoltat furaje ,6 +2,6 Prese pentru balotat paie şi fân ,4 +2,3 Aferent unitǎţilor care au agricultura ca activitate principalǎ (inclusiv exploataţiile agricole fără personalitate juridică). 2) Date rectificate faţă de cele publicate anterior. Sursa: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Tabel Suprafaţa ce revine pe un tractor / maşină agricolă - hectare faţă de 2016, diferenţe (+/-) Tractoare agricole fizice 70,4 68,8-1,6 Pluguri pentru tractor 86,8 86,2-0,6 Cultivatoare mecanice 477,6 493,5 15,9 Semănători mecanice 180,1 182,8 2,7 Maşini de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică 2746,4 2662,9-83,5 Combine autopropulsate pentru recoltat cereale 2) 349,0 352,0 3,0 Combine autopropulsate pentru recoltat furaje 2) 9538,4 8788,9-749,5 Vindrovere autopropulsate pentru recoltat furaje 2) 7080,1 6832,9-247,2 Prese pentru balotat paie şi fân 1057,1 1032,8-24,3 Notă: Raportările s-au făcut la ultimele date disponibile blocate la nivelul anului Raportările s-au făcut la suprafaţa agricolă. 2) Raportările s-au făcut la suprafaţa arabilă. 48

50 În anul 2017 comparativ cu anul 2016, suprafaţa agricolă/arabilă ce revine pe un utilaj agricol a înregistrat scăderi la majoritatea componentelor parcului, de la 749,5 hectare (combine autopropulsate pentru recoltat furaje), la 0,6 hectare pluguri pentru tractor, ca urmare a creşterii gradului de dotare cu tractoare şi maşini agricole din agricultură Consumul de îngrăşăminte chimice şi naturale În anul 2017 comparativ cu anul 2016 s-au sesizat următoarele aspecte mai importante: consumul de îngrăşăminte chimice în agricultură a crescut cu 13,0% (+67 mii tone); consumul de îngrăşăminte naturale folosite în agricultură a scăzut cu 15,4% (-2302 mii tone); consumul de îngrăşăminte chimice a crescut la îngrăşămintele potasice (+25,0%), fosfatice (+15,1%) şi azotoase (+10,8%). Tabel Îngrăşăminte chimice (substanţă activă) şi naturale utilizate în agricultură Total proprietate majoritar privată proprietate Total majoritar privată Consum - mii tone 2017 faţă de 2016, diferenţe ( ) proprietate Total majoritar privată Îngrăşăminte chimice - s.a. Agricultură - total Azotoase Fosfatice Potasice Îngrăşăminte naturale Agricultură - total Consum mediu la un hectar teren agricol utilizat kg Îngrăşăminte chimice - s.a. Agricultură - total 38,0 41,3 43,4 47,0 +5,4 +5,7 Azotoase 25,4 27,6 28,5 30,7 +3,1 +3,1 Fosfatice 9,3 10,2 10,8 11,8 +1,5 +1,6 Potasice 3,3 3,5 4,1 4,5 +0,8 +1,0 Îngrăşăminte naturale Agricultură - total 1104,0 1172,9 943,7 1040,2-160,3-132,7 Consum mediu la un hectar teren arabil kg Îngrăşăminte chimice - s.a. Agricultură - total 59,9 59,0 68,0 67,1 +8,1 +8,1 Azotoase 40,1 39,4 44,6 43,7 +4,5 +4,3 Fosfatice 14,7 14,6 17,0 16,9 +2,3 +2,3 Potasice 5,1 5,0 6,4 6,5 +1,3 +1,5 Îngrăşăminte naturale Agricultură - total 1739,3 1673,8 1477,8 1484,2-261,5-189,6 Sursa: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În anul 2017 comparativ cu anul 2016, consumurile medii de îngrăşăminte chimice la un hectar de teren agricol utilizat pe total au crescut cu 14,2%, iar în sectorul majoritar privat cu 13,8%. Consumurile medii de îngrăşăminte chimice la un hectar de teren arabil pe total şi în sectorul majoritar privat au crescut cu 13,5%, respectiv cu 13,7%. În anul 2017 faţă de anul 2016, consumurile medii de îngrăşăminte naturale la un hectar de teren agricol utilizat pe total şi în sectorul majoritar privat au scăzut cu 14,5%, respectiv cu 11,3%; consumurile medii de îngrăşăminte naturale la un hectar de teren arabil pe total au scăzut cu 15,0% iar în sectorul majoritar privat au scăzut cu 11,3%. 49

51 Suprafeţele amenajate pentru irigat În anul 2017 suprafața totală amenajată pentru irigat nu a suferit modificări (3149,1 mii hectare), iar suprafaţa agricolă efectiv irigată a crescut cu 58,7 mii hectare, respectiv 38,4%. Tabel Suprafaţa agricolă efectiv irigată - mii ha - Suprafaţa agricolă efectiv irigată 2017 faţă de 2016, diferenţe (±) Suprafaţa agricolă efectiv irigată 152,9 211,6 +58,7 Arabilă 152,6 209,4 +56,8 Notă: Suprafeţele amenajate pentru irigat şi suprafeţele efectiv irigate reprezintă numai suprafeţele din sistemele administrate de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare. În directă corelaţie cu aceste rezultate, indicatorul gradul de utilizare a suprafeţelor amenajate pentru irigat (determinat ca raport între suprafeţele agricole efectiv irigate şi suprafeţele agricole amenajate pentru irigat) a fost de 4,9% în anul 2016, faţă de 6,7% în anul Suprafaţa cultivată În anul 2017, suprafaţa totală cultivată cu principalele culturi a scăzut cu 1,2% faţă de anul anterior, sectorul majoritar privat deţinând 99,3% din suprafaţa totală cultivată, fiind mai mic cu 1,3% faţă de anul În anul 2017 comparativ cu anul 2016, analiza suprafeţelor totale cultivate cu principalele culturi, evidenţiază următoarele aspecte mai importante: s-au înregistrat creşteri ale suprafeţelor cultivate la leguminoase pentru boabe de 2,0 ori, sfeclă de zahăr (+13,3%), plante uleioase (+8,4%), plante industriale (+8,3%), furaje verzi din teren arabil (+1,2%); scăderi ale suprafeţelor cultivate s-au înregistrat la rădăcinoase (-6,5%), cereale pentru boabe (-5,4%) şi legume (-1,5%). Suprafaţa cultivată cu plante industriale a crescut datorită plantelor uleioase care deţin cea mai importantă pondere în cadrul grupei (99,5%). Suprafaţa cultivată cu plante uleioase a înregistrat pe total, o creştere (+8,4%), datorită suprafeţei cultivate cu rapiță (+31,1%). Suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe a scăzut (-5,4%) faţă de anul anterior, datorită scăderii suprafeţei cultivate cu secară (-8,6%), porumb boabe (-6,9%), orz şi orzoaică (-5,4%), grâu (-4,0%) şi ovăz (-2,6%). Suprafeţele cultivate cu porumb boabe deţin o pondere de 46,3% în total grupă, iar cele cu grâu deţin o pondere de 39,5%. Suprafeţele culturilor din grupa rădăcinoase au scăzut în perioada analizată cu (-6,5%), datorită diminuării suprafeţelor cultivate cu rădăcinoase furajere (-21,8%) şi cartofi total (-8,1%). În anul 2017, suprafeţele cultivate cu floarea soarelui deţin o pondere de 56,5% în suprafaţa totală a grupei, mai mică faţă de anul 2016, când deţineau 63,8%. 50

52 Tabel Suprafaţa cultivată, cu principalele culturi Total proprietate majoritar privată Total proprietate majoritar privată - mii ha faţă de 2016, diferenţe ( ) Total proprietate majoritar privată Total 8409,2 8355,7 8307,3 8248,4-101,9-107,3 Cereale pentru boabe 5487,0 5461,9 5192,3 5168,1-294,7-293,8 Grâu 2137,7 2123,0 2052,9 2039,0-84,8-84,0 Secară 10,5 10,3 9,6 9,5-0,9-0,8 Orz şi orzoaică 481,6 479,1 455,5 453,2-26,1-25,9 Ovăz 170,3 169,2 165,8 164,3-4,5-4,9 Porumb boabe 2581,0 2575,4 2402,1 2396,3-178,9-179,1 Leguminoase pentru boabe 59,3 58,5 119,3 118,1 +60,0 +59,6 Mazăre boabe 43,2 42,5 106,6 105,4 +63,4 +62,9 Fasole boabe 14,9 14,9 11,2 11,2-3,7-3,7 Rădăcinoase 220,4 219,6 206,0 205,3-14,4-14,3 Cartofi - total 182,2 181,5 167,4 166,8-14,8-14,7 Cartofi de toamnă 153,9 153,2 140,3 139,7-13,6-13,5 Sfeclă de zahăr 24,9 24,8 28,2 28,1 +3,3 +3,3 Rădăcinoase furajere 13,3 13,3 10,4 10,3-2,9-3,0 Plante industriale 1638,4 1626,1 1775,1 1762,6 +136,7 +136,5 Plante textile 0,7 0,7 1,7 1,7 +1,0 +1,0 Plante uleioase 1629,5 1617,3 1766,3 1753,8 +136,8 +136,5 Floarea soarelui 1039,8 1034,8 998,4 992,6-41,4-42,2 Rapiţă 456,0 451,0 598,0 593,2 +142,0 +142,2 Soia boabe 127,3 125,6 165,1 163,6 +37,8 +38,0 Legume 228,1 227,9 224,6 224,4-3,5-3,5 Tomate 41,0 41,0 40,0 40,0-1,0-1,0 Ceapă uscată 30,3 30,3 30,0 30,0-0,3-0,3 Varză albă 46,2 46,2 46,2 46,2 - - Pepeni verzi 20,0 20,0 19,1 19,1-0,9-0,9 Pepeni galbeni 4,7 4,7 4,3 4,3-0,4-0,4 Furaje verzi din teren arabil 864,2 850,3 874,7 854,8 +10,5 +4,5 Furaje verzi anuale 195,7 192,2 185,8 181,8-9,9-10,4 Furaje perene 668,5 658,1 688,9 673,0 +20,4 +14,9 Lucernă 380,2 376,2 391,1 386,8 +10,9 +10,6 Trifoi 107,0 106,6 115,9 114,8 +8,9 +8,2 Inclusiv suprafeţele cultivate cu legume din grădinile familiale, sere şi solarii, culturi intercalate şi succesive. În anul 2017, analiza distribuţiei pe regiuni de dezvoltare, a suprafeţelor cultivate relevă următoarele aspecte mai importante: regiunile Sud-Muntenia şi Sud-Est deţin cele mai mari ponderi în suprafaţa cultivată totală (22,4%, respectiv 21,0%), acestea fiind urmate de regiunile: Nord-Est (14,2%), Sud-Vest Oltenia (13,6%) şi Vest (11,5%). Regiunile: Nord-Vest, Centru şi Bucureşti-Ilfov deţin împreună 17,3% din suprafaţa cultivată totală; regiunile care deţin cele mai mari suprafeţe cultivate cu cereale pentru boabe, în total grupă au fost: Sud-Muntenia (23,0%), Sud-Est (20,6%), Sud-Vest Oltenia (15,7%) şi Nord-Est (12,8%); la grâu, marile regiuni cultivatoare au fost: Sud-Muntenia (28,4%), Sud-Est (22,1%), Sud-Vest Oltenia (19,7%) şi Vest (10,4%); 51

53 la porumb boabe, marile regiuni cultivatoare au fost: Sud-Muntenia (18,9%), Nord-Est (18,4%), Sud-Est (18,1%) şi Sud-Vest Oltenia (13,5%). Aceeaşi tendinţă se observă şi în evoluţia suprafeţelor cultivate în cadrul sectorului majoritar privat. Tabel Suprafaţa viilor pe rod - mii ha faţă de 2016, diferenţe (±) Total proprietate proprietate proprietate Total Total majoritar majoritar majoritar privată privată privată Vii pe rod 178,2 176,8 177,3 175,8-0,9-1,0 Vii altoite pe rod 92,7 91,4 91,6 90,2-1,1-1,2 Vii hibride pe rod 85,5 85,4 85,7 85,6 +0,2 +0,2 Inclusiv suprafaţa de struguri din grădinile familiale. În anul 2017, suprafeţele ocupate cu plantaţii de vii au următoarea distribuţie: 51,7% vii altoite şi 48,3% vii hibride. Suprafeţele cu vii pe rod, în anul 2017, au scăzut faţă de anul precedent (-0,5%). Suprafeţelor cu vii altoite pe rod au scăzut cu (-1,2%), în timp ce suprafețele cu vii hibride pe rod au crescut cu (+0,2%). Pe regiuni de dezvoltare, aproximativ 90% din suprafeţele cu vii pe rod s-au înregistrat în regiunile: Sud-Est (37,7%), Sud-Vest Oltenia (18,5%), Nord-Est (16,9%) şi Sud-Muntenia (15,4%). Analiza distribuţiei suprafeţelor cu vii altoite pe regiuni de dezvoltare evidenţiază faptul că, numai trei regiuni deţin aproximativ 80% din suprafaţa totală cu vii altoite: Sud-Est (52,7%), Nord-Est (14,9%) şi Sud-Vest Oltenia (11,6%), iar în cazul suprafeţelor cu vii hibride pe rod, patru regiuni deţin circa 90% din suprafaţa totală cu vii hibride pe rod: Sud-Vest Oltenia (25,9%), Sud-Muntenia (22,7%), Sud-Est (21,7%) şi Nord-Est (19,0%). În anul 2017, în sectorul majoritar privat, suprafeţele totale cu vii pe rod au înregistrat o scădere de 0,6%, evoluţia în structură a suprafeţelor cultivate cu viţă de vie relevă faptul că, suprafeţele cultivate cu vii altoite au scăzut cu 1,3%, în timp ce suprafeţele cu vii hibride au crescut cu 0,2% faţă de anul Producţia vegetală totală În anul 2017, producţia vegetală totală obţinută a fost influenţată de: suprafeţele cultivate la unele culturi, producţiile medii la hectar, utilizarea materialului semincer de calitate, aplicarea îngrăşămintelor chimice, pesticidelor şi irigaţiilor. Comparativ cu anul 2016 s-au obținut producţii totale mai mari la: mazăre boabe de 3,6 ori, sorg de 2,2 ori, soia boabe (+49,4%), floarea soarelui (+43,3%), porumb boabe (+33,3%), rapiţă (+29,4%), grâu (+19,0%), pepeni verzi (+17,9%), sfeclă de zahăr (+16,0%), cartofi total (+15,9%), in pentru ulei (+12,5%), ardei (+12,2%), furaje verzi anuale (+11,7%), secară (+8,9%), furaje perene (+8,7%), tomate (+8,4%), ceapă uscată (+8,3%), ovăz (+6,9%), orz şi orzoaică (+4,9%), varză albă (+3,4%), usturoi uscat (+2,4%), pepeni galbeni (+1,4%). Producţii mai mici faţă de anul precedent s-au obţinut la culturile: cânepă pentru fibră (-29,7%), tutun (-29,4%), plantele medicinale şi aromatice (-26,8%), fasole boabe (-15,7%), rădăcinoase furajere (-12,9%), orez (-0,7%). 52

54 Tabel Producţia agricolă vegetală, la principalele culturi mii tone faţă de 2016, diferenţe ( ) Total proprietate majoritar privată Total proprietate majoritar privată Total proprietate majoritar privată Cereale pentru boabe 21764, , , , , ,9 Grâu 8431,1 8369, ,0 9972, , ,0 Secară 25,9 25,5 28,2 28,0 +2,3 +2,5 Orz şi orzoaică 1817,3 1808,8 1906,7 1897,6 +89,4 +88,8 Ovăz 381,4 378,5 407,8 403,4 +26,4 +24,9 Porumb boabe 10746, , , , , ,1 Sorg 24,4 23,9 54,3 54,2 +29,9 +30,3 Orez 43,6 43,6 43,3 43,3-0,3-0,3 Leguminoase pentru boabe 99,3 97,7 301,7 298,7 +202,4 +201,0 Mazăre boabe 78,8 77,2 282,2 279,4 +203,4 +202,2 Fasole boabe 19,1 19,1 16,1 16,1-3,0-3,0 Rădăcinoase ~ ~ ~ ~ ~ ~ Cartofi - total 2689,7 2677,9 3116,9 3110,7 +427,2 +432,8 Cartofi de toamnă 2287,8 2276,2 2667,5 2661,4 +379,7 +385,2 Sfeclă de zahăr 1012,2 1006,3 1174,5 1170,2 +162,3 +163,9 Rădăcinoase furajere 335,8 335,7 292,4 292,0-43,4-43,7 Plante industriale ~ ~ ~ ~ ~ ~ Plante textile 3,8 3,8 2,6 2,6-1,2-1,2 In pentru fibră 0,1 0, ,1-0,1 Cânepă pentru fibră 3,7 3,7 2,6 2,6-1,1-1,1 Plante uleioase 3596,8 3569,1 4986,5 4957, , ,7 Floarea soarelui 2032,3 2021,9 2912,7 2899,8 +880,4 +877,9 Rapiţă 1292,8 1279,9 1673,3 1661,1 +380,5 +381,2 Soia boabe 263,4 259,5 393,5 390,5 +130,1 +131,0 In pentru ulei 3,2 3,1 3,6 3,5 +0,4 +0,4 Alte plante industriale 13,2 13,2 11,6 11,6-1,6-1,6 Tutun 1,7 1,7 1,2 1,2-0,5-0,5 Plante medicinale şi aromatice 5,6 5,6 4,1 4,1-1,5-1,5 Legume 3358,4 3356,1 3638,4 3636,1 +280,0 +280,0 Tomate 627,2 626,9 679,8 679,2 +52,6 +52,3 Ceapă uscată 325,1 324,8 352,2 352,0 +27,1 +27,2 Usturoi uscat 54,4 54,4 55,7 55,7 +1,3 +1,3 Varză albă 992,4 991,9 1026,6 1026,1 +34,2 +34,2 Ardei 201,9 201,7 226,5 226,3 +24,6 +24,6 Pepeni verzi 418,5 418,5 493,6 493,4 +75,1 +74,9 Pepeni galbeni 59,1 59,1 59,9 59,9 +0,8 +0,8 Furaje verzi din teren arabil 12070, , , , , ,3 Furaje verzi anuale 2715,4 2661,3 2) 3032,1 2958,2 +316,7 +296,9 Furaje perene 9355,1 9255, , ,3 +815,9 +786,4 Lucernă 5505,2 5444,5 5915,9 5856,2 +410,7 +411,7 Trifoi 1521,7 1518,0 1731,1 1725,1 +209,4 +207,1 Inclusiv producţiile din grădinile familiale, sere şi solarii, culturi intercalate şi succesive. 2) Date rectificate faţă de cele publicate anterior. ~ Date neînsumabile. 53

55 Producţia totală de furaje verzi din teren arabil obţinută în anul 2017 a fost de 13203,1 mii tone, din care 98,5% s-a înregistrat în sectorul majoritar privat. Comparativ cu anul anterior în anul 2017, producţia totală de furaje verzi din teren arabil a crescut cu 1132,6 mii tone, respectiv (+9,4%), datorită producţiei de furaje verzi anuale (+11,7%) şi furaje perene (+8,7%). În anul 2017 comparativ cu anul 2016, evoluţia producţiei vegetale obţinută în sectorul majoritar privat a urmat tendinţele înregistrate pe total agricultură. Producţia totală de furaje verzi cultivate în teren arabil, în sectorul majoritar privat, în anul 2017, a fost de 13000,5 mii tone, mai mare cu 1083,3 mii tone faţă de anul anterior. Creşterea producţiei de furaje provine atât de la furajele perene (+786,4 mii tone), cât şi de la furajele verzi anuale (+296,9 mii tone). De asemenea, producţiile obţinute în acest sector, comparativ cu anul precedent, au crescut la: mazăre boabe de 3,6 ori, sorg de 2,3 ori, soia boabe (+50,5%), floarea soarelui (+43,4%), porumb boabe (+33,3%), rapiţă (+29,8%), grâu (+19,2%), pepeni verzi (+17,9%), sfeclă de zahăr (+16,3%), cartofi total (+16,2%), in pentru ulei (+12,9%), ardei (+12,2%), furaje verzi anuale (+11,2%), secară (+9,8%), furaje perene (+8,5%), ceapă uscată (+8,4%), tomate (+8,3%), ovăz (+6,6%), orz şi orzoaică (+4,9%), varză albă (+3,4%), usturoi uscat (+2,4%), pepeni galbeni (+1,4%) şi au scăzut la cânepă pentru fibră (-29,7%), tutun (-29,4%), plantele medicinale şi aromatice (-26,8%), fasole boabe (-15,7%), rădăcinoase furajere (-13,0%), orez (-0,7%). Tabel Producţia de struguri Total proprietate majoritar privată Total proprietate majoritar privată - mii tone faţă de 2016, diferenţe ( ) proprietate Total majoritar privată Vii pe rod 736,9 730,3 1067,1 1058,0 +330,2 +327,7 Vii altoite pe rod 451,7 455,6 590,6 582,0 +138,9 +126,4 Vii hibride pe rod 285,2 284,7 476,5 476,0 +191,3 +191,3 Inclusiv producţia de struguri din grădinile familiale. Producţia totală de struguri a fost mai mare cu 44,8% în anul 2017 comparativ cu anul precedent. Producţia de struguri obţinută din viile altoite reprezintă 55,3%, iar cea obţinută din viile hibride reprezintă 44,7%. Producţia totală de struguri obţinută în sectorul majoritar privat a reprezentat 99,1% din total. În anul 2017 comparativ cu anul anterior, producţia de struguri la viile altoite a crescut cu 30,8%, iar la cele hibride cu 67,1%. În anul 2017 comparativ cu anul 2016, producţia totală de fructe a scăzut cu 14,7%. Producţii mai mici s-au înregistrat la următoarele specii: mere (-25,4%), cireşe şi vişine (-20,7%), piersici şi nectarine (-18,2%), prune (-13,3%), pere (-7,4%) şi mai mari la alte fructe (+34,8%), nuci (+34,3%), căpşuni (+17,8%) caise şi zarzăre (+10,4%). Tabel Producţia totală de fructe Total proprietate majoritar privată Total proprietate majoritar privată - mii tone faţă de 2016, diferenţe ( ) proprietate Total majoritar privată Total 1241,6 1235,0 1058,5 1053,7-183,1-181,3 Prune 513,0 511,7 444,9 444,0-68,1-67,7 Mere 467,3 464,1 348,7 346,3-118,6-117,8 Pere 52,8 52,7 48,9 48,8-3,9-3,9 Piersici şi nectarine 23,6 23,0 19,3 18,8-4,3-4,2 Cireşe şi vişine 73,8 73,4 58,5 58,0-15,3-15,4 Caise şi zarzăre 30,7 30,0 33,9 33,7 +3,2 +3,7 Nuci 34,1 34,0 45,8 45,6 +11,7 +11,6 Căpşuni 23,0 23,0 27,1 27,1 +4,1 +4,1 Alte fructe 23,3 23,1 31,4 31,4 +8,1 +8,3 Inclusiv producţia de fructe din grădinile familiale. 54

56 Producţia de fructe din sectorul majoritar privat a reprezentat 99,5% din producţia totală, iar structura pe specii a producţiei de fructe din sectorul majoritar privat a fost apropiată de cea a producţiei totale, cu scăderi la: mere (-25,4%), cireşe şi vişine (-21,0%), piersici şi nectarine (-18,3%), prune (-13,2%), pere (-7,4%) şi creşteri la alte fructe (+35,9%), nuci (+34,1%), căpşuni (+17,8%) caise şi zarzăre (+12,3%) Principalele producţii medii În anul 2017 comparativ cu anul 2016, producţia medie a crescut la: floarea soarelui (+49,2%), sorg (+45,6%), mazăre boabe (+45,3%), porumb boabe (+43,3%), cartofi total (+26,4%), grâu (+23,9%), pepeni verzi (+23,1%), secară (+18,5%), soia boabe (+15,1%), ardei (+13,7%), pepeni galbeni (+12,6%), fasole boabe (+12,2%), tomate (+11,0%), orz şi orzoaică (+10,9%), ovăz (+9,9%), ceapă uscată (+9,4%), furaje perene (+5,5%), usturoi uscat (+4,8%), varză albă (+3,6%), orez (+2,6%), sfeclă de zahăr (+2,5%), in pentru ulei (+1,9%) şi a scăzut la tutun (-14,9%) şi rapiţă (-1,3%). Producţiile medii obţinute la principalele culturi, în cadrul sectorului majoritar privat au avut evoluţii apropiate de cele înregistrate pe total agricultură. Tabel Producţia medie la hectar, la principalele culturi Total proprietate majoritar privată Total proprietate majoritar privată - kg/ha faţă de 2016, diferenţe (±) Total proprietate majoritar privată Grâu Secară Orz şi orzoaică Ovăz Porumb boabe Sorg Orez Mazăre boabe Fasole boabe Cartofi - total Cartofi de toamnă Sfeclă de zahăr Floarea soarelui Rapiţă Soia boabe In pentru ulei Tutun Tomate Ceapă uscată Usturoi uscat Varză albă Ardei Pepeni verzi Pepeni galbeni Furaje perene

57 Tabel Producţia medie la hectar, la struguri - kg/ha faţă de 2016, diferenţe(±) Total proprietate proprietate proprietate Total Total majoritar majoritar majoritar privată privată privată Vii pe rod Vii altoite pe rod Vii hibride pe rod Producţia medie de struguri în anul 2017, a fost de 6020 kg/ha, înregistrându-se diferenţe între producţiile medii de la viile altoite (6449 kg/ha, respectiv 7,1% peste media pe total) şi cele de la viile hibride (5562 kg/ha, respectiv 7,6% sub media pe total). În anul 2017 faţă de anul 2016, producţia medie de struguri a crescut cu 45,6%, randamentul la viile hibride a crescut cu 66,7%, iar la viile altoite cu 32,3% Sectorul creşterii animalelor Efectivele de animale Activitatea de creştere a animalelor se realizează într-o diversitate de sisteme de exploatare, în funcţie de categoria de producători agricoli, respectiv de puterea economică a exploataţiilor agricole. Dintre sistemele de exploatare practicate, predominante sunt: sistemele de tip tradiţional cu dotare tehnică scăzută, incomplete şi cu predominarea muncilor executate manual, regăsindu-se în principal, în zonele de deal, de munte şi în zonele preorăşeneşti; sistemele de tip gospodăresc, în asociaţiile şi societăţile agricole, cu nivel mediu de dotare tehnică, cu activităţi predominant manuale care se regăsesc numai în anumite secvenţe tehnologice; sistemele de tip industrial, în complexe sau alte unităţi specializate (de exemplu, cele pentru taurine, porcine, ovine şi păsări), în care nivelul de dotare tehnică este mediu sau înalt şi în cadrul cărora se asigură respectarea strictă a tehnologiilor de creştere şi îngrăşare. Tabel Efectivele de animale (la 1 decembrie) - mii capete faţă de 2016, diferenţe (+/-) Total proprietate proprietate proprietate Total Total majoritar majoritar majoritar privată privată privată Bovine Vaci, bivoliţe şi juninci Porcine Scroafe de prăsilă Ovine Oi şi mioare Caprine Capre Cabaline Păsări Păsări ouătoare adulte Albine (mii familii)

58 În scopul redresării situaţiei economice a sectorului de creştere a animalelor, începând din anul 2000 s-au iniţiat o serie de măsuri tehnice, organizatorice şi de natură economico-financiară, care au continuat şi în anii următori. Dintre măsurile aplicate în sectorul de creştere a animalelor menţionăm: modernizarea tehnologică a sistemelor de creştere, intensificarea activităţilor de ameliorare genetică, adâncirea controlului oficial al performanţelor tehnice în cadrul sectorului privat, paralel cu asigurarea, pe cât posibil, a unei nutriţii şi a unor componente în acord cu cerinţele fiziologice şi de producţie ale animalelor; legiferarea atribuirii gratuite de adăposturi producătorilor agricoli tineri pentru a începe o afacere nouă; dezvoltarea formelor asociative de creştere şi exploatare a animalelor, ca mijloc de intensificare a producţiei animale; reorganizarea unităţilor pentru ameliorarea condiţiilor în care sunt crescute animalele şi asigurarea asistenţei sanitar-veterinare; continuarea armonizării legislaţiei în domeniu cu cea a Uniunii Europene şi creşterea preocupărilor de implementare a legislaţiei specifice; acordarea de facilităţi şi subvenţii directe, inclusiv pentru achiziţionarea de animale de reproducţie. Tabel Densitatea animalelor, pe principalele specii, la 100 hectare teren (la 1 decembrie) Total proprietate majoritar privată Total proprietate majoritar privată - capete faţă de 2016, diferenţe (+/-) proprietate Total majoritar privată Bovine 15,4 17,1 15,5 17,2 +0,1 +0,1 Vaci, bivoliţe şi juninci 9,9 11,0 10,0 11,1 +0,1 +0,1 Porcine 53,7 54,0 51,6 51,9-2,1-2,1 Scroafe de prăsilă 4,1 4,1 4,1 4,1 - - Ovine şi caprine 85,5 95,1 88,6 98,2 +3,1 +3,1 Oi, mioare şi capre 71,9 80,0 74,3 82,4 +2,4 +2,4 Efectivele de bovine, ovine şi caprine s-au raportat la suprafaţa arabilă + păşuni + fâneţe, iar efectivul de porcine la suprafaţa arabilă. Suprafaţa luată în calcul este cea obţinută din cercetarea statistică privind suprafaţa cultivată şi producţia vegetală. La 1 decembrie 2017 comparativ cu aceeaşi dată a anului precedent, efectivele totale de bovine au scăzut cu 1,9%. Realizarea indicatorilor tehnico-economici performanţi este dependentă, într-o măsură foarte mare, de structura efectivelor de bovine, care la rândul ei este dependentă de ponderea efectivului matcă în efectivul total de bovine. În acest context, efectivele de animale matcă (vaci, bivoliţe şi juninci) au scăzut cu 1,5% deţinând o pondere de 64,4% din efectivele totale. Cele mai mari efective de bovine au fost concentrate în următoarele regiuni de dezvoltare: 24,8% din efectivul total în regiunea Nord-Est, 18,2% în regiunea Nord-Vest, 17,3% în regiunea Centru, 11,4% în regiunea Sud-Est şi 11,2% în regiunea Sud-Muntenia. În anul 2017 comparativ cu anul 2016, densitatea bovinelor la 100 hectare teren (arabil + păşuni + fâneţe) a crescut atât pe total ţară, cât şi în sectorul majoritar privat cu 0,6%. Indicatorul privind densitatea vacilor, bivoliţelor şi junincilor la 100 hectare teren (arabil + păşuni + fâneţe) a crescut pe ansamblul ţării cu 1,0%, iar în sectorul majoritar privat a crescut cu 0,9%. La 1 decembrie 2017 faţă de 1 decembrie 2016, numărul total de porcine a scăzut cu 6,4% atât pe total ţară, cât şi în sectorul majoritar privat. Cele mai mari efective de porcine au fost concentrate în următoarele regiuni de dezvoltare: 20,9% din efectivul total în regiunea Vest, 17,1% în regiunea Sud-Muntenia, 16,4% în regiunea Sud-Est, 12,8% în regiunea Nord-Vest şi 12,7% în regiunea Sud-Vest Oltenia. Efectivul matcă de porcine în anul 2017 a scăzut cu 3,0% faţă de anul precedent, iar în sectorul majoritar privat cu 3,1%. 57

59 În perioada analizată, densitatea porcinelor la 100 hectare teren arabil a scăzut cu 3,9%, atât pe total ţară, cât şi în sectorul majoritar privat. La 1 decembrie 2017, comparativ cu 1 decembrie 2016, efectivele de ovine au crescut atât pe total, cât şi în sectorul majoritar privat cu 1,1%, iar efectivele de caprine au crescut cu 1,3% atât pe total, cât şi în sectorul majoritar privat. Cele mai mari efective de ovine au fost concentrate în următoarele regiuni de dezvoltare: 23,0% din efectivul total în regiunea Centru, 16,8% în regiunea Nord-Vest, 15,0% în regiunea Sud-Est, 14,6% în regiunea Vest şi 14,0% în regiunea Nord-Est. Ponderea cea mai mare a efectivelor de caprine din total o deţine regiunea Sud-Est (25,1%), urmată de regiunea Sud-Vest Oltenia (19,0%), regiunea Sud-Muntenia (17,4%) şi de regiunea Nord-Est (15,4%). Densitatea efectivelor de ovine şi caprine la 100 ha teren (arabil + păşuni + fâneţe) a crescut faţă de anul precedent atât pe total ţară cât şi în sectorul majoritar privat cu 3,6%, respectiv cu 3,3%. Densitatea efectivelor de oi fătătoare, mioare şi capre (matcă) la 100 hectare (arabil + păşuni + fâneţe), a crescut cu 3,3% pe total ţară şi cu 3,0% în sectorul majoritar privat. La 1 decembrie 2017, efectivele de păsări au fost mai mici cu 3,2% faţă de nivelul anului precedent. Numărul total de păsări ouătoare adulte a scăzut cu 6,2% faţă de 1 decembrie În sectorul majoritar privat, efectivele de păsări au scăzut cu 3,2%, iar numărul total de păsări ouătoare adulte a scăzut cu 6,2%. Cele mai mari efective de păsări au fost concentrate în următoarele regiuni de dezvoltare: 26,6% din efectivul total în regiunea Sud-Muntenia, 19,1% în regiunea Nord-Est, 14,2% în regiunea Sud-Est, 11,6% în regiunea Centru, 10,5% în regiunea Sud-Vest Oltenia şi 10,2% în regiunea Nord-Vest Producţia animală În anul 2017 comparativ cu anul 2016, producţia totală de carne (greutate în viu) a scăzut cu 0,1% atât pe ansamblul ţării, cât şi în sectorul majoritar privat. În anul 2017 comparativ cu anul 2016, analiza evoluţiei structurii pe sortimente a producţiei totale de carne, relevă faptul că s-au produs modificări, astfel s-au înregistrat creşteri ale ponderii producţiei de carne de pasăre (+0,8 puncte procentuale) şi de carne de ovine şi caprine (+0,1 puncte procentuale) şi scăderi ale ponderii producţiei de carne de porcine (-0,3 puncte procentuale) şi de carne de bovine (-0,7 puncte procentuale), iar la alte specii ponderea a rămas constantă. Grafic Structura producţiei totale de carne, în anul 2017 În anul 2017 comparativ cu anul 2016, pentru producţia totală de lapte (inclusiv consumul viţeilor şi fără consumul viţeilor), a scăzut cu 3,2% atât pe ansamblul ţării, cât şi în sectorul majoritar privat. În anul 2017, din cantitatea totală de lapte, producţia de lapte de vacă şi bivoliţă a reprezentat 87,0% (inclusiv consumul viţeilor), respectiv 86,0% (fără consumul viţeilor). Cantitatea totală de lapte de vacă şi bivoliţă a scǎzut în anul 2017 cu 3,5% faţǎ de nivelul înregistrat în anul Restul producţiei de lapte (13,0%) a fost reprezentat de producţia de lapte de oaie şi capră, care a scǎzut cu 1,0% faţă de anul precedent. În anul 2017, producţia totală de lână a crescut cu 0,6% faţă de cea din anul 2016, atât pe total ţară, cât şi în sectorul majoritar privat. 58

60 Comparativ cu anul 2016, în anul 2017 producţia totală de ouă a scǎzut cu 3,0% pe ansamblul ţării şi cu 3,1% în sectorul majoritar privat. În anul 2017, producţia totală de miere a crescut cu 42,3% faţă de anul precedent. Sectorul majoritar privat a contribuit cu aproape 100% la producţia totală de miere. Producţia totală de peşte a crescut cu 11,9% în anul 2017 faţă de anul 2016, întreaga producţie fiind realizată în sectorul majoritar privat. Tabel Producţia animală la principalele produse Carne Carne de bovine U.M. Total proprietate majoritar privată Total proprietate majoritar privată 2017 faţă de 2016, diferenţe (+/-) proprietate Total majoritar privată mii tone greutate în viu ) mii tone greutate în viu Carne de porcine mii tone greutate în viu Carne de ovine şi caprine mii tone greutate în viu Carne de pasăre mii tone greutate în viu Lapte 3) mii hl mii hl Lapte de vacă şi bivoliţă 4) mii hl mii hl Lână tone Lână fină şi semifină tone Ouă mil.buc Ouă de găină mil.buc Miere extrasă tone Peşte 5) tone Datele reprezintă greutatea în viu a animalelor destinate sacrificării pentru consum. 2) Date rectificate faţă de cele publicate anterior. 3) Datele de pe rândul 1 reprezintă laptele de vacă şi bivoliţă (inclusiv consumul viţeilor), laptele de oaie şi capră muls; datele de pe rândul 2 reprezintă laptele de vacă şi bivoliţă (fără consumul viţeilor), laptele de oaie şi capră muls. 4) Datele de pe rândul 1 reprezintă laptele de vacă şi bivoliţă (inclusiv consumul viţeilor); datele de pe rândul 2 reprezintă laptele de vacă şi bivoliţă (fără consumul viţeilor). 5) Datele reprezintă cantitatea pescuită în apele interioare ale ţării (inclusiv din Dunăre şi Marea Neagră) Producţia principalelor produse agricole, pe locuitor Unul din indicatorii sintetici de caracterizare a nivelului producţiilor agricole obţinute este reprezentat de producţia principalelor produse obţinute pe locuitor. În anul 2017 comparativ cu anul 2016 s-au înregistrat creşteri la majoritatea produselor de origine vegetală, pe locuitor, după cum urmează: la cereale pentru boabe producţia obţinută pe locuitor a fost de 1385,5 kg, mai mare cu 25,4% comparativ cu anul anterior (respectiv cu 280,9 kg pe locuitor); la grâu producţia a fost de 512,2 kg pe locuitor, mai mare cu 19,7% comparativ cu anul anterior (respectiv cu 84,3 kg pe locuitor); la secară producţia a fost de 1,4 kg, mai mare cu 7,7% faţă de anul anterior (respectiv cu 0,1 kg pe locuitor); la porumb boabe producţia obţinută pe locuitor a fost de 731,2 kg, mai mare cu 34,1% comparativ cu anul anterior (respectiv cu 185,8 kg pe locuitor); 59

61 la floarea soarelui producţia obţinută pe locuitor a fost de 148,7 kg, mai mare cu 44,2% comparativ cu anul anterior (respectiv cu 45,6 kg pe locuitor); la sfecla de zahăr producţia a fost de 59,9 kg, mai mare cu 16,5% faţă de anul anterior (respectiv cu 8,5 kg pe locuitor); la cartofi producţia a fost de 159,1 kg, mai mare cu 16,6% faţă de anul anterior (respectiv cu 22,6 kg pe locuitor); la legume producţia obţinută pe locuitor a fost de 185,7 kg, mai mare cu 9,0% comparativ cu anul anterior (respectiv cu 15,3 kg pe locuitor). la fructe producţia a fost de 54,0 kg, mai mică cu 14,3% comparativ cu anul anterior (respectiv cu 9,0 kg pe locuitor). Tabel Producţia principalelor produse agricole, pe locuitor U.M faţă de 2016, diferenţe (±) Produse de origine vegetală Cereale pentru boabe kg 1104,6 1385,5 +280,9 Grâu kg 427,9 512,2 +84,3 Secară kg 1,3 1,4 +0,1 Porumb boabe kg 545,4 731,2 +185,8 Floarea soarelui kg 103,1 148,7 +45,6 Sfeclă de zahăr kg 51,4 59,9 +8,5 Cartofi kg 136,5 159,1 +22,6 Legume kg 170,4 185,7 +15,3 Fructe kg 63,0 54,0-9,0 Produse de origine animală Carne kg 74,3 74,6 +0,3 Lapte litri 244,3 237,9-6,4 Lână kg 1,1 1,1 - Ouă bucăţi ,0 Notă: S-au utilizat datele definitive privind populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor La carne, se ia în calcul greutatea în viu a animalelor destinate sacrificării pentru consum. În anul 2017 comparativ cu anul 2016, principalele producţii de origine animalǎ pe locuitor au evoluat astfel: a scǎzut la producţia de lapte şi producţia de ouǎ cu 2,6%, respectiv 2,5%, iar producţia de carne a crescut cu 0,4%. Producţia de lânǎ s-a menţinut la nivelul anului anterior Silvicultură Fondul forestier În anul 2017, fondul forestier al României a fost de 6565 mii hectare, înregistrând o creştere cu 6 mii de hectare (aproximativ 0,1%) faţă de anul 2016 şi a avut următoarea structură: 32,4% suprafeţe ocupate cu păduri de fag, 29,3% cu păduri de răşinoase, 19,8% cu păduri de diverse specii, 16,1% cu păduri de stejari (cvercinee) şi 2,4% alte terenuri. Comparativ cu anul 2016 se constată, pe de o parte, creşterea cu 11 mii hectare (+0,9%) a suprafeţelor cu diverse specii, iar pe de altă parte, scăderea suprafeţelor cu răşinoase cu 5 mii hectare (-0,3%) şi de asemenea scăderea suprafeţelor cu fag şi stejari cu 2 mii hectare fiecare, adică cu -0,1% respectiv cu -0,2%. 60

62 Tabel Fondul forestier (la sfârşitul anului) Mii hectare Structura, % Fondul forestier ,0 100,0 Suprafaţa pădurilor ,6 97,6 Răşinoase ,4 29,3 Fag ,5 32,4 Stejari (Cvercinee) ,1 16,1 Diverse specii ,6 19,8 Alte terenuri ,4 2,4 Structura este calculată raportat la fondul forestier. În anul 2017 s-au executat tăieri de regenerare pe o suprafaţă totală de 177,3 mii hectare, care reprezintă 2,7% din suprafaţa fondului forestier. Faţă de anul 2016 au crescut suprafeţele cu tăieri de regenerare în codru cu 5,2 mii hectare şi au scăzut cele cu tăieri de produse accidentale cu 16,3 mii hectare. Tabel Suprafaţa parcursă cu tăieri mii hectare faţă de 2016, diferenţe +/- % Suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare 137,2 177,3 +40,1 +29,2 În codru 65,1 70,3 +5,2 +8,0 Tăieri succesive 2,4 2,5 +0,1 +4,2 Tăieri progresive 54,9 60,6 +5,7 +10,4 Tăieri grădinărite 3,7 3,5-0,2-5,4 Tăieri rase 4,1 3,7-0,4-9,8 În crâng 3,2 3,2 - - Tăieri de substituiri-refaceri a arboretelor slab productive şi degradate 0,8 0,7-0,1-12,5 Tăieri de conservare 68,1 103,1 +35,0 +51,4 Operaţiuni de igienă şi curăţire a pădurilor 538,8 415,4-123,4-22,9 Tăieri de îngrijire în păduri tinere 170,5 182,0 +11,5 +6,7 Tăieri de produse accidentale 381,8 365,5-16,3-4,3 În anul 2017 suprafaţa regenerată totală a fost de 28,0 mii hectare (din care pe 10,7 mii hectare s-au executat regenerări artificiale), reprezentând aproximativ 0,4% din fondul forestier total. Comparativ cu anul 2016, suprafaţa totală regenerată a fost mai mică cu 0,5 mii hectare (scăderea s-a înregistrat la toate speciile), iar suprafaţa regenerată artificial a fost mai mică cu 0,9 mii hectare. Tabel Suprafaţa regenerată mii hectare faţă de 2016, diferenţe +/- % Suprafaţa regenerată total 28,5 28,0-0,5-1,8 Răşinoase 9,7 9,8 +0,1 +1,0 Foioase 18,8 18,2-0,6-3,2 Suprafaţa regenerată artificial 11,6 10,7-0,9-7,8 Răşinoase 6,2 6,1-0,1-1,6 Foioase 5,4 4,6-0,8-14,8 61

63 Volumul de lemn recoltat În anul 2017, volumul de lemn recoltat a fost de mii metri cubi (volum brut), cu 1118 mii metri cubi mai mare decât în anul 2016 şi a avut următoarea structură sortimentală: lemn de răşinoase (35,6%), fag (33,9%), stejar (9,8%), diverse specii (20,7%). Tabel Volumul de lemn recoltat Mii metri cubi 2017 faţă de 2016, diferenţe Structura, % /- % Volumul de lemn recoltat ,5 100,0 100,0 Răşinoase ,2 36,5 35,6 Fag ,1 33,7 33,9 Stejar ,9 9,8 9,8 Diverse specii tari ,0 11,7 12,2 Diverse specii moi ,5 8,3 8,5 Volum brut. În anul 2017, volumul de lemn exploatat de către operatorii economici atestaţi a fost de mii metri cubi, reprezentând 88,0% din volumul total de lemn recoltat (volum brut). Volumul de lemn rotund, exploatat de către operatorii economici atestaţi, a fost orientat în special spre buşteni (53,4%) şi lemn pentru foc (34,8%). Din analiza datelor se constată că s-au înregistrat modificări şi în structura utilizării volumului de lemn rotund, în anul 2017 faţă de anul 2016, majorându-se cantitatea de lemn rotund şi despicat şi diminuându-se cantitatea de lemn rotund pentru restul sortimentelor. Tabel Volumul de lemn exploatat de către operatorii economici atestaţi Volum de lemn exploatat - mii metri cubi faţă de 2016, diferenţe Structura, % /- % Volumul de lemn exploatat - total ,1 100,0 100,0 Volumul de lemn rotund - total ,8 90,8 91,1 Buşteni ,3 54,8 53,4 Lemn rotund şi despicat ,3 5,9 6,6 Alte sortimente de lemn rotund ,3 5,1 5,1 Lemn pentru foc ,9 34,2 34,8 Volumul cojii ,6 4,8 4,8 Volumul altor sortimente secundare ,5 4,4 4,1 Volum brut. 62

64 4.2. Industrie Pe ansamblu, în anul 2017, cifra de afaceri realizată a fost de ,4 milioane lei. În anul 2017 comparativ cu anul 2016, în termeni nominali, s-a înregistrat o creştere cu 44556,3 milioane lei (respectiv +10,4%). Tabel Cifra de afaceri a industriei CAEN Rev.2 Milioane lei preţuri curente 2017 faţă de 2016, diferenţe Structura, % /- % Total , , ,3 10,4 100,0 100,0 Industrie extractivă 20860, ,5 3122,5 15,0 4,9 5,1 Industrie prelucrătoare , , ,5 11,8 78,8 79,8 Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 57261, ,5-552,3-1,0 13,4 12,0 Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 12426, ,9 2237,6 18,0 2,9 3,1 Notă: Pentru anul 2017 datele sunt provizorii. În anul 2017 faţă de anul 2016, creşterea nominală a cifrei de afaceri s-a datorat sectorului distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, care a înregistrat o creştere cu 18,0%, industriei extractive (+15,0%) şi industriei prelucrătoare (+11,8%). Sectorul care a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri este producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,0%) Industria extractivă În anul 2017, nivelul cifrei de afaceri înregistrat în industria extractivă a fost de 23982,5 milioane lei, deţinând 5,1% din valoarea nominală totală a cifrei de afaceri. În anul 2017 comparativ cu anul 2016, ponderea industriei extractive în total a crescut cu 0,2 puncte procentuale. Tabel Cifra de afaceri a industriei extractive, pe activităţi CAEN Rev.2 Milioane lei preţuri curente 2017 faţă de 2016, diferenţe Structura, % /- % Industrie extractivă 20860, ,5 3122,5 15,0 4,9 5,1 Extracţia cărbunelui superior şi inferior 81,4 68,8-12,6-15,5 **) **) Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale 16424, ,0 3405,4 20,7 3,9 4,3 Extracţia minereurilor metalifere 177,9 187,7 9,8 5,5 **) **) Alte activităţi extractive şi servicii anexe extracţiei 2) 4176,1 3896,0-280,1-6,7 1,0 0,8 Notă: Pentru anul 2017 datele sunt provizorii. Structura s-a determinat în funcţie de cifra de afaceri totală. 2) Inclusiv Extracţia şi prepararea minereurilor radioactive. **) Sub 0,05%. Analiza pe sectoare componente, în perioada studiată evidenţiază faptul că, ponderea sectorului alte activităţi extractive şi servicii anexe extracţiei a scăzut de la 1,0% la 0,8%, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale a crescut de la 3,9% la 4,3%, extracţia cărbunelui superior şi inferior şi extracţia minereurilor metalifere au rămas sub 0,05% Industria prelucrătoare În anul 2017, în industria prelucrătoare, valoarea cifrei de afaceri a fost de ,5 milioane lei, în termeni nominali, înregistrând o creştere faţă de anul anterior, cu 39749,5 milioane lei. 63

65 În anul 2017 faţă de anul 2016, creşterile valorice nominale ale cifrei de afaceri cele mai semnificative s-au înregistrat în: industria metalurgică (28,6%), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (+20,7%), fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (+20,5%), fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. (16,6%) şi respectiv fabricarea produselor din tutun (+16,5%). În anul 2017, activităţile care au înregistrat scăderi în termeni nominali faţă de anul precedent, au fost: fabricarea altor mijloace de transport (702,3 milioane lei) şi fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (4,6 milioane lei). Tabel Cifra de afaceri a industriei prelucrătoare, pe activităţi CAEN Rev.2 Milioane lei preţuri curente 2017 faţă de 2016, diferenţe Structura, % /- % Industrie prelucrătoare , , ,5 11,8 78,8 79,8 Industria alimentară 42947, ,1 2308,4 5,4 10,0 9,6 Fabricarea băuturilor 11432, ,2 571,9 5,0 2,7 2,5 Fabricarea produselor din tutun 1250,9 1457,7 206,8 16,5 0,3 0,3 Fabricarea produselor textile 6045,3 6429,3 384,0 6,4 1,4 1,4 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 10255, ,2-4,6 **) 2,4 2,2 Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor 5224,1 5515,9 291,8 5,6 1,2 1,2 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite 13334, ,1 544,1 4,1 3,1 2,9 Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie 5549,2 5676,9 127,7 2,3 1,3 1,2 Tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor 3415,9 3493,9 78,0 2,3 0,8 0,7 Fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului 13920, ,6 2857,4 20,5 3,3 3,5 Fabricarea substanţelor si a produselor chimice de baza 10254, ,6 1040,0 10,1 2,4 2,4 Fabricarea substanţelor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice 3336,8 3669,3 332,5 10,0 0,8 0,8 Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice 22428, ,5 2788,6 12,4 5,2 5,3 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 13074, ,0 188,6 1,4 3,1 2,8 Industria metalurgică 15495, ,7 4436,4 28,6 3,6 4,2 Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii 18867, ,6 2417,4 12,8 4,4 4,5 Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice 9298, ,2 904,0 9,7 2,2 2,2 Fabricarea echipamentelor electrice 17884, ,1 2080,1 11,6 4,2 4,2 Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a , ,3 2550,9 16,6 3,6 3,8 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor 75013, , ,6 20,7 17,4 19,3 Fabricarea altor mijloace de transport 7533,7 6831,4-702,3-9,3 1,8 1,4 Fabricarea de mobilă 9667,6 9968,7 301,1 3,1 2,3 2,1 Alte activităţi industriale n.c.a. 2320,9 2534,9 214,0 9,2 0,5 0,5 Repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor 3588,2 3867,2 279,0 7,8 0,8 0,8 Notă: Pentru anul 2017 datele sunt provizorii. Diferenţele între datele pe total şi valorile obţinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor. Structura s-a determinat în funcţie de cifra de afaceri totală. **) Sub 0,05%. 64

66 În anul 2017, în structura valorii cifrei de afaceri realizate, următoarele activităţi din industria prelucrătoare au înregistrat ponderi de peste 5%: fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (19,3% din valoarea cifrei de afaceri totale), industria alimentară (9,6% din valoarea cifrei de afaceri totale) şi fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (5,3% din valoarea cifrei de afaceri totale). În anul 2017, cele mai mici ponderi (sub 1% din valoarea cifrei de afaceri) au fost înregistrate de următoarele activităţi din industria prelucrătoare: fabricarea substanţelor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (0,8%), repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor (0,8%), tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor (0,7%), alte activităţi industriale n.c.a. (0,5%), fabricarea produselor din tutun (0,3%) Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat În cadrul sectorului producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, valoarea cifrei de afaceri realizate de 56708,5 milioane lei în anul 2017, în termeni nominali, a fost în scădere faţă de anul anterior cu 553,3 milioane lei (respectiv 1,4 puncte procentuale) şi a reprezentat 12,0% din valoarea nominală totală a cifrei de afaceri Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare Tabel Cifra de afaceri a distribuţiei apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, pe activităţi CAEN Rev.2 Milioane lei preţuri curente 2017 faţă de 2016, diferenţe Structura, % /- % Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 12426, ,9 2237,6 18,0 2,9 3,1 Captarea, tratarea şi distribuţia apei 3751,3 3853,3 102,2 2,7 0,9 0,8 Colectarea şi epurarea apelor uzate 224,0 276,5 52,5 23,4 0,1 0,1 Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile 8345, ,1 2088,8 25,0 1,9 2,2 Activităţi şi servicii de decontaminare 105,7 100,0-5,7-5,4 **) **) Notă: Pentru anul 2017 datele sunt provizorii. Structura s-a determinat în funcţie de cifra de afaceri totală. **) Sub 0,05%. În anul 2017, în sectorul distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, valoarea cifrei de afaceri în termeni nominali a fost de 14663,9 milioane lei, în creştere faţă de anul anterior cu 2237,6 milioane lei. Sectorul distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare a reprezentat, în anul 2017, 3,1% din valoarea nominală totală a cifrei de afaceri, în creştere faţă de anul trecut cu 0,2 puncte procentuale. 65

67 4.3. Construcţii Lucrările de construcţii, după modul de execuţie În anul 2017, valoarea lucrărilor de construcţii a fost de 70409,2 milioane lei, din care 79,8% construcţii noi şi reparaţii capitale şi 20,2 % lucrări de întreţinere şi reparaţii curente. Tabel Lucrările de construcţii după modul de execuţie - milioane lei preţuri curente Total 67987, ,2 Construcţii noi şi reparaţii capitale 52042, ,0 Antrepriză 51839, ,5 Regie 202,2 119,5 Întreţinere şi reparaţii curente 15945, ,2 Date provizorii. În anul 2017, lucrările de construcţii noi şi reparaţii capitale în antrepriză au deţinut o pondere de (79,6% din valoarea lucrărilor de construcţii, respectiv 56074,5 milioane lei). Lucrările de construcţii noi şi reparaţii capitale în regie au deţinut 0,2% din valoarea lucrărilor de construcţii (respectiv 119,5 milioane lei). În anul 2017 faţă de anul 2016, în termeni nominali, s-a înregistrat o crestere a valorii lucrărilor de construcţii cu 2421,8 milioane lei (respectiv +3,6%). În ceea ce priveşte valoarea lucrărilor de construcţii, în funcţie de modul de execuţie, s-a înregistrat următoarea dinamică: valoarea lucrărilor de construcţii noi şi reparaţii capitale a crescut cu 4152,0 milioane lei (respectiv +8,0%), iar valoarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente a scăzut cu 1730,2 milioane lei (respectiv -10,9%). În anul 2017 faţă de anul 2016, valoarea lucrărilor de construcţii noi şi reparaţii capitale executate în antrepriză a crescut cu 4234,7 milioane lei (respectiv +8,2%), iar valoarea lucrărilor de construcţii noi şi reparaţii capitale executate în regie a scăzut cu 82,7 milioane lei (respectiv -40,9%) Lucrările de construcţii în antrepriză, pe categorii de obiecte În anul 2017, valoarea lucrărilor de construcţii în antrepriză a fost de 70152,3 milioane lei. Pe categorii de obiecte, valoarea lucrărilor de construcţii în antrepriză s-a situat între 26991,3 milioane lei, în cazul clădirilor rezidenţiale şi 789,5 milioane lei, în cazul construcţiilor complexe din zonele industriale. Pe categorii de obiecte, structura valorii lucrărilor totale de construcţii în antrepriză a fost următoarea: 38,5% clădiri rezidenţiale; 28,2% clădiri nerezidenţiale; 19,6% infrastructuri de transport; 7,6% alte lucrări de inginerie civilă; 5,0% conducte, linii electrice şi de comunicaţii; 1,1% construcţii complexe în zone industriale. Tabel Lucrările de construcţii în antrepriză, pe categorii de obiecte - milioane lei preţuri curente - Categorii de obiecte Total 67566, ,3 Clădiri rezidenţiale 22627, ,3 Clădiri nerezidenţiale 18491, ,5 Infrastructuri de transport 15632, ,7 Conducte, linii electrice şi de comunicaţii 3230,2 3535,7 Construcţii complexe în zone industriale 542,5 789,5 Alte lucrări de inginerie civilă 7042,6 5328,6 Date provizorii. 66

68 În anul 2017 faţă de anul 2016, pe categorii de obiecte, valoarea lucrărilor totale de construcţii în antrepriză a înregistrat următoarele modificări: s-au majorat sumele alocate pentru: clădiri rezidenţiale (4363,8 milioane lei); clădiri nerezidenţiale (1276,7 milioane lei); conducte, linii electrice şi de comunicaţii (305,5 milioane lei); construcţii complexe în zone industriale (247,0 milioane lei); s-au diminuat sumele alocate pentru: infrastructuri de transport (-1893,4 milioane lei); alte lucrări de inginerie civilă (-1714,0 milioane lei) Transporturi şi comunicaţii Activitatea în domeniul transporturilor şi în cel al comunicaţiilor este influenţată de calitatea infrastructurii de transport şi de comunicaţii, de modificările structurale din economie, de structura fluxurilor comerciale la nivel internaţional şi regional şi de nivelul investiţiilor. Datele statistice prezentate în cele ce urmează, reflectă nivelul de dezvoltare şi orientarea spre modernitate a sectorului transporturilor din România, astfel: reţeaua de cale ferată în exploatare şi materialul rulant permit desfăşurarea transportului feroviar de mărfuri şi pasageri. Municipiul Bucureşti, capitala României, important nod de cale ferată cu 8 linii principale, este conectat la reţeaua feroviară internaţională; infrastructura şi mijloacele de transport rutier înlesnesc mobilitatea mărfurilor şi pasagerilor, la nivel naţional şi internaţional; coridorul Rin-Dunăre, parte a reţelei transeuropene de transport (TEN-T) oferă principala legătură est-vest în Europa continentală. Urmărind traseul de-a lungul fluviului Dunărea, acesta leagă Strasbourg şi Germania de Sud de oraşele centrale din Europa de Viena, Bratislava şi Budapesta, înainte de a trece prin Bucureşti, până la portul Constanţa; fluviul Dunărea permite transportul de mărfuri şi pasageri cu nave de navigaţie interioară de la Baziaş punctul în care Dunărea intră în România - până la gurile de vărsare în mare, între Brăila şi Sulina fiind posibil şi traficul navelor maritime; porturilor de la Dunăre li se adaugă cele situate de-a lungul Canalului Dunăre-Marea Neagră şi respectiv, al Canalul Midia-Năvodari care leagă fluviul de porturile de la Marea Neagră. Portul Constanţa, principalul port al României, este unul dintre principalele centre de distribuţie a mărfurilor pentru regiunea Europei Centrale şi de Est şi a containerelor către porturile din Marea Neagră; transporturile aeriene de pasageri, mărfuri şi poştă sunt asigurate de aeroporturi internaţionale: Bucureşti ( Henri Coandă - Otopeni), Cluj-Napoca ( Avram Iancu ), Timişoara ( Traian Vuia ), Iaşi, Sibiu, Craiova, Bacău, ş.a Mijloace de transport Mijloace de transport feroviar, pe căi navigabile interioare şi maritim La sfârşitul anului 2017, mijloacele de transport feroviar cuprindeau 1769 locomotive, cu o putere de 6485 mii CP, din care 54,9% erau locomotive Diesel de cale normală. De asemenea, echipamentele de transport feroviar numărau vagoane pentru trenuri de marfă, cu o capacitate de 1555 mii tone şi 3894 vagoane pentru trenuri de pasageri, cu o capacitate de 264 mii locuri. Comparativ cu sfârşitul anului 2016, vagoanele pentru marfă au înregistrat scăderi, cu 4,5% în ceea ce priveşte numărul şi cu 5,4% în ceea ce priveşte capacitatea de transport. La finalul anului 2017, numărul vagoanelor pentru pasageri şi capacitatea acestora înregistrau aceleaşi valori ca la sfârşitul anului anterior. La finele anului 2017, numărul şi capacitatea navelor pentru transportul de pasageri pe căi navigabile interioare au înregistrat aceleaşi valori comparativ cu sfârşitul anului În ceea ce priveşte navele fără propulsie pentru transportul mărfurilor a fost înregistrată o scădere cu un număr de 6 nave și cu 0,2% în ceea ce priveşte capacitatea, în mii tone. Faţă de finalul anului 2016, numărul de nave maritime pentru transportul mărfurilor a rămas acelaşi, şi anume 23, înregistrându-se o creştere cu 6,6% a capacităţii de transport în mii tdw. 67

69 Tabel Mijloacele de transport feroviar, pe căi navigabile interioare şi maritim U.M faţă de 2016, diferenţe +/- % Transport feroviar Locomotive - total număr mii CP ,6 Electrice număr mii CP ,2 Diesel de orice fel, de cale normală număr mii CP peste 350 CP număr mii CP Vagoane pentru trenuri de marfă - total număr ,5 mii tone capacitate ,4 Vagoane pentru trenuri de pasageri - total număr mii locuri Transport pe căi navigabile interioare Nave fără propulsie pentru transportul mărfurilor număr ,5 mii tone capacitate ,2 Remorchere şi împingătoare număr ,3 mii KW ,0 Nave pentru transportul pasagerilor număr mii locuri Transport maritim Nave pentru transportul mărfurilor - total număr mii tdw ,1 Nave pentru mărfuri generale număr mii tdw Autovehicule înmatriculate în circulaţie La 31 decembrie 2017, autovehiculele înmatriculate în circulaţie cuprindeau 50 mii autobuze şi microbuze, 5998 mii autoturisme, 975 mii autovehicule de marfă şi 127 mii mopede şi motociclete. Comparativ cu finalul anului 2016, parcul autovehiculelor de transport rutier a înregistrat creşteri, astfel: numărul autoturismelor a crescut cu 526 mii, numărul de autovehicule de marfă cu 62 mii, iar numărul de mopede şi motociclete cu circa 8 mii. Tabel Autovehiculele înmatriculate în circulaţie (la sfârşitul anului) număr faţă de 2016, diferenţe +/- % Autobuze şi microbuze ,1 Autoturisme ,6 Mopede şi motociclete (inclusiv mototricicluri şi cvadricicluri) ,5 Autovehicule de marfă ,8 68

70 Aeronave civile înmatriculate La sfârşitul anului 2017 erau certificate pentru transportul pasagerilor şi mixt, un număr de 78 de aeronave, cu o capacitate totală de 8504 locuri. Comparativ cu finalul anului 2016, numărul de aeronave civile pentru transportul pasagerilor şi mixt a crescut cu 11 aeronave, iar numărul de locuri cu Tabel Aeronavele civile înmatriculate (la sfârşitul anului) U.M faţă de 2016, diferenţe +/- % Aeronave pentru transportul pasagerilor şi mixt număr ,4 Cu certificat de navigabilitate. 2) Capacitate disponibilă de transport. locuri 2) , Infrastructura pentru transporturi Liniile de cale ferată în exploatare La sfârşitul anului 2017, lungimea liniilor de cale ferată, în exploatare era de aproape 11 mii km, din care liniile electrificate reprezentau 37,4%. Liniile de cale ferată cu ecartament normal erau predominante (98,7% din lungimea totală a liniilor de cale ferată), iar dintre acestea, liniile cu o cale deţineau o pondere de 72,6% din total linii cu ecartament normal. La finalul anului 2017, densitatea medie a liniilor de cale ferată, era de 45,2 km la 1000 km 2 teritoriu, cu diferenţieri între regiunile de dezvoltare. Astfel, peste nivelul mediu al densităţii liniilor de cale ferată s-au situat următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (cu un plus de 109,5 km cale ferată la 1000 km 2 teritoriu); Vest (cu un plus de 13,7 km la 1000 km 2 ); Sud-Est (cu un plus 3,7 km la 1000 km 2 ) şi Nord-Vest (cu un plus de 3,6 km la 1000 km 2 ). Sub desitatea medie pe ţară a liniilor de cale ferată s-au aflat regiunile de dezvoltare: Sud-Vest Oltenia (cu 11,3 km de cale ferată la 1000 km 2 teritoriu sub nivelul mediu), Sud-Muntenia (cu 9,0 km la 1000 km 2 sub medie); Centru (cu 6,1 km la 1000 km 2 sub nivelul mediu) precum şi regiunea Nord-Est (cu 1,2 km la 1000 km 2 sub nivelul mediu). Tabel Liniile de cale ferată în exploatare (la sfârşitul anului) - km faţă de 2016, diferenţe +/- % Total electrificate din total: Linii cu ecartament normal Cu o cale Cu două căi Linii cu ecartament îngust Linii cu ecartament larg în procente faţă de total - Total 100,0 100,0 - - electrificate 37,4 37,4 - - din total: Linii cu ecartament normal 98,7 98,7 - - Cu o cale 71,6 71,6 - - Cu două căi 27,1 27,1 - - Linii cu ecartament îngust **) **) - - Linii cu ecartament larg 1,3 1,3 - - Linii la care distanţa între şine este de 1435 mm. **) Sub 0,05%. 69

71 Drumurile publice La sfârşitul anului 2017, lungimea drumurilor publice a fost de 86 mii km, din care drumurile modernizate au reprezentat 40,5%. Tabel Drumurile publice (la sfârşitul anului) kilometri faţă de 2016, diferenţe +/- % Drumuri publice - total **) Modernizate ,9 Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere **) Din total drumuri publice: Drumuri naţionale ,2 Modernizate ,6 Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere ,2 Drumuri judeţene şi comunale **) Modernizate ,0 Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere ,3 Densitatea drumurilor publice pe 100 km 2 36,1 36,1 - - Inclusiv autostrăzi şi drumuri europene. **) Sub 0,05%. La finalul anului 2017, drumurile judeţene şi comunale reprezentau 79,5% din lungimea drumurilor publice, iar drumurile naţionale 20,5%. Dintre drumurile judeţene şi comunale, 26,6% din lungime erau drumuri modernizate şi 29,7% cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere. Structura lungimii drumurilor publice prezintă următoarea distribuţie între regiunile de dezvoltare: Nord-Est (17,3% din lungimea totală a drumurilor publice); Sud-Muntenia (15,0%); Nord-Vest (14,8%); Centru (13,2%); Sud-Vest Oltenia (13,1%); Vest (12,9%); Sud-Est (12,7%); drumurilor publice din regiunea Bucureşti-Ilfov au reprezentat 1,0%. Lungimea drumurilor naţionale a avut următoarea structură, pe regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (16,1%); Nord-Est (15,1%); Centru (14,2%); Vest (14,0%); Nord-Vest (13,3%); Sud-Est (13,0%); Sud-Vest Oltenia (12,4%) şi Bucureşti-Ilfov (1,9%). Lungimea drumurilor judeţene şi comunale la sfârşitul anului 2017, avea următoarea structură pe regiuni de dezvoltare: Nord-Est (17,9%); Nord-Vest (15,2%); Sud-Muntenia (14,7%); Sud-Vest Oltenia (13,3%); Centru (12,9%); Sud-Est (12,7%); Vest (12,5%) şi Bucureşti-Ilfov (0,8%). La sfârşitul anului 2017, densitatea drumurilor publice la 100 km 2 teritoriu era de 36,1 km. Cu valori de densitate peste valoarea medie a densităţii drumurilor publice la 100 km 2 teritoriu s-au situat următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (cu un plus de 13,2 km la 100 km 2 teritoriu); Nord-Est (cu un plus de 4,3 km la 100 km 2 ); Sud-Vest Oltenia (cu 2,6 km la 100 km 2 peste valoarea medie a densităţii); Sud-Muntenia (cu 1,4 km la 100 km 2 ) şi Nord-Vest (cu 1,1 km la 100 km 2 peste medie). Sub valoarea medie a densităţii se situau regiunile Sud-Est (cu 5,4 km la 100 km 2 sub valoarea medie), Centru (cu 2,8 km la 100 km 2 sub valoare) şi Vest (cu 1,6 km la 100 km 2 sub medie) Transportul de mărfuri Transportul de mărfuri, pe moduri de transport În anul 2017, volumul de mărfuri transportate a înregistrat creşteri comparativ cu anul 2016 în transportul rutier (cu mii tone, respectiv cu 4,7%), transportul feroviar (cu 3465 mii tone, respectiv 6,6%) şi în transportul aerian (cu 5 mii tone, respectiv cu 12,1%). Au fost înregistrate scăderi în transportul pe căi navigabile interioare (cu 1441 mii tone, respectiv cu 4,7%), în transportul prin conducte petroliere magistrale (cu 274 mii tone, respectiv cu 4,0%) şi în transportul maritim (cu 162 mii tone, respectiv cu 0,3%). Faţă de anul 2016, în anul 2017 parcursul mărfurilor a înregistrat creşteri în transportul rutier (cu 6529 milioane tone-km, respectiv cu 13,6%) şi în transportul feroviar (cu 247 milioane tone-km, respectiv cu 1,8%). Scăderi au fost înregistrate în transportul pe căi navigabile interioare (cu 636 milioane tone-km, respectiv cu 4,8%) şi în transportul prin conducte petroliere magistrale (cu 44 milioane tone-km, respectiv cu 3,9%). 70

72 Tabel Transportul de mărfuri, pe moduri de transport faţă de 2016, diferenţe +/- % Mărfuri transportate - mii tone Transport feroviar ,6 Transport rutier ,7 Transport pe căi navigabile interioare ,7 Transport maritim ,3 Transport aerian ,1 2) Transport prin conducte petroliere magistrale ,0 Parcursul mărfurilor mii tone-km Transport feroviar ,8 Transport rutier ,6 Transport pe căi navigabile interioare ,8 Transport prin conducte petroliere magistrale ,9 Date conforme cu metodologia Eurostat privind evitarea "dublei înregistrari" pentru transportul maritim naţional. 2) Procent calculat din valori în tone. Grafic Structura parcursului mărfurilor, pe moduri de transport, în anul 2017 Tabel Transportul rutier de mărfuri, pe destinaţii faţă de 2016, diferenţe +/- % Mărfuri transportate - mii tone Transport naţional ,7 Transport internaţional ,0 Parcursul mărfurilor - mii tone-km Transport naţional ,1 Transport internaţional ,5 Inclusiv transport între state terţe şi cabotaj. Din totalul de 226 milioane tone mărfuri transportate în anul 2017, 76,9% au fost înregistrate în transport naţional şi 23,1% în transport internaţional (inclusiv transport între state terţe şi cabotaj). Structura parcursului mărfurilor a inclus transport naţional în proporţie de 24,8% şi transport internaţional 75,2%. 71

73 Tabel Transportul rutier de mărfuri, pe capacităţi şi tipuri de transport, în anul 2017 Total Cont propriu Mărfuri transportate - mii tone Structura, % Contra plată Total Cont propriu Contra plată Toate vehiculele - total ,0 100,0 100,0 3,5-7,5 tone ,9 2,7 1,1 7,6-12,0 tone ,6 29,8 57,3 12,1-17,0 tone ,6 21,6 23,7 peste 17,0 tone ,9 45,9 17,9 Parcursul mărfurilor - mii tone-km Toate vehiculele - total ,0 100,0 100,0 3,5-7,5 tone ,6 3,3 1,2 7,6-12,0 tone ,5 58,4 73,5 12,1-17,0 tone ,4 24,9 23,0 peste 17,0 tone ,5 13,4 2,3 În anul 2017, în transportul rutier de mărfuri 121 milioane tone, respectiv 53,4%, au fost transportate regimul în cont propriu. În ceea ce priveşte parcursul mărfurilor transportate, milioane tone-kilometri, respectiv 80,1% a fost înregistrat în regimul contra plată. În transport rutier, cel mai mare volum de mărfuri, respectiv 42,6% şi 70,5% din parcursul mărfurilor au fost înregistrate în transportul cu autovehicule de 7,6-12,0 tone Principalele tipuri de mărfuri transportate În anul 2017, în volumul total de mărfuri transportate pe căile rutiere (conform Clasificării Standard pentru Statistica Transporturilor, NST 2007), cele mai însemnate ponderi au fost deţinute de următoarele tipuri de mărfuri: minereuri metalifere şi alte produse de minerit şi exploatare de carieră; turbă; uraniu şi thoriu 27,5% şi alte produse minerale nemetalice 17,1%. Cele mai însemnate locuri în structura principalelor tipuri de mărfuri transportate pe căile ferate au fost deţinute de: cărbune şi lignit; ţiţei şi gaze naturale 33,0% şi cocs, produse rafinate din petrol 28,6%. În ceea ce priveşte transportul maritim, cele mai însemnate ponderi ale tipurilor de mărfuri transportate au fost marcate de produse agricole, din vânătoare şi silvicultură; peşte şi alte produse din pescuit 35,1% şi cărbune şi lignit; ţiţei şi gaze naturale 20,2%. În transportul pe căi navigabile interioare, cele mai însemnate ponderi au fost înregistrate pentru următoarele tipuri de mărfuri: minereuri metalifere şi alte produse de minerit şi exploatare de carieră; turbă; uraniu şi thoriu 47,1% şi produse agricole, din vânătoare şi silvicultură; peşte şi alte produse din pescuit 28,7%. În ceea ce priveşte parcursul mărfurilor înregistrate în transport rutier, diviziunea mărfuri grupate: un amestec de tipuri de mărfuri transportate împreună şi diviziunea produse alimentare, băuturi şi tutun au deţinut cele mai mari ponderi în total parcurs, respectiv 36,0% şi 13,8%. În transport feroviar, ponderile cele mai importante în parcursul principalelor tipuri de mărfuri transportate a fost înregistrat de cocs, produse rafinate din petrol 32,4% şi produse agricole, din vânătoare şi silvicultură; peşte şi alte produse din pescuit 13,3%. Ponderile cele mai însemnate în transport pe căi navigabile interioare (valori în mii tone-kilometri) au fost înregistrate de următoarele tipuri de mărfuri: minereuri metalifere şi alte produse de minerit şi exploatare de carieră: turbă, uraniu şi thoriu 37,9% şi produse agricole din vânătoare şi silvicultură; peşte şi alte produse din pescuit 31,0% 72

74 Transportul de pasageri Transportul interurban şi internaţional de pasageri În anul 2017 comparativ cu anul precedent, transportul aerian, transportul rutier şi transportul feroviar, au înregistrat creşteri cu 23,3%, cu 7,5% şi respectiv, cu 7,1%. Transportul maritim a înregistrat o scădere semnificativă, respectiv cu 71,4%. În ceea ce priveşte parcursul pasagerilor, în transportul feroviar a fost înregistrată o creştere cu 13,5%, transportul pe căi navigabile interioare s-a menţinut la aceeaşi valoare, iar transportul rutier, a marcat o scădere cu 3,0%. Tabel Transportul de pasageri, pe moduri de transport Transportul interurban şi internaţional de pasageri - mii pasageri 2017 faţă de 2016, diferenţe +/- % Transport feroviar ,1 Transport rutier ,5 Transport pe căi navigabile interioare Transport aerian ,3 Transport maritim ,4 Parcursul pasagerilor din transportul interurban şi internaţional de pasageri - mii pasageri-km - Transport feroviar ,5 Transport rutier ,0 Transport pe căi navigabile interioare Pasageri de croazieră, inclusiv pasageri de croazieră în excursie - intrări. Tabel Transportul aerian de pasageri faţă de 2016, diferenţe +/- % Pasageri - număr ,3 Îmbarcaţi ,8 Debarcaţi ,9 Curse aeriene regulate - număr ,9 Îmbarcaţi ,1 Debarcaţi ,7 Curse aeriene neregulate - număr ,1 Îmbarcaţi ,1 Debarcaţi ,8 În evoluţia transportului aeroportuar de pasageri, în anul 2017 comparativ cu anul 2016, se remarcă creşterea cu 23,9% a numărului de pasageri transportaţi prin curse aeriene regulate şi, de asemenea, creşterea cu 1,1% a celor transportaţi prin curse aeriene neregulate. În anul 2017, 97,8% din totalul pasagerilor au fost transportaţi prin curse aeriene regulate Comunicaţii Poştă şi telefonie În anul 2017 au funcţionat 5746 de subunităţi de poştă care oferă servicii poştale din sfera serviciului universal, cu 98 unităţi mai multe comparativ cu anul Dintre acestea, 85,4%, respectiv 4906 unităţi, erau situate în mediul rural. 73

75 Tabel Unităţile de poştă (la sfârşitul anului) faţă de 2016, diferenţe +/- % Unităţi - număr ,7 în localităţi rurale ,5 Date furnizate de Compania Naţională Poşta Română. În anul 2017, corespondenţa şi imprimatele (inclusiv cecogramele şi pachetele de cel mult 2 kg) au însumat 139 milioane bucăţi, trimiterile recomandate 14 milioane bucăţi; numărul de trimiteri cu valoare declarată a fost de 3 milioane bucăţi, iar cel al coletelor poştale de 23 milioane bucăţi. În anul 2017 comparativ cu anul 2016, activităţile de poştă desfăşurate au înregistrat scăderi la categoriile: corespondenţă şi imprimate (inclusiv cecograme şi pachete sub 2 kg) cu 33 milioane bucăţi, respectiv cu 19,0%, trimiteri recomandate cu 27 milioane bucăţi, respectiv cu 66,3%, la trimiteri cu valoare declarată cu 1 milion bucăţi, respectiv cu 23,8%, în timp ce la colete poştale s-au înregistrat creşteri cu 6 milioane bucăţi, respectiv cu 37,3%. În anul 2017, numărul total de conexiuni la serviciile de telefonie a fost de 26 milioane, din care, 85,2% conexiuni la serviciile de telefonie mobilă şi 14,8% conexiuni la serviciile de telefonie fixă. Analiza evoluţiei activităților de telefonie în anul 2017 comparativ cu anul 2016, relevă o scădere numărului total de conexiuni la serviciile de telefonie cu aproape 1 milion, respectiv o scădere cu 2,6%. Ponderile numărului de conexiuni la serviciile de telefonie fixă înregistrate în anul 2017, pentru regiunile de dezvoltare, au fost după cum urmează: Bucureşti-Ilfov (18,8%), Nord-Est (13,2%), Nord-Vest (12,8%), Centru (12,7%), Sud-Muntenia (12,1%), Sud-Est (11,9%), Vest (10,5%) şi Sud-Vest Oltenia (8,0%). Tabel Activităţile de poştă şi telefonie faţă de 2016, diferenţe +/- % Activităţi de poştă şi curierat Corespondenţă şi imprimate 2) (inclusiv cecograme şi pachete de cel mult 2 kg) (mil.buc.) 171,9 139,2-32,7-19,0 Trimiterii recomandate (mil.buc.) 41,2 13,9-27,3-66,3 Trimiteri cu valoare declarată (mil.buc.) 4,2 3, ,8 Colete poştale (mil.buc.) 16,9 3) 23,2 +6,3 +37,3 Activităţi de telefonie Numărul de conexiuni la serviciile de telefonie - total (milioane) 27,0 26,3-0,7-2,6 la serviciile de telefonică fixă 4,1 3,9-0,2-4,9 la serviciile de telefonică mobilă 22,9 22,4-0,5-2,2 Date furnizate de Compania Naţională Poşta Română şi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) pentru furnizorii alternativi de servicii poştale. 2) Indicator redefinit. 3) Date rectificate de către ANCOM. 74

76 4.5. Comerţ internaţional cu bunuri Statisticile de comerţ internaţional cu bunuri reprezintă parte a statisticilor oficiale ale Uniunii Europene (UE) şi ale fiecărui stat membru, care furnizează date statistice referitoare la comerţul cu bunuri între statele membre UE (sistemul statistic Intrastat), precum şi date referitoare la comerţul cu bunuri între statele membre UE şi ţările terţe, din afara UE (sistemul statistic Extrastat). Statisticile de comerţ internaţional cu bunuri servesc nevoilor diferiţilor utilizatori, inclusiv operatorilor economici, academicienilor, cercetătorilor şi publicului larg. Interesul pentru statisticile de comerţ internaţional cu bunuri este în creştere, prin urmare, producerea în timp util şi de înaltă calitate a datelor este de primă importanţă pentru Institutul Naţional de Statistică. Statisticile de comerţ internaţional cu bunuri ale României se stabilesc prin însumarea datelor obţinute din sistemele statistice Intrastat şi Extrastat. Importanţa celor două sisteme statistice, Intrastat şi Extrastat, din punct de vedere al ponderii informaţiilor furnizate în totalul comerţului internaţional cu bunuri al României este net în favoarea sistemului Intrastat, sistem care gestionează un număr foarte mare de tranzacţii, a căror valoare acoperă peste 70% din volumul comerţului internaţional cu bunuri al României 10) Exporturile, importurile şi soldul balanţei comerciale În anul 2017 exporturile FOB de bunuri au înregistrat o valoare de milioane euro (în creştere cu 9,2% faţă de anul 2016), iar importurile CIF au fost de milioane euro (în creştere cu 12,2% faţă de anul 2016), soldul balanţei comerciale FOB-CIF fiind de milioane euro, în creştere cu 2988 milioane euro comparativ cu anul Tabel Exporturile, importurile şi soldul balanţei comerciale Milioane lei Export FOB Import CIF Sold balanţă comercială (FOB - CIF) Milioane euro Export FOB Import CIF Sold balanţă comercială (FOB - CIF) Notă: Datele pentru anul 2016 au fost revizuite faţă de cele publicate anterior şi au caracter definitiv. Datele pentru anul 2017 au caracter semidefinitiv. Grafic Evoluţia comerţului internaţional cu bunuri 10) Toate dinamicile şi ponderile au fost calculate din valori exprimate în mii euro. Diferenţele între datele pe total şi valorile obţinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor. 75

77 Exporturile, importurile şi soldul balanţei comerciale conform Clasificării Produselor şi Serviciilor asociate Activităţilor (CPSA 2015) În anul 2017 cele mai importante contribuţii la creşterea exporturilor au fost înregistrate la: autovehicule de transport rutier, remorci şi semiremorci (13283 milioane euro, respectiv 21,2% din exporturile totale), maşini, utilaje şi echipamente, inclusiv electrice (12466 milioane euro, respectiv 19,9%), calculatoare şi produse electronice şi optice (3922 milioane euro, respectiv 6,3%), produse ale agriculturii şi vânătorii (3900 milioane euro, respectiv 6,2%), produse ale industriei metalurgice (3232 milioane euro, respectiv 5,2%), produse din cauciuc și mase plastice (3202 milioane euro, respectiv 5,1%). Tabel Exporturile, importurile şi soldul balanţei comerciale conform Clasificării Produselor şi Serviciilor asociate Activităţilor (CPSA 2015) Cod CPSA Denumire cod CPSA - milioane euro - Sold balanţă Export FOB Import CIF comercială (FOB - CIF) Total Produse ale agriculturii şi vânătorii Produse ale silviculturii şi exploatării forestiere Peşte şi alte animale acvatice, produse de acvacultură Cărbune şi lignit *) Petrol brut şi gaze naturale Minereuri metalifere Alte minerale şi produse de carieră Produse alimentare Băuturi Produse din tutun Produse ale industriei textile Articole de îmbrăcăminte Piei şi produse din piele Produse rezultate din prelucrarea lemnului (exclusiv mobilier), articole din paie şi din alte materiale vegetale împletite Hârtie şi produse din hârtie Produse de cocserie; produse obţinute din prelucrarea ţiţeiului Substanţe şi produse chimice Produse farmaceutice de bază şi preparate farmaceutice Produse din cauciuc şi mase plastice Alte produse din materiale nemetalice Produse ale industriei metalurgice Produse ale industriei construcţiilor metalice şi produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi echipamente) Calculatoare şi produse electronice şi optice Echipamente electrice Maşini, utilaje şi echipamente neclasificate în altă parte Autovehicule de transport rutier, remorci şi semiremorci Alte mijloace de transport Mobilă Alte produse industriale neclasificate în altă parte Energie electrică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat Alte produse necuprinse în altă parte Notă: Datele pentru anul 2016 au fost revizuite faţă de cele publicate anterior şi au caracter definitiv. Datele pentru anul 2017 au caracter semidefinitiv. 76

78 Cele mai importante contribuţii la creşterea importurilor în anul 2017, au fost înregistrate la: maşini, utilaje şi echipamente, inclusiv electrice (14246 milioane euro, respectiv 18,8% din importurile totale), autovehicule de transport rutier, remorci şi semiremorci (7761 milioane euro, respectiv 10,3%), calculatoare şi produse electronice şi optice (6813 milioane euro, respectiv 9,0%), substanţe şi produse chimice (6441 milioane euro, respectiv 8,5%), produse ale industriei metalurgice (4503 milioane euro, respectiv 6,0%), produse alimentare (4485 milioane euro, respectiv 5,9%), produse ale industriei construcţiilor metalice şi produselor din metal - exclusiv maşini, utilaje şi echipamente (3681 milioane euro, respectiv 4,9%) Exporturile, importurile şi soldul balanţei comerciale, pe continente şi principale ţări partenere Principalii parteneri comerciali ai României în anul 2017 au fost statele membre UE, cu o pondere de 75,8% în total exporturi, respectiv 75,8% în total importuri. Comerţul cu restul ţărilor lumii este distribuit între celelalte ţări ale Europei (10,4% din exporturi şi 11,1% din importuri), Asia (6,6% din exporturi şi 10,0% din importuri), Africa (3,4% din exporturi şi 0,7% din importuri), America (3,0% din exporturi şi 2,4% din importuri) şi Oceania (0,7% din exporturi şi sub 0,05% din importuri). Tabel Exporturile, importurile şi soldul balanţei comerciale, pe continente şi principale ţări partenere Denumire continent / ţară Export FOB Import CIF - milioane euro - Sold balanţă comercială (FOB - CIF) Total EUROPA UE AELS ALTE ŢĂRI DIN EUROPA ASIA Arabia Saudită R.P.Chineză Emiratele Arabe Unite India Iordania Japonia Kazahstan Liban Republica Coreea Republica Islamică Iran Statul Israel AFRICA Algeria Republica Arabă Egipt Maroc Tunisia AMERICA Brazilia Canada Mexic Statele Unite OCEANIA Australia Notă: Datele pentru anul 2016 au fost revizuite faţă de cele publicate anterior şi au caracter definitiv. Datele pentru anul 2017 au caracter semidefinitiv. Repartizarea pe ţări a schimburilor internaţionale de bunuri se realizează astfel: - pentru comerţul intra-ue, pe baza principiului "ţara de destinaţie" (la expedieri) şi "ţara de expediere" (la introduceri); - pentru comerţul extra-ue, pe baza principiului "ţara de destinaţie" (la export) şi "ţara de origine" (la import, cu excepţia cazului în care ţara de origine este un stat membru UE, caz în care se ia în considerare ţara de expediere). 77

79 Schimburile comerciale între România şi statele membre UE au crescut în anul 2017 faţă de 2016 cu 10,2% la export (+4402 milioane euro) şi respectiv cu 10,3% la import (+5331 milioane euro). Exporturile către statele AELS au crescut cu 10,6% (+61 milioane euro), iar importurile au crescut cu 12,4% (+58 milioane euro). În rândul ţărilor din Europa, o pondere însemnată în valoarea totală a exporturilor României din anul 2017 o deţine şi Turcia (cu 3,3% din total). În anul 2017 faţă de anul 2016, exporturile către Asia au scăzut cu 2,3%. Ţările partenere din Asia către care România a înregistrat cele mai mari exporturi au fost: R.P.Chineză (738 milioane euro), Republica Islamică Iran (436 milioane euro), Statul Israel (371 milioane euro), Emiratele Arabe Unite (284 milioane euro), Arabia Saudită (282 milioane euro), India (272 milioane euro), Liban (247 milioane euro), Republica Coreea (243 milioane euro), Japonia (234 milioane euro) şi Iordania (219 milioane euro). Exporturile cǎtre Africa au scăzut în anul 2017 cu 1,8% faţă de anul 2016, cele mai importante ţări partenere fiind: Maroc (550 milioane euro), Republica Arabă Egipt (446 milioane euro) şi Algeria (346 milioane euro). Exporturile cǎtre America au crescut cu 15,0% (+243 milioane euro) în perioada analizată. Ţările partenere din America către care România a înregistrat cele mai mari exporturi au fost Statele Unite (1109 milioane euro), Canada (185 milioane euro), Brazilia (180 milioane euro) şi Mexic (179 milioane euro). Importurile din ţările partenere situate în Europa (cu excepţia UE) au înregistrat cele mai mari niveluri, în anul 2017, în cazul Turciei (3018 milioane euro, respectiv 4,0% din importurile totale) şi Federaţiei Ruse (2483 milioane euro, respectiv 3,3%). În anul 2017, ţările partenere din Asia din care au fost înregistrate cele mai mari importuri au fost: R.P.Chineză (3795 milioane euro, respectiv 5,0% din total importuri), Kazahstan (1113 milioane euro, respectiv 1,5%), Republica Coreea (416 milioane euro, respectiv 0,5%) şi Japonia (347 milioane euro, respectiv 0,5%). În anul 2017 faţă de anul 2016, importurile din Africa au crescut cu 4,7%, cele mai importante ţări partenere fiind Maroc, Egipt şi Tunisia, de unde au fost importate bunuri în valoare de 162 milioane euro, 114 milioane euro, respectiv 102 milioane euro. Importurile din America au crescut în anul 2017 comparativ cu anul 2016 cu 570 milioane euro, ajungând la 1794 milioane euro. Cei mai importanţi parteneri comerciali au fost Statele Unite (1095 milioane euro) şi Brazilia (296 milioane euro) Exporturile, importurile şi soldul balanţei comerciale Intra UE-28 Din analiza pe ţări a exporturilor intra-ue se observă că cele mai mari ponderi în total exporturi au fost deţinute în anul 2017 de: Germania (22,9% din total exporturi), Italia (11,2%), Franţa (6,8%), Ungaria (4,7%), Regatul Unit (4,1%), Bulgaria (3,4%), Polonia (3,1%), Spania (3,0%), iar cele mai mici ponderi le-au deţinut: Cipru, Estonia, Lituania (cu 0,1% fiecare), Luxemburg, Malta şi Letonia (sub 0,05% fiecare). Din analiza pe ţări a importurilor intra-ue în anul 2017 se observă că cele mai mari ponderi în totalul importurilor României au revenit: Germaniei (20,0% din importul total), Italiei (10,0%), Ungariei (7,5%), Poloniei (5,4%) şi Franţei (5,3%). Cele mai mici ponderi (sub 0,2%) au revenit: Lituaniei, Estoniei (cu 0,1% fiecare), Letoniei, Maltei şi Ciprului (sub 0,05%). Restul statelor membre UE-28 au avut ponderi cuprinse între 0,2% (Luxemburg) şi 4,0% (Olanda). În anul 2017 relaţiile comerciale intense cu statele din Uniunea Europeanǎ au fost însoţite şi de o creştere a deficitului comercial, care a ajuns la milioane euro, cu 929 milioane euro mai mare decât cel din anul În anul 2017, balanţa comercială intra-ue: a înregistrat deficite de peste 100 milioane euro cu: Ungaria (-2740 milioane euro), Polonia (-2152 milioane euro), Olanda (-1391 milioane euro), Austria (-1051 milioane euro), Germania (-785 milioane euro), Slovacia (-710 milioane euro), Italia (-541 milioane euro), Belgia (-518 milioane euro), Republica Cehă (-371 milioane euro), Irlanda (-263 milioane euro), Spania (-167 milioane euro) şi Luxemburg (-117 milioane euro); a înregistrat excedente de peste 100 milioane euro cu: Regatul Unit (870 milioane euro), Franţa (239 milioane euro) şi Suedia (122 milioane euro). 78

80 Tabel Exporturile, importurile şi soldul balanţei comerciale Intra UE-28 Denumire ţară Export FOB Import CIF - milioane euro - Sold balanţă comercială (FOB - CIF) Total Uniunea Europeană (UE-28) Austria Belgia Bulgaria Republica Cehă Cipru Croaţia Danemarca Estonia Finlanda Franţa Germania Grecia Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Polonia Portugalia Regatul Unit Slovacia Slovenia Spania Suedia Ungaria Notă: Datele pentru anul 2016 au fost revizuite faţă de cele publicate anterior şi au caracter definitiv. Datele pentru anul 2017 au caracter semidefinitiv Indicii valorii unitare şi indicii volumului fizic Indicii valorii unitare pentru exporturi în perioada calculaţi faţă de media anului precedent au avut evoluţii diferite, înregistrând un maxim de 109,5% în anul 2005 şi un minim de 89,3% în anul O evoluţie asemănătoare au avut şi indicii valorii unitare pentru importuri, cu un maxim de 106,2% în anul 2011 şi un minim de 89,3% în anul Indicii anuali ai volumului fizic au fost în general în creştere faţă de anul precedent, cu excepţia anilor 2009 şi 2012, când s-au înregistrat scăderi atât pentru exporturi, cât şi pentru importuri. Indicele raportului de schimb, calculat ca raport între indicele valorii unitare la export şi indicele valorii unitare la import a fost supraunitar, cu excepţia anilor 2002, 2013 şi 2017, când a fost subunitar. 79

81 Tabel Indicii valorii unitare, raportul de schimb şi indicii volumului fizic - anul precedent = Indicii valorii unitare (IVU) EXPORTURI 108,9 100,6 98,5 98,2 105,1 109,5 108,2 106,0 103,8 89,3 107,0 107,9 103,9 97,0 98,5 100,2 98,2 101,6 IMPORTURI 103,6 99,7 98,7 96,7 100,7 105,3 103,6 98,2 103,4 89,3 104,2 106,2 100,8 98,0 97,6 97,7 97,6 102,9 Raportul de schimb IVU EXP / IVU IMP 105,1 100,9 99,8 101,5 104,3 104,0 104,4 108,0 100,5 100,1 102,7 101,6 103,1 99,0 100,8 102,5 100,6 98,7 Indicii volumului fizic EXPORTURI 129,8 112,2 117,2 108,4 115,4 107,3 107,4 107,3 109,6 96,7 119,9 112,3 95,8 113,4 107,5 103,9 107,1 107,5 IMPORTURI 138,4 122,5 110,1 116,1 123,1 117,7 120,8 127,5 106,2 76,1 115,3 110,4 98,8 103,2 108,4 110,2 109,7 109,0 Indici calculaţi din valori exprimate în euro. Grafic Indicii valorii unitare şi indicii volumului fizic 80

82 4.6. Turism Turism intern Numărul unităţilor de cazare turistică Prin poziţia sa geografică, România dispune de o varietate de resurse naturale care dau posibilitatea practicării unei largi game de activităţi turistice. În anul 2017, numărul total al structurilor de cazare turistică a fost de 7905 unităţi, înregistrându-se, comparativ cu anul 2016, o creştere cu 959 unităţi (respectiv +13,8%). În anul 2017, numărul de unităţi de cazare turistică existente, 90,2% se regăsesc în hoteluri şi moteluri (23,0% din numărul total de unităţi existente), pensiuni agroturistice (32,3%), pensiuni turistice (21,1%), vile turistice şi bungalouri (13,8%). În anul 2017, numărul total de locuri existente în aceste unităţi a fost de , cu locuri mai multe decât în anul anterior (respectiv +4,5%); din acestea, în funcţiune au fost mii locuri-zile, în creştere, cu 5,2% faţă de anul În ceea ce priveşte numărul de locuri existente în unităţile de cazare turistică, în anul 2017 se constată că, majoritatea se regăsesc în hoteluri şi moteluri (59,3%), pensiuni agroturistice (12,9%), pensiunile turistice (10,1%), vile turistice şi bungalouri (5,5%), campinguri şi unităţi tip căsuţă (3,4%). În anul 2017, indicele de utilizare netă a capacităţilor de cazare turistică în funcţiune 1 a fost de 30,9%, cu 0,4 puncte procentual peste nivelul înregistrat în anul anterior (30,5%). În anul 2017, peste medie s-au situat, hoteluri şi moteluri (38,2%, respectiv +0,5 puncte procentuale peste anul 2016), vile turistice şi bungalouri (25,4%, respectiv +1,6 puncte procentuale), hosteluri (22,3%, respectiv +0,5 puncte procentuale), spaţiile de cazare pe nave (24,6% respectiv -1,5 puncte procentuale), popasurile turistice (cu un indice de utilizare netă de 22,6%, respectiv +3,5 puncte procentuale), pensiuni turistice (20,3%, respectiv +0,9 puncte procentuale), pensiuni agroturistice (16,4%, respectiv +0,9 puncte procentuale), cabane turistice (14,8%, respectiv -0,2 puncte procentuale), hanuri turistice (17,4%, respectiv +1,8 puncte procentuale), campinguri şi unităţi tip căsuţă (18,9%, respectiv +1,3 puncte procentuale) şi cabane turistice (14,8%, respectiv -0,2 puncte procentuale). Tabel Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, capacitatea de cazare turistică existentă şi indicii de utilizare netă ai capacităţii de cazare turistică în funcţiune Unităţi existente, număr Număr de locuri existente Indicii de utilizare netă ai capacităţii de cazare turistică în funcţiune, % Total ,5 30,9 Hoteluri şi moteluri ,7 38,2 Hosteluri 2) ,8 22,3 Hanuri turistice ,6 17,4 Cabane turistice ,0 14,8 Campinguri şi unităţi tip căsuţă ,6 18,9 Vile turistice şi bungalouri ,8 25,4 Tabere de elevi şi preşcolari ,0 18,1 Pensiuni turistice 3) ,4 20,3 Pensiuni agroturistice 4) ,5 16,4 Popasuri turistice ,1 22,6 Sate de vacanţă ,6 11,1 Spaţii de cazare pe nave ,1 24,6 La 31 iulie. Structuri de cazare turistică cu cel puţin 5 locuri-pat. 2) Din anul 2009 hotelurile pentru tineret s-au asimilat la hosteluri. 3) Din anul 2009 pensiunile turistice urbane s-au asimilat pensiunilor turistice. 4) Din anul 2009 pensiunile turistice rurale s-au asimilat la pensiunile agroturistice. 1 Stabilit prin raportarea numărului de înnoptări realizate la capacitatea de cazare în funcţiune. 81

83 Structura capacităţii totale de cazare existente, după gradul de confort În anul 2017 comparativ cu anul 2016, structura capacităţii totale de cazare existentă, după gradul de confort al unităţilor din sistem, relevă următoarele aspecte mai importante: a continuat să fie predominant confortul de tip 3 şi 2 stele (44,2% din total, respectiv 27,4%); s-au înregistrat creşteri ale ponderii locurilor în unităţile de 4 stele (17,5%); totodată s-a redus ponderea în total a locurilor din unităţile neclasificate (2,7%). În anul 2017, pentru principalele capacităţi de cazare existente, tendinţele înregistrate în ceea ce priveşte structura acestora, după gradul de confort al unităţilor din sistem se prezintă astfel: cele mai multe hoteluri au fost de 3 stele (40,5% din total hoteluri); pe locul al doilea, ca importanţă, s-au situat hotelurile de 2 stele (28,3%), precum şi cele de 4 stele (24,4%). În anul 2017 comparativ cu anul 2016, la hoteluri s-a înregistrat o creştere a gradului de confort a hotelurilor de 4 stele cu 10,7%, precum şi la cele de 3 stele cu 3,4%, paralel cu diminuarea gradului de confort la unităţile neclasificate pe stele (-25,0%). Tabel Capacitatea de cazare în funcţie de gradul de confort Categorii de confort - procente - 5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea Neclasificate Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică 2) (număr) 2016 Total 1,5 11,8 51,9 26,8 6,4 1,6 Hoteluri 2,3 19,2 51,6 23,1 3,5 0,3 Vile turistice şi bungalouri 3,9 10,3 45,3 23,8 16,3 0,4 Pensiuni agroturistice 3) 0,9 11,3 55,7 29,5 2, Total 1,6 11,5 52,5 26,0 7,0 1,4 Hoteluri 2,1 20,7 51,8 22,0 3,2 0,2 Vile turistice şi bungalouri 3,6 10,2 42,5 19,6 23,5 0,6 Pensiuni agroturistice 3) 1,0 10,2 57,5 29,1 2,2 - Capacitatea de cazare existentă 2) (locuri) 2016 Total 2,8 16,5 42,8 28,7 6,3 2,9 Hoteluri 4,2 22,5 40,1 30,3 2,6 0,2 Campinguri şi unităţi tip căsuţă - 1,0 10,3 25,7 51,7 11,3 Vile turistice şi bungalouri 0,9 10,8 45,2 30,4 12,1 0,6 Tabere de elevi şi preşcolari ,7-98, Total 2,8 17,5 44,2 27,4 5,4 2,7 Hoteluri 4,2 24,5 40,5 28,3 2,4 0,1 Campinguri şi unităţi tip căsuţă ,5 26,6 44,7 14,2 Vile turistice şi bungalouri 1,1 11,5 45,8 27,7 12,7 1,2 Tabere de elevi şi preşcolari ,8-98,2 Capacitatea de cazare în funcţiune (mii locuri-zile) 2016 Total 3,5 20,6 46,2 24,1 3,7 1,9 Hoteluri 5,2 27,8 42,3 22,2 2,1 0,3 Tabere de elevi şi preşcolari - - 0,2 2,0 2,2 95, Total 3,5 21,6 47,0 22,6 3,8 1,5 Hoteluri 5,2 29,8 42,7 20,0 2,1 0,2 Tabere de elevi şi preşcolari ,3 15,7 82,0 Reprezintă unităţile neclasificate sau în curs de clasificare şi/sau reclasificare. 2) La 31 iulie. Structuri de cazare turistică cu cel puţin 5 locuri-pat. 3) Din anul 2009 pensiunile turistice rurale s-au asimilat la pensiunile agroturistice. 82

84 În structura capacităţii de cazare în funcţiune, în anul 2017, cea mai mare pondere a fost deţinută de unităţile cu 3 stele (52,5% din total), 2 stele (26,0%), precum şi 4 stele (11,5%). În anul 2017 comparativ cu anul 2016, structura capacităţii de cazare în funcţiune a înregistrat ameliorări mai importante la următoarele categorii de confort: cu 4 stele (+10,3%), cu 3 stele (+7,0%), ca un fenomen pozitiv, menţionăm scăderea ponderii în total a capacităţilor de cazare în funcţiune în unităţile cu 2 stele (-1,4%) şi a celor neclasificate pe stele (-16,6%). În anul 2017, pe regiuni de dezvoltare, unităţile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, au înregistrat următoarea structură: Centru 29,8%, Sud-Est 15,3%, Nord-Est 12,5%, Nord-Vest 12,9%, Sud-Muntenia 10,4%, Vest 9,7%, Sud-Vest Oltenia 6,7%, Bucureşti-Ilfov 2,6% Capacitatea şi activitatea de cazare turistică, pe forme de proprietate Deşi procesul de privatizare al turismului a demarat lent (în anul 2000, numai 55,3% din unităţile de cazare erau în proprietate majoritar privată) totuşi, datorită atractivităţii sectorului, în anul 2017, ponderea proprietăţii majoritar private 12) a ajuns la 97,0%. Acest aspect este susţinut şi de ponderea proprietăţii majoritar private la ceilalţi indicatori de caracterizare a activităţii de turism, după cum urmează: 94,4% la capacitatea existentă; 94,6% la capacitatea în funcţiune; 97,3% la sosiri; 93,6% la înnoptări. Tabel Capacitatea şi activitatea de cazare turistică, pe forme de proprietate, în anul 2017 U.M. Total Capacitatea şi activitatea de cazare turistică Forme de proprietate Majoritar de stat Majoritar privată Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică număr Capacitatea existentă locuri Capacitatea în funcţiune 2) mii locuri-zile Sosiri mii Înnoptări mii Indicii de utilizare netă a capacităţii în funcţiune procente 30,9 36,1 30,6 Structura capacităţii şi activităţii de cazare turistică Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică procente 100,0 3,0 97,0 Capacitatea existentă procente 100,0 5,6 94,4 Capacitatea în funcţiune 2) procente 100,0 5,4 94,6 Sosiri procente 100,0 2,7 97,3 Înnoptări procente 100,0 6,4 93,6 La 31 iulie. Structuri de cazare turistică cu cel puţin 5 locuri-pat. 2) După forma de proprietate a persoanelor juridice şi fizice care au administrat efectiv structurile de cazare în perioada respectivă Numărul de sosiri ale turiştilor în unităţile de cazare În anul 2017 s-au înregistrat mii sosiri, din care 2760 mii (22,7% din total) au fost sosiri ale turiştilor străini. Analiza repartizării sosirilor, pe categorii de unităţi, reflectă preferinţa turiştilor pentru hoteluri şi moteluri (73,1% din total); pe locurile următoare, dar la diferenţe semnificative, s-au situat sosirile în pensiuni turistice (9,5%), pensiuni agroturistice (8,3%) şi pentru vile turistice şi bungalouri (3,6%). În anul 2017 comparativ cu anul 2016, numărul turiştilor străini a crescut cu 279 mii. Cele mai semnificative sosiri de turişti străini s-au înregistrat în hoteluri şi moteluri (2409 mii turişti, respectiv 27,1% din numărul total al turiştilor sosiţi în aceste unităţi). Creşteri mai mari ale ponderii turiştilor străini sosiţi în diferite structuri de cazare în anul 2017 faţă de anul 2016 s-au înregistrat în hanuri turistice (+25,0 puncte procentuale) şi hosteluri (+21,6 puncte procentuale). 12) La structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică. 83

85 Tabel Sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică Sosiri, mii turişti 2017 faţă de 2016 Ponderea sosirilor turiştilor străini în total tip structură, % mii pp turişti % /- +/- Total ,4 22,5 22,7 0,2 Hoteluri şi moteluri ,7 26,7 27,1 0,4 Hosteluri 2) ,7 17,7 21,6 3,9 Hanuri turistice ,0 5,3 25,0 19,7 Cabane turistice ,1 7,0 6,6-0,4 Campinguri şi unităţi tip căsuţă ,9 12,1 17,7 5,6 Vile turistice şi bungalouri ,6 8,8 8,4-0,4 Tabere de elevi şi preşcolari ,3 4,3 1,0-3,3 Pensiuni turistice 3) ,4 10,6 10,5-0,1 Pensiuni agroturistice 4) ,3 8,0 8,7 0,7 Popasuri turistice ,6 4,8 3,2-1,6 Sate de vacanţă ,0 20,0 16,7-3,3 Spaţii de cazare pe nave ,0-100,0 - Puncte procentuale. 2) Din anul 2009 hotelurile pentru tineret s-au asimilat la hosteluri. 3) Din anul 2009 pensiunile turistice urbane s-au asimilat pensiunilor turistice. 4) Din anul 2009 pensiunile turistice rurale s-au asimilat la pensiunile agroturistice Numărul de înnoptări ale turiştilor în unităţile de cazare În anul 2017 s-au înregistrat mii înnoptări ale turiştilor în unităţile de cazare, mai multe cu 1652 mii înnoptări (6,5%) faţă de anul 2016 (25441 mii înnoptări). Cele mai semnificative creşteri ale numărului de înnoptări în unităţile de cazare s-au înregistrat la următoarele tipuri de unităţi: hoteluri şi moteluri (+745 mii înnoptări) şi pensiuni agroturistice (+330 mii înnoptări). Tabel Înnoptări ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică Înnoptǎri, mii turişti faţă de 2016 mii turişti +/- Ponderea înnoptărilor turiştilor străini în total tip structuă, % % Total ,5 19,0 19,5 Hoteluri şi moteluri ,8 21,3 22,2 Hosteluri ,8 16,4 20,5 Hanuri turistice ,0 5,9 16,7 Cabane turistice ,3 8,8 8,1 Campinguri şi unităţi tip căsuţă ,5 8,2 11,4 Vile turistice şi bungalouri ,0 9,0 8,1 Tabere de elevi şi preşcolari ,6 4,6 0,5 Pensiuni turistice 2) ,3 12,8 12,2 Pensiuni agroturistice 3) ,7 8,8 9,2 Popasuri turistice ,5 1,9 2,4 Sate de vacanţă ,3 16,7 12,5 Spaţii de cazare pe nave ,0 1,9 75,0 Din anul 2009 hotelurile pentru tineret s-au asimilat la hosteluri. 2) Din anul 2009 pensiunile turistice urbane s-au asimilat pensiunilor turistice. 3) Din anul 2009 pensiunile turistice rurale s-au asimilat la pensiunile agroturistice. În anul 2017, în unităţile de cazare au înnoptat un număr de 5291 mii turişti străini, respectiv 19,5% din numărul total de înnoptări întregistrat; comparativ cu anul anterior s-a produs o creştere a numărului de înnoptări ale turiştilor străini (cu 9,5%). Turiştii străini care au înnoptat, au preferat hotelurile şi motelurile (86,3% din numărul de înnoptări aferente turiştilor străini). 84

86 Indicii de utilizare netă a capacităţilor de cazare turistică în funcţiune În anul 2017 indicele de utilizare netă a capacităţilor de cazare turistică în funcţiune, a variat cu valori cuprinse între 38,2% (hoteluri şi moteluri) şi 11,1% (sate de vacanţă). În anul 2017 comparativ cu anul 2016, pe ansamblu, indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare în funcţiune prezintă următoarele aspecte: s-a înregistrat o scădere cu -1,5 puncte procentuale la spaţii de cazare pe nave; s-a ameliorat mai mult la următorul tip de unităţi: +3,5 puncte procentuale la popasuri turistice,+2,1 puncte procentuale la tabere de elevi şi preşcolari şi cu +1,8 puncte procentuale la hanuri turistice Destinaţiile turistice În medie, în anul 2017, distribuţia structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare pe destinaţii turistice a fost următoarea: 34,0% în alte localităţi; 28,7% în zona montană; 18,6% în oraşele reşedinţă de judeţ, 9,8% pe litoral; 7,3% în staţiuni balneare; 1,6% în Delta Dunării. Tabel Capacitatea şi activitatea de cazare turistică, pe destinaţii turistice, în anul 2017 U.M. Total Litoral Balnear Montan Destinaţii turistice Delta Dunării 2) Oraşe reşedinţă de judeţ 3) Alte localităţi Capacitatea în funcţiune Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică număr hoteluri 4) număr Capacitatea existentă 4) locuri hoteluri locuri mii locurizile mii locurizile hoteluri Sosiri mii străini mii Înnoptări mii străini mii Indicii de utilizare netă a capacităţii în funcţiune % 30,9 46,8 42,7 22,9 31,2 34,0 20,0 Durata medie a şederii zile 2,2 4,1 4,4 2,1 2,1 1,7 1,9 Exclusiv oraşul Constanţa. 2) Inclusiv municipiul Tulcea. 3) Inclusiv municipiul Bucureşti şi exclusiv municipiul Tulcea. 4) La 31 iulie. Structuri de cazare turistică cu cel puţin 5 locuri-pat. În directă corelaţie cu această distribuţie s-au aflat şi ceilalţi indicatori, şi anume: hotelurile au înregistrat următoarea repartizare: 41,2% în oraşele reşedinţă de judeţ; 18,0% pe litoral; 18,1% în alte localităţi; 13,3% în staţiuni montane; 8,3% în zona balneară; 1,2% în Delta Dunării; capacitatea de cazare în funcţiune, exprimată prin numărul de locuri-zile pe destinaţii, a fost de: 34,7% în oraşele reşedinţă de judeţ; 21,9% în alte localităţi; 20,8% în zona montană; 11,2% în staţiuni balneare; 10,5% pe litoral; 0,8% în Delta Dunării; capacitatea de cazare în funcţiune din hoteluri a fost reprezentată, în special, de oraşele reşedinţă de judeţ (45,5% din capacitatea totală de cazare în funcţiune din hoteluri), litoral (15,2%), precum şi staţiuni balneare (14,6%); cele mai multe sosiri s-au înregistrat în oraşele reşedinţă de judeţ (49,4% din totalul sosirilor), în alte localităţi (16,8%) precum şi în zona montană (16,6%); de asemenea, cei mai mulţi străini au sosit în oraşele reşedinţă de judeţ (77,2% din numărul total de străini sosiţi); înnoptările au înregistrat următoarea structură: 38,2% în oraşe reşedinţă de judeţ; 15,5% în staţiuni balneare; 15,9% pe litoral; 15,4% la staţiuni montane; 14,2% în alte localităţi; 0,8% în Delta Dunării; cei mai mulţi străini au înnoptat în oraşele reşedinţă de judeţ (74,3% din total înnoptări ale turiştilor străini), în alte localităţi (10,3%) şi în zona montană (8,6%). 85

87 Durata medie a şederii turiştilor în diferite locaţii În anul 2017, durata medie a şederii turiştilor în diferite locaţii a fost de 2,2 zile; au existat unele particularităţi ale nivelului acestui indicator, în funcţie de destinaţiile turistice, astfel: în staţiunile balneare, durata medie a şederii turiştilor a fost 4,4 zile cu 2,2 zile mai mare decât media, iar pe litoral a fost 4,1 zile cu 1,9 zile mai mare decât media; pe celelalte destinaţii turistice, durata medie a şederii turiştilor în diferite locaţii s-a situat sub medie: 1,7 zile în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, 2,1 zile în zona Delta Dunării, 1,9 zile în alte localităţi şi trasee turistice şi 2,1 zile în staţiunile montane. În anul 2017, indicele mediu de utilizare netă a capacităţii în funcţiune a fost de 30,9%; pe destinaţii turistice situându-se peste nivelul mediu pe litoral (15,9 puncte procentuale), în staţiunile balneare (cu 11,8 puncte procentuale), Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (3,1 puncte procentuale) şi Delta Dunării (0,3 puncte procentuale); totodată, sub nivelul mediu de utilizare netă a capacităţii în funcţiune, s-au aflat alte localităţi (-10,9 puncte procentuale), staţiunile montane (-8,0 puncte procentuale). În anul 2017 comparativ cu anul 2016, structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică au înregistrat creşteri cu 959 unităţi (13,8%). Creşteri semnificative s-au înregistrat în: zona montană (392 unităţi, respectiv 20,9%) şi alte localităţi (373 unităţi, respectiv 16,1%). Numărul de hoteluri a crescut cu 3,0% (respectiv 46 unităţi), din care cele mai multe s-au înregistrat în alte localităţi (16 unităţi, respectiv 5,9%). În anul 2017 faţă de anul 2016, capacitatea de cazare existentă a crescut cu 4,5% (14832 locuri). Creşteri mai însemnate s-au înregistrat în zona montană (+6639 locuri, respectiv +11,6%) şi în alte localităţi (6090 locuri, respectiv +9,4%). În anul 2017 comparativ cu anul 2016, numărul de sosiri a crescut cu 1140 mii, din care cele mai multe au fost în oraşele reşedinţă de judeţ (+430 mii sosiri, respectiv +7,7%). În anul 2017, turiştii străini au înregistrat o creştere faţă de anul 2016 (respectiv +279 mii turişti străini). Cei mai mulţi turişti străini înregistrându-se în oraşele reşedinţă de judeţ (201 mii sosiri de turişti străini, respectiv 77,2% din total sosiri străini). În anul 2017 comparativ cu anul 2016, numărul de înnoptări a crescut cu 1652 mii. Cele mai mari creşteri au fost în oraşele reşedinţă de judeţ (456 mii înnoptări, respectiv 38,2% din total înnoptări) şi în staţiuni din zona montană (534 mii înnoptări, respectiv 15,4% din total înnoptări) Turismul organizat de agenţiile de turism, pe acţiuni turistice şi zone turistice În anul 2017, un număr de 1778 mii persoane au participat la acţiuni turistice organizate de agenţiile de turism tur-operatoare şi de către cele cu activitate de vânzare, comparativ cu anul 2016, când au participat 1781 mii turişti înregistrându-se o scadere cu 0,2%. În anul 2017, turiştii români participanţi la acţiunile turistice interne organizate de agenţiile de turism tur-operatoare au optat în principal pentru zona litorală (51,6%), pentru zona montană (12,0%) şi pentru zona balneară (4,6%). Turiştii români participanţi la acţiunile turistice interne organizate de agenţiile de turism cu activitate de vânzare au optat în general pentru zona litorală (37,6%), pentru zona montană (12,4%) şi pentru zona balneară (11,7%) Turismul pe destinaţii turistice externe organizate de agenţiile de turism Turiştii români care au călătorit în afara ţării în sejururi organizate de agenţiile de turism tur-operatoare (635,8 mii turişti) au fost în proporţie de 92,5% în Europa, iar în ţările Uniunii Europene au călătorit 73,4%. În anul 2017, cele mai importante destinaţii turistice au fost următoarele ţări: Grecia (21,4% din total turişti participanţi la acţiunile turistice externe ale agenţiilor cu activitate de tur-operatoare), Bulgaria (20,1%), Turcia (18,0%), Spania (6,4%) şi Italia (6,2%). Turiştii români care au călătorit în afara ţării în sejururi organizate de agenţiile de turism cu activitate de vânzare (126,7 mii turişti) au fost în proporţie de 90,5% în Europa, iar în ţările Uniunii Europene au călătorit 69,3%. Cele mai importante destinaţii turistice din total turişti participanţi la acţiunile organizate de agenţiile cu activitate de vânzare în anul 2017 au fost următoarele ţări: Grecia (20,7%), Turcia (19,8%), Spania (12,3%), Italia (10,1%), Bulgaria (9,0%) şi Franţa (5,9%). 86

88 Turism internaţional În anul 2017 s-au înregistrat mii sosiri ale vizitatorilor străini în România, cu 703 mii sosiri mai multe decât în anul 2016 (respectiv cu 6,9%). Cele mai multe sosiri au fost din Europa (92,4% din numărul total de sosiri). Tabel Sosirile vizitatorilor strǎini în România şi plecǎrile vizitatorilor români în străinătate, pe tipuri de mijloace de transport utilizate 2017 faţă de 2016, diferenţe Structura, % /- % Sosirile vizitatorilor străini în România - mii sosiri Total ,9 100,0 100,0 Rutiere ,2 75,1 73,2 Feroviare ,9 1,2 1,1 Aeriene ,4 22,1 24,2 Navale ,4 1,6 1,5 Plecările vizitatorilor români în străinătate - mii plecări Total ,7 100,0 100,0 Rutiere ,6 68,8 69,3 Feroviare ,0 0,6 0,5 Aeriene ,3 30,4 30,1 Navale ,0 0,2 0,1 Include şi călătoriile efectuate pe jos. În anul 2017, numărul total de plecări a fost de mii, mai mare cu 3825 mii plecări (respectiv 23,7%) decât în anul În anul 2017, sosirile vizitatorilor străini în România s-au efectuat în proporţie de 73,2% pe căi rutiere (din numărul total de sosiri), 24,2%, pe căi aeriene, 1,5%, pe căi navale şi 1,1% pe căi feroviare. În anul 2017 comparativ cu anul 2016, ponderile numărului de sosiri ale turiştilor străini în funcţie de mijloacele de transport utilizate, au înregistrat creşteri doar la transportul rutier (+4,2%) şi la cel aerian (+17,4%), scăderi înregistrându-se la transportul feroviar (-4,1%) şi la naval (-3,6%). În anul 2017, plecările vizitatorilor români în străinătate au însumat mii plecări; acestea s-au efectuat în proporţie de 69,3% din numărul total de plecări pe căile rutiere, 30,1% au fost pe căile aeriene, 0,5% pe căile feroviare şi 0,1% pe căile navale Comerţ interior şi servicii de piaţă Comerţul cu amănuntul În anul 2017, în comerţul cu amănuntul au activat întreprinderi, cu 1992 mai multe decât în anul Acest domeniu din economia naţională este reprezentat de întreprinderile mici şi mijlocii, în proporţie semnificativă (99,9% din numărul total de unităţi active). În anul 2017, cifra de afaceri realizată de întreprinderile cu activitate principală de comerţ cu amănuntul a fost de ,7 milioane lei. În anul 2017 comparativ cu anul 2016, comerţul cu amănuntul a înregistrat o creştere cu 10,4% prețuri curente. Ponderea cea mai mare, 52,6% a fost deţinută de întreprinderile mici şi mijlocii, în timp ce întreprinderile mari (cu 250 de salariaţi şi peste) au realizat 47,4% din valoarea totală a cifrei de afaceri. În anul 2017 comparativ cu anul 2016, cea mai mare pondere a cifrei de afaceri înregistrată din activitatea de comerţ cu amănuntul o deţin mărfurile nealimentare, care reprezintă 40,3% din cifra de afaceri totală, în creştere cu 0,6% faţă de anul precedent, mărfurile alimentare au reprezentat 38,5% la fel ca în anul precedent, iar ponderea comerţului cu amănuntul al carburanţilor a scăzut cu 0,6 puncte procentuale. 87

89 Tabel Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, pe grupe de mărfuri Milioane lei, preţuri curente Structura, % Total 2) , ,7 100,0 100,0 Mărfuri alimentare 71594, ,4 38,5 38,5 Mărfuri nealimentare 73780, ,9 39,7 40,3 Comerţ cu amănuntul al carburanţilor 40418, ,5 21,8 21,2 Notă: Diferenţele între datele pe total şi valorile obţinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor. Date provizorii. 2) Exclusiv vânzarea, întreţinerea şi repararea autovehiculelor, a motocicletelor. Tabel Indicii comerţului cu amănuntul, pe grupe de mărfuri - anul precedent = CAEN Rev Total 112,4 110,8 Mărfuri alimentare 113,7 106,5 Mărfuri nealimentare 113,4 114,0 Comerţ cu amănuntul al carburanţilor 108,6 112,3 Notă: Date rezultate din cercetări statistice infraanuale. Exclusiv vânzarea, întreţinerea şi repararea autovehiculelor, a motocicletelor. În anul 2017 comparativ cu anul 2016, reţeaua comercială a întreprinderilor care au desfăşurat activitate de comerţ cu amănuntul a crescut cu 2301 magazine. Se remarcă o creştere importantă a numărului de magazine sub 120 m 2, cu 2460 mai multe faţă de anul anterior, categorie care este preponderentă ca număr, respectiv 92,8% din numărul total, dar şi o scădere cu 99 magazine a celor cu suprafaţa cuprinsă între m 2. Tabel Numărul de magazine, pe categorii de suprafaţă Categorii de suprafaţă Număr de magazine ) Total Până la 120 m m m m m m m 2 şi peste Cuprinde totalitatea magazinelor indiferent de activitatea principală a întreprinderilor. 2) Date provizorii Vânzarea, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor În anul 2017, numărul de întreprinderi cu activitate principală de vânzarea, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor a fost de 19236, cu 1154 întreprinderi mai mult, comparativ cu anul precedent. În ceea ce priveşte structura pe clase de mărime a întreprinderilor, din această categorie de activităţi, menţionăm că ponderea cea mai însemnată (99,9% din total) este deţinută, ca şi în cazul comerţului cu amănuntul, de întreprinderile mici şi mijlocii. În anul 2017, cifra de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de vânzare, întreţinere şi reparare a autovehiculelor şi a motocicletelor a fost de 49750,6 milioane lei, din care 18,4% s-a realizat în întreprinderile mari. 88

90 Tabel Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi motocicletelor Milioane lei, preţuri curente Structura, % Total 43414, ,6 100,0 100,0 Comerţ cu autovehicule 23565, ,8 54,3 54,6 Întreţinerea şi repararea autovehiculelor 5391,9 6196,5 12,4 12,5 Comerţ cu piese şi accesorii pentru autovehicule 14233, ,1 32,8 32,4 Comerţ cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor 224,2 248,2 0,5 0,5 Date provizorii Comerţul cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete În anul 2017, numărul de întreprinderi active din domeniul comerţului cu ridicata a fost de 51143, cu 423 mai puţine întreprinderi faţă în anul Domeniul este caracterizat prin ponderea semnificativă a întreprinderilor mici şi mijlocii (circa 99,9% din numărul total de întreprinderi cu activitate principală de comerţ cu ridicata). În anul 2017, valoarea cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de comerţ cu ridicata a fost de ,3 milioane lei, din care 79,1% a fost realizată în întreprinderi mici şi mijlocii şi 20,9% în întreprinderi mari. Tabel Puncte de vânzare cu ridicata Birouri (număr) Antrepozite, altele decât cash & carry Autoserviri (cash & carry) Număr Suprafaţa (m 2 ) ) ) ) ) Total Cuprinde totalitatea magazinelor indiferent de activitatea principală a întreprinderilor. 2) Date provizorii. Reţeaua comercială a întreprinderilor cu activitate principală de comerţ cu ridicata include birouri (97,6% din numărul total de unităţi), antrepozite, altele decât cash & carry (2,1%) şi autoserviri (0,3%). În anul 2017 faţă de anul 2016, tendinţa a fost de scădere a reţelei comerciale a întreprinderilor cu activitate principală de comerţ cu ridicata, respectiv a numărului de autoserviri (cash & carry) (17,9%), în cazul numărului de antrepozite, altele decât cash & carry s-a observat o scădere de 32,3%, iar în cazul numărului de birouri s-a înregistrat o scădere de 2,4% Servicii de piaţă prestate în principal pentru populaţie În anul 2017, cifra de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de servicii de piaţă prestate în principal pentru populaţie a fost de 23724,1 milioane lei. Ponderea cea mai mare a fost deţinută de întreprinderile mici şi mijlocii, circa 87,1% în timp ce, 12,9% a fost realizată în întreprinderile mari. 89

91 Tabel Cifra de afaceri din servicii prestate în principal pentru populaţie, pe activităţi - milioane lei preţuri curente - CAEN Rev Total 21208, ,1 Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare 4533,2 4890,9 Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată 374,9 443,9 Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere 27,5 28,2 Alte servicii de cazare 507,0 560,3 Restaurante 8739, ,6 Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente şi alte servicii de alimentaţie 1134,2 1305,1 Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor 2492,2 2675,8 Activităţi ale agenţiilor turistice şi a tur-operatorilor 3264,2 3453,3 Alte servicii de rezervare şi asistenţă turistică 135,3 288,9 Notă: Diferenţele între datele pe total şi valorile obţinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor. Date provizorii. Tabel Indicii volumului cifrei de afaceri pentru servicii de piaţă prestate populaţiei serie brută - anul precedent = Total 105,2 115,3 Hoteluri şi restaurante 112,7 114,2 Jocuri de noroc şi alte activităţi recreative 92,6 123,8 Activităţi ale agenţiilor turistice şi a tur-operatorilor; alte servicii de rezervare şi asistenţă turistică 97,7 112,2 Coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare 140,7 82,5 Spălarea, curăţarea (uscată) articolelor textile şi a produselor din blană 115,4 108,8 Alte activităţi 83,9 116,0 Notă: Date rezultate din cercetări statistice infraanuale. În anul 2017, în total servicii pentru populaţie, cea mai mare pondere o deţin restaurantele (42,5% din cifra de afaceri totală realizată), hotelurile şi alte facilităţi de cazare similare (20,6% din cifra de afaceri totală realizată), activităţile agenţiilor turistice şi ale tur-operatorilor (14,6% din cifra de afaceri totală realizată), barurile şi alte activităţi de servire a băuturilor (11,3% din cifra de afaceri totală realizată). Totodată, cele mai mici ponderi ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în activităţile de alimentaţie (catering) pentru evenimente şi alte servicii de alimentaţie (5,5% din cifra de afaceri totală realizată), alte servicii de cazare (2,4% din cifra de afaceri totală realizată), activităţile privind facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată (1,9% din cifra de afaceri totală realizată), alte servicii de rezervare şi asistenţă turistică (1,2% din cifra de afaceri totală realizată) sau parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere (0,1% din cifra de afaceri totală realizată) Servicii de piaţă, pe activităţi În anul 2017, cifra de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de servicii prestate în principal pentru întreprinderi, inclusiv transporturi, depozitare şi comunicaţii a fost de ,4 milioane lei. Ponderea întreprinderilor mari a fost de aproximativ 33,3% din totalul cifrei de afaceri. În anul 2017 comparativ cu anul 2016, valoarea cifrei de afaceri din servicii prestate în principal întreprinderilor a crescut în termeni nominali cu 21595,6 milioane lei (cu 10,5% mai mult faţă de anul precedent). 90

92 Tabel Cifra de afaceri din servicii de piaţă, pe activităţi Milioane lei, preţuri curente Structura, % ) ) Total , ,4 100,0 100,0 Transporturi pe calea ferată 4143,5 4321,9 2,0 1,9 Transporturi terestre 43072, ,6 21,0 21,3 Transporturi prin conducte 2131,9 2176,8 1,0 1,0 Transporturi pe apă 712,6 856,6 0,3 0,4 Transporturi aeriene 2794,6 3478,7 1,4 1,5 Depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi 16072, ,1 7,9 8,0 Activităţi de poştă şi curier 3735,2 4162,7 1,8 1,9 Activităţi de editare 4228,1 4388,9 2,1 1,9 Activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală 1583,5 1740,1 0,8 0,8 Activităţi de difuzare şi transmitere de programe 2179,3 1850,2 1,1 0,8 Telecomunicaţii 21456, ,3 10,5 10,0 Activităţi de servicii în tehnologia informaţiei 18111, ,0 8,8 8,8 Activităţi de servicii informatice 2125,0 2418,9 1,0 1,1 Tranzacţii imobiliare 12268, ,0 6,0 5,9 Activităţi juridice şi de contabilitate 2714,0 3001,7 1,3 1,3 Activităţi de management şi de consultanţă în management 10797, ,1 5,3 4,9 Activităţi de arhitectură şi inginerie, activităţi de testări şi analiză tehnică 10272, ,8 5,0 5,0 Cercetare-dezvoltare 1631,5 1853,0 0,8 0,8 Publicitate şi activităţi de studiere a pieţei 8417,3 9290,3 4,1 4,1 Alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 1750,2 2105,2 0,9 0,9 Activităţi veterinare 778,4 848,5 0,4 0,4 Activităţi de închiriere şi leasing 3448,3 3955,2 1,7 1,7 Activităţi de servicii privind forţa de muncă 3363,4 3911,5 1,6 1,7 Activităţi de investigaţie şi protecţie 4103,5 4705,3 2,0 2,1 Activităţi de peisagistică și servicii pentru clădiri 2477,3 2788,1 1,3 1,3 Activităţi de secretariat, servicii suport şi alte activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor 7406,0 8955,0 3,6 4,0 Alte servicii (activităţi de creaţie şi interpretare artistică, activităţi ale bibliotecilor, muzeelor, activităţi de jocuri de noroc şi pariuri, activităţi sportive, recreative şi distractive, reparaţii de calculatoare, articole personale şi de uz gospodăresc, alte activităţi de servicii) 12957, ,1 6,3 6,5 Notă: Diferenţele între datele pe total şi valorile obţinute din însumarea diverselor structuri utilizate sunt datorate rotunjirilor. Cu excepţia serviciilor prestate în principal pentru populaţie. 2) Date provizorii. În anul 2017, ponderile cele mai însemnate ale cifrei de afaceri s-au înregistrat pentru activităţile: transporturi terestre (21,3%), telecomunicaţii (10,0%), activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (8,8%) şi depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi (8,0%). Contribuţie sub 1,0% la valoarea totală a cifrei de afaceri au înregistrat alte activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (0,9%), activităţile de cercetare-dezvoltare, respectiv activităţile de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune şi activităţile de difuzare şi transmitere de programe (0,8%), activităţile veterinare (0,4%) dar şi transporturile pe apă (0,4%). 91

93 C. DEZVOLTAREA SOCIALĂ A ROMÂNIEI 5. FORŢA DE MUNCĂ 5.1. Populaţia ocupată În anul 2017, 53,7% din populaţia ţării locuia în mediul urban, 46,4% erau persoane active, iar o pondere de 44,1% era deţinută de persoanele ocupate. În anul 2017 comparativ cu anul precedent, s-au produs o serie de modificări pe piaţa forţei de muncă din România: populaţia ocupată a crescut cu 221,8 mii persoane, scăzând în schimb numărul persoanelor inactive (-260,2 mii persoane); numărul persoanelor aflate în şomaj a scăzut cu 80,5 mii persoane Caracteristici, structuri şi tendinţe În anul 2017, populaţia ocupată cuprindea 8671 mii persoane; dintre acestea, persoanele în vârstă de muncă (15-64 ani) reprezentau 96,5%. Analiza comparativă cu anul anterior pune în evidenţă faptul că populaţia ocupată a crescut în mediul urban cu 84,5 mii persoane iar în mediul rural cu 137,3 mii persoane. Pe sexe, a crescut atât numărul bărbaţilor ocupaţi (+87,1 mii persoane), cât şi cel al femeilor ocupate (+134,7 mii persoane). Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de ani în populaţia totală în vârstă de ani) a fost, în anul 2017, de 63,9%, având valori mai ridicate pentru persoanele de sex masculin (71,8%, faţă de 55,8% în cazul femeilor). Rata de ocupare a bărbaţilor o depăşeşte pe cea a femeilor la toate grupele de vârstă. Pe medii de rezidenţă, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă din mediul urban a fost de 64,8%, mai ridicatǎ decât cea înregistratǎ în mediul rural (62,7%). Comparativ cu anul 2016 valoarea acestui indicator a crescut cu 2,2 puncte procentuale în mediul urban şi cu 2,5 puncte procentuale în rural. Tabel Rata de ocupare, pe sexe şi grupe de vârstă % 2017 faţă de 2016, pp Populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani) 61,6 63,9 2,3 Tineri (15-24 ani) 22,3 24,5 2,2 Adulţi (25-54 ani) 77,6 79,9 2,3 Vârstnici (55-64 ani) 42,8 44,5 1,7 Adulţi (20-64 ani) 66,3 68,8 2,5 Femei în vârstă de muncă (15-64 ani) 53,3 55,8 2,5 Tineri (15-24 ani) 17,1 20,4 3,3 Adulţi (25-54 ani) 69,2 71,8 2,6 Vârstnici (55-64 ani) 33,6 34,9 1,3 Adulţi (20-64 ani) 57,4 60,2 2,8 Bărbaţi în vârstă de muncă (15-64 ani) 69,7 71,8 2,1 Tineri (15-24 ani) 27,2 28,4 1,2 Adulţi (25-54 ani) 85,5 87,6 2,1 Vârstnici (55-64 ani) 53,0 55,3 2,3 Adulţi (20-64 ani) 75,0 77,3 2,3 Puncte procentuale. Sursa: Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO). Indicatorii privind populaţia ocupată rezultaţi din Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO) au fost calculaţi în funcţie de populaţia rezidentă având în vedere criterul reşedinţei obişnuite, în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din anul

94 Rata de ocupare a populaţiei de ani a fost de 68,8%, cu diferenţieri pe sexe şi medii: mai redusă la femei, decât la bărbaţi (60,2%, faţă de 77,3%) şi în mediul rural, comparativ cu cel urban (68,4%, faţă de 69,2%). Grafic Rata de ocupare, pe medii şi grupe de vârstă Sursa: Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO). Analiza distribuţiei pe grupe de vârstă a populaţiei ocupate evidenţiază, în anul 2017, o structură asemănătoare cu cea a anului Astfel, ponderea cea mai mare era deţinută de persoanele în vârstă de ani (28,9%), urmată de ponderea persoanelor din grupa ani (25,4%) şi cele din grupa ani (22,8%). Tinerii de ani au reprezentat numai 6,0% din populaţia ocupată, fiind mai numeroşi în mediul rural (67,1%). Persoanele ocupate din grupa de vârstă adultă (25-54 ani) se regăseau cu precădere în mediul urban (59,2%), în timp ce 56,3% dintre persoanele de 55 ani şi peste locuiau în mediul rural. Structura pe grupe de vârstă a populaţiei ocupate de sex feminin nu diferă semnificativ de cea a bărbaţilor. În schimb, se constată diferenţe accentuate între mediile de rezidenţă. Astfel, în mediul urban, 83,0% din populaţia ocupată avea vârsta de ani, în timp ce în mediul rural, această grupă de vârstă înregistra o pondere de 69,9%. Aproximativ aceeaşi situaţie se înregistra şi în anul Distribuţia populaţiei ocupate după statutul profesional arată că în anul 2017, similar situaţiei din anul precedent, salariaţii deţineau cea mai ridicată pondere în totalul populaţiei ocupate (73,7%, respectiv 73,4% în anul 2016). Grafic Structura populaţiei ocupate, după statutul profesional, pe sexe Inclusiv membru al unei societăţi agricole sau al unei cooperative neagricole. Sursa: Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO). 93

95 În valoare absolută, numărul persoanelor ocupate care lucrau cu statut profesional de salariat a crescut cu 189,1 mii persoane (70,2 mii persoane în cazul bărbaţilor salariaţi şi 118,8 mii persoane din cel al femeilor salariate). Numărul persoanelor ocupate ne-salariate (patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremuneraţi) a crescut între cei doi ani cu 32,7 mii persoane. În anul 2017, lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 25,3% din populaţia ocupată şi locuiau în proporţie de 85,4% în mediul rural. Persoanele de sex feminin reprezentau cea mai mare parte dintre lucrătorii familiali neremuneraţi (67,7%), deţineau o pondere de 44,6% în categoria salariaţilor şi de 28,6% în cea a lucrătorilor pe cont propriu. Cea mai mare discrepanţă pe sexe se constată în rândul patronilor, numărul femeilor din această categorie fiind de 2,9 ori mai mic decât cel al bărbaţilor. Repartizarea populaţiei ocupate pe forme de proprietate arată că, în anul 2017, sectorul privat a absorbit 82,8% din populaţia ocupată (faţă de 82,5% în anul 2016); dintre persoanele care au lucrat în sectorul privat 51,0% aveau domiciliul în mediul urban, iar 58,4% erau de sex masculin. Sectorul public concentra 15,9% din populaţia ocupată, comparativ cu 16,3% în anul 2016, majoritatea (74,6%) locuind în mediul urban, iar 54,5% fiind femei. În sectorul mixt lucrau 1,3% din persoanele ocupate, valoare apropiatǎ cu cea din anul În anul 2017, pe activităţi ale economiei naţionale, 22,8% dintre persoanele ocupate lucrau în ramurile agricole (comparativ cu 23,1% în anul 2016). În ramurile neagricole, persoanele ocupate se regăseau în proporţie de 24,9% în industria prelucrătoare, 18,0% în comerţ, 10,4% în construcţii, 7,4% în transporturi şi depozitare. Activităţile cu un pronunţat grad de feminizare a populaţiei ocupate erau cele de sănătate şi asistenţă socială (80,9%), învăţământ (75,6%), intermedieri financiare (67,1%), hoteluri şi restaurante (61,2%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (57,1%) şi comerţ (55,1%). Persoanele ocupate în vârstă de muncă (15-64 ani) au lucrat în proporţie de 48,6% în servicii, 31,1% lucrau în industrie şi construcţii, iar 20,3% în sectorul agricol. În anul 2017 comparativ cu anul 2016, cele mai importante creşteri ale populaţiei ocupate s-au înregistrat în informaţii şi comunicaţii (+11,1%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+10,1%), activitǎţi de spectacole, culturale şi recreative (+6,9%), şi activitǎţi de distribuţie a apei, salubritate, gestionarea deşeurilor (+5,7%). Cele mai mari reduceri ale numărului de persoane ocupate comparativ cu anul anterior au avut loc în tranzacţii imobiliare (-18,0%) şi industria extractivă (-6,4%). Repartizarea populaţiei ocupate pe grupe de ocupaţii în anul 2017 evidenţiază ponderi mai mari în total pentru lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (19,2%), pentru muncitorii calificaţi şi asimilaţi (16,9%), pentru specialiştii din diverse domenii de activitate (15,4%) şi pentru lucrătorii în domeniul serviciilor (14,8%). Comparativ cu anul 2016 a crescut numărul funcţionarilor administrativi (+5,6%), al muncitorilor calificaţi şi asimilaţi (+4,3%), al specialiştilor în diverse domenii de activitate (+3,8%) şi al tehnicienilor şi alţi specialişti din domeniul tehnic (+2,7%). Numărul populaţiei ocupate s-a redus în cazul unei singure grupe de ocupaţii: grupa membrilor corpului legislativ, ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice şi a conducătorilor şi funcţionarilor superiori (-11,2%). Similar situaţiei din anul anterior, femeile predominau în grupele de funcţionari administrativi (63,6%), lucrători în domeniul serviciilor (61,8%), specialişti în diverse domenii de activitate (57,4%) şi tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic (54,2%). Bărbaţii erau majoritari în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi (78,6%), în grupa membrilor corpului legislativ, ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice şi a conducătorilor şi funcţionarilor superiori (69,6%), în grupa muncitorilor necalificaţi (59,4%) şi în grupa lucrătorilor calificaţi din agricultură, silvicultură şi pescuit (54,4%). În anul 2017 au lucrat cu program de lucru complet 92,1% dintre persoanele ocupate. Dintre cele 682,0 mii persoane care aveau program parţial de lucru, 54,1% erau bărbaţi. Femeile reprezentau 43,4% din totalul persoanelor cu program complet. Ponderea persoanelor cu program parţial a scǎzut atât la bărbaţi (7,5% în anul 2017 faţă de 8,1% în anul 2016) cât şi la femei (8,3% în anul 2017 comparativ cu 9,2% în anul 2016). 94

96 Grafic Populaţia ocupată, pe grupe de ocupaţii şi sexe, în anul 2017 GM 1: Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori GM 2: Specialişti în diverse domenii de activitate GM 3: Tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic GM 4: Funcţionari administrativi GM 5: Lucrători în domeniul serviciilor GM 6: Lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit GM 7: Muncitori calificaţi şi asimilaţi GM 8, 9, 0: Alte categorii de ocupaţii Sursa: Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO); conform COR În anul 2017, durata medie efectivă a săptămânii de lucru a fost de 38,9 ore/săptămână, uşor mai mare decât valoarea din anul precedent (38,8 ore/săptămână). Comparativ cu anul 2016, în majoritatea activitǎţilor economiei naţionale numărul mediu de ore lucrate pe săptămânǎ a fluctuat uşor; a crescut cu +0,6 ore pe sǎptǎmânǎ în tranzacţii imobiliare, a scăzut cu -0,6 ore pe sǎptǎmânǎ în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, sau a rǎmas constantǎ Nivelul de educaţie În anul 2017, analizând repartizarea populaţiei ocupate după nivelul de educaţie, se observă că ponderile cele mai mari reveneau persoanelor cu studii liceale (39,1%). Ponderea persoanelor cu studii universitare a fost de 20,5% (din care 52,2% erau femei), iar cea a persoanelor cu nivel de instruire primar sau fără şcoală absolvită era de 2,8% (ponderea femeilor în această categorie de persoane fiind de 40,9%). Ponderea persoanelor ocupate cu studii gimnaziale a fost de 16,9%, iar a celor care au absolvit învǎţǎmântul profesional, de 17,6%. Grafic Populaţia ocupată, după nivelul de educaţie, în anul 2017 Sursa: Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO), nivelul de educaţie conform ISCED

97 În anul 2017, rata de ocupare a persoanelor în vârstă de muncă (15-64 ani) cu nivel superior de educaţie a fost de 87,9%, fără diferenţe semnificative pe sexe şi medii. Erau ocupate 67,5% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie, în cazul acestora constatându-se diferenţe mai ales pe sexe (+16,3 puncte procentuale în favoarea persoanelor de sex masculin), dar şi între mediile de rezidenţǎ (cu 4,9 puncte procentuale mai mult pentru persoanele din mediul rural faţǎ de cele din urban). În ceea ce priveşte persoanele cu nivel scăzut de educaţie, doar 42,5% dintre acestea erau ocupate; cea mai mare discrepanţă (22,6 puncte procentuale) s-a înregistrat pe medii: pentru persoanele mediul urban rata de ocupare a celor cu nivel de instruire scǎzut era de numai 27,3%, faţă de 49,9% pentru persoanele din mediul rural Disparităţi în profil teritorial În anul 2017, la fel ca şi în anul precedent, regiunea Nord-Est concentra cea mai mare parte a populaţiei ocupate (18,2%), la polul opus situându-se regiunea Vest cu numai 8,4% din totalul ocupării. Tabel Distribuţia populaţiei ocupate, pe regiuni de dezvoltare şi medii, în anul 2017 Urban Rural Total 55,0 45,0 Nord-Vest 54,3 45,7 Centru 63,4 36,6 Nord-Est 39,2 60,8 Sud-Est 54,6 45,4 Sud-Muntenia 40,8 59,2 Bucureşti-Ilfov 89,6 10,4 Sud-Vest Oltenia 45,2 54,8 Vest 62,9 37,1 Sursa: Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO). - procente - Ca şi în anul precedent, în anul 2017 ponderea populaţiei ocupate din mediul urban a fost superioară celei din mediul rural în cinci din cele opt regiuni de dezvoltare. Regiunea Bucureşti-Ilfov, prin specificul ei, înregistra cea mai ridicată valoare: 89,6% dintre persoanele ocupate locuiau în mediul urban (90,2 % în anul 2016). Între cele trei regiuni în care populaţia ocupată se regăsea cu preponderenţă în mediul rural, regiunea Nord-Est se află pe primul loc, cu 60,8% (61,6% în anul 2016). Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) în anul 2017 a atins cele mai ridicate valori în regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (70,0%) şi Nord-Est (69,9%), iar cele mai scăzute valori în regiunile Vest (58,9%) şi Sud-Est (57,6%). Comparativ cu anul precedent, valoarea indicatorului a crescut în anul 2017 în toate regiunile de dezvoltare; cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în regiunile Sud-Vest Oltenia (5,3 puncte procentuale), Sud Muntenia (2,9 puncte procentuale), Centru (2,4 puncte procentuale), Nord-Vest (2,3 puncte procentuale) şi Bucureşti-Ilfov (2,2 puncte procentuale). Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în regiunile estice: Sud-Est (1,1 puncte procentuale) şi Nord-Est (0,9 puncte procentuale). În anul 2017, indiferent de regiune, rata de ocupare a persoanelor în vârstă de muncă a fost mai mare la bărbaţi decât la femei. Pe medii de rezidenţă, rata de ocupare din mediul rural a depăşit-o pe cea din mediul urban în douǎ din cele opt regiuni: Nord-Est (6,3 puncte procentuale) şi Sud-Vest Oltenia (3,3 puncte procentuale). 96

98 Graficul Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă, pe regiuni de dezvoltare Sursa: Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO) Numărul de salariaţi în sectorul formal Numărul mediu al salariaţilor În anul 2017, numărul mediu al salariaţilor a fost de 4945,9 mii persoane. Numărul mediu al salariaţilor a crescut pe parcursul anului 2017 cu 186,5 mii persoane comparativ cu anul precedent (4759,4 mii persoane). Din anul 2005, repartizarea salariaţilor pe sectoare de activitate economică arată că peste 30% se regăseau în sfera serviciilor comerciale 2), ponderea acestora crescând continuu, ajungând la 41,7% în anul 2017, cu 0,4 puncte procentuale mai mare faţă de anul precedent şi cu 10,9 puncte procentuale mai mare faţă de anul 2005 (30,8%). Numărul mediu al salariaţilor angajaţi în sectorul serviciilor sociale 3) în anul 2017 a reprezentat 20,0% din numărul total al salariaţilor din economie. În sectorul secundar (industrie şi construcţii) au lucrat 35,8% dintre salariaţi, această pondere fiind mai mică cu 0,3 puncte procentuale faţă de anul 2016, respectiv cu 8,5 puncte procentuale faţă de anul 2005 (44,3%). Ponderea numărului de salariaţi care şi-au desfăşurat activitatea în ramurile agricole (sectorul primar) a rămas constantă în anul 2017 comparativ cu anul precedent (2,5%), fiind în scădere cu 0,7 puncte procentuale faţă de anul 2005 (3,2%). 2) Sectorul serviciilor comerciale cuprinde în perioada activităţile conform CAEN Rev.2: comerţ, hoteluri şi restaurante, transport şi depozitare, informaţii şi comunicaţii, intermedieri financiare şi asigurări, tranzacţii imobiliare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, alte activităţi de servicii, iar pentru anii activităţile conform CAEN Rev.1: comerţ, hoteluri şi restaurante, transport, depozitare şi comunicaţii, intermedieri financiare şi tranzacţii imobiliare. 3) Sectorul serviciilor sociale cuprinde în perioada activităţile conform CAEN Rev.2: administraţie publică (exclusiv forţele armate şi asimilaţi), învăţământ (inclusiv 4,6% sector privat), sănătate şi asistenţă socială (inclusiv 12,5% sector privat), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (inclusiv 56,1% sector privat), iar pentru anii activităţile conform CAEN Rev.1: administraţie publică (exclusiv forţele armate şi asimilaţi), învăţământ, sănătate şi asistenţă socială şi alte activităţi de servicii. 97

99 Grafic Distribuţia numărului mediu al salariaţilor, pe sectoare de activitate Sursa: Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă. În anul 2017, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a predominat ca şi în anii precedenţi, reprezentând 52,6% din totalul salariaţilor (respectiv 2599,3 mii persoane). Faţă de anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 91,0 mii persoane, iar numărul femeilor salariate a crescut cu 95,5 mii persoane. Grafic Distribuţia numărului mediu al salariaţilor pe sexe, în cadrul activităţilor economice, în anul 2017 Sursa: Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă. Activităţi economice (secţiuni CAEN Rev.2): A Agricultură, silvicultură şi pescuit K Intermedieri financiare şi asigurări B Industrie extractivă L Tranzacţii imobiliare C Industrie prelucrătoare M Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice D Producţia şi furnizarea de energie electrică şi N Activităţi de servicii administrative şi activităţi de termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat E Distribuţia apei; salubritate, gestionarea O deşeurilor, activităţi de decontaminare F Construcţii G Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea P Învăţământ autovehiculelor şi motocicletelor H Transport şi depozitare Q Sănătate şi asistenţă socială I Hoteluri şi restaurante R Activităţi de spectacole, culturale şi recreative J Informaţii şi comunicaţii S Alte activităţi de servicii servicii suport Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public, exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. etc.) 98

100 Profilul activităţilor economice influenţează şi distribuţia salariaţilor pe sexe. Astfel, femeile se regăsesc cu preponderenţă în sectorul serviciilor (comerciale şi sociale), activităţile caracterizate prin grad pronunţat de feminizare al forţei de muncă salariate fiind cele de sănătate şi asistenţă socială (80,1% din numărul total al salariaţilor acestor activităţi), învăţământ (72,3%), intermedieri financiare şi asigurări (70,1%), hoteluri şi restaurante (61,6%). Activităţile din construcţii şi industria extractivă sunt desfăşurate cu preponderenţă de bărbaţi, aceştia reprezentând 86,2%, respectiv 82,2% din totalul salariaţilor acestor activităţi. Distribuţia pe sexe s-a situat la valori apropiate în industria prelucrătoare, comerţ, tranzacţii imobiliare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, respectiv în alte activităţi de servicii. Aceste activităţi au deţinut însă ponderi semnificativ diferite ale numărului de salariaţi în total economie, şi anume: 24,2% industria prelucrătoare, 16,9% comerţul, 0,6% tranzacţiile imobiliare, 3,2% activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, respectiv 1,0% alte activităţi de servicii. În anul 2017, repartizarea numărului mediu al salariaţilor pe forme de proprietate relevă faptul că aproape trei pătrimi dintre aceştia au lucrat în societăţi cu capital privat (74,7%). Comparativ cu anul 2016 s-a înregistrat o creştere a numărului mediu al salariaţilor în societăţile cu capital privat, cu 161,6 mii persoane. Dacă femeile predomină în sectorul public 4) (60,5% din totalul salariaţilor din unităţile cu formă de proprietate publică), bărbaţii sunt majoritari (57,0%) în întreprinderile ce aparţin sectorului privat 5). Din distribuţia pe forme juridice se observă că societăţile comerciale angajează 78,5% din numărul mediu total al salariaţilor, proporţie în creştere cu 0,4 puncte procentuale faţă de anul precedent. Distribuţia pe sexe a numărului de salariaţi care au lucrat în societăţile comerciale evidenţiază preponderenţa salariaţilor bărbaţi (57,8%, pondere cu 0,2 puncte procentuale mai mică decât cea deţinută în anul precedent) Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2017 Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2017 a fost de 5362,3 mii persoane. Comparativ cu sfârşitul anului 2016, efectivul salariaţilor a înregistrat o creştere cu 138,6 mii persoane. Din efectivul total al salariaţilor, mai mult de jumătate sunt bărbaţi (52,3%), numărul acestora înregistrând o creştere cu 2,2% faţă de efectivul de la sfârşitul anului Efectivul femeilor la sfârşitul anului 2017 a înregistrat o creştere cu 79,0 mii persoane faţă de anul precedent. Din repartizarea efectivului de femei şi bărbaţi salariaţi pe sectoare de activitate economică se remarcă diferenţe semnificative. Astfel, proporţia femeilor angajate în sectorul serviciilor sociale o depăşeşte cu 18,1 puncte procentuale pe cea a bărbaţilor (28,8% faţă de 10,7% la bărbaţi), iar ponderea salariaţilor de sex masculin care lucrează în industrie şi construcţii o depăşeşte cu 14,0 puncte procentuale pe cea a salariatelor (42,1% faţă de 28,1% la femei). Grafic Structura efectivului salariaţilor (bărbaţi şi femei), pe sectoare de activitate şi pe sexe Sursa: Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă. 4) Sectorul public cuprinde: proprietatea integrală de stat, proprietatea majoritară de stat (capital social de stat peste 50%), proprietatea publică de interes naţional şi local. 5) Sectorul privat cuprinde: proprietatea majoritară privată (capital social privat peste 50%), proprietatea integral privată, proprietatea cooperatistă, proprietatea obştească, proprietatea integral străină. 99

101 Mobilitatea forţei de muncă salariate dinspre sectorul primar şi secundar către cel terţiar se manifestă constant în ultimii ani pentru toţi salariaţii. Comparativ cu anul precedent, ponderea salariaţilor din sectorul serviciilor comerciale a crescut cu 0,2 puncte procentuale, atât pentru total (42,9% în anul 2017 faţă de 42,7% în anul 2016), cât şi pentru femei (41,9 în anul 2017 faţă de 41,7% în anul 2016). În ramurile industriei prelucrătoare lucrează 23,9% din numărul total al salariaţilor din economie (din care bărbaţi 52,5%). Pe locul al doilea ca pondere a salariaţilor se situează comerţul cu 17,3% (din care 52,9% sunt femei). Activităţile specific masculine sunt cele de construcţii şi industrie extractivă care, împreună, deţin 8,5% din numărul total al salariaţilor pe economie (453,7 mii persoane), ponderea bărbaţilor reprezentând 85,3% (85,7% din numărul salariaţilor din construcţii, respectiv 81,7% din numărul salariaţilor din industria extractivă). Pentru persoanele de sex feminin, activităţile cu cel mai mare grad de atractivitate sunt cele de sănătate şi asistenţă socială (79,6%), învăţământ (72,1%), intermedieri financiare şi asigurări (70,8%), hoteluri şi restaurante (61,2%), salariaţii din aceste ramuri reprezentând 19,4% din numărul total al salariaţilor din economie. Grafic Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2017, pe activităţi economice şi sexe Activităţi economice (secţiuni CAEN Rev.2): A Agricultură, silvicultură şi pescuit K Intermedieri financiare şi asigurări B Industrie extractivă L Tranzacţii imobiliare C Industrie prelucrătoare M Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice D E F G Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare Construcţii Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor N O P Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public, exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I. etc.) Învăţământ H Transport şi depozitare Q Sănătate şi asistenţă socială I Hoteluri şi restaurante R Activităţi de spectacole, culturale şi recreative J Informaţii şi comunicaţii S Alte activităţi de servicii Sursa: Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă. 100

102 Disparităţi în profil teritorial În profil regional, efectivul salariaţilor a înregistrat creşteri faţă de sfârşitul anului 2016 în toate regiunile de dezvoltare. Cele mai semnificative creşteri ale efectivului de salariaţi de la sfârşitul anului s-au înregistrat în regiunile: Centru (+24,1 mii persoane), Nord-Vest (+23,3 mii persoane) şi Bucureşti-Ilfov (+21,8 mii persoane). În regiunea Bucureşti-Ilfov se concentrează aproape 22% din salariaţii din economie. Regiunile de dezvoltare în care activităţile sectorului primar depăşesc ponderea medie pe ţară (2,4% pe total economie) sunt: Sud-Muntenia (4,1%), Sud-Est (3,8%), Nord-Est (3,2%), Vest (2,8%) şi Sud-Vest Oltenia (2,7%). Regiunile de dezvoltare care concentrează o proporţie semnificativă a salariaţilor în sectorul industriei şi construcţiilor sunt: Vest, Centru, Sud-Muntenia, Nord-Vest, Sud-Vest Oltenia (43,7%, 43,2%, 40,7%, 40,5%, 37,9%, faţă de 35,4% media pe ţară). Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile comerciale se regăseşte în regiunea Bucureşti-Ilfov (62,1% faţă de 42,9% pe total economie), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,1% faţă de 19,3% media pe ţară). Grafic Distribuţia efectivului salariaţilor la sfârşitul anului 2017, pe sectoare de activitate Sursa: Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă Şomajul Şomajul conform definiţiei internaţionale BIM 6) Caracteristici, structuri şi tendinţe În anul 2017, numărul şomerilor definiţi conform criteriilor stabilite de Biroul Internaţional al Muncii era de 449 mii persoane, în scădere cu 15,2% (81 mii persoane) comparativ cu anul Faţă de anul anterior, numărul şomerilor de sex masculin a scǎzut cu 14,3% iar numărul celor de sex feminin a scăzut cu 16,8%. Numǎrul şomerilor a scǎzut în ambele medii de rezidenţǎ faţă de anul 2016, mai accentuat însǎ în mediul urban (-19,1% faţǎ de -10,9% în mediul rural). 6) BIM = Biroul Internaţional al Muncii. 101

103 Ca şi în anii precedenţi, şomajul se manifestă mai acut în rândul bărbaţilor şi în rândul tinerilor. Pe medii de rezidență se constată că numărul șomerilor din mediul urban (225 mii persoane) este aproape egal cu cel din mediul rural (224 mii persoane). Repartizarea pe sexe şi medii a şomerilor relevă că, în ambii ani analizaţi, preponderente în numărul total al şomerilor erau persoanele de sex masculin (64,6% în anul 2017, respectiv 64,0% în anul 2016), precum şi persoanele din mediul urban (50,1% în anul 2017, respectiv 52,5% în anul 2016). Distribuţia şomerilor pe grupe de vârstă arată că în anul 2017 tinerii (15-24 ani) continuau să deţină o pondere ridicată (26,1%) în totalul şomerilor BIM, la fel ca şi în anul 2016 (23,6%). Grafic Numărul şomerilor, pe sexe, medii şi grupe de vârstă Sursa: Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO). În anul 2017, în mediul urban, 20,1% dintre şomeri erau tineri, faţă de 32,1% în mediul rural. Dintre şomerii tineri, 58,6% erau bărbaţi, iar 61,4% trăiau în mediul rural. Ponderea şomerilor tineri în totalul persoanelor tinere (15-24 ani) a fost de 5,5%. Nivelul acestui indicator a fost mai mare pentru persoanele de sex masculin (6,3%, faţă de 4,7% în cazul femeilor) şi pentru cele din mediul rural (6,4%, faţă de 4,5% în mediul urban). În anul 2017, la nivelul ţării, rata şomajului BIM (proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) a înregistrat o valoare de 4,9%, valoare mai micǎ decât cea înregistrată în anul 2016 (5,9%). La femei s-a înregistrat o rată a şomajului de 4,0%, mai mică decât la bărbaţi (5,6%); comparativ cu anul 2016, acest indicator a scǎzut cu 1,0 puncte procentuale atât la bǎrbaţi cât la şi femei. În mediul urban, rata şomajului a fost de 4,5%, mai scǎzutǎ decât în rural (5,4%). Comparativ cu anul 2016, rata şomajului din mediul rural era mai mare decât cea din urban cu 0,7 puncte procentuale, în anul 2017 situaţia se menţine, rata şomajului din mediul rural a depǎşit-o pe cea din urban cu 0,9 puncte procentuale. Pe grupe de vârstă, rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (18,3%) în rândul tinerilor (15-24 ani), fiind cu 2,3 puncte procentuale mai scăzută decât valoarea înregistrată în anul anterior. Pentru şomerii în vârstă de 25 de ani şi peste, rata şomajului era de 3,9%, valoare mai micǎ cu 0,9 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în anul precedent. 102

104 Tabel Rata şomajului pe sexe, medii şi grupe de vârstă % 2017 faţă de 2016, pp Total 5,9 4,9-1,0 Sexe Femei 5,0 4,0-1,0 Bărbaţi 6,6 5,6-1,0 Medii de rezidenţă Urban 5,6 4,5-1,1 Rural 6,3 5,4-0,9 Grupe de vârstă ani 20,6 18,3-2,3 25 ani şi peste 4,8 3,9-0,9 Puncte procentuale. Sursa: Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO). În anul 2017, şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului de nivel mediu şi scăzut, pentru care rata şomajului a avut valoarea de 5,1% (faţǎ de 6,2% în anul 2016), respectiv 6,8% (faţă de 7,6% în anul 2016). Pentru persoanele cu studii superioare, rata şomajului a fost de 2,4% (3,1% în anul 2016). Grafic Rata şomajului după nivelul de educaţie, pe medii Sursa: Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO). Durata şomajului În anul 2017, durata medie a şomajului a fost de 12,6 luni, valoare mai mică faţă de cea înregistrată în anul precedent (14,6 luni). Şomerii care s-au aflat în şomaj de lungă durată (12 luni şi peste) au reprezentat 41,4% din numărul total al şomerilor, nivel scăzut faţă de cel înregistrat în anul anterior (50,0%). Dintre şomerii pe termen lung (aflaţi în şomaj de 12 luni şi peste), 68,0% erau bărbaţi, iar 50,2% locuiau în mediul urban. 103

105 În anul 2017, se aflau în şomaj de 12 luni şi peste, 45,2% dintre şomerii în vârstǎ de 55 ani şi peste, 43,9% dintre persoanele din grupa de vârstǎ ani, 42,6% dintre persoanele din grupa de vârstǎ ani şi 39,4% dintre persoanele de ani. Şomajul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant în rândul absolvenţilor de şcoli postliceale (56,5%), al absolvenţilor de liceu (43,8%) şi al celor cu nivel educaţional primar sau fǎrǎ şcoalǎ absolvitǎ (39,6%). Tabel Incidenţa şomajului de lungă durată, pe sexe şi grupe de vârstă % 2017 faţă de 2016, pp Total 50,0 41,4-8,6 Sexe Femei 49,8 37,5-12,3 Bărbaţi 50,1 43,6-6,5 Grupe de vârstă ani 63,1 60,4-2,7 25 ani şi peste 52,5 42,6-9,9 Puncte procentuale. Sursa: Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO). Incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tinerilor (ponderea şomerilor de ani cu durata şomajului de 6 luni şi peste în numărul total al şomerilor din aceeaşi grupă de vârstă) a fost în anul 2017 de 60,4%, în scădere cu 2,7 puncte procentuale faţă de anul precedent. Pentru şomerii în vârstă de 25 ani şi peste, incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea şomerilor de 25 ani şi peste cu durata şomajului de 12 luni şi peste în numărul total al şomerilor din aceeaşi grupă de vârstă) a fost de 42,6%, în scădere cu 9,9 puncte procentuale comparativ cu anul În anul 2017, rata şomajului BIM de lungă durată (ponderea şomerilor BIM aflaţi în şomaj de 12 luni şi peste în populaţia activă) a fost 2,0%. Pe sexe, acest indicator a înregistrat valori de 2,4% pentru bărbaţi şi 1,5% pentru femei, iar pe medii, de 1,9% în urban faţă de 2,2% în rural. Comparativ cu anul 2016, rata şomajului de lungă durată a scăzut cu 1,0 puncte procentuale. Tabel Rata şomajului de lungă durată, pe sexe şi grupe de vârstă % 2017 faţă de 2016, pp Total 3,0 2,0-1,0 Sexe Femei 2,5 1,5-1,0 Bărbaţi 3,3 2,4-0,9 Grupe de vârstă ani 13,0 11,1-1,9 25 ani şi peste 2,5 1,7-0,8 Puncte procentuale. Sursa: Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO). Rata şomajului de foarte lungă durată (ponderea şomerilor aflaţi în şomaj de doi ani şi peste, în populaţia activă) a înregistrat valoarea de 1,0% în anul 2017, faţă de 1,3% în anul Disparităţi în profil teritorial În fiecare din cei doi ani analizaţi, cel mai mare număr al şomerilor BIM s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia (94 mii persoane în anul 2017 şi 123 mii persoane în anul 2016), în timp ce regiunea Vest concentra cel mai mic număr de şomeri BIM (34 mii în anul 2017 şi 37 mii în anul 2016). 104

106 Grafic Rata şomajului, pe regiuni de dezvoltare Sursa: Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO). Rata şomajului a înregistrat valorile cele mai ridicate în regiunile Sud-Vest Oltenia (7,7%) şi Sud-Muntenia (6,8%), la polul opus situându-se regiunile de dezvoltare Nord-Est cu 2,9% şi Nord-Vest cu 3,6%. Rata şomajului a scǎzut faţă de anul 2016 în toate cele 8 regiuni, scǎderile fiind cuprinse între 0,1 puncte procentuale (regiunea Nord-Est) şi 2,2 puncte procentuale (regiunea Sud-Vest Oltenia) Şomajul înregistrat La sfârşitul anului 2017, potrivit datelor furnizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, numărul şomerilor înregistraţi era de 351,1 mii persoane. Comparativ cu luna decembrie din anul 2016, numărul şomerilor înregistraţi la Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă a fost mai mic cu 67,1 mii persoane. Din numărul total al şomerilor înregistraţi la 31 decembrie 2017, femeile au reprezentat 42,5% faţă de 41,4% la finele anului 2016, numărul acestora înregistrând o scădere de 24,0 mii persoane, mai mică faţă de cea corespunzătoare pentru bărbaţi (-43,1 mii persoane). La sfârşitul lunii decembrie 2017, rata şomajului înregistrat a fost de 4,0% în raport cu populaţia activă civilă, respectiv cu 0,8 puncte procentuale mai mică faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Şomajul a afectat în mai mare măsură populaţia masculină, rata şomajului înregistrată la sfârşitul anului 2017 pentru bărbaţi, întrecând rata şomajului înregistrat pentru femei cu un 0,4 puncte procentuale. Tabel Numărul şomerilor înregistraţi şi rata şomajului înregistrat, la 31 decembrie Total Bărbaţi Femei Total Bărbaţi Femei Şomeri înregistraţi - total (persoane) primar, gimnazial, profesional liceal şi postliceal universitar Rata şomajului înregistrat (%) 4,8 5,1 4,4 4,0 4,2 3,8 Sursa: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Pe grupe de vârstă, ponderile cele mai mari au fost deţinute de şomerii înregistraţi de ani (29,0% în anul 2017 şi, respectiv, 28,1% în anul 2016), urmate fiind de cei cu vârste de ani (19,9% în anul 2017 şi 20,5% în anul 2016). 105

107 Şomerii tineri (sub 25 ani) au deţinut o pondere de 11,1% în anul 2017 şi, respectiv 13,0% în anul 2016, în totalul şomerilor înregistraţi. Se constată o scădere a ponderii celor tineri indemnizaţi (29,5% în anul 2017 faţă de 29,6% în anul 2016), în totalul şomerilor tineri. Ponderea barbaţilor a fost mai mare decât cea a femeilor în totalul şomerilor înregistraţi (57,5% bărbaţi faţă de 42,5% femei, în anul 2017 şi 58,6% bărbaţi faţă de 41,4% femei, în anul 2016). Ca şi în anul precedent, în rândul şomerilor înregistraţi cu vârste de 55 ani şi peste, în anul 2017, ponderea bărbaţilor a fost covârşitoare (64,4% comparativ cu 63,4% în anul 2016). La nivelul aceleiaşi grupe de vârstă, în rândul şomerilor înregistraţi indemnizaţi, ponderea bărbaţilor a fost de 62,7% în anul 2017, comparativ cu 66,2% în anul Tabel Numărul şomerilor înregistraţi, pe grupe de vârstă, la 31 decembrie Total Bărbaţi Femei Total Bărbaţi Femei Şomeri înregistraţi - total (persoane) sub 25 ani ani ani ani ani peste 55 ani Şomeri indemnizaţi - total (persoane) sub 25 ani ani ani ani ani peste 55 ani Sursa: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. În profil teritorial, fenomenul şomajului înregistrat prezintă discrepanţe accentuate, cu un ecart de 9,8 puncte procentuale între valoarea cea mai mică şi cea mai mare înregistrate la nivel de judeţ. Astfel, la sfârşitul anului 2017 s-au înregistrat rate ridicate ale şomajului în judeţele: Vaslui (10,4%), Teleorman (10,1%), Mehedinţi (9,4%), Dolj (8,8%), Buzău (8,7%) şi Galaţi (7,9%). Cele mai scăzute rate ale şomajului au fost în judeţele: Ilfov (0,6%), Timiş (1,0%) şi Municipiul Bucureşti şi Arad (1,5%). 106

108 6. VENITURILE ŞI CONSUMUL POPULAŢIEI 6.1. Nivelul şi structura veniturilor populaţiei Veniturile totale În anul ), veniturile totale - în termeni nominali - au fost de 3391,7 lei lunar pe gospodărie şi de 1290,9 lei pe persoană. Veniturile băneşti, au reprezentat, şi în acest an, principala sursă de formare a veniturilor totale, 3062,3 lei lunar pe o gospodărie şi de 1165,5 lei pe persoană. Grafic Structura veniturilor totale ale gospodăriilor, pe surse de formare, în anul 2017 În structura veniturilor totale ale gospodăriilor se remarcă ponderea importantă a veniturilor în natură (9,7%), pe seama, în principal a contravalorii consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (8,3%). Acestea din urmă sunt produse alimentare şi nealimentare de provenienţă agricolă care intră în consumul gospodăriei din producţie proprie, din stoc, precum şi din cele primite pentru munca prestată în alte gospodării, sau primite în dar de la rude, prieteni sau alte persoane. În modelul economic actual al gospodăriei din România, consumul de produse alimentare din producţia proprie şi al celor primite de la familia lărgită (părinţi, fraţi, copii) constituie una din modalităţile de acoperire a nevoilor de consum ale gospodăriilor care se confruntă cu dificultăţi financiare. Salariile şi celelalte venituri asociate lor, au format cea mai importantă categorie de venituri, având ponderea cea mai mare în veniturile totale ale gospodăriilor (61,2% din veniturile totale ale gospodăriilor). Această situaţie, care contravine orientării spre piaţă a economiei, este legată de numărul relativ mic de salariaţi din componenţa gospodăriilor (0,9 salariaţi/gospodărie). O altă categorie de venituri care a deţinut o pondere importantă în structura veniturilor totale ale gospodăriilor, o reprezintă veniturile din prestaţii sociale (21,6%). De menţionat că, veniturile din agricultură (vânzările de produse agroalimentare, animale şi păsări, prestarea unor munci agricole şi încasări de la societăţi şi asociaţii agricole), veniturile din activităţi independente (comerţ, prestări de servicii, practicarea unor meserii şi profesii liberale), precum şi cele din proprietate (dobânzi, dividende, chirii, arendă) au încă o pondere scăzută în veniturile totale ale gospodăriilor (4,7%) Distribuţia veniturilor Nivelul şi structura veniturilor unei gospodării sunt determinate de numărul persoanelor aducătoare de venit, în special de numărul persoanelor ocupate şi de tipul de activitate pe care acestea o desfăşoară. Şi, evident, nivelul veniturilor gospodăriei depinde de poziţia pe care membrii săi activi o deţin în ierarhia veniturilor corespunzătoare tipului de activitate desfăşurată, adică de nivelul salariilor, al veniturilor din agricultură sau al celor realizate din activităţi neagricole independente. 7) Date statistice obţinute prin Ancheta Bugetelor de Familie (ABF) desfăşurată în perioada ianuarie decembrie ABF asigură colectarea informaţiilor necesare pentru evaluarea nivelului de trai al populaţiei prin indicatori statistici privind veniturile, cheltuielile şi consumul gospodăriilor. 107

109 Aceasta determină diferenţe sensibile între veniturile diferitelor categorii de gospodării analizate. Astfel, dacă se au în vedere veniturile medii ale gospodăriilor grupate după statutul ocupaţional al capului gospodăriei se poate constata că, cele mai mari venituri (4694,7 lei lunar) le realizează gospodăriile de salariaţi (cu 38,4% mai mari decât cele medii pe ansamblul gospodăriilor), iar cele mai mici (1931,9 lei lunar) gospodăriile de şomeri (cu 43,0% mai mici decât cele medii). Raportul dintre veniturile medii ale celor două categorii de gospodării a fost de 2,4:1. Tabel Veniturile totale, pe categorii de gospodării, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2017 Gospodării de: Total Lucrători pe gospodării cont propriu Salariaţi Agricultori Şomeri Pensionari în activităţi neagricole Venituri totale, lei - medii lunare pe o gospodărie 3391,7 4694,7 2521,1 2634,2 1931,9 2396,8 - medii lunare pe o persoană 1290,9 1607,1 763,1 773,5 653,6 1135,7 În % faţă de total gospodării - medii lunare pe o gospodărie 100,0 138,4 74,3 77,7 57,0 70,7 - medii lunare pe o persoană 100,0 124,5 59,1 59,9 50,6 88,0 Nivelul per capita al veniturilor este puternic influenţat de numărul membrilor gospodăriei, în special de numărul copiilor aflaţi în întreţinerea gospodăriei, de raportul de dependenţă economică aferent fiecărei gospodării. Veniturile ce revin în medie pe o persoană indicator asociat abordării veniturilor din perspectiva nivelului de trai arată o diferenţiere a veniturilor pe categorii de gospodării într-o anumită măsură modificată faţă de cea relevată de veniturile ce revin în medie pe o gospodărie 8). Contribuţia diferitelor surse la formarea veniturilor gospodăriilor este determinată de statutul ocupaţional al persoanelor care compun gospodăriile, în principal de statutul capului gospodăriei, care se identifică, în cele mai multe cazuri, cu principalul aducător de venituri. Astfel, în cazul gospodăriilor de salariaţi principala sursă de venit o reprezintă veniturile salariale (87,3% din veniturile totale), la gospodăriile de pensionari veniturile din prestaţii sociale (59,5%), la gospodăriile de lucrători pe cont propriu veniturile din activităţi neagricole independente (49,2%), iar în cazul gospodăriilor de agricultori veniturile din agricultură (30,8%) şi contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (34,7%). Grafic Veniturile totale ale gospodăriilor, pe surse de formare, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul ) În evaluarea comparativă a situaţiei diferitelor categorii de populaţie, pe baza nivelului mediu al veniturilor acestor categorii de gospodării, trebuie să se aibă în vedere, faptul că, o mare parte a gospodăriilor sunt de fapt gospodării mixte, cuprinzând persoane care beneficiază de diferite tipuri de venituri. Prin urmare, veniturile ce revin în medie pe o gospodărie sau pe o persoană din categoriile analizate arată o situaţie economică a acestora mai mult sau mai puţin diferită de situaţia gospodăriilor pure, adică a gospodăriilor care trăiesc numai din salarii sau numai din pensii. De exemplu, în gospodăriile de pensionari trăiesc şi aduc venituri un număr mare de salariaţi (în anul 2017, din numărul total de persoane din gospodăriile de pensionari 12,9% au fost salariaţi) şi întrucât salariile sunt în general, mai mari decât pensiile, veniturile gospodăriilor care cuprind salariaţi ridică media veniturilor gospodăriilor de pensionari. 108

110 La formarea veniturilor gospodăriilor de şomeri, veniturile caracteristice statutului capului gospodăriei veniturile din prestaţii sociale nu ocupă locul principal; veniturile gospodăriilor de şomeri provin din prestaţii sociale în proporţie de 19,7%, din salarii în proporţie de 39,4% şi din resurse proprii în proporţie de 11,2%. Influenţa pe care mărimea gospodăriei şi, mai ales, numărul de persoane întreţinute o au asupra veniturilor per capita este evidenţiată de analiza veniturilor medii ale gospodăriilor grupate după numărul persoanelor din gospodărie şi a veniturilor medii ale gospodăriilor grupate după numărul copiilor. Grafic Veniturile totale ale gospodăriilor, după mărimea gospodăriei, în anul 2017 Veniturile ce revin în medie pe o persoană din gospodării de diferite dimensiuni scad, pe măsură ce numărul de persoane creşte. Veniturile gospodăriilor formate din două persoane s-au ridicat, în anul 2017, la 98,7% din nivelul veniturilor gospodăriilor formate din persoane singure, cele din gospodăriile formate din trei persoane la 93,5%, cele din gospodăriile formate din patru persoane la 76,0%, cele din gospodăriile cu cinci persoane la 61,0%, iar cele din gospodăriile cu şase şi mai mulţi membri la 51,5%. În anul 2017, veniturile medii pe o persoană din gospodăriile cu copii sub 18 ani în întreţinere au fost cu 15,8% mai mici decât cele înregistrate în gospodăriile fără copii. Veniturile per capita din gospodăriile cu un copil au depăşit uşor (cu 0,4%) veniturile gospodăriilor fără copii, iar cele din gospodăriile cu doi copii au reprezentat 78,3% din veniturile gospodăriilor fără copii. Grafic Veniturile totale ale gospodăriilor, după numărul copiilor sub 18 ani, în anul

111 Pe măsură ce numărul de copii din gospodărie creşte, decalajul faţă de gospodăriile fără copii se adânceşte. Astfel, veniturile gospodăriilor cu trei sau patru şi mai mulţi copii, înseamnă pentru gospodărie, un venit egal în medie cu 51,4%, respectiv 33,9% din veniturile gospodăriilor fără copii. Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat şi în funcţie de mediul de rezidenţă. În anul 2017, veniturile medii pe gospodărie din mediul urban au fost cu 35,4% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural. În mediul urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 69,9% din salarii, 20,3% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 5,3% din total. În mediul rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 22,4% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (16,4% din totalul veniturilor), veniturile băneşti din agricultură asigurând numai 6,0% din totalul veniturilor gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (45,7%) şi celor din prestaţii sociale (24,0%) Veniturile băneşti Veniturile băneşti ale gospodăriilor analizate, care exprimă capacitatea, forţa şi posibilitatea acestora de a se implica în relaţiile de piaţă, se caracterizează prin nivelul general relativ scăzut, chiar foarte scăzut în cazul unor categorii de gospodării, cu implicaţii asupra nivelului şi structurii consumului, a capacităţii de economisire şi a dezvoltării economiei naţionale. Grafic Veniturile băneşti pe categorii de gospodării, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2017 În anul 2017, nivelul mediu lunar al veniturilor băneşti a fost de 3062,3 lei pe gospodărie (1165,5 lei pe persoană) şi a reprezentat 90,3% din veniturile totale ale gospodăriilor. Cele mai mari venituri băneşti, medii lunare pe o gospodărie, le-au realizat gospodăriile de salariaţi (4412,8 lei), iar cele mai mici gospodăriile de şomeri (1689,0 lei), raportul dintre ele fiind de 2,6 : 1. Veniturile băneşti medii ale gospodăriilor din mediul urban au fost de 1,6 ori mai mari decât cele ale gospodăriilor din mediul rural şi au reprezentat 94,7% din veniturile totale ale gospodăriilor urbane şi 82,5% din cele ale gospodăriilor rurale. 110

112 Veniturile salariale În anul 2017, veniturile brute realizate din salarii şi alte drepturi salariale au fost de 2074,0 lei, în medie lunar pe o gospodărie şi 789,4 lei, în medie lunar pe o persoană. În anul 2017, veniturile salariale brute ale gospodăriilor de salariaţi au fost de 4098,1 lei lunar pe o gospodărie (92,9% din veniturile băneşti ale acestei categorii de gospodării), în condiţiile în care numărul mediu de salariaţi ce a revenit pe o gospodărie de salariaţi a fost de 1,669. Nivelul mult mai scăzut al veniturilor salariale obţinute în medie de celelalte categorii de gospodării analizate, se explică, în principal, prin frecvenţa mai mică a salariaţilor în aceste gospodării (760,9 lei lunar şomeri; 587,3 lei lunar pensionari; 338,1 lei lunar agricultori şi 324,7 lei lunar lucrători pe cont propriu) Veniturile din agricultură Economia de subzistenţă, caracteristică gospodăriei agricole, este evidenţiată de ponderea scăzută a veniturilor băneşti din agricultură, care au reprezentat, în anul 2017, numai 2,6% din veniturile băneşti, din care veniturile din vânzări de produse agroalimentare, animale şi păsări au reprezentat 1,7%, iar veniturile din prestarea de muncă în agricultură 0,8% Veniturile din activităţi neagricole independente În anul 2017, nivelul mediu pe o gospodărie al veniturilor din activităţi neagricole independente a fost de 79,3 lei lunar, asigurând 2,6% din veniturile băneşti. Din totalul acestor venituri, 12,9% provin din comerţ, 26,3% din prestări de servicii, 52,4% din meserii şi 8,4% din profesii liberale şi drepturi de proprietate intelectuală. Această categorie de venituri a înregistrat nivelul mediu lunar cel mai mare, pentru gospodăriile de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole, iar cel mai mic, pentru cele de salariaţi. Gospodăriile de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole au câştigat în medie din activităţi independente 1239,1 lei lunar (56,7% din veniturile lor băneşti), din care cea mai mare parte au provenit din meserii (58,5%) Veniturile din prestaţii sociale În anul 2017, gospodăriile au beneficiat de prestaţii sociale al căror nivel mediu lunar a fost de 734,3 lei, contribuind la formarea veniturilor băneşti în proporţie de 24,0%. Cea mai mare parte a acestor venituri o constituie pensiile (85,5%). Pensiile de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă (inclusiv pensiile anticipate şi anticipate parţial), pentru pierderea capacităţii de muncă şi de urmaş au reprezentat 84,6%, pensiile de asigurări sociale pentru agricultori 5,4%, pensiile IOVR fiind nesemnificative (sub 0,1%). Prestaţiile din fondul de şomaj au reprezentat 0,5% din ansamblul prestaţiilor sociale. Prestaţiile familiale, care cuprind alocaţiile pentru copii, alocaţiile pentru susţinerea familiei, precum şi bursele de care beneficiază elevii şi studenţii, au format 7,2% din volumul prestaţiilor sociale. Prestaţiile de asistenţă socială au deţinut o pondere de 2,9% în ansamblul veniturilor din prestaţii sociale. Nivelul veniturilor din prestaţii sociale, structura acestora şi contribuţia lor la formarea veniturilor gospodăriilor diferă de la o categorie de gospodării la alta. Astfel, veniturile din prestaţii sociale de care beneficiază gospodăriile de pensionari se ridică la 1426,5 lei lunar, din care 97,1% sunt pensii. Totuşi, pensiile asigură peste jumătate (57,8%) din veniturile totale ale acestor gospodării, restul veniturilor fiind formate din salarii şi alte drepturi salariale (24,5%), din contravaloarea consumului din resurse proprii (10,4%), din activităţi agricole şi neagricole, din proprietate şi alte venituri (7,3%). Prestaţiile sociale au format 46,1% şi 36,6% din veniturile băneşti ale gospodăriilor alcătuite din una, respectiv două persoane, cea mai mare parte a lor fiind pensii. Ponderea prestaţiilor sociale (în special a pensiilor) este mult mai mare în veniturile băneşti ale gospodăriilor fără copii (32,3%), comparativ cu cea înregistrată în cazul gospodăriilor care au copii sub 18 ani în întreţinere (9,3%). 111

113 Veniturile disponibile (nete) Determinate prin scăderea din veniturile gospodăriilor a impozitelor asupra veniturilor şi a contribuţiilor de asigurări sociale aflate în sarcina acestora, precum şi a unor cheltuieli legate de producţia gospodăriei (băneşti şi în natură), veniturile nete reprezintă acea parte a veniturilor care rămâne la dispoziţia gospodăriilor pentru acoperirea cheltuielilor de consum şi pentru economisire. Nivelul relativ înalt al impozitelor şi contribuţiilor plătite de gospodării, în special de cele care realizează venituri salariale, precum şi cheltuielile făcute de gospodării pentru producţia din gospodăria proprie, determină diferenţe mari între veniturile totale şi cele disponibile (nete). La nivelul tuturor gospodăriilor, în anul 2017, veniturile nete medii pe o gospodărie au fost de 2642,4 lei lunar, cele medii pe persoană de 1005,7 lei, iar ponderea lor în veniturile totale de 77,9%. Dintre categoriile de gospodării analizate, cele mai mici venituri medii nete s-au înregistrat în gospodăriile de agricultori (1588,8 lei lunar pe o gospodărie). Acestea au reprezentat 60,3% din veniturile totale ale acestei categorii de gospodării. Veniturile medii nete pe o gospodărie de agricultori au reprezentat 60,1% din nivelul mediu al ansamblului gospodăriilor, iar veniturile medii nete ce revin pe o persoană 46,4%. Tabel Veniturile disponibile (nete), pe categorii de gospodării, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2017 Gospodării de: Total Lucrători pe gospodării cont propriu Salariaţi Agricultori Şomeri Pensionari în activităţi neagricole Venituri disponibile, lei - medii lunare pe o gospodărie 2642,4 3444,5 2299,7 1588,8 1651,2 2104,0 - medii lunare pe o persoană 1005,7 1179,1 696,1 466,5 558,6 997,0 Pondere în veniturile totale, % 77,9 73,4 91,2 60,3 85,5 87,8 În % faţă de total gospodării - medii lunare pe o gospodărie 100,0 130,4 87,0 60,1 62,5 79,6 - medii lunare pe o persoană 100,4 117,2 69,2 46,4 55,5 99, Câştigurile salariale în sectorul formal Câştigul salarial mediu lunar brut pe total economie a fost în anul 2017 de 3223 lei, cu 14,7% mai mare faţă de anul precedent. Câştigul salarial mediu lunar net înregistrat la nivelul economiei naţionale a fost de 2338 lei, în creştere faţă de anul precedent cu 14,3%. În anul 2008 s-a înregistrat o valoare a indicelui câştigului salarial real de 130,3% faţă de anul 1990, anii următori trendul fiind uşor descrescător. Începând cu anul 2012, indicele câştigului salarial real a cunoscut o tendinţă crescătoare, atingând valoarea maximă în anul 2017 (182,3% faţă de 1990). Astfel, comparativ cu anul precedent, în anul 2017 s-a înregistrat o creştere a indicelui câştigului salarial real cu 20,6 puncte procentuale, iar faţă de anul 2008 cu 52,0 puncte procentuale. Comparativ cu media pe economie, câştigul salarial mediu lunar net din anul 2017 a fost mai mare de 2 ori în informaţii şi comunicaţii, cu 84,3% în intermedieri financiare şi asigurări, cu 64,3% în administraţie publică, cu 56,8% în industria extractivă, cu 47,0% în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, cu 33,9% în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, cu 14,3% în sănătate şi asistenţă socială, respectiv cu 2,1% în învăţământ. Sub media pe economie s-au situat câştigurile salariale medii lunare nete din activităţile: hoteluri şi restaurante (-39,1%), alte activităţi de servicii (-33,5%), construcţii (-27,5%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-20,5%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-20,1%), tranzacţii imobiliare (-17,2%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-15,9%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-14,2%), comerţ (-13,7%), industria prelucrătoare (-10,0%), transport şi depozitare (-4,9%). 112

114 Faţă de anul 2016, creşteri ale câştigului salarial mediu lunar net s-au înregistrat în toate activităţilor, cele mai semnificative regăsindu-se în: sănătate şi asistenţă socială (29,4%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (26,3%), administraţie publică (24,6%), învăţământ (17,3%), comerţ (16,2%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (15,9%), hoteluri şi restaurante (15,6%), agricultură, silvicultură şi pescuit (14,6%). Diferenţele salariale pe sexe ce apar pe diferite activităţi economice sunt consecinţa influenţei mai multor factori precum nivelul de calificare al salariaţilor, poziţia ierarhică la locul de muncă sau ocupaţia exercitată. Astfel, se observă că femeile au câştigat în medie cu circa 4% mai puţin decât bărbaţii, realizând un câştig salarial mediu lunar brut de 3159 lei (faţă de 3280 lei al bărbaţilor) şi un câştig salarial mediu lunar net de 2288 lei (faţă de 2383 lei al bărbaţilor). Faţă de media pe economie, câştigul salarial mediu lunar net al femeilor a reprezentat 97,9% din cel al tuturor salariaţilor. Tabelul Câştigul salarial mediu lunar net, pe activităţi economice - lei/persoană - Câştigul salarial mediu lunar net CAEN Rev.2 Total Total Femei Femei Total Agricultură, silvicultură şi pescuit Industrie Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare Construcţii Comerţ Transport şi depozitare Hoteluri şi restaurante Informaţii şi comunicaţii Intermedieri financiare şi asigurări Tranzacţii imobiliare Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport Administraţie publică Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Activităţi de spectacole, culturale şi recreative Alte activităţi de servicii Exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii etc.). Sursa: Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă Disparităţi în profil teritorial În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu lunar net în anul 2017 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre judeţe. Cele mai scăzute câştiguri s-au înregistrat în judeţele Harghita (1796 lei, cu 23,2% mai puţin decât media pe economie), Vrancea (1800 lei, cu 23,0% mai puţin decât media pe economie), respectiv Bistriţa-Năsăud (1815 lei, cu 22,4% mai puţin decât media pe economie). La polul opus s-a situat câştigul salarial mediu lunar net realizat în Municipiul Bucureşti (3272 lei), cu 39,9% peste media pe economie. Faţă de anul 2016, câştigul salarial mediu lunar net realizat a crescut în toate regiunile de dezvoltare, creşterea cea mai mare fiind în regiunea Nord-Est (18,6%), iar cea mai mică în regiunea Bucureşti-Ilfov (11,6%). 113

115 Regiunea Bucureşti-Ilfov a fost singura regiune al cărui câştig salarial mediu lunar net s-a situat peste nivelul mediu pe economie (+36,3%), restul regiunilor având câştiguri salariale medii lunare nete sub nivelul mediu pe economie; nivelul cel mai scăzut s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (-15,0% faţă de nivelul mediu pe economie) Nivelul şi structura cheltuielilor populaţiei Cheltuielile totale În anul ), cheltuielile totale ale gospodăriilor au fost, în medie, de 2874,1 lei lunar pe gospodărie şi de 1093,9 lei pe persoană şi au reprezentat 84,7% din veniturile totale. Tabel Cheltuielile totale, pe categorii de gospodării, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2017 Cheltuieli totale, lei Total gospodării Salariaţi Gospodării de: Lucrători pe cont propriu în activităţi Agricultori Şomeri Pensionari neagricole - medii lunare pe o gospodărie 2874,1 3957,3 2171,6 2381,9 1782,3 2011,1 - medii lunare pe o persoană 1093,9 1354,7 657,4 699,4 603,0 953,0 Pondere în veniturile totale, % 84,7 84,3 86,1 90,4 92,3 83,9 În % faţă de total gospodării - medii lunare pe o gospodărie 100,0 137,7 75,6 82,9 62,0 70,0 - medii lunare pe o persoană 100,0 123,8 60,1 63,9 55,1 87,1 Dintre categoriile de gospodării analizate, nivelul cel mai înalt al cheltuielilor totale, medii pe o persoană (1354,7 lei lunar) a fost realizat de gospodăriile de salariaţi, care dispun şi de veniturile cele mai mari, iar cel mai scăzut de gospodăriile de şomeri (603,0 lei lunar). Niveluri scăzute şi sub media pe ansamblul gospodăriilor s-au înregistrat şi în gospodăriile de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole, agricultori şi pensionari Principalele componente Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate în gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, cotizaţiilor şi contribuţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.). În structura pe destinaţii a cheltuielilor sunt incluse şi cheltuielile pentru investiţii, constând în cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc.. O componentă a cheltuielilor gospodăriilor - legată de consum, dar evidenţiată distinct în structura cheltuielilor - o reprezintă cheltuielile efectuate pentru acea parte a produselor alimentare şi băuturilor cumpărate în vederea consumului, care nu sunt consumate în perioada de referinţă, rămânând în stoc sau fiind date în prelucrare sau date ca hrană pentru animale etc.. Principala destinaţie a cheltuielilor gospodăriilor - consumul - a deţinut în anul 2017, în medie pe ansamblul gospodăriilor, 71,0% din cheltuielile totale. 9) Date statistice obţinute prin Ancheta Bugetelor de Familie (ABF) desfăşurată în perioada ianuarie - decembrie ABF asigură colectarea informaţiilor necesare pentru evaluarea nivelului de trai al populaţiei prin indicatori statistici privind veniturile, cheltuielile şi consumul gospodăriilor. 114

116 Tabel Cheltuielile totale pe destinaţii şi categorii de gospodării, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul medii lunare pe o gospodărie, lei - Gospodării de: Total Lucrători pe gospodării cont propriu Salariaţi Agricultori Şomeri Pensionari în activităţi neagricole Cheltuieli totale 2874,1 3957,3 2171,6 2381,9 1782,3 2011,1 Cheltuieli totale de consum 2039,0 2576,5 1875,3 1608,6 1438,1 1619,0 - cheltuieli băneşti de consum 1841,4 2397,8 1642,5 1207,8 1261,8 1435,6 - contravaloarea consumului din resurse proprii 197,6 178,7 232,8 400,8 176,3 183,4 Produse alimentare şi băuturi neconsumate 56,5 63,9 57,4 40,7 37,0 52,9 Cheltuieli pentru investiţii 14,2 14,8 13,6 11,8 31,9 13,2 Cheltuieli totale de producţie 104,6 52,1 88,6 599,0 49,5 88,7 Impozite, contribuţii, cotizaţii, taxe 606,4 1185,6 102,4 98,2 218,3 184,1 Alte cheltuieli 53,4 64,4 34,3 23,6 7,5 53,2 Cheltuielile de consum au reprezentat 2039,0 lei lunar pe o gospodărie, iar cheltuielile băneşti pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unităţile de alimentaţie publică), nealimentare şi pentru plata serviciilor 1841,4 lei lunar (64,1% din cheltuielile totale). Cealaltă parte a cheltuielilor de consum, contravaloarea consumului uman din resurse proprii (acele produse alimentare şi nealimentare din resurse proprii care sunt consumate de membrii gospodăriei) a fost egală cu 197,6 lei pe gospodărie şi a reprezentat 9,8% din cheltuielile totale. În anul 2017, cheltuielile pentru producţia gospodăriei au reprezentat 3,6% din cheltuielile totale, din care 0,7% au revenit cheltuielilor băneşti, iar 2,9% contravalorii consumului productiv din resurse proprii (furaje, seminţe etc.) utilizate pentru producţia gospodăriei. Acestea din urmă au însumat, în medie, 84,6 lei lunar pe gospodărie. În anul 2017, impozitele asupra veniturilor, contribuţiile la bugetele de asigurări sociale, cotizaţiile şi alte impozite şi taxe, au deţinut o pondere de 21,1% din cheltuielile totale, ridicându-se în medie, la suma de 606,4 lei lunar pe o gospodărie, din care impozitul pe salariu a reprezentat 41,6%, iar contribuţiile de asigurări sociale (pentru pensie, la fondul de şomaj şi pentru asigurările de sănătate) 56,2%. Cheltuielile pentru investiţii au fost şi în anul 2017 foarte mici, reprezentând numai 0,5% din cheltuielile totale. Este un semnal şi în anul 2017, cu privire la capacitatea extrem de scăzută a gospodăriilor de a economisi. Necesitatea acoperirii prioritare a cheltuielilor impuse de producţia în gospodărie, a plăţii impozitelor şi contribuţiilor de asigurări sociale şi a satisfacerii nevoilor de bază de consum lasă prea puţine resurse pentru investiţii. Grafic Structura cheltuielilor totale ale gospodăriilor, în anul

117 Diferenţe privind structura cheltuielilor Structura pe destinaţii a cheltuielilor prezintă diferenţe importante între categoriile de gospodării analizate, mai ales în ceea ce priveşte ponderea transferurilor şi a cheltuielilor pentru producţia gospodăriei, a cheltuielilor băneşti de consum şi a consumului din resurse proprii, diferenţe strâns legate de nivelul veniturilor salariale şi al contravalorii consumului din resurse proprii, ca şi de ponderea lor în veniturile gospodăriilor. Impozitele, contribuţiile, cotizaţiile, taxele deţin o pondere mare în cheltuielile totale ale gospodăriilor în ale căror venituri predomină veniturile salariale. Astfel, în anul 2017, ponderea acestora în cheltuielile totale a fost de 30,0% pentru gospodăriile de salariaţi, comparativ cu 12,2% la cele de şomeri, 9,1% la cele de pensionari, 4,7% la cele de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole şi numai 4,1% în cazul gospodăriilor de agricultori. De altfel, în anul 2017, cuantumul mediu al transferurilor aflate în sarcina gospodăriilor de salariaţi a fost de 12,1 ori mai mare decât al celor plătite de gospodăriile de agricultori, de 11,6 ori mai mare decât transferurile plătite de gospodăriile de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole, de 6,4 ori mai mare decât al celor de pensionari şi de 5,4 ori mai mare decât al gospodăriilor de şomeri. Grafic Structura cheltuielilor totale, pe destinaţii şi categorii de gospodării, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2017 Ponderea transferurilor în cheltuielile totale este mai mare la gospodăriile formate din trei sau patru persoane (25,6%, respectiv 24,4%), care cuprind în general mai mulţi salariaţi. O pondere mai mică a transferurilor se regăseşte la gospodăriile singure (1 persoană 13,1%), unde predomină cele de pensionari, precum şi la gospodăriile formate din şase şi mai multe persoane (17,7%), unde proporţia gospodăriilor al căror cap de gospodărie este o persoană neocupată sau agricultor este mai mare decât proporţia gospodăriilor de salariaţi. Din aceleaşi motive, care ţin de frecvenţa gospodăriilor de salariaţi în totalul gospodăriilor din fiecare grupă, ponderea transferurilor este, în medie, mai mare în cazul gospodăriilor cu copii (24,7%), decât în cazul gospodăriilor fără copii (19,1%), fiind însă considerabil mai mică în cazul celor cu patru şi mai mulţi copii (10,4%). Pe medii, se înregistrează diferenţe relativ mari de nivel şi pondere a transferurilor între urban şi rural. Cuantumul impozitelor, contribuţiilor etc., plătite în medie de o gospodărie din mediul urban a fost de 2,1 ori mai mare decât al celor plătite de gospodăriile din mediul rural, iar ponderea lor în totalul cheltuielilor a fost de 24,5% şi respectiv, de 15,3%. Cheltuielile pentru producţia gospodăriei sunt considerabil mai mari, în cazul gospodăriilor care îşi asigură din resurse proprii o parte însemnată a nevoilor de consum. În anul 2017, cele mai mari cheltuieli au fost cele efectuate de gospodăriile de agricultori: 599,0 lei lunar în medie pe o gospodărie (25,2% din cheltuielile totale ale acestor gospodării). Un nivel relativ înalt s-a înregistrat şi în cazul gospodăriilor de pensionari: 88,7 lei (4,4%). Gospodăriile de salariaţi au cheltuit pentru producţia gospodăriei în medie 1,3% din totalul cheltuielilor, iar cele de lucrători pe cont propriu şi de şomeri 4,1%, respectiv 2,8%. 116

118 Cheltuielile pentru investiţii au înregistrat, în medie, la toate categoriile de gospodării analizate, niveluri practic neglijabile, ponderea acestora în cheltuielile totale fiind de numai 0,5% Cheltuielile băneşti Cheltuielile totale ale gospodăriilor includ două componente de natură diferită: cheltuielile băneşti şi contravaloarea consumului din resurse proprii. Cheltuielile băneşti cuprind cheltuielile pentru cumpărarea bunurilor şi plata serviciilor de consum şi a celor folosite pentru producţia gospodăriei, pentru investiţii, pentru plata impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi a altor cheltuieli. În anul 2017, nivelul mediu al cheltuielilor băneşti a fost de 2591,9 lei pe o gospodărie şi de 986,5 lei pe o persoană, iar ponderea lor în cheltuielile totale a reprezentat, în medie pe ansamblul gospodăriilor 90,2%. Contravaloarea consumului din resurse proprii, în anul 2017, a însumat, în medie 282,2 lei pe o gospodărie şi 107,4 lei pe o persoană, reprezentând 9,8% din cheltuielile totale. Nivelul cheltuielilor băneşti şi ponderea lor în cheltuielile totale diferă considerabil de la o categorie de gospodării la alta, evident sub influenţa mărimii veniturilor băneşti şi a măsurii în care gospodăriile pot să completeze veniturile băneşti cu resurse din producţia proprie sau cu resurse atrase. În anul 2017, dintre categoriile de gospodării analizate, nivelul mediu cel mai mare al cheltuielilor băneşti (3736,5 lei lunar) s-a înregistrat la gospodăriile de salariaţi, cu o pondere în cheltuielile totale de 94,4%, iar cel mai mic (1466,3 lei lunar) la gospodăriile de agricultori (61,6% din cheltuielile totale). Tabel Cheltuielile băneşti, pe categorii de gospodării, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2017 Gospodării de: Lucrători pe cont propriu Agricultori în activităţi neagricole Total gospodării Salariaţi Şomeri Pensionari Cheltuieli băneşti, lei - medii lunare pe o gospodărie 2591,9 3736,5 1862,1 1466,3 1566,2 1760,9 - medii lunare pe o persoană 986,5 1279,1 563,7 430,5 529,9 834,4 Pondere în cheltuielile totale, % 90,2 94,4 85,7 61,6 87,9 87,6 În % faţă de total gospodării - medii lunare pe o gospodărie 100,0 144,2 71,8 56,6 60,4 67,9 - medii lunare pe o persoană 100,0 129,7 57,1 43,6 53,7 84,6 Nivelul cheltuielilor băneşti ce revine în medie pe o persoană este puternic influenţat de mărimea gospodăriei şi, mai ales, de numărul copiilor aflaţi în întreţinerea gospodăriei. Astfel, dacă la gospodăriile formate din una, două sau trei persoane se înregistrează niveluri apropiate ale cheltuielilor băneşti pe persoană, în cazul gospodăriilor formate din patru, cinci sau şase şi mai multe persoane, cuantumul cheltuielilor descreşte progresiv la 68,7%, 53,4% şi, respectiv, 41,1% din cel înregistrat în medie de gospodăriile formate din persoane singure. Cheltuielile băneşti efectuate de gospodăriile cu copii sunt în medie cu 14,8% mai mici decât cele efectuate de gospodăriile fără copii, cele ale gospodăriilor cu un copil uşor mai mari (cu 3,4%), în timp ce gospodăriile cu doi, trei sau patru şi mai mulţi copii îşi pot permite să cheltuiască în medie pe o persoană sume care reprezintă 78,4%, 49,2% şi 27,8% comparativ cu nivelul înregistrat în medie de gospodăriile fără copii. Cheltuielile băneşti ale gospodăriilor din mediul rural de 708,2 lei lunar pe persoană s-au ridicat numai la 57,7% din nivelul celor realizate în mediul urban. Ponderea lor în cheltuielile totale ale gospodăriilor urbane a fost de 95,5%, iar în cheltuielile gospodăriilor rurale de 81,1%. 117

119 Cheltuielile de consum Cea mai mare parte a cheltuielilor gospodăriilor este alocată pentru consum. Mărimea şi structura cheltuielilor de consum ale gospodăriilor sunt în funcţie directă de nivelul veniturilor. Există însă şi alţi factori care diferenţiază nivelul şi structura cheltuielilor de consum, factori ale căror efecte se cumulează la nivelul gospodăriilor în funcţie de diferite caracteristici. Tabel Nivelul cheltuielilor totale de consum, pe categorii de gospodării, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2017 Total gospodării Gospodării de: Lucrători pe Salariaţi cont propriu în activităţi neagricole Agricultori - lei lunar - Şomeri Pensionari Cheltuieli totale de consum - medii pe o gospodărie 2039,0 2576,5 1875,3 1608,6 1438,1 1619,0 - medii pe o persoană 776,1 882,0 567,6 472,3 486,5 767,2 Cheltuieli băneşti de consum - medii pe o gospodărie 1841,4 2397,8 1642,5 1207,8 1261,8 1435,6 - medii pe o persoană 700,9 820,8 497,2 354,6 426,9 680,3 Cheltuielile totale de consum cuprind, în proporţii diferite, două componente: cumpărările de pe piaţă, care înseamnă cheltuieli băneşti şi contravaloarea consumului din resurse proprii. În raport cu nivelul mediu pe persoana al cheltuielilor totale de consum înregistrat pe ansamblul gospodăriilor (776,1 lei lunar pe persoană) numai cel al gospodăriilor de salariaţi au depăşit media cu 13,6%; iar cel al gospodăriilor de pensionari, a fost foarte apropiat de medie (mai mic doar cu 1,1%). Celelalte categorii de gospodării analizate situându-se sub medie: la agricultori cu 39,1%, la şomeri cu 37,3%, lucrători pe cont propriu cu 26,9% Cheltuielile pentru consumul alimentar, nealimentar şi de servicii În anul 2017, cheltuielile pentru consumul alimentar (775,3 lei lunar pe o gospodărie) au deţinut, pe ansamblul gospodăriilor, o pondere de 38,0% din totalul cheltuielilor de consum. În medie, pe ansamblul gospodăriilor, ponderea cheltuielilor pentru mărfuri nealimentare (735,1 lei lunar pe o gospodărie), în totalul cheltuielilor de consum, a fost de 36,1%. Amplitudinea variaţiei acestei ponderi pe categoriile de gospodării analizate, în funcţie de statutul ocupaţional al capului gospodăriei, a fost de 6,8 puncte procentuale, cea mai înaltă pondere înregistrându-se la gospodăriile de salariaţi (37,6%), iar cea mai scăzută la cele de şomeri (30,8%). Tabel Nivelul şi structura cheltuielilor totale de consum, pe categorii de gospodării, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2017 Gospodării de: Lucrători pe cont propriu Agricultori în activităţi neagricole Total gospodării Salariaţi Şomeri Pensionari Cheltuieli totale de consum, lei - medii lunare pe o gospodărie 2039,0 2576,5 1875,3 1608,6 1438,1 1619,0 din care, în % pentru: - consumul alimentar 38,0 35,0 42,9 50,8 44,4 39,9 - mărfuri nealimentare 36,1 37,6 35,7 31,5 30,8 34,9 - plata serviciilor 25,9 27,4 21,4 17,7 24,8 25,2 Cheltuielile pentru plata serviciilor deţin, în medie pe ansamblul gospodăriilor (528,6 lei lunar), o pondere de 25,9% în totalul cheltuielilor de consum. Un factor important care diferenţiază cheltuielile de consum pe o persoană din gospodărie este mărimea gospodăriei, respectiv numărul de persoane care compun gospodăria. 118

120 Grafic Structura cheltuielilor totale de consum, după mărimea gospodăriei, în anul 2017 Astfel, în anul 2017, cheltuielile totale de consum, medii pe o persoană din gospodărie (776,1 lei lunar), descresc odată cu creşterea numărului persoanelor care compun gospodăria, încât acest indicator calculat pentru gospodăriile formate din 6 şi mai multe persoane reprezintă 40,2% din cel determinat pentru gospodăriile formate dintr-o singură persoană şi 58,9% din media pentru total gospodării. Numărul de copii sub 18 ani aflaţi în întreţinere constituie, de asemenea, un factor important de diferenţiere a nivelului cheltuielilor de consum ce revine pe o persoană din gospodărie. Grafic Structura cheltuielilor totale de consum, după numărul copiilor sub 18 ani, în anul

121 Într-o gospodărie cu 4 şi mai mulţi copii, cheltuielile de consum, medii pe o persoană au fost de 2,7 ori mai mici decât într-o gospodărie fără copii şi au reprezentat mai puţin de jumătate (39,7%) din media pe total gospodării. Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi, mai ales, structura cheltuielilor de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă. Una dintre acestea se referă la faptul că, în condiţiile în care, nivelul cheltuielilor totale de consum medii lunare pe o gospodărie a fost mai mare în mediul urban cu 518,2 lei, cel pentru consumul alimentar a fost mai mare numai cu 50,8 lei. Aceasta derivă din faptul că, în gospodăriile din mediul rural, 38,2% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii. Şi pentru gospodăriile din mediul urban consumul de produse alimentare din resurse proprii joacă un rol important, acoperind 16,4% din cheltuielile de consum alimentar. Tabel Nivelul şi structura cheltuielilor totale de consum, pe medii de rezidenţă, în anul 2017 Cheltuieli totale de consum, lei Total gospodării din care, în mediul: Urban Rural - medii lunare pe o gospodărie 2039,0 2263,3 1745,1 cheltuieli băneşti de consum, lei - medii lunare pe o gospodărie 1841,4 2132,7 1459,6 În % din cheltuieli totale de consum - consumul alimentar 38,0 35,2 42,8 - mărfuri nealimentare 36,1 35,5 37,0 - plata serviciilor 25,9 29,3 20,2 O altă particularitate rezidă din diferenţa semnificativă dintre gospodăriile din urban şi cele din rural, în ceea ce priveşte structura cheltuielilor pe categorii de bunuri şi servicii. În gospodăriile din mediul rural, cea mai mare parte a cheltuielilor gospodăriilor au fost pentru consumul alimentar (42,8%), iar cea mai mică pentru servicii (20,2%). Structura cheltuielilor de consum a gospodăriilor din mediul urban este mai echilibrată, consumul alimentar absorbind mai puţin (35,2%), iar serviciile substanţial mai mult (29,3%) din totalul cheltuielilor de consum Principalele destinaţii ale cheltuielilor totale de consum Conform Clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice deţin, în medie, 34,3% din consumul gospodăriilor. O altă componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă. Acesteia i s-a alocat 22,7% din cheltuielile de consum, cea mai mare parte a acestora fiind absorbită de consumul de utilităţi necesar funcţionării şi încălzirii locuinţei (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale şi alţi combustibili), care presupune cheltuieli în mare măsură obligatorii pentru gospodării (17,1%). În schimb, cheltuielile implicate de dotarea şi întreţinerea locuinţei au o pondere mult mai scăzută (5,6%). Cheltuielile efectuate de gospodării pentru sănătate şi mai ales cele pentru educaţie înregistrează un nivel scăzut, în special datorită faptului că, satisfacerea acestor nevoi ale membrilor gospodăriilor se realizează în cea mai mare parte prin servicii publice de care aceştia beneficiază în cadrul sistemului asigurărilor sociale sau gratuit. Nivelul mediu cel mai scăzut al cheltuielilor pentru locuinţă, precum şi al celor pentru sănătate, comunicaţii, diverse produse şi servicii se înregistrează în cazul gospodăriilor de agricultori. Cheltuielile efectuate de aceste gospodării pentru sănătate sunt mai mici decât jumătatea celor înregistrate pe ansamblul gospodăriilor, iar cele pentru educaţie, reprezintă aproape o pătrime din valoarea acestor cheltuieli. 120

122 Grafic Structura cheltuielilor totale de consum, pe destinaţii, în anul 2017 Tabel Nivelul cheltuielilor totale de consum, pe destinaţii şi categorii de gospodării, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2017 Total gospodării Salariaţi - medii lunare pe o gospodărie, lei - Gospodării de: Lucrători pe cont propriu în activităţi Agricultori Şomeri Pensionari neagricole Cheltuieli totale de consum 2039,0 2576,5 1875,3 1608,6 1438,1 1619,0 Produse agroalimentare şi băuturi nealcoolice 699,7 799,1 733,6 734,9 597,3 597,8 Băuturi alcoolice, tutun 166,3 224,0 164,4 148,1 111,2 116,3 Îmbrăcăminte şi încălţăminte 144,6 214,7 149,1 109,7 74,9 83,7 Locuinţă, apă, electricitate, gaze şi alţi combustibili 348,2 408,4 306,0 222,5 257,0 313,6 Mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei 115,1 146,9 81,4 70,8 85,4 97,4 Sănătate 99,4 82,8 51,4 38,1 51,9 135,1 Transport 135,2 212,1 130,7 91,2 71,6 69,0 Comunicaţii 101,7 137,3 91,7 72,1 79,9 72,8 Recreere şi cultură 82,1 125,5 49,8 52,3 35,7 49,0 Educaţie 6,9 12,8 3,9 2,2 4,9 2,1 Hoteluri, cafenele şi restaurante 36,8 62,4 31,5 19,1 12,5 14,4 Diverse produse şi servicii 103,0 150,5 81,8 47,6 55,8 67,8 Există diferenţe semnificative între nivelul cheltuielilor efectuate pentru diferite componente ale consumului de către gospodăriile din mediul urban şi cele din mediul rural, determinate în parte de diferenţele în modelul de consum, precum şi de nivelul şi structura veniturilor. Astfel, dacă partea din cheltuielile de consum destinată produselor agroalimentare şi băuturilor nealcoolice, respectiv băuturilor alcoolice şi tutunului care au intrat în consumul gospodăriilor rurale a fost cu 7,9 puncte procentuale mai mare decât cea alocată în acelaşi scop de gospodăriile din mediul urban, acestea din urmă au cheltuit mai mult decât primele la toate celelalte componente ale consumului. 121

123 Cheltuielile băneşti de consum Piaţa are în general, un rol deosebit de important în satisfacerea tuturor nevoilor de consum. Ea participă aproape în totalitate la furnizarea produselor nealimentare şi a serviciilor pentru consumul populaţiei. În cazul produselor alimentare, alături de cumpărările de pe piaţă, un aport important în acoperirea nevoilor de consum îl au produsele agroalimentare din resurse proprii. Analiza cheltuielilor de consum ale populaţiei pe surse de acoperire cumpărări de pe piaţă care înseamnă cheltuieli băneşti şi consum din resurse proprii este relevantă în special pentru gospodăriile grupate pe criterii teritoriale şi profesionale. Tabel Nivelul şi structura cheltuielilor de consum, pe surse de acoperire şi categorii de gospodării, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2017 Cheltuieli totale de consum, lei Total gospodării Gospodării de: Lucrători pe cont propriu Salariaţi în activităţi neagricole Agricultori Şomeri Pensionari - medii lunare pe o gospodărie 2039,0 2576,5 1875,3 1608,6 1438,1 1619,0 - cheltuieli băneşti de consum 1841,4 2397,8 1642,5 1207,8 1261,8 1435,6 - contravaloarea consumului uman din resurse proprii 197,6 178,8 232,7 400,8 176,3 183,4 În % din cheltuieli totale de consum - cheltuieli băneşti de consum 90,3 93,1 87,6 75,1 87,7 88,7 - contravaloarea consumului uman din resurse proprii 9,7 6,9 12,4 24,9 12,3 11,3 În anul 2017, volumul şi ponderea cea mai mică a cheltuielilor băneşti de consum în cheltuielile totale de consum s-au înregistrat pentru gospodăriile de agricultori. De altfel, în gospodăriile de agricultori cheltuielile băneşti de consum au reprezentat 75,1% din cheltuielile totale de consum. Pe medii de rezidenţă, volumul cheltuielilor băneşti de consum, în medie pe o gospodărie, a fost de 1,5 ori mai mare în gospodăriile din urban decât în rural. Ca pondere în totalul cheltuielilor de consum, acestea au reprezentat 94,2% în urban şi 83,6% în rural. Grafic Sursele de acoperire a cheltuielilor totale de consum, pe medii de rezidenţă, în anul

124 Cheltuielile pentru cumpărarea de produse alimentare Cheltuielile medii lunare pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unităţi de alimentaţie publică) au fost, în anul 2017, de 577,7 lei pe gospodărie şi 219,9 lei pe persoană. Ponderea cheltuielilor pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unităţi de alimentaţie publică) în totalul cheltuielilor pentru consumul alimentar - medie pe o gospodărie - a fost de 74,5%, în anul 2017, pondere diferenţiată pe categorii de gospodării şi medii de rezidenţă. Astfel, în totalul cheltuielilor pentru consumul alimentar, cumpărările au reprezentat peste 75% în gospodăriile de salariaţi (80,2%) şi din mediul urban (83,6%). Cheltuielile pentru cumpărarea de produse alimentare şi băuturi alcoolice (inclusiv rămase în stoc, date în prelucrare, date la animale etc.) au însumat, în anul 2017, în medie, 229,1 lei lunar pe o persoană. În anul 2017, din totalul cheltuielilor băneşti pentru cumpărarea de alimente şi băuturi alcoolice cele destinate cumpărării de pâine şi produse de franzelărie au fost de 11,6% pe ansamblul gospodăriilor. Această pondere a înregistrat cele mai ridicate valori în cazul gospodăriilor de agricultori (17,6%) şi în cazul gospodăriilor din mediul rural (15,1%). Sub nivelul mediu se situează gospodăriile de salariaţi (10,7%) şi gospodăriile din mediul urban (9,7). O pondere importantă deţin şi cheltuielile pentru cumpărarea de carne şi preparate din carne, care împreună absorb, pe ansamblul gospodăriilor, în medie, 23,9% din cheltuielile pentru cumpărarea de produse alimentare şi băuturi alcoolice. Legumele şi conservele din legume au reprezentat 7,1% din cheltuielile pentru cumpărarea de produse alimentare şi băuturi alcoolice. Aşadar, cheltuielile pentru cumpărarea celor trei grupe de produse alimentare - pâine şi produse de franzelărie; carne proaspătă şi preparate din carne; legume şi conserve din legume - însumează sub 50% din cheltuielile pentru cumpărarea de produse alimentare şi băuturi alcoolice (42,7%). Tabel Nivelul şi structura cheltuielilor pentru cumpărarea principalelor produse alimentare, pe categorii de gospodării, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2017 Total gospodării Gospodării de: Lucrători pe cont propriu Salariaţi Agricultori Şomeri Pensionari în activităţi neagricole Total cheltuieli, lei lunar pe o persoană 229,1 250,6 182,9 130,3 165,0 238,6 din care, în %, pentru: Cereale şi produse din cereale 17,1 16,0 19,2 24,2 20,4 17,3 - pâine şi produse de franzelărie 11,6 10,7 13,1 17,6 15,0 11,9 Carne proaspătă 15,6 15,7 14,7 12,8 14,5 16,0 Preparate din carne 8,3 8,3 9,3 8,5 8,7 8,1 Lapte 7,0 6,9 7,1 6,1 6,8 7,2 Brânzeturi şi smântână 7,8 7,8 7,4 6,2 7,2 8,3 Grăsimi 3,6 3,4 3,4 4,0 4,0 3,7 Fructe 6,3 6,5 5,9 4,8 5,6 6,3 Cartofi 1,5 1,4 1,6 1,6 2,1 1,6 Legume şi conserve din legume 7,1 7,3 6,7 4,7 6,8 7,3 Zahăr 1,2 1,0 1,3 2,0 1,3 1, Cheltuielile pentru cumpărarea mărfurilor nealimentare Nivelul mediu lunar al cheltuielilor pentru cumpărarea mărfurilor nealimentare a fost, în anul 2017, de 735,1 lei pe gospodărie şi 279,8 lei pe persoană. Ponderea lor în totalul cheltuielilor de consum a fost de 36,1%. 123

125 Pe categorii de gospodării analizate, mărimea cheltuielilor pentru mărfuri nealimentare, medii lunare pe o gospodărie, a variat între 968,6 lei la gospodăriile de salariaţi şi 443,5 lei la gospodăriile de şomeri, raportul între cele două extreme fiind de 2,2 : 1. În anul 2017, cu excepţia gospodăriilor de pensionari, toate celelalte categorii de gospodării analizate au alocat pentru cumpărarea articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte peste 15% din suma totală a cheltuielilor pentru cumpărarea de mărfuri nealimentare. Tabel Nivelul şi structura cheltuielilor pentru cumpărarea de mărfuri nealimentare, pe categorii de gospodării, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2017 Gospodării de: Total gospodării Salariaţi Lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole Agricultori Şomeri Pensionari Total cheltuieli, lei lunar pe o gospodărie 735,1 968,6 670,3 507,0 443,5 565,0 din care, în %, pentru: Îmbrăcăminte şi încălţăminte 19,5 22,0 21,9 21,6 16,8 14,6 Combustibili lichizi şi solizi 10,8 6,5 14,3 19,6 11,8 16,7 Produse medicale, aparate şi medicamente 9,3 4,8 4,6 5,7 8,5 18,4 Mijloace auto-moto şi alte mijloace de transport, carburanţi, lubrifianţi şi alte produse de întreţinere 13,4 16,7 15,1 12,1 11,7 7,5 Articole şi produse pentru îngrijire personală 8,2 8,9 8,0 6,0 9,2 7,2 Ţigări, tutun, articole şi accesorii pentru fumat 16,7 18,2 17,7 15,6 18,4 14,2 Următoarele priorităţi pentru cea mai mare parte a gospodăriilor au fost legate de cumpărarea de ţigări, tutun şi articole pentru fumat, precum şi de procurarea şi utilizarea mijloacelor de transport. Pe ansamblul gospodăriilor, în anul 2017, aceste grupe de cheltuieli, împreună cu cea pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte, absorb 49,6% din cheltuielile pentru cumpărarea de mărfuri nealimentare. Pentru gospodăriile de pensionari, principala prioritate a constituit-o cumpărarea de medicamente, aparate şi produse medicale (18,4%), iar pentru gospodăriile de agricultori cumpărarea combustibililor (19,6%). Existenţa copiilor în familie implică schimbări semnificative, atât în ceea ce priveşte nivelul cheltuielilor pentru cumpărarea de mărfuri nealimentare, cât mai ales în structura acestora. Tabel Nivelul şi structura cheltuielilor pentru cumpărarea de mărfuri nealimentare, după numărul copiilor sub 18 ani, în anul 2017 Gospodării fără copii sub 18 ani Gospodării cu copii sub 18 ani Gospodării cu: 1 copil 2 copii 3 copii 4 copii şi mai mulţi Total cheltuieli, lei lunar pe o persoană 302,8 245,4 292,9 230,9 152,1 74,2 din care, în %, pentru: Îmbrăcăminte şi încălţăminte 17,1 23,9 22,5 25,8 26,5 27,2 Combustibili lichizi şi solizi 12,4 7,9 7,0 8,0 13,3 17,3 Produse medicale, aparate şi medicamente 11,9 4,5 4,5 4,4 5,1 7,2 Mijloace auto-moto şi alte mijloace de transport, carburanţi, lubrifianţi şi alte produse de întreţinere 11,2 17,4 17,1 18,6 16,1 7,3 Articole şi produse pentru îngrijire personală 8,0 8,7 9,2 8,1 8,2 8,8 Ţigări, tutun, articole şi accesorii pentru fumat 17,9 14,6 16,3 12,7 9,8 8,1 124

126 În anul 2017, în gospodăriile cu 4 şi mai mulţi copii s-a cheltuit pentru cumpărarea de mărfuri nealimentare, în medie pe o persoană, de 4,1 ori mai puţin decât în gospodăriile fără copii. Principala destinaţie a acestora rămâne tot grupa de articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte care absoarbe 17,1% din total, la gospodăriile fără copii, tinzând la 27,2% la gospodăriile cu 4 copii şi mai mulţi. Ţigările şi accesoriile pentru fumat reprezintă şi în cazul gospodăriilor cu copii, o componentă importantă a cheltuielilor pentru cumpărarea de mărfuri nealimentare, deţinând, în anul 2017, o pondere de 14,6%. O particularitate ce trebuie subliniată se referă la discrepanţele relativ mici, în ceea ce priveşte mărimea cheltuielilor pentru cumpărarea de produse nealimentare, între gospodării grupate pe medii de rezidenţă. Astfel, raportul între cheltuielile medii pe o gospodărie din mediul rural (645,3 lei lunar) şi din cel urban (803,7 lei lunar) a fost de 1 : 1,2. Grafic Structura cheltuielilor pentru cumpărarea mărfurilor nealimentare, pe medii de rezidenţă, în anul 2017 În mediul urban, capitolele care absorb cea mai mare parte a cheltuielilor pentru cumpărarea mărfurilor nealimentare sunt cele pentru articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi cele pentru ţigări, tutun, articole şi accesorii pentru fumat. Astfel, împreună deţin o pondere de 39,0% în total. În mediul rural, în anul 2017, peste 50% (54,5%) din totalul cheltuielilor pentru cumpărarea de mărfuri nealimentare s-au efectuat, pentru procurarea a trei grupe de bunuri: îmbrăcăminte şi încălţăminte, combustibili (lichizi şi solizi) şi ţigări, tutun, articole şi accesorii pentru fumat Cheltuielile pentru plata serviciilor În configuraţia consumului populaţiei, serviciile constituie un reper important pentru evaluarea condiţiilor de viaţă. Apelul la utilizarea serviciilor pentru satisfacerea nevoilor de consum este strâns legat de numeroşi factori, între care cei mai importanţi sunt: puterea de cumpărare, respectiv veniturile băneşti; mediul de rezidenţă şi condiţiile de locuit; comportamentul consumatorilor. În anul 2017, pe ansamblul gospodăriilor, cheltuielile pentru plata serviciilor deţin o pondere relativ scăzută: 25,9% în totalul cheltuielilor de consum şi 28,7% în totalul cheltuielilor băneşti de consum. Cheltuielile pentru plata serviciilor însumează, în medie pe o gospodărie 528,6 lei lunar. Din acest total, în anul 2017, cele legate de locuinţă deţin de departe ponderea cea mai mare, 50,8%. În cadrul acestora, cele pentru energie electrică şi gaze naturale deţin ponderi mari, ajungând la 58,5% din totalul cheltuielilor pentru serviciile legate de locuinţă. Serviciile de telefonie ocupă următorul loc în ierarhia cheltuielilor pentru servicii, cu o pondere de 18,5%, fiind urmate, ca mărime şi pondere, de cheltuielile de transport (6,9%). Cheltuielile pentru aceste trei categorii de servicii (locuinţă, telefonie şi transport) absorb 76,2% din totalul cheltuielilor pentru servicii, pe ansamblul gospodăriilor. Serviciile de sănătate şi educaţie deţin o pondere relativ scăzută în totalul serviciilor plătite: pentru serviciile de sănătate 5,8%, iar pentru serviciile de educaţie 0,7%. 125

127 Cheltuielile pentru grupele de servicii menţionate mai sus, pot fi asimilate în cea mai mare parte a lor unor plăţi obligatorii ale gospodăriilor, determinate de situaţia locativă şi condiţiile de locuit, de nevoile de deplasare spre şi de la locul de muncă sau de studiu, de starea de sănătate etc.. Ele absorb cea mai mare parte a cheltuielilor pentru servicii, lăsând puţine resurse pentru cheltuielile aferente celorlalte categorii de servicii, legate de exemplu de utilizarea timpului liber, cultură, îngrijire personală, asigurări etc.. Este motivul pentru care cheltuielile efectuate pentru astfel de servicii sunt nesemnificative. Grafic Structura cheltuielilor pentru plata serviciilor, pe total gospodării, în anul 2017 Pe categoriile de gospodării analizate, nivelul mediu lunar cel mai înalt al cheltuielilor pentru plata serviciilor s-a înregistrat la gospodăriile de salariaţi, iar cel mai scăzut la gospodăriile de agricultori. În anul 2017, gospodăriile de salariaţi au cheltuit, în medie lunar de 2,5 ori mai mult decât cele de agricultori. Serviciile legate de locuinţă constituie cea mai importantă componentă a cheltuielilor cu serviciile pentru toate categoriile de gospodării analizate. Ele au reprezentat, în anul 2017, peste 50% la gospodăriile de şomeri şi pensionari. Cheltuielile pentru telefonie ocupă cel de al doilea loc ca volum şi pondere în totalul cheltuielilor pentru plata serviciilor pentru gospodăriile de salariaţi, iar pentru gospodăriile de lucrători pe cont propriu, şomeri, agricultori şi pensionari cele pentru energie electrică. Tabel Nivelul şi structura cheltuielilor pentru plata serviciilor, pe categorii de gospodării, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2017 Gospodării de: Total Lucrători pe gospodării cont propriu Salariaţi Agricultori Şomeri Pensionari în activităţi neagricole Total cheltuieli, lei lunar pe o gospodărie 528,6 705,4 400,4 284,7 356,7 407,6 din care, în %, pentru: Servicii legate de locuinţă 50,8 48,9 49,6 43,4 56,8 53,9 -energie electrică 18,3 15,3 25,5 30,5 23,6 21,4 -gaze naturale 11,4 11,4 7,6 1,9 11,4 13,2 -apă, canal, salubritate şi servicii comunale 11,2 11,0 9,8 5,4 13,0 12,2 Servicii de sănătate 5,8 5,1 5,1 3,2 4,0 7,7 Servicii de transport 6,9 7,0 7,4 10,1 5,6 6,5 Servicii de telefonie 18,5 18,4 22,2 24,4 22,2 17,6 Abonamente radio - TV 3,6 2,5 5,0 7,0 5,1 4,9 Servicii de educaţie 0,7 1,0 0,7 0,5 0,7 0,2 Servicii turistice 3,6 5,1 0,2 2,7 0,1 1,6 126

128 Mediul de rezidenţă este un element care diferenţiază semnificativ cheltuielile pentru plata serviciilor, cheltuielile medii lunare pe o gospodărie în mediul urban fiind, în anul 2017, de 662,4 lei, de 1,9 ori mai mari decât în rural. Principalul factor de diferenţiere este tipul locuinţelor şi al nevoilor de servicii generate de acestea. Grafic Cheltuielile gospodăriilor pentru principalele tipuri de servicii, pe medii de rezidenţă, în anul 2017 În urban, cheltuielile medii lunare pentru plata serviciilor legate de locuinţă au fost de 2,2 ori mai mari decât în rural şi au deţinut o pondere de 53,3% în total cheltuieli pentru plata serviciilor. Pentru gospodăriile din mediul urban, principalele capitole de cheltuieli legate de locuinţă au fost cele pentru energie electrică, apă, canal, salubritate şi servicii comunale şi gaze naturale. Împreună acestea absorb 41,1% din totalul cheltuielilor pentru plata serviciilor. Pentru gospodăriile din mediul rural, particularitatea constă în faptul că, ponderea cea mai mare a serviciilor legate de locuinţă o deţin cheltuielile pentru plata energiei electrice, numai acestea reprezentând aproape o treime (27,3%) din totalul cheltuielilor pentru plata serviciilor. Un alt element de diferenţiere îl reprezintă serviciile de telefonie care, în anul 2017, în gospodăriile din urban, au deţinut o pondere de 17,0% din total şi au fost de 1,4 ori mai mari decât în rural Echilibrul balanţei veniturilor şi cheltuielilor gospodăriilor populaţiei Pe ansamblul gospodăriilor, în anul 2017, economiile au reprezentat în medie pe o gospodărie 517,5 lei lunar, ceea ce a însemnat 15,3% din veniturile totale. Tabel Economia (+) / deficitul de resurse (-), pe categorii de gospodării, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2017 Gospodării de: Lucrători pe cont propriu Agricultori în activităţi neagricole Total gospodării Salariaţi Şomeri Pensionari Medii lunare pe o gospodărie, lei +517,5 +737,4 +349,4 +252,3 +149,6 +385,6 În % faţă de veniturile totale +15,3 +15,7 +13,9 +9,6 +7,7 +16,1 127

129 Situaţia pe categoriile de gospodării analizate se prezintă astfel: gospodăriile de pensionari au economisit în medie +16,1% din venituri, cele de salariaţi +15,7%, cele de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole +13,9%, cele de agricultori +9,6%, în timp ce, nivelul cel mai scăzut al economiilor, de +7,7%, s-a înregistrat la gospodăriile de şomeri. Grafic Economia (+) / deficitul de resurse (-), pe categorii de gospodării, după statutul ocupational al capului gospodăriei, în anul 2017 Analiza relaţiei dintre veniturile şi cheltuielile totale ale gospodăriilor distribuite după diferite caracteristici evidenţiază existenţa economiilor la toate tipurile de gospodării, indiferent de distribuţie. Cele mai mici economii (până în 10% din veniturile totale) s-au regăsit la gospodăriile formate din persoane singure (+7,9%), la cele din decila D2 (+7,0%) şi la gospodăriile din decila D3 (+9,5%). În anul 2017, diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile gospodăriilor din mediul rural a fost, de 13,2%, iar în mediul urban s-au înregistrat, în medie, economii care au reprezentat 16,4% din veniturile totale. Pentru acoperirea cheltuielilor, o parte din gospodării au retras sume din economiile realizate în perioadele anterioare depuse la bănci şi alte instituţii financiare, sau au apelat la împrumuturi şi credite de la bănci, CAR, agenţi economici şi de la persoane particulare, sumele intrate cu acest titlu în bugetele gospodăriilor formând în medie 8,1 lei şi, respectiv, 15,7 lei lunar pe gospodărie. Grafic Împrumuturi şi alte resurse atrase, pe categorii de gospodării, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul

130 Împreună cu sumele încasate sub formă de avans sau prin restituirea unor sume acordate altor persoane, precum şi cu contravaloarea mărfurilor cumpărate şi a serviciilor prestate pe credit, toate aceste fluxuri monetare intrate în bugetele gospodăriilor s-au ridicat, în medie, la 26,4 lei lunar pe o gospodărie, acoperind 0,9% din cheltuielile totale ale gospodăriilor. Grafic Împrumuturi restituite, sume depuse la bănci etc., pe categorii de gospodării, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2017 În anul 2017, gospodăriile de lucrători pe cont propriu au apelat în cea mai mică măsură la credite şi la economii, sumele utilizate ridicându-se, în medie, la numai 6,1 lei (0,3% din cheltuielile totale). În cazul gospodăriilor de agricultori 1,4% din cheltuieli au fost acoperite din aceste surse, din care împrumuturile au reprezentat 80,7%, iar sumele retrase de la bănci din economiile anterioare 10,1%. Raportate la totalul gospodăriilor, sumele pe care o parte dintre gospodării le-au economisit, utilizându-le pentru restituirea creditelor şi împrumuturilor contractate anterior, pentru a acorda împrumuturi altor gospodării, sau pe care le-au depus în bănci, sunt mai mari cu 110,2 lei lunar pe o gospodărie, decât cele care au intrat în bugetele gospodăriilor sub forma împrumuturilor, retragerilor de economii etc.. În medie pe o gospodărie acestea din urmă au reprezentat 136,6 lei lunar, respectiv 4,0% din veniturile totale. La toate categoriile de gospodării analizate, suma intrărilor rezultate în urma operaţiunilor de creditare la care participă gospodăriile, este mai mică decât suma ieşirilor ocazionate de aceste operaţiuni. Cu toate că, în medie pe ansamblul gospodăriilor, soldul acestor fluxuri este negativ (-110,18 lei lunar pe gospodărie), acesta împreună cu soldul balanţei veniturilor şi cheltuielilor (+407,35 lei) se concretizează în creşterea cu 297,17 lei în medie pe o gospodărie, a soldului în numerar aflat în gospodării. 129

131 7. CONDIŢII DE LOCUIT ŞI ÎNZESTRAREA CU BUNURI DE FOLOSINŢĂ ÎNDELUNGATĂ 7.1. Fondul de locuinţe Fondul de locuinţe s-a majorat constant, an de an, ajungând la sfârşitul anului 2017 să fie constituit din 8977 mii locuinţe, cu 48 mii mai mare decât în anul În anul 2017, comparativ cu anul 2016, creşterea numărului de locuinţe înregistrată s-a reflectat în majorarea numărului de camere de locuit (cu 159 mii camere, reprezentând 0,7%), precum şi a suprafeţei locuibile cu 3237 mii metri pătraţi (reprezentând 0,8%). Tabel Evoluţia fondului de locuinţe Locuinţe mii Camere de locuit mii Suprafaţa locuibilă mii mp Suprafaţa locuibilă pe o locuintă mp - existent la sfârşitul anului - Suprafaţa locuibilă pe o cameră mp 2016 Total ,4 17,4 Proprietate majoritar de stat ,2 18,7 Proprietate majoritar privată ,6 17, Total ,5 17,4 Proprietate majoritar de stat ,5 18,9 Proprietate majoritar privată ,7 17,4 Analiza fondului de locuinţe existent la sfârşitul anului 2017, pe forme de proprietate, relevă faptul că 98,8% din total locuinţe au aparţinut proprietăţii majoritar private, păstrându-se aceeaşi tendinţă evolutivă şi în cazul indicatorilor camere de locuit (99,2%) şi a suprafeţei locuibile (99,1%). În anul 2017, pe medii de rezidenţă, cele mai multe locuinţe s-au înregistrat în mediul urban ( locuinţe, reprezentând 54,5% din numărul total); la indicatorul număr de camere de locuit, raportul urban / rural este relativ mai echilibrat, în sensul că 50,6% din numărul total de camere de locuit sunt în mediul urban şi 49,4% în mediul rural; la indicatorul suprafaţă locuibilă 55,0% din total este în mediul urban şi 45,0% în mediul rural. În anul 2017 au fost terminate locuinţe, în creştere faţă de anul 2016 cu 1141 locuinţe (reprezentând 2,2%). În anul 2017, comparativ cu anul 2016, pe surse de finanţare a locuinţelor terminate, sunt de evidenţiat următoarele aspecte: numărul de locuinţe terminate din fonduri publice în anul 2017 a fost de 1769 locuinţe, fiind în creştere cu 44,1%, comparativ cu anul 2016; au fost terminate, din fonduri private, locuinţe, acestea deţinând cea mai mare pondere în numărul total de locuinţe terminate (96,7%), înregistrându-se faţă de anul precedent o creştere a acestora cu 1,2%. După numărul camerelor de locuit, locuinţele terminate au avut următoarea structură: 5,0% din numărul total au fost locuinţe cu o cameră, 31,0% au fost locuinţe cu două camere, 26,5% au fost locuinţe cu trei camere, 37,5% au fost locuinţe cu patru camere şi peste. În funcţie de sursele de finanţare, situaţia locuinţelor terminate după numărul de camere de locuit, relevă următoarele aspecte: pentru locuinţele finanţate din fonduri private, cea mai mare pondere au deţinut-o locuinţele cu patru camere şi peste (38,6% din locuinţele totale terminate din fonduri private), iar cea mai mică pondere au avut-o locuinţele terminate cu o cameră (4,7%); pentru locuinţele finanţate din fonduri publice, cea mai mare pondere au deţinut-o locuinţele cu două camere (63,3% din totalul locuinţelor terminate din fonduri publice) şi cea mai mică pondere au avut-o locuinţele terminate cu patru camere şi peste (3,9%). 130

132 Tabel Locuinţe terminate, după numărul camerelor de locuit şi sursele de finanţare faţă de /- % Total ,2 Cu o cameră ,4 Cu două camere ,4 Cu trei camere ,9 Cu patru camere şi peste ,8 Din acestea, finanţate din: Fonduri private Total ,2 Cu o cameră ,3 Cu două camere ,6 Cu trei camere ,7 Cu patru camere şi peste ,6 Fonduri publice Total ,1 Cu o cameră ,4 Cu două camere ,9 Cu trei camere ,4 Cu patru camere şi peste ,2 În anul 2017, în funcţie de fondurile utilizate, în cazul locuinţelor terminate, cea mai mare parte a suprafeţei construite din fonduri publice s-a realizat în mediul urban (81,2% din toată suprafaţa construită din fonduri publice). În ceea ce priveşte suprafaţa construită din fonduri private pentru cele două medii de rezidenţă, s-a înregistrat o creştere în mediul rural de 50,4%, faţă de 49,6% în mediul urban. Din analiza evoluţiei suprafeţelor locuinţelor terminate rezultă că, în ceea ce priveşte suprafaţa construită, s-au înregistrat scăderi la suprafeţele locuinţelor terminate în mediul rural din fondurile private (de la 51,1% în anul 2016, la 50,4% în anul 2017), cât şi la cele din fondurile publice în mediul urban (de la 85,9% în anul 2016, la 81,2% în anul 2017). Creşteri s-au înregistrat la suprafeţele locuinţelor terminate în mediul rural din fonduri publice (de la 14,1% în anul 2016, la 18,8% în anul 2017), cât şi la cele din fonduri private în mediul urban (de la 48,9% în anul 2016, la 49,6% în anul 2017). Grafic Suprafaţa construită din fonduri publice şi private, pe medii de rezidenţă 131

133 7.2. Sisteme de canalizare, reţele de distribuire a gazelor naturale şi a apei potabile, precum și spaţii verzi În directă legătură cu fondul de locuinţe, deosebit de importanţi sunt şi indicatorii referitori la sistemele de canalizare, reţelele şi volumul distribuit de gaze naturale şi de apă potabilă precum şi spaţiile verzi. În anul 2017, numărul localităţilor cu instalaţii de canalizare publică a fost de 1251, cu 5,7% mai mare decât în anul În municipii şi oraşe s-au înregistrat 25,1% din totalul localităţilor dotate cu reţele de canalizare publică. În anul 2017, lungimea totală simplă a conductelor de canalizare a fost de km, în creştere faţă de anul anterior cu 5,8%. Tabel Canalizarea publică şi spaţii verzi faţă de /- % Localităţi 2) cu instalaţii de canalizare publică (număr) ,7 Municipii şi oraşe ,3 Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare (km) ,8 Suprafaţa spaţiilor verzi în municipii şi oraşe (ha) ,0 La sfârşitul anului. 2) Municipii, oraşe, comune. În anul 2017, suprafaţa spaţiilor verzi din municipii şi oraşe a fost de hectare, în scădere cu 1,0% faţă de cea din anul anterior. În anul 2017, numărul de localităţi în care s-au distribuit gaze naturale a fost de 921, în creştere cu 0,9% faţă de anul anterior. Lungimea totală simplă a conductelor de gaze naturale a fost de km, în creştere cu 1,5% faţă de anul anterior. În anul 2017, volumul de gaze naturale distribuit a fost de 9179 milioane metri cubi, în creştere cu 9,4% faţă de anul În anul 2017, din cantitatea totală de gaze naturale distribuită, se constată că, pentru uz casnic s-au consumat 3156 milioane metri cubi, respectiv 34,4% din total. Comparativ cu anul 2016, cantitatea de gaze naturale distribuită pentru uz casnic a crescut cu 8,2%. Tabel Lungimea rețelei de distribuție a gazelor naturale și volumul lor distribuit faţă de /- % Numărul localităţilor 2) în care se distribuie gaze naturale ,9 Lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor naturale (km) ,5 Gaze naturale distribuite (milioane mc) ,4 Pentru uz casnic ,2 La sfârşitul anului. 2) Municipii, oraşe, comune. În anul 2017, numărul de localităţi cu instalaţii de alimentare cu apă potabilă a fost de 2534, în creştere cu 1,1% faţă de anul anterior. Lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile a fost la sfârşitul anului 2017 de km, în creştere cu 2412 km, faţă de anul 2016, respectiv 3,0%. În municipii şi oraşe lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile a reprezentat 36,7% din total, respectiv km. 132

134 Tabel Lungimea rețelei de distribuție a apei potabile şi volumul ei distribuit faţă de /- % Numărul localităţilor 2) cu instalaţii de alimentare cu apă potabilă ,1 Municipii şi oraşe ,0 Lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile (km) ,0 Municipii şi oraşe ,1 Apă potabilă distribuită consumatorilor (milioane mc) ,7 Pentru uz casnic ,8 La sfârşitul anului. 2) Municipii, oraşe, comune. În anul 2017, volumul de apă potabilă distribuit consumatorilor a fost de 746 milioane metri cubi, în creştere cu 0,7% faţă de anul 2016 (respectiv 5 milioane metri cubi). Din cantitatea totală de apă potabilă distribuită, consumatorilor casnici le-au revenit 562 milioane metri cubi, respectiv 75,3% din total. În anul 2017 comparativ cu anul 2016, cantitatea de apă potabilă distribuită pentru uz casnic a scăzut cu 1 milion metri cubi, respectiv cu 0,2% Înzestrarea gospodăriilor cu bunuri de folosinţă îndelungată În anul ), din cheltuielile totale ale unei gospodării (2874,1 lei lunar pe o gospodărie), 4,0% au fost destinaţi pentru mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei. Dacă se are în vedere că acest ultim element de costuri aparţine categoriei cheltuieli totale de consum ale gospodăriilor, care în anul 2017 au însumat 2039,0 lei lunar pe o gospodărie, rezultă că ponderea cheltuielilor pentru mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei a fost de 5,6%, în anul Pe categoriile de gospodării analizate au existat diferenţe în ceea ce priveşte nivelul mediu al cheltuielilor pentru mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei, după cum urmează: salariaţii au alocat pentru mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei 146,9 lei lunar (3,7% din cheltuielile totale ale unei gospodării, respectiv 5,7% din cheltuielile totale de consum); lucrătorii pe cont propriu în activităţi neagricole au cheltuit 81,4 lei lunar (3,7%, respectiv 4,3%); agricultorii au cheltuit 70,8 lei lunar (3,0%, respectiv 4,4%); şomerii 85,4 lei lunar (4,8%, respectiv 5,9%); pensionarii 97,4 lei lunar (4,8%, respectiv 6,0%). Tabel Cheltuielile pentru mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei, pe categorii de gospodării, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2017 Gospodării de: Lucrători pe cont propriu Agricultori în activităţi neagricole Total gospodării Salariaţi Şomeri Pensionari Cheltuieli totale, lei - medii lunare pe o gospodărie 2874,1 3957,3 2171,6 2381,9 1782,3 2011,1 din care, cheltuieli totale de consum, lei - medii lunare pe o gospodărie 2039,0 2576,5 1875,3 1608,6 1438,1 1619,0 din care, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei, lei - medii lunare pe o gospodărie 115,1 146,9 81,4 70,8 85,4 97,4 Pondere în cheltuielile totale, % - mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei 4,0 3,7 3,7 3,0 4,8 4,8 Pondere în cheltuielile totale de consum, % - mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei 5,6 5,7 4,3 4,4 5,9 6,0 10) Date statistice obţinute prin Ancheta Bugetelor de Familie (ABF) desfăşurată în perioada ianuarie - decembrie ABF asigură colectarea informaţiilor necesare pentru evaluarea nivelului de trai al populaţiei prin indicatori statistici privind veniturile, cheltuielile şi consumul gospodăriilor. 133

135 În anul 2017, cea mai mare pondere a cheltuielilor medii lunare ale gospodăriilor pentru mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei în total cheltuieli s-a înregistrat atât la categoria de gospodării şomeri cât şi la categoria de gospodării pensionari. Ponderea cheltuielilor medii lunare ale gospodăriilor pentru mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei în total cheltuieli de consum a avut în anul 2017 valori apropiate, între 4,3% şi 6,0%. Grafic Ponderea cheltuielilor pentru mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei în cheltuielile totale de consum, pe categorii de gospodării, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2017 O parte din cheltuielile gospodăriilor pentru mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei, la care s-au adăugat şi creditele de consum contractate de acestea, s-au regăsit în creşterea gradului de înzestrare a gospodăriilor cu bunuri de folosinţă îndelungată. Tabel Înzestrarea gospodăriilor cu bunuri de folosinţă îndelungată, în anul 2017 Total gospodării Urban - număr mediu la 100 gospodării - din care, în mediul: Rural Aparate de radio 67,4 69,8 64,1 Televizoare - total 159,7 162,6 156,0 Frigidere şi congelatoare 72,4 56,3 93,8 Combine frigorifice 56,0 66,0 43,0 Maşini de gătit cu gaze 97,8 99,4 95,7 Maşini electrice de spălat rufe 85,6 93,6 74,9 Aspiratoare de praf 75,6 88,4 58,8 Computere PC 52,0 64,5 35,7 Telefoane mobile 183,5 190,4 174,6 Autoturisme 33,7 39,7 25,7 Sunt incluse radioreceptoare, radiocasetofoane şi combine muzicale. În anul 2017, cea mai mare valoare a înzestrării gospodăriilor cu bunuri de folosinţă îndelungată s-a înregistrat pentru telefoane mobile, atât pe ansamblul gospodăriilor, în medie 184 telefoane mobile la 100 gospodării, cât şi pe medii de rezidenţă (190 telefoane mobile în mediul urban, respectiv, 175 telefoane mobile în mediul rural). Mediul de rezidenţă este un element care diferenţiază înzestrarea gospodăriilor. Principalul factor de diferenţiere este tipul locuinţelor şi al nevoilor de bunuri de folosinţă îndelungată generate de acestea. 134

136 8. CONSUMUL ALIMENTAR ŞI DE BĂUTURI AL POPULAŢIEI 1 Evoluţia consumului alimentar şi de băuturi al populaţiei a fost influenţată de: resursele de produse agroalimentare şi băuturi (producţie şi import), exportul de produse agroalimentare şi băuturi (produse primare şi transformate), variaţia stocurilor (stocul final - stocul iniţial), consumul intern - altul decât consumul alimentar propriu-zis (consumul de sǎmânţǎ, de furaje, alte consumuri). În anul 2017 comparativ cu anul 2016, evoluţia consumului mediu anual pe locuitor 12) la principalele produse agroalimentare şi băuturi s-a caracterizat prin următoarele aspecte: o scădere a consumului mediu anual, pe locuitor, la cereale şi produse din cereale, în echivalent făină (-0,2%); creşteri ale consumului mediu anual, pe locuitor, la: peşte şi produse din peşte, în echivalent peşte proaspăt (+6,8%), legume şi produse din legume în echivalent legume proaspete, leguminoase boabe şi pepeni (+5,3%), carne şi produse din carne şi organe comestibile, în echivalent carne proaspătă (+4,2%), grăsimi vegetale, greutate brută (+2,2%), zahăr şi produse din zahăr în echivalent zahăr rafinat (+1,6%), cartofi (+1,2%), fructe şi produse din fructe în echivalent fructe proaspete (+0,1%); s-a menţinut constant consumul mediu anual, pe locuitor, la grăsimi animale, greutate brută; scăderi ale consumului mediu anual, pe locuitor, la: ouă (-4,5%) şi lapte şi produse din lapte, în echivalent lapte de 3,5% grăsime, exclusiv unt (-0,9%); creşteri ale consumului mediu anual, pe locuitor, la vin şi produse din vin (+21,1%), la băuturi nealcoolice (+13,0%) şi la bere (+0,7%); s-a menţinut constant consumul mediu anual, pe locuitor, la băuturi alcoolice distilate în echivalent alcool 100%. Tabel Consumul mediu anual, pe locuitor, la principalele produse alimentare şi băuturi U.M faţă de 2016, diferenţe (+/-) Produse de origine vegetală Cereale şi produse din cereale - în echivalent boabe kg 208,4 208,2-0,2 - în echivalent făină kg 157,6 157,3-0,3 Cartofi kg 95,5 96,6 +1,1 Legume şi produse din legume (în echivalent legume proaspete), leguminoase boabe şi pepeni kg 178,3 2) 187,8 +9,5 Fructe şi produse din fructe (în echivalent fructe proaspete) kg 96,0 96,1 +0,1 Zahăr şi produse din zahăr (în echivalent zahăr rafinat) kg 25,3 2) 25,7 +0,4 Grăsimi vegetale (greutate brută) kg 18,2 18,6 +0,4 Produse de origine animală Lapte şi produse din lapte, în echivalent lapte de 3,5% grăsime (exclusiv unt) litri 246,2 2) 244,1-2,1 Ouă bucăţi ,0 Peşte şi produse din peşte (în echivalent peşte proaspăt) kg 5,9 6,3 +0,4 Carne, produse din carne şi organe comestibile (în echivalent carne proaspătă) kg 68,6 71,5 +2,9 Grăsimi animale (greutate brută) kg 3,5 3,5 - Băuturi Băuturi nealcoolice 3) litri 188,6 213,2 +24,6 Bere litri 88,9 89,5 +0,6 Vin şi produse din vin litri 18,0 21,8 +3,8 Băuturi alcoolice distilate (în echivalent alcool 100%) litri 1,5 1,5 - Date provizorii. 2) Date rectificate faţă de cele publicate anterior. 3) Inclusiv consumul de bere nealcoolică. 1 Indicatorii referitori la consumul mediu anual alimentar şi de băuturi pe locuitor, pentru anii 2016 şi 2017 s-au calculat pe baza datelor definitive privind populaţia rezidentă la 1 iulie, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor ) Consumurile medii la principalele produse agroalimentare pe locuitor reprezintă, consumuri aparente corespunzătoare disponibilului de consum al întregii populaţii şi se deosebesc de consumurile alimentare efective ale gospodăriilor individuale (medii lunare pe persoană) prin conţinut, sferă de cuprindere, perioadă de referinţă, sursă de date, precum şi mod de calcul. 135

137 Tabel Consumul alimentar mediu zilnic (exprimat în calorii şi factori nutritivi), pe locuitor U.M faţă de 2016, diferenţe (+/-) Absolut Relativ Absolut Relativ Calorii Număr ) 100, ,0 +38,0 De origine animală Număr , ,6 +12,0 De origine vegetală Număr ) 73, ,4 +26,0 Proteine Grame 112,4 2) 100,0 114,1 100,0 +1,7 De origine animală Grame 58,4 52,0 59,3 52,0 +0,9 De origine vegetală Grame 54,0 2) 48,0 54,8 48,0 +0,8 Lipide Grame 113,6 100,0 116,2 100,0 +2,6 De origine animală Grame 58,5 51,5 59,6 51,3 +1,1 De origine vegetală Grame 55,1 48,5 56,6 48,7 +1,5 Glucide Grame 475,5 2) 100,0 477,2 100,0 +1,7 Notă: S-au utilizat datele definitive privind populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor Date provizorii. 2) Date rectificate faţă de cele publicate anterior. În anul 2017 comparativ cu anul 2016, consumul alimentar mediu zilnic pe locuitor, exprimat în calorii şi factori nutritivi se prezintă astfel: consumul mediu zilnic de calorii, pe locuitor, a înregistrat o creştere cu 1,1%, datorată atât creşterii consumului mediu zilnic de calorii de origine animală cu 1,3% cât şi a consumului mediu zilnic de calorii de origine vegetală cu 1,0%; consumul mediu zilnic de proteine, pe locuitor, a crescut cu 1,5%; componentele acestuia au evoluat astfel: atât consumul mediu zilnic de proteine de origine animală, pe locuitor, cât şi consumul mediu zilnic de proteine de origine vegetală, pe locuitor, au crescut cu 1,5% faţă de nivelul anului precedent; consumul mediu zilnic de lipide, pe locuitor, a crescut cu 2,3%, datorită influenţei atât a consumului mediu zilnic de lipide de origine animală, care a crescut cu 1,9%, cât şi a consumului mediu zilnic de lipide de origine vegetală, care a crescut cu 2,7%; consumul mediu zilnic de glucide, pe locuitor, a înregistrat o creştere cu 0,4%. În anul 2017 comparativ cu anul 2016, structura consumului alimentar mediu zilnic pe locuitor, exprimat în calorii şi factori nutritivi, se caracterizează prin următoarele aspecte: ponderea consumului alimentar mediu zilnic, pe locuitor, exprimat în calorii de origine animală a înregistrat creştere cu 0,1 puncte procentuale, în defavoarea consumului mediu zilnic de calorii de origine vegetală, care a înregistrat scădere; în anul 2017 consumul alimentar mediu zilnic de proteine de origine animală este cu 8,3% mai mare faţă de consumul alimentar mediu zilnic de proteine de origine vegetală. Atât ponderea consumului alimentar mediu zilnic de proteine de origine animală cât şi ponderea consumului alimentar mediu zilnic de proteine de origine vegetală s-au menţinut constante comparativ cu anul precedent; scăderea ponderii lipidelor de origine animală cu 0,2 puncte procentuale, în favoarea ponderii lipidelor de origine vegetală, care a crescut în aceeaşi proporţie. Grafic Ponderea caloriilor şi a factorilor nutritivi de origine vegetală şi animală în consumul mediu zilnic, pe locuitor 136

138 9. PROTECŢIA SOCIALĂ 9.1. Protecţia socială a şomerilor În anul 2017, cheltuielile cu protecţia socială a şomerilor au fost de ,7 mii lei, în scădere cu 5,7% faţă de anul 2016; din totalul acestora, sumele aferente indemnizaţiilor de şomaj au reprezentat 46,0%. Tabel Cheltuielile cu protecţia socială a şomerilor Mii lei 2017 faţă de 2016 % /- % Total , , ,4 94,3 100,0 100,0 Indemnizaţie de şomaj , , ,3 87,8 49,4 46,0 Plata absolvenţilor 38149, ,8-3518,0 90,8 3,8 3,6 Plăţi compensatorii 75, , Alte cheltuieli 2) , ,9 6838,4 101,4 46,8 50,4 Indemnizaţia de şomaj acordată persoanelor aflate în şomaj ca urmare a pierderii locului de muncă, conform art.39 din Legea nr.76/2002 şi indemnizaţia de şomaj acordată absolvenţilor instituţiilor de învăţământ, conform art.40 din Legea nr.76/2002, precum şi alte sume acordate în completarea veniturilor salariale ale angajaţilor conform articolelor din Legea nr.76/ ) Inclusiv plăţi pentru stimularea şomerilor care se angajează înainte de expirarea perioadei de acordare a indemnizaţiei; pentru stimularea mobilităţii forţei de muncă şi stimularea angajatorilor care încadrează şomeri aparţinând unor categorii defavorizate, cheltuieli cu calificarea, recalificarea şi alte cheltuieli. Sursa: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. În anul 2017, plata absolvenţilor (% în totalul cheltuielilor) a scăzut la 3,6% faţă de 3,8% în anul Tabel Indemnizaţii de şomaj Media lunară (lei /persoană) faţă de 2016, (+/-) Indemnizaţie de şomaj (şomeri cu experienţă în muncă) Indemnizaţie de şomaj (şomeri fără experienţă în muncă) 2) În procente faţă de salariul minim brut pe economie Procente Puncte procentuale Indemnizaţie de şomaj (şomeri cu experienţă în muncă) 37,4 32,1-5,3 Indemnizaţie de şomaj (şomeri fără experienţă în muncă) 2) 19,4 15,5-3,9 Indemnizaţia de şomaj acordată persoanelor aflate în şomaj ca urmare a pierderii locului de muncă, conform art.39 din Legea nr.76/ ) Indemnizaţia de şomaj acordată absolvenţilor instituţiilor de învăţământ, conform art.40 din Legea nr.76/2002. Sursa: Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. În anul 2017, valoarea medie a indemnizaţiei pentru şomeri cu experienţă în muncă a fost de 460 lei, în creştere cu 3,8% faţă de anul anterior şi a reprezentat 32,1% din salariul minim brut pe economie (37,4% în anul 2016). Ponderea indemnizaţiei de şomaj acordată absolvenţilor instituţiilor de învăţământ în salariul minim brut pe economie a înregistrat o scădere cu 3,9 puncte procentuale comparativ cu anul precedent Asigurările sociale pentru pensii Numărul mediu al pensionarilor Evoluţiile demografice din ultimii ani, schimbările din economia şi societatea românească şi -au pus amprenta asupra structurii populaţiei active care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii, dar şi asupra dimensionării populaţiei inactive. În anul 2017, deşi în uşoară scădere, pensionarii deţineau o pondere însemnată în totalul populaţiei inactive, numărul acestora menţinându-se la un nivel relativ ridicat. 137

139 În anul 2017, numărul mediu al pensionarilor a fost de 5228 mii persoane, în scădere cu 29 mii persoane faţă de anul Comparativ cu aceeaşi perioadă, a scăzut cu 10,3% numărul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori, a rămas la fel numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat, iar pe total, numărul mediu al pensionarilor s-a redus cu 0,6%. Tabel Evoluţia numărului mediu al pensionarilor, după sistemul de pensionare mii persoane faţă de /- % Pensionari - total (I+II+III) ,4 I. Asigurări sociale - total ,4 - asigurări sociale de stat ,0 - asigurări sociale din fostul sistem pentru agricultori ,7 - asigurări sociale - culte ,0 - asigurări sociale - avocaţi ,0 II. Beneficiari de ajutor social - tip pensie ,0 III. I.O.V.R ,0 Sursa: Cercetarea statistică privind numărul de pensionari şi pensia medie lunară. Pensionarii de asigurări sociale deţin în continuare ponderea majoritară (99,9%). Din total, pensionarii de asigurări sociale de stat au reprezentat 89,5%, ponderea lor fiind mai mare cu 0,5 puncte procentuale faţă de anul Numărul pensionarilor din fostul sistem pentru agricultori a scăzut faţă de aceeaşi peri oadă cu 43 mii persoane, aceştia reprezentând 7,2% din totalul pensionarilor (faţă de 8,0% în anul 2016). În anul 2017, numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale, exclusiv pensionarii din fostul sistem pentru agricultori, era de 4849 mii persoane, în creştere cu 14 mii de persoane comparativ cu anul Tabel Distribuţia pensionarilor, după sistemul de pensionare % - Pensionari -total (I+II+III) 100,0 100,0 I. Asigurări sociale - total 99,9 100,0 - asigurări sociale de stat 89,0 89,5 - asigurări sociale din fostul sistem pentru agricultori 8,0 7,2 - asigurări sociale - culte 0,1 0,1 - asigurări sociale - avocaţi 0,1 0,1 II. Beneficiari de ajutor social - tip pensie **) **) III. I.O.V.R. 0,1 **) **) Sub 0,05. Sursa: Cercetarea statistică privind numărul de pensionari şi pensia medie lunară. În anul 2017, numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale, inclusiv pensionarii din fostul sistem pentru agricultori a fost de 5225 mii persoane, cu 29 mii mai puţin decât în anul Comparativ cu aceeaşi perioadă, se observă modificări de structură ale acestei categorii, determinate de scăderea numărului pensionarilor cu pensie de invaliditate (-6,8%) şi al pensionarilor de urmaş (-2,6%) şi creşterea numărului pensionarilor pentru limită de vârstă (+0,6%), precum şi a pensionarilor cu pensie anticipată parţial (+5,3%). 138

140 Tabel Evoluţia numărului mediu de pensionari de asigurări sociale, inclusiv pensionarii din fostul sistem pentru agricultori, pe principalele categorii de pensii mii persoane faţă de 2016, % Pensionari de asigurări sociale - total (A+B+C+D+E) ,4 A) Limită de vârstă ,6 - cu stagiu complet de cotizare ,2 - cu stagiu incomplet de cotizare ,4 B) Anticipată ,0 C) Anticipată parţial ,3 D) Invaliditate ,2 - gradul I ,1 - gradul II ,2 - gradul III ,6 E) Urmaş ,4 Sursa: Cercetarea statistică privind numărul de pensionari şi pensia medie lunară. Grafic Distribuţia pensionarilor de asigurări sociale inclusiv pensionarii din fostul sistem pentru agricultori, pe principalele categorii de pensii Sursa: Cercetarea statistică privind numărul de pensionari şi pensia medie lunară. Distribuţia pensionarilor de asigurări sociale pe principalele categorii de pensii reliefează faptul că, de la o perioadă la alta, ponderea pensionarilor de invaliditate a scăzut (-43 mii persoane), iar nivelul înregistrat la categoria de pensionari pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare a înregistrat o creştere de 64 mii persoane. Pensionarii cuprinşi în categoria de pensie anticipată şi anticipată parţial au reprezentat 1,9%, numărul lor fiind mai mare cu 4 mii de persoane faţă de anul anterior Pensia medie lunară Pensia medie lunară la nivelul anului 2017 a fost de 1069 lei, mai mare cu 12,8% comparativ cu anul precedent. Pentru categoriile de pensii din sistemul asigurărilor sociale, s-au înregistrat creşteri faţă de anul 2016 cu +10,5% (pensionari din fostul sistem pentru agricultori) şi +10,2% (asigurări sociale de stat). În anul 2017, pensia medie de asigurări sociale a pensionarilor din fostul sistem pentru agricultori a fost de 2,4 ori mai mică, comparativ cu pensia de asigurări sociale de stat. Pensia medie a pensionarilor de asigurări sociale, exclusiv pensionarii din fostul sistem pentru agricultori a fost de 1119 lei, în creştere cu 12,1% faţă de anul

141 Tabel Evoluṭia pensiei medii lunare, după sistemul de pensionare -lei/persoană faţă de 2016, % Total ,8 I. Asigurări sociale - total ,6 - asigurări sociale de stat ,2 - asigurări sociale din fostul sistem pentru agricultori ,5 - asigurări sociale - culte ,6 - asigurări sociale - avocaţi ,5 II. Ajutoare sociale - tip pensie ,8 III. I.O.V.R ,1 Sursa: Cercetarea statistică privind numărul de pensionari şi pensia medie lunară. Grafic Evoluţia pensiei medii lunare de asigurări sociale (exclusiv pensionarii din fostul sistem pentru agricultori), pe principalele categorii de pensii a. Pensia medie a pensionarilor de asigurări sociale exclusiv agricultori b. Pensia medie lunară a pensionarilor pentru limită de vârstă - total c. Pensia anticipată d. Pensia anticipată parţial e. Pensia medie lunară a pensionarilor de invaliditate f. Pensia medie lunară a pensionarilor de urmaş Unui pensionar pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare, provenit din rândul pensionarilor din fostul sistem pentru agricultorilor, i-a revenit o pensie de 503 lei, în timp ce unui fost salariat i-a revenit o pensie de 2,5 ori mai mare (1272 lei). Tabelul Evoluţia pensiei medii lunare de asigurări sociale (inclusiv pensionarii din fostul sistem pentru agricultori), pe principalele categorii de pensii - lei/persoană faţă de 2016, % Total ,6 Limită de vârstă ,2 Invaliditate ,0 Urmaş ,9 Sursa: Cercetarea statistică privind numărul de pensionari şi pensia medie lunară. 140

142 În anul 2017 comparativ cu anul 2016, pensia medie netă estimată 13) (pensia medie fără impozit şi fără contribuţia de asigurări sociale de sănătate) pentru un pensionar de asigurări sociale a fost de 1052 lei, în creştere cu 16,2% faţă de anul anterior Pensia medie lunară a pensionarilor de asigurări sociale de stat În anul 2017, pensia medie lunară a pensionarilor de asigurări sociale de stat a fost de 1026 lei, în termeni nominali, în creştere cu 10,2% faţă de anul Pensia medie netă estimată 13) (pensia medie fără impozit şi fără contribuţia de asigurări sociale de sănătate) de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare era de 1259 lei. Aceasta a fost cu 13,1% în creştere faţă de anul În anul 2017, pensia medie reală a pensionarilor de asigurări sociale de stat (inclusiv pensionarii din sistemul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii) a fost de 114,3% comparativ cu anul 2016 şi în creştere cu 55,4% faţă de anul Tabel Indicii pensiei medii reale a pensionarilor de asigurări sociale de stat - procente - Anii ,0 105,9 109,5 117,4 131,2 141,8 154,8 190,1 255,1 285,8 278,9 265,7 265,9 266,0 274,0 287,8 309,3 353, ,0 103,4 110,8 123,9 133,8 146,2 179,5 240,7 269,8 263,3 250,8 250,9 251,1 258,7 271,7 292,0 333, ,0 107,2 119,7 129,4 141,4 173,6 232,8 260,9 254,6 242,7 242,8 242,8 250,1 262,8 282,4 322, ,0 111,7 120,7 131,8 161,9 217,3 243,4 237,6 226,4 226,5 226,6 233,4 245,2 263,5 301, ,0 108,1 118,0 145,0 194,5 217,9 212,7 202,6 202,7 202,9 208,9 219,4 235,8 269, ,0 109,2 134,1 179,8 201,6 196,7 187,4 187,6 187,6 193,2 203,0 218,1 249, ,0 122,8 164,6 184,6 180,0 171,6 171,6 171,7 177,0 185,9 199,7 228, ,0 134,1 150,3 146,7 139,7 139,8 139,9 144,1 151,3 162,6 185, ,0 112,0 109,4 104,2 104,2 104,3 107,5 112,9 121,2 138, ,0 97,5 93,0 93,0 93,0 95,8 100,7 108,2 123, ,0 95,3 95,3 95,3 98,3 103,2 110,9 126, ,0 100,1 100,1 103,1 108,3 116,4 132, ,0 100,0 103,0 108,3 116,3 132, ,0 103,0 108,2 116,3 132, ,0 105,0 112,9 129, ,0 107,5 122, ,0 114, ,0 13) Datele privind contribuţiile de asigurări de sănătate corespunzătoare sistemului de pensii de stat includ şi o parte din contribuţia datorată de acei pensionari care au şi venituri din pensie de asigurări sociale de stat şi din pensie din fostul sistem de asigurări pentru agricultori (cca 3%); datele nu cuprind contribuţiile aferente categoriei de pensii de urmaş, acestea nefiind disponibile din surse administrative. 141

143 9.3. Asistenţa socială Asistenţa socială a fost asigurată prin intermediul serviciilor sociale şi beneficiilor de asistenţă socială. Acestea au fost finanţate, conform legii, din fonduri alocate de la bugetul de stat, de la bugetele locale, din donaţii, sponsorizări sau din alte contribuţii din partea unor persoane fizice ori juridice, din ţară şi din străinătate, din contribuţii ale beneficiarilor, precum şi din alte surse. Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale este autoritatea publică centrală care elaborează politica de asistenţă socială şi promovează drepturile familiei, copilului, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi şi ale oricăror altor persoane aflate în nevoie. În anul 2017 suma cheltuită din bugetul de stat alocat MMJS pentru asistenţa socială a fost ,3 lei, cu 15,1% mai mare decât în anul Creşterea s-a datorat în cea mai mare parte măririi cuantumurilor unor beneficii: alocaţia de stat pentru copii, alocaţia pentru susţinere a familiei, alocaţia de plasament, unele beneficii plătite persoanelor cu dizabilităţi. În totalul cheltuielilor cu beneficiile şi serviciile sociale efectuate prin bugetul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, alocaţiile de stat pentru copii au deţinut cea mai mare pondere (37,7% în anul 2016 şi 32,7% în anul 2017), urmate fiind de indemnizaţiile pentru creşterea copilului (17,6% în anul 2016 şi 25,3% în anul 2017). Tabel Beneficii şi servicii de asistenţă socială finanţate prin bugetul MMJS - mii lei TOTAL sume plătite , ,3 I. Beneficii de asistenţă socială Alocaţii de stat pentru copii , ,2 Indemnizaţia pentru creşterea copilului , ,2 Stimulent de inserţie , ,5 Alocaţie pentru susţinerea familiei , ,4 Ajutoare de încălzire cu energie termică furnizată în sistem centralizat 26538, ,9 Ajutoare de încălzire cu gaze naturale 50994, ,9 Ajutoare de încălzire cu lemne, cărbuni sau combustibil petrolier 67197, ,8 Ajutoare de încălzire cu energie electrică 3835,5 3175,2 Ajutoare sociale pentru asigurarea VMG , ,8 Alocaţii de plasament , ,9 Ajutorul pentru persoane refugiate 1194,5 1490,4 Ajutoare financiare 1594,0 1631,0 Ajutoare de urgenţă 9499,4 6604,8 Contribuţii pentru asigurările de sănătate aferente beneficiarilor de VMG 44614, ,0 Contribuţii pentru asigurarea obligatorie a locuinţelor pentru familiile beneficiare de VMG 3055,1 2746,2 Contribuţii pentru asigurările de sănătate aferente indemnizaţiei pentru creşterea copilului , ,7 Beneficii de asistenţă socială acordate persoanelor cu dizabilităţi Sprijin pentru creşterea copilului, acordat persoanelor cu dizabilităţi 48060, ,6 Indemnizaţia lunară pentru însoţitorii persoanelor cu dizabilitate vizuală gravă , ,7 Indemnizaţie lunară pentru adulţii cu dizabilitate gravă şi accentuată , ,3 Buget complementar lunar pentru persoanele cu dizabilităţi grave, accentuate şi medii , ,7 Indemnizaţia lunară pentru persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA 50037, ,5 Alocaţia lunară pentru copiii infectaţi cu HIV sau bolnavi de SIDA 724,6 946,1 Transport interurban gratuit 68453, ,0 Dobânzi la credite bancare pentru cumpărarea unui autoturism adaptat sau pentru adaptarea locuinţei 1748,3 1413,0 II. Servicii sociale Subvenţii pentru asociaţii şi fundaţii (persoane asistate) 17033, ,0 Programe de interes naţional (instituţii finanţate) 79,1 - Finanţarea instituţiilor de asistenţă socială (instituţii finanţate) 16747,0 7145,8 VMG = Venit minim garantat. Sursa: Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale. 142

144 10. EDUCAŢIE Infrastructura sistemului de educaţie În anul şcolar / universitar 2017/2018, reţeaua unităţilor independente cuprinse în sistemul naţional de educaţie a fost formată din: 1204 grădiniţe şi creşe; 4027 şcoli primare şi gimnaziale (inclusiv speciale); 1497 licee; 63 şcoli profesionale; 161 şcoli postliceale şi de maiştri şi 95 institute de învăţământ superior. Grafic Unităţile sistemului naţional de educaţie, pe niveluri de educaţie Notă: Învăţământul preşcolar cuprinde şi unităţile din învăţământul antepreşcolar (creşe). Exclusiv unităţi independente Învăţământul antepreşcolar 14) şi preşcolar În anul 2017/2018, numărul creşelor (unităţi independente) a fost de 29, iar al secţiilor din cadrul grupurilor şcolare şi secţiilor a fost de 340. Din cadrul unităţilor independente 75,9% sunt private. În anul şcolar 2017/2018 grădiniţele (unităţi independente) au înregistrat o creştere cu 3,3% faţă de anul anterior, unităţile independente din învăţământul privat înregistrând o creştere cu 18,5% faţă de anul şcolar 2016/2017. Numărul grădiniţelor din învăţământul public îşi continuă trendul descendent, în anul şcolar 2017/2018 dispunea de 765 unităţi independente. Pe lângă unităţile independente, în învăţământul preşcolar funcţionează secţii şi secţii din cadrul grupurilor şcolare. Grafic Numărul grădiniţelor, pe forme de proprietate şi medii de rezidenţă 14) Conform noii clasificări ISCED 2011 începând cu anul 2014 / 2015 se urmăreşte şi învăţământul antepreşcolar. 143

145 În anul şcolar 2017/2018, în învăţământul preşcolar din mediul urban s-a înregistrat o creştere cu 32 unităţi a numărului de grădiniţe, iar în mediul rural, numărul grădiniţelor a crescut cu 5 unităţi. Din numărul total al grădiniţelor numai 34,9% au aparţinut sectorului privat, iar dintre acestea, majoritatea au fost în mediul urban (89,3%) Învăţământul primar şi secundar inferior (gimnazial) În anul şcolar 2017/2018, învăţământul primar şi secundar inferior (gimnazial) cuprindea un număr de 4027 şcoli 15), în creştere cu 15 unităţi comparativ cu anul şcolar precedent. În afara unităţilor şcolare independente, funcţionează şi 5186 secţii de învăţământ primar şi gimnazial în cadrul unităţilor care şcolarizează aceste niveluri de învăţământ - grupuri şcolare (pe lângă unele licee, şcoli profesionale, grădiniţe sau şcoli postliceale). Majoritatea unităţilor din învăţământul primar şi gimnazial se află în mediul rural (69,5%). Pe regiuni de dezvoltare, situaţia unităţilor din învăţământul primar şi secundar inferior se prezintă astfel: Nord-Est - 17,4%, Sud-Muntenia - 16,6%, Nord-Vest - 13,5%, Sud-Est - 12,6%, Centru - 12,6%, Sud-Vest Oltenia - 11,8%, Vest - 8,8%, Bucureşti-Ilfov - 6,7%. Grafic Distribuţia unităţilor din învăţământul primar şi gimnazial, pe regiuni de dezvoltare, în anul şcolar 2017/ ) Numărul unităţilor, exclusiv unități independente, din învăţământul primar şi gimnazial cuprinde şi unităţile învăţământului special primar şi gimnazial. 144

146 Învăţământul secundar superior În anul şcolar 2017/2018, învăţământul secundar superior dispunea de o reţea formată din 1497 unităţi independente (324 licee şi 1173 unităţi care şcolarizează învăţământul liceal - grupuri şcolare) şi 63 unităţi independente şi alte unităţi care şcolarizează învăţământul profesional (grupuri şcolare independente). Totodată, un număr de 1759 secţii de învăţământ liceal şi 744 secţii de învăţământ profesional funcţionează pe lângă alte tipuri de unităţi şcolare. În totalul unităţilor independente, liceele din filiera tehnologică deţin cea mai mare pondere (48,6%), iar dintre acestea, profilul tehnic deţine peste jumătate (55,4%). Învăţământul liceal particular nu este încă reprezentativ. Unităţile aflate în sectorul privat au deţinut o pondere de numai 4,2% din totalul liceelor din ţară. Schimbările structurale din mediul economic nu au influenţat considerabil funcţionalitatea diferitelor profiluri ale liceelor existente. Astfel, în anul şcolar 2017/2018 s-a înregistrat o scădere a numărului de licee cu 37 unități mai puține, comparativ cu anul şcolar anterior Învăţământul postliceal (post secundar, neechivalent primului nivel universitar) La începutul anului şcolar 2017/2018, reţeaua învăţământului postliceal a cuprins 161 unităţi independente şi alte unităţi care şcolarizează acest nivel de învăţământ (grupuri şcolare independente), precum şi un număr de 497 secţii care funcţionează pe lângă alte tipuri de unităţi şcolare. Unităţile independente au înregistrat o creştere cu 8,1% faţă de anul anterior. Din totalul acestora 98,1% îşi au sediul în mediul urban. Numai 15,5% din şcolile postliceale au aparţinut sectorului public, 84,5% fiind în proprietatea privată. Grafic Distribuţia unităţilor din învăţământul postliceal, pe forme de proprietate Învăţământul superior În anul şcolar 2017/2018, infrastructura sistemului naţional de educaţie cuprindea 95 institute de învăţământ superior, în cadrul cărora au funcţionat 554 de facultăţi. După o perioadă de extindere a reţelei de unităţi din învăţământul superior particular, începând cu anul universitar 2002 / 2003, numărul instituţiilor din învăţământul superior se află într-o relativă scădere. Astfel, în anul universitar 2017/2018, numărul instituţiilor de învăţământ superior private a scăzut cu 2 unităţi comparativ cu anul universitar precedent. În învăţământul superior, instituţiile de învăţământ au prezentat o distribuţie aproximativ echilibrată între sistemul public şi cel privat (58,9% public şi 41,1% privat). 145

147 10.2. Populaţia şcolară 16) Datele la nivelul anului şcolar / universitar 2017/2018 indică o scădere a populaţiei şcolare cu 0,5% comparativ cu anul şcolar / universitar precedent. Această situaţie este cauzată, în principal, de scăderea populaţiei şcolare din toate nivelurile de învăţământ, cu excepţia celui antepreşcolar şi profesional. Grafic Structura populaţiei şcolare, pe niveluri de educaţie În anul şcolar 2017/2018, faţă de anul şcolar 2016/2017 s-au înregistrat creşteri ale populaţiei şcolare în învăţământul antepreşcolar cu 3,3% şi în cel profesional cu 6,9%. Structura populaţiei şcolare pe sexe este echilibrată pentru toate nivelurile de educaţie, cu excepţia învăţământului profesional, unde fetele deţin o pondere de 31,3% şi a învăţământului postliceal, unde băieţii deţin o pondere de 32,1% din totalul populaţiei şcolare. Grafic Structura populaţiei şcolare, pe niveluri de educaţie şi sexe, în anul şcolar / universitar 2017/2018 În anul şcolar 2017/2018, majoritatea elevilor din învăţământul preuniversitar au frecventat cursurile de zi (96,5%), restul fiind înscrişi în învăţământul seral sau cu frecvenţă redusă. În învăţământul superior, 91,6% dintre studenţi au frecventat cursurile de zi, 4,9% erau înscrişi în învăţământul la distanţă şi 3,5% au frecventat cursurile cu frecvenţă redusă. 16) În învăţământul preşcolar sunt cuprinşi şi copiii din creşe. 146

148 În anul universitar 2017/2018, în învăţământul superior au fost cuprinşi 538,9 mii de studenţi, cursanţi reprezentând 15,1% din totalul populaţiei şcolare. Diminuarea accentuată din ultimii ani a survenit în urma scăderii populaţiei totale, pe de o parte şi reorientării elevilor spre învăţământul postliceal în detrimentul celui superior (terţiar), pe de altă parte. În anul universitar 2017/2018, structura pe grupe de specializări a studenţilor înscrişi în învăţământul superior reflectă faptul că, cei mai mulţi studenţi optează pentru studiul grupelor de specializări: afaceri, administraţie şi drept (23,8%), inginerie, prelucrare, construcţii (21,0%), sănătate şi asistenţă socială (13,7%). În anul şcolar / universitar 2017/2018, pe regiuni de dezvoltare, populaţia şcolară cuprinsă în toate nivelurile de educaţie era distribuită astfel: Nord-Est - 17,4%, Bucureşti-Ilfov - 14,2%, Nord-Vest - 13,9%, Sud-Muntenia - 12,7%, Centru - 12,0%, Sud-Est - 11,8%, Sud-Vest Oltenia - 9,2% şi Vest - 8,8%. Grafic Distribuţia populaţiei şcolare, pe regiuni de dezvoltare, în anul şcolar / universitar 2017/ Personalul didactic Resursele umane cuprinse în sistemul naţional de educaţie au înregistrat în ultimii ani o evoluţie oscilantă, care nu a fost însă corelată cu evoluţia populaţiei şcolare în aceeaşi perioadă. În anul şcolar / universitar 2017/2018, numărul mediu de copii, elevi şi studenţi ce au revenit la un cadru didactic a fost de 15. În anul universitar 2017/2018, numărul de studenţi ce revin unui cadru didactic a crescut la acelaşi nivel comparativ cu anul 2016/2017 (21 studenţi). Tabel Numărul de preşcolari / elevi / studenţi ce revine la un cadru didactic, pe niveluri de educaţie Nivelul de educaţie Anul şcolar/universitar Preşcolar Primar şi Secundar gimnazial Superior 2) Superior 2016/ / În învăţământul preşcolar sunt cuprinşi şi copiii din creşe. 2) Cuprinde învăţământul liceal, profesional şi postliceal. 147

149 Grafic Evoluţia personalului didactic şi a populaţiei şcolare Notă: În învăţământul preşcolar sunt cuprinşi şi copiii din creşe. În perioada , se remarcă atât o scădere a numărului populaţiei şcolare, cât şi a numărului personalului didactic. În anul şcolar 2017/2018, activitatea educaţională din grădiniţe şi creşe a fost asigurată de 35,5 mii cadre didactice, din care, 22,6 mii (63,7%) în mediul urban, la un cadru didactic revenind 15 copii (14 copii în mediul urban, respectiv 17 copii în mediul rural). Cadrele didactice de sex feminin deţineau o pondere importantă în totalul personalului didactic (77,8%), mai ales în învăţământul preşcolar şi antepreşcolar (99,7%) şi în învăţământul primar şi gimnazial (80,1%). În învăţământul superior ponderea cadrelor didactice de sex feminine (51,3%) este puțin mai ridicată decât ponderea cadrelor didactice de sex masculin (48,7%). Grafic Numărul personalului didactic din sistemul naţional de învăţământ 148

150 10.4. Gradul de cuprindere 17) în învăţământ În anul şcolar / universitar 2017/2018, gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară a fost de 72,3% (cu 0,2 puncte procentuale mai mult faţă de anul precedent). Gradul de cuprindere a înregistrat cea mai mare valoare pentru populaţia şcolară din grupa de vârstă 6-10 ani (89,8%). Pentru grupa de vârstă ani şi peste, gradul de cuprindere a fost de 67,6%, cu o diferenţă de 15,5 puncte procentuale în favoarea populaţiei feminine (75,5% feminin, respectiv 60,0% masculin). Pe niveluri de educaţie, rata brută de cuprindere şcolară în anul şcolar / universitar 2017/2018 a fost de 90,4% în învăţământul primar, de 86,9% în învăţământul secundar inferior (gimnazial), de 85,5% în învăţământul secundar superior (liceal şi profesional) şi de 60,4% în învăţământul superior (inclusiv învăţământul postliceal). În anul şcolar / universitar 2017/2018, rata netă de cuprindere (0-23 ani) în învăţământ a fost de 65,8% (95,0% în mediul urban şi 37,3% în rural). Grafic Gradul de cuprindere 17) a populaţiei de vârstă şcolară Performanţele sistemului de educaţie Evaluarea calităţii procesului educaţional se realizează pe baza principalelor rezultate ale activităţii educaţionale, utilizându-se indicatori statistici relevanţi, precum numărul absolvenţilor, numărul elevilor promovaţi şi gradul de promovabilitate, situaţia şcolară a elevilor promovaţi după media generală obţinută, numărul elevilor declaraţi repetenţi şi rata abandonului şcolar. Numărul absolvenţilor în învăţământul preuniversitar a înregistrat o scădere cu 0,2% în anul şcolar 2016/2017 faţă de anul anterior, determinată de scăderea numărului absolvenţilor din învăţământul postliceal şi de maiştri (cu 6,3%) şi din învăţământul primar şi gimnazial (cu 4,6%). În anul şcolar Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a iniţiat un nou program (cu o durată de 3 ani) care permite elevilor să se înscrie în învăţământul profesional după promovarea clasei a-viii-a. Astfel, la sfârşitul anului şcolar numărul absolvenţilor din învăţământul profesional a crescut cu 84,6% comparativ cu anul anterior. 17) În calculul ratelor corespunzătoare datelor statistice pentru anul şcolar / universitar 2016 / 2017 s-au utilizat datele revizuite privind populaţia rezidentă la 1 iulie 2016, iar pentru anul şcolar / universitar 2017 / 2018, s-au utilizat datele provizorii privind populaţia rezidentă la 1 iulie 2017, estimate în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor Conform legislaţiei în vigoare (Legea educaţiei naţionale nr.1/201, grupele de vârstă pentru populaţia şcolară sunt: 3-5 ani, 6-10 ani, ani, ani, ani. 149

151 Pe niveluri de educaţie, rata abandonului a înregistrat o scădere cu 0,2 puncte procentuale în învăţământul primar şi gimnazial și cu 1,0 puncte procentuale în învăţământul liceal şi profesional, iar în învăţământul postliceal şi de maiştri a înregistrat o creştere cu 0,3 puncte procentuale comparativ cu anul precedent. Grafic Rata abandonului şcolar în învăţământul primar şi gimnazial, pe sexe şi medii de rezidenţă, în anul şcolar 2016/2017 În învăţământul primar şi gimnazial nu există diferenţe mari pe sexe ale ratei abandonului (1,8% masculin, 1,4% feminin). În mediul rural, această rată este mai ridicată în învăţământul gimnazial (2,5%) decât în învăţământul primar (2,1%). În anul şcolar 2016/2017, rata abandonului în învăţământul primar şi gimnazial a înregistrat valori apropiate în cele două medii de rezidenţă (2,3% în rural, respectiv 1,1% în urban). În profil teritorial, în anul şcolar 2016/2017, valori mai crescute ale ratei abandonului şcolar, în învăţământul primar şi gimnazial din mediul urban, s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare: Centru (1,7%), București-Ilfov şi Sud-Est (fiecare cu 1,3%) şi Sud-Muntenia (1,2%), iar în mediul rural în regiunile Centru (3,9%), Sud-Est (2,8%), Nord-Vest (2,3%) şi Sud-Muntenia (2,0%). În învăţământul liceal şi profesional, rata abandonului şcolar a înregistrat valori ridicate în regiunea Centru (3,6%) şi în regiunea Vest (3,4%). Grafic Rata abandonului şcolar în învăţământul liceal şi profesional, pe medii de rezidenţă şi regiuni de dezvoltare, în anul şcolar 2016/2017 Gradul de promovabilitate din învăţământul gimnazial a cunoscut un ecart de 1,3 puncte procentuale pe sexe (fetele au promovat în proporţie de 97,7%, iar băieţii au promovat în proporţie de 96,4%). 150

152 În învăţământul liceal, numărul elevilor promovaţi a fost de 615,6 mii, gradul de promovabilitate fiind de 97,0% (97,7% la fete şi 96,3% la băieţi). La sfârşitul anului şcolar 2016/2017 au fost înregistraţi 154,9 mii de elevi promovaţi în învăţământul profesional, postliceal şi de maiştri (73,0 mii în învăţământul profesional şi 82,0 mii în învăţământul postliceal şi de maiştri). Gradul de promovabilitate a fost de 93,5% (89,6% în învăţământul profesional şi 97,2% în învăţământul postliceal şi de maiştri). În învăţământul universitar de licenţă, gradul de promovabilitate a fost de 93,6% (93,8% în învăţământul superior public şi 92,6% în cel privat). 11. CERCETARE-DEZVOLTARE În continuarea strategiei Lisabona, strategia Europa 2020 are ca obiectiv printre altele şi cercetareadezvoltarea. Activitatea de cercetare-dezvoltare, conform metodologiei internaţionale şi Clasificării Activităţilor din Economia Naţională, reprezintă activitatea sistematică şi creatoare iniţiată pentru a spori volumul de cunoştinţe, inclusiv cele despre om, cultură şi societate, precum şi utilizarea acestora pentru noi aplicaţii. Fac obiectul cercetării statistice unităţile specializate în cercetare-dezvoltare, unităţile economice şi sociale care au colective de cercetare-dezvoltare, staţiunile şi institutele de cercetare şi producţie agricolă, unităţile de învăţământ superior şi clinicile universitare care au structuri de cercetare-dezvoltare, organizaţiile non-profit care desfăşoară activitate de cercetare-dezvoltare. Sursa datelor o constituie anchetele statistice anuale privind activitatea de cercetare-dezvoltare, prin care se culeg date privind indicatorii cantitativi şi calitativi referitori la resursele umane implicate în activitatea de cercetare-dezvoltare şi la cheltuielile destinate acestei activităţi Salariaţii din activitatea de cercetare-dezvoltare La sfârşitul anului 2017, în activitatea de cercetare-dezvoltare lucrau salariaţi, număr în uşoară creştere faţă de cel înregistrat la sfârşitul anului Din totalul salariaţilor din activitatea de cercetare-dezvoltare, erau femei, reprezentând 45,8%. Din cei salariaţi existenţi în activitatea de cercetare-dezvoltare, activau în sectorul învăţământ superior, în sectorul guvernamental, în sectorul mediului de afaceri şi 183 în sectorul privat non-profit. Activitatea de cercetare-dezvoltare se desfăşoară în principal în unităţile cu formă de proprietate majoritar de stat; în aceste unităţi îşi desfăşurau activitatea salariaţi, din care femei şi salariaţi lucrau în unităţile cu formă de proprietate majoritar privată, din care 4927 femei. Grafic Ponderea salariaţilor din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe sectoare de performanţă şi forme de proprietate, la 31 decembrie 2017 În anul 2017, din totalul de femei salariate în activitatea de cercetare-dezvoltare, 4324 lucrau în sectorul mediului de afaceri, 6370 în sectorul guvernamental, 9772 în sectorul învăţământ superior şi 69 în sectorul privat non-profit. 151

153 Pentru cunoaşterea utilizării resurselor de personal, salariaţii care lucrează în activitatea de cercetaredezvoltare sunt clasificaţi, după ocupaţie, în: cercetători, tehnicieni şi asimilaţi şi alte categorii de salariaţi. În anul 2017, ponderea cea mai mare în cadrul salariaţilor din activitatea de cercetare-dezvoltare o deţineau cercetătorii (61,1%), urmată de alte categorii de salariaţi (25,0%) şi tehnicieni şi asimilaţi (13,9%). Tabel Salariaţii din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe ocupaţii Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului Structura % faţă de 2016 (±) Total ,0 100,0 Cercetători ,6 61,1 Tehnicieni şi asimilaţi ,3 13,9 Alte categorii de salariaţi ,1 25,0 După sectorul de performanţă, cercetătorii au ponderea cea mai ridicată în sectorul învăţământ superior (56,7%) şi în sectorul guvernamental (25,1%). Distribuţia cercetătorilor pe grupe de vârstă arată că în sectorul guvernamental şi sectorul învăţământ superior, ponderea cea mai mare este deţinută de cercetătorii cu vârste cuprinse între ani. Grafic Structura cercetătorilor din sectorul guvernamental şi sectorul învăţământ superior, pe grupe de vârstă, în anul 2017 O altă grupare a salariaţilor din activitatea de cercetare-dezvoltare este şi cea pe domenii ştiinţifice, prezentată în tabelul următor: Tabel Structura salariaţilor din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe domenii ştiinţifice, la 31 decembrie procente - Total Cercetători Tehnicieni şi Alte categorii asimilaţi de salariaţi Total 100,0 100,0 100,0 100,0 Ştiinţe naturale şi exacte 20,1 22,6 17,9 15,3 Ştiinţe inginereşti şi tehnologice 50,1 45,2 62,4 55,3 Ştiinţe medicale şi de sănătate 11,6 12,6 11,0 9,4 Ştiinţe agricole 10,8 10,6 5,6 14,1 Ştiinţe sociale şi economice 3,5 4,3 1,2 2,6 Ştiinţe umaniste 3,9 4,7 1,9 3,3 Conform domeniului ştiinţific preponderent al activităţii de cercetare-dezvoltare. 152

154 Domeniile ştiinţifice în care activează cel mai mare număr de cercetători şi tehnicieni sunt reprezentate de ştiinţele inginereşti şi tehnologice (50,1%), urmate de ştiinţele naturale şi exacte (20,1%), iar cei mai puţini activează în domeniul ştiinţelor sociale şi economice (3,5%). După nivelul de pregătire profesională, din numărul salariaţilor existenţi la sfârşitul anului 2017, în activitatea de cercetare-dezvoltare, persoane au avut studii superioare şi 6676 persoane au avut alt nivel de pregătire (exclusiv superioară). Ponderea salariaţilor cu studii superioare în total salariaţi din activitatea de cercetare-dezvoltare a crescut în anul 2017, faţă de anul 2016 cu 0,3%. În cadrul studiilor superioare, persoane au avut studii doctorale şi programe postdoctorale, studii superioare de licenţă, master şi studii postuniversitare şi 563 persoane studii superioare de scurtă durată. În anul 2017, ponderea salariaţilor care au lucrat în activitatea de cercetare-dezvoltare şi sunt deţinători ai titlului de doctor şi a programelor postdoctorale este de 42,2%, în creştere cu 0,3% faţă de anul În anul 2017, din salariaţii care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare, după orele efectiv lucrate, 72,7% au lucrat normă întreagă de timp. Tabel Salariaţii din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe ocupaţii, în echivalent normă întreagă - echivalent normă întreagă - Salariaţii din activitatea de cercetare-dezvoltare din care, femei: 2017 faţă 2017 faţă de 2016 (±) de 2016 (±) Total Cercetători Tehnicieni şi asimilaţi Alte categorii de salariaţi Cheltuieli pentru activitatea de cercetare-dezvoltare În anul 2017, cheltuielile totale efectuate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare au însumat 4317,1 milioane lei, din care 3924,6 milioane lei, respectiv 90,9% cheltuieli curente şi 392,5 milioane lei, respectiv 9,1% cheltuieli de capital. Tabel Structura cheltuielilor totale pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, pe forme de proprietate, în anul procente - Cheltuieli totale Cheltuieli curente Cheltuieli de capital Total 100,0 100,0 100,0 Forma de proprietate: - majoritar de stat 45,8 44,4 59,8 - majoritar privată 54,2 55,6 40,2 153

155 Grafic Structura cheltuielilor curente şi a cheltuielilor de capital, pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, în anul 2017 Din totalul cheltuielilor curente pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, 2526,4 milioane lei (respectiv 64,4%) au fost destinate cercetării cu caracter aplicativ şi 747,4 milioane lei (respectiv 19,0%) destinate cercetării fundamentale. Din cheltuielile curente pentru activitatea cercetare-dezvoltare, dezvoltării experimentale au fost alocate 650,8 milioane lei, respectiv 16,6%, procent în scădere cu 4,2% faţă de anul Tabel Cheltuielile curente de cercetare-dezvoltare, pe tipuri de cercetare şi sectoare de performanţă, în anul milioane lei preţuri curente - Total Cercetare Cercetare Dezvoltare fundamentală aplicativă experimentală Total 3924,6 747,4 2526,4 650,8 Sectorul mediului de afaceri 2275,5 98,4 1826,4 350,7 Sectorul guvernamental 1226,9 466,4 531,3 229,2 Sectorul învăţământ superior 411,0 179,7 160,8 70,5 După sursele de finanţare ale cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare, în anul 2017, ponderea cea mai ridicată o deţin sursele de la întreprinderi, 53,2% faţă de 47,6% în anul 2016, urmate de fondurile publice (inclusiv fondurile publice generale universitare), respectiv 35,9% faţă de 39,6% în anul Din fondurile publice cele mai mari sume au fost primite de unităţile din sectorul guvernamental (70,0%), urmate de unităţile din sectorul învăţământ superior (18,1%). 154

156 Tabel Structura surselor de finanţare a cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare în anul procente Total 100,0 Fonduri din ţară: 92,1 Întreprinderi 53,2 Fonduri publice 34,8 Fonduri publice generale universitare 1,1 Unităţi din învăţământul superior 1,6 Instituţii fără scop lucrativ **) Alte surse 1,4 Fonduri din străinătate 7,9 **) Sub 0,05%. Cheltuielile totale pentru activitatea de cercetare-dezvoltare se repartizează pe principalele programe de cercetare conform Nomenclatorului pentru analiză şi comparaţia bugetelor şi programelor ştiinţifice (NABS). Tabel Structura cheltuielilor totale din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe principalele tipuri de programe în anul procente - TOTAL 100,0 din care, pe programe NABS : Explorarea şi exploatarea pământului 1,2 Mediul încojurător 9,3 Exploatarea şi explorarea spaţiului 1,7 Transport, telecomunicaţii şi alte infrastructuri 1,5 Energie 1,4 Producţia şi tehnologia industrială 11,5 Sănătate 7,8 Agricultură 9,9 Educaţie 1,6 Cultură, activităţi recreative, religie şi mass-media 1,2 Sisteme politice şi sociale, structuri şi procese 0,6 Promovarea generală a cunoaşterii: cercetare-dezvoltare finanţată din fondurile generale universitare (FGU), pentru: 16,2 ştiinţe naturale şi exacte 10,8 ştiinţe inginereşti şi tehnologice 4,4 ştiinţe medicale şi de sănătate 0,2 ştiinţe agricole 0,1 ştiinţe sociale şi economice 0,4 ştiinţe umaniste 0,3 Promovarea generală a cunoaşterii: cercetare-dezvoltare finanţată din alte surse decât fondurile generale universitare, pentru: 33,9 ştiinţe naturale şi exacte 19,0 ştiinţe inginereşti şi tehnologice 8,0 ştiinţe medicale şi de sănătate 0,6 ştiinţe agricole 0,6 ştiinţe sociale şi economice 1,9 ştiinţe umaniste 3,8 Nomenclatorul pentru analiza şi comparaţia bugetelor şi programelor ştiinţifice. 155

157 12. SĂNĂTATE Infrastructura sistemului de sănătate Sistemul naţional de sănătate prezintă o infrastructură dinamică şi flexibilă formată din ansamblul unităţilor sanitare din sectorul public şi privat, pentru furnizarea de servicii medicale şi pentru monitorizarea stării de sănătate a populaţiei. Prin măsurile politice şi legislative şi prin programele de sănătate publică, Ministerul Sănătăţii coordonează activitatea sistemului naţional de sănătate în scopul promovării sănătăţii, îmbunătăţirii calităţii vieţii şi prevenirii îmbolnăvirilor. Serviciile de îngrijire a sănătăţii au fost furnizate printr-o reţea de unităţi sanitare aparţinând atât sectorului public, cât şi celui privat, care în ultimii ani s-a dezvoltat tot mai mult. În anul 2017, reţeaua unităţilor sistemului de sănătate era formată din peste 60 mii unităţi sanitare publice şi private. Tabel Principalele unităţi sanitare - unităţi - Notă: În numărul cabinetelor medicale de medicină generală, cabinetelor medicale de familie, cabinetelor stomatologice şi cabinetelor medicale de specialitate nu sunt incluse cabinetele din structura altor tipuri de unităţi sanitare, cum ar fi: policlinici, societăţi medicale civile, centre de diagnostic şi tratament etc. Inclusiv institute, centre medicale şi clinici medicale cu paturi de spital. 2) Centre medicale de specialitate, centre de diagnostic şi tratament, policlinici, centre medicale multifuncţionale (începând cu anul 2016). 3) Centrele de sănătate cu şi fără paturi de spital. Nu includ centrele de sănătate multifuncţionale şi centrele de sănătate mintală. 4) Inclusiv sanatoriile de nevroze sau de neuropsihiatrie. 5) Cabinete independente de: medicină de familie, de medicină generală, alte tipuri de cabinete medicale. Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Activitatea unităţilor sanitare. Total Mediul de rezidenţă Urban Rural Spitale Ambulatorii integrate spitalelor şi de specialitate Centre medicale 2) Dispensare medicale Centre de sănătate 3) Centre de sănătate mintală Centre de sănătate multifuncționale Sanatorii T.B.C Sanatorii balneare 4) Preventorii Unităţi medico-sociale Cabinete medicale şcolare şi studenţeşti Cabinete medicale 5) cabinete independente de medicină de familie Cabinete stomatologice şcolare şi studenţeşti Cabinete stomatologice independente Cabinete medicale independente de specialitate Societăți civile medicale, de specialitate și stomatologice Farmacii şi puncte farmaceutice Depozite farmaceutice Laboratoare medicale Laboratoare de tehnică dentară Centre de transfuzie sanguină Unităţi de ambulanţă, transportul pacienţilor şi SMURD

158 Schimbările în infrastructura sistemului sanitar şi în structura personalului implicat în asigurarea serviciilor de sănătate poartă amprenta unui proces continuu de schimbare care a continuat şi pe parcursul anului În anul 2017 comparativ cu anul 2016, reţeaua unităţilor sanitare a înregistrat o creştere de 9 unităţi (1,6%) a numărului de spitale, creştere înregistrată aproape integral în sectorul privat. În privinţa unităţilor sanitare care oferă îngrijire medicală în regim ambulatoriu, cele mai semnificative schimbări au fost reprezentate de creşterea faţă de anul 2016 a numărului de cabinete: cu 325 a cabinetelor medicale independente de specialitate, cu 216 a cabinetelor stomatilogice independente, cu 205 a farmaciilor şi punctelor farmaceutice. Totodată, numărul societăţilor civile medicale, de specialitate şi stomatologice a crescut cu 71 de unităţi, iar numărul laboratoarelor medicale cu 68 de unităţi. Cea mai semnificativă scădere a fost a numărului de cabinete independente de medicină de familie care s-a diminuat cu 219 de unităţi, iar numărul laboratoarelor de tehnică dentară s-a diminuat cu 65 de unităţi. Diminuarea numărului celorlalte unităţi medicale înregistrată în anul 2017 faţă de anul 2016, a fost nesemnificativă. Distribuţia reţelei unităţilor sanitare pe medii de rezidenţă evidenţiază faptul că reţeaua sanitară s-a dezvoltat în principal în mediul urban unde, în anul 2017, au oferit servicii medicale 91,3% dintre spitale, 98,3% dintre centrele medicale, 97,8% dintre dispensarele medicale, 93,1% dintre ambulatoriile integrate spitalelor şi de specialitate, toate centrele de sănătate mintală, sanatoriile TBC, centrele de transfuzie sanguină şi toate cabinetele medicale şi stomatologice şcolare şi studenţeşti. Peste 96% dintre cabinetele medicale independente de specialitate şi aproape 96% dintre laboratoarele medicale şi de tehnică dentară, precum şi peste 99% dintre cabinetele medicale şi stomatologice destinate elevilor şi studenţilor şi peste 98% dintre unităţile de ambulanţă, transportul pacienţilor şi SMURD, funcţionează, de asemenea, în mediul urban. Totodată, 85,8% dintre cabinetele stomatologice independente îşi desfăşoară activitatea în mediul urban. Reţeaua sanitară care şi-a desfăşurat activitatea în mediul rural a fost reprezentată, în anul 2017, în principal de 50 de spitale, de două sanatorii balneare şi de cele două preventorii, de 59,1% dintre unităţile medico-sociale, de 46,7% dintre centrele de sănătate, de 40,5% dintre cabinetele independente de medicină de familie, de 38,2% dintre farmaciile şi punctele farmaceutice precum şi de 14,2% dintre cabinetele stomatologice independente. Primul contact al pacienţilor cu sistemul sanitar se realizează la cabinetul medicului de familie. Din acest punct de vedere, în mediul rural, au funcţionat mai puțin de jumătate dintre cabinetele independente de medicină de familie (4481 unităţi) înregistrate la nivel naţional, numărul acestor cabinete diminuându-se în mediul rural cu 77 de unităţi faţă de anul Continuarea procesului de asistenţă medicală prin consultarea unui medic specialist este şi mai deficitară în cazul populaţiei din mediul rural care are la dispoziţie doar 3,7% dintre cabinetele medicale independente de specialitate, 8,7% dintre spitale şi 14,3% dintre cabinetele stomatologice. Grafic Distribuţia principalelor categorii de unităţi sanitare, pe medii de rezidenţă, în anul 2017 Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Activitatea unităţilor sanitare în anul Reţeaua sanitară din sectorul public a fost formată, în anul 2017, din 367 de spitale (63,7%), un număr de 377 de ambulatorii integrate spitalelor şi de specialitate (81,8%), 2074 de laboratoare medicale (50,9%) şi 12 dintre cele 15 centre de sănătate (80,0%). Reţeaua de cabinete medicale şi stomatologice şcolare şi studenţeşti, reţeaua de dispensare, de centre de sănătate mintală, centrele de transfuzie sanguină, unităţi medico-sociale, toate centrele de sănătate multifuncționale şi cele de sănătate mintală, cele două sanatorii TBC şi cele două preventorii au aparţinut în totalitate sectorului public. 157

159 În anul 2017 reţeaua sanitară din sectorul privat a continuat să se extindă. În sectorul privat au funcţionat 209 de spitale (36,3%) şi 84 de ambulatorii integrate spitalelor şi de specialitate (18,2%), precum şi 92,5% dintre centrele medicale, toate cabinetele independente de specialitate, 99,8% dintre cabinetele independente de medicină de familie şi dintre cabinetele stomatologice independente, 99,4% dintre laboratoarele de tehnică dentară, 95,2% dintre farmaciile şi punctele farmaceutice precum şi jumătate dintre laboratoarele medicale. Numai 25 de unităţi din cele 109 unităţi aparţinând reţelei de urgenţă (unităţi de ambulanţă, transportul pacienţilor şi SMURD) a aparţinut sectorului privat. Schimbările intervenite în structura şi numărul unităţilor sanitare au condus la modificări ale numărului de paturi din diversele categorii de unităţi sanitare. Astfel, în anul 2017 unităţile sanitare au pus la dispoziţia pacienţilor un număr de paturi de spital pentru spitalizare continuă (inclusiv paturile de spital din institute, centre medicale, clinici şi centrele de sănătate), cu 203 (0,2%) mai multe paturi faţă de anul Din numărul total al paturilor de spital, 94,6% s-a înregistrat în sectorul public. Comparativ cu anul 2016, în 2017 în sectorul privat s-a înregistrat o creştere a numărului de paturi de spital, de 232 paturi pentru spitalizare continuă. Pentru îngrijirea pacienţilor cu spitalizare de zi, în 2017 au funcţionat 8072 paturi (6277 paturi pentru cazuri de zi au funcţionat în sectorul public şi 1795 în sectorul privat). Tabel Paturile de spital din unităţile sanitare, pe forme de proprietate - paturi faţă de /- % Paturi de spital în unităţile sanitare - total ,2 proprietate publică **) proprietate privată ,3 Inclusiv paturile de spital din institute, centre medicale, clinici şi centrele de sănătate cu paturi de spital. Sunt incluse numai paturile pentru spitalizare continuă. **) Sub 0,05. Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Activitatea unităţilor sanitare. În anul 2017, în sanatoriile balneare au funcţionat 1531 paturi (cu 32 paturi mai multe decât în anul 2016), iar în unităţile medico-sociale 3305 paturi (cu 7 paturi mai multe decât în 2016). Numărul paturilor din sanatoriile TBC (410 paturi), din sanatoriile de nevroze sau de neuropsihiatrie (280 paturi) şi din preventorii (297 paturi) a rămas la acelaşi nivel ca în anul Tabel Numărul de paturi de spital pentru unele specialităţi - paturi faţă de 2016 % +/- % Total ,2 100,0 100,0 Interne ,5 19,6 19,6 Chirugie 2) ,9 17,0 17,1 Obstetrică-ginecologie ,8 6,6 6,5 Neonatologie ,6 3,5 3,5 Pediatrie 3) ,4 5,8 5,8 Boli infecţioase ,5 4,0 4,0 Tuberculoză şi pneumologie 4) ,6 6,5 6,4 Psihiatrie şi neuropsihiatrie 5) ,3 13,0 13,1 Oftalmologie ,6 1,3 1,3 O.R.L ,3 1,8 1,8 Neurologie ,1 4,2 4,2 Dermato-venerologie ,3 1,1 1,1 Oncologie ,3 2,7 2,7 Recuperare medicină fizică şi balneologie ,0 6,0 6,0 Anestezie şi terapie intensivă ,8 3,8 Alte specialităţi 6) ,4 3,1 3,1 Notă: În numărul paturilor de spital nu sunt incluse paturile destinate exclusiv cazurilor de zi şi paturile pentru însoţitori. La specialitatea interne sunt incluse paturile pentru: interne (inclusiv paturile de pneumologie netuberculoasă din secţiile de interne), endocrinologie, boli profesionale, cardiologie, reumatologie, diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, gastroenterologie, hematologie şi nefrologie. 2) La specialitatea chirurgie sunt incluse paturile pentru: chirurgie generală, chirurgie maxilofacială, chirurgie infantilă, chirurgie plastică şi reparatorie, chirurgie cardio-vasculară, neurochirurgie, chirurgie toracică, chirurgie endocrină, chirurgie oncologică, ortopedie-traumatologie şi urologie. 3) La specialitatea pediatrie sunt incluse paturile pentru pediatrie, distrofici (recuperare pediatrică) şi pneumologie netuberculoasă din pediatrie. 4) La specialitatea tuberculoză şi pneumologie sunt incluse paturile de pneumologie netuberculoasă din secţiile TBC şi paturile de pneumologie TBC. 5) La specialitatea psihiatrie şi neuropsihiatrie sunt incluse paturile pentru psihiatrie şi paturile pentru recuperare neuro-psiho-motorie. 6) La alte specialităţi medicale sunt incluse paturile pentru bolnavi cronici, geriatrie şi gerontologie, medicină generală şi alte secţii. Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Activitatea unităţilor sanitare. 158

160 Pe regiuni de dezvoltare, în anul 2017, cel mai mare număr de paturi de spital s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (23294 paturi), urmată de regiunea Nord-Est (20162 paturi), iar cele mai mici valori ale acestui indicator s-au înregistrat în regiunile Vest (12991 paturi) şi Sud-Vest Oltenia (12707 paturi). În anul 2017, pe specialităţi medicale, aproximativ 75% din numărul de paturi de spital au fost înregistrate la specialităţile: interne (19,6%), chirurgie (17,1%), psihiatrie şi neuropsihiatrie (13,1%), obstetrică-ginecologie (6,5%), tuberculoză şi pneumologie (6,5%), recuperare medicină fizică şi balneologie (6,0%) şi pediatrie (5,8%). Cele mai scăzute ponderi în distribuţia paturilor de spital pe specialităţi medicale s-au înregistrat la O.R.L. (1,8%), oftalmologie (1,3%) şi la dermato-venerologie (1,1%). La 1000 locuitori, în anul 2017 au revenit 6,8 paturi de spital 18) (inclusiv paturile de spital din institute, centre medicale, clinici şi centrele de sănătate). În anul 2017, gradul de utilizare a paturilor în spitale a fost de 232 zile/an (cu 3 zile mai puţin faţă de anul 2016), a paturilor din sanatoriile TBC a fost de 237 zile/an (cu 9 zile mai puţin faţă de anul 2016), a paturilor din sanatoriile balneare a fost de 176 zile/an (cu 13 zile mai puțin faţă de anul 2016), iar a celor din sanatoriile de nevroze sau de neuropsihiatrie de 270 zile/an (cu 6 zile mai puţin faţă de anul 2016), iar a celor din unităţile medico-sociale de 329 zile/an (cu 9 zile mai mult faţă de anul anterior) Personalul medico-sanitar 19) În anul 2017, activitatea medicală a unităţilor din sistemul naţional de sănătate a fost asigurată de cadre medico-sanitare. Din totalul personalului medical, 34,7% ( persoane) au pregătire superioară (medici, stomatologi, farmacişti, fiziokinetoterapeuţi, asistenţi medicali cu studii superioare şi alt personal sanitar 20) cu studii superioare), 43,9% ( persoane) sunt cadre medicale cu pregătire sanitară medie şi 21,4% (69353 persoane) reprezintă personal sanitar auxiliar. În anul 2017, comparativ cu anul 2016, a crescut numărul medicilor cu 1279 persoane (2,2%), cel al asistenţilor medicali cu studii superioare cu 833 persoane (6,0%), numărul farmaciştilor a crescut cu 653 persoane (3,8%), iar numărul medicilor dentişti a scăzut cu 789 persoane (-4,8%). Grafic Structura personalului medical, pe niveluri de pregătire profesională, în anul 2017 Notă: În personalul medical cu studii superioare s-au inclus: medici, stomatologi, farmacişti, fiziokinetoterapeuţi, asistenţi medicali cu studii universitare şi alte tipuri de personal sanitar cu studii superioare (biologi, chimişti, biochimişti, fizicieni, profesori de cultură fizică medicală, psihologi, logopezi, sociologi). Personalul medical cu studii medii include: asistenţi medicali, asistenţi de laborator clinic, asistenţi de radiologie şi imagistică, asistenţi de farmacie, surori medicale, educatori puericultori, asistenţi de stomatologie şi igenişti, fiziokinetoterapeuţi cu studii medii, fizioterapeuţi. Personalul sanitar auxiliar include: infirmiere, brancardieri, ambulanţieri, băieşi, gipsari, nămolari, agenţi dezinsecţie, dezinfecţie, deratizare, şoferi de autosanitare, îngrijitoare, spălătorese. Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Activitatea unităţilor sanitare în anul ) Paturile de spital care au revenit la 1000 locuitori s-au calculat cu populaţia rezidentă la 1 iulie estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor ) Personalul sanitar a fost înregistrat o singură dată, la unitatea sanitară unde are funcţia de bază. 20) Categoria alt personal sanitar cu studii superioare nu se referă decât la unităţile cu paturi, nu şi la unităţile care oferă îngrijire ambulatorie. 159

161 Numărul personalului sanitar mediu a crescut cu 4857 persoane (3,5%) şi cel al personalului sanitar auxiliar cu 3097 persoane (4,7%). Distribuţia personalului sanitar pe medii de rezidenţă arată că în anul 2017 în mediul urban îşi desfăşurau activitatea medici (90,3%), dintre aceştia 7701 sunt medici de familie (63,2%). De asemenea, în mediul urban lucrează şi majoritatea personalului sanitar mediu, persoane (89,3%) şi auxiliar persoane (88,4%). În mediul rural îşi desfăşoară activitatea 36,8% dintre medici de familie, 13,1% din totalul medicilor stomatologi şi 17,9% din totalul farmaciştilor. Tabel Principalele categorii de personal medico-sanitar persoane faţă de 2016 Medici (exclusiv stomatologi) ,2 Locuitori la un medic ,9 Medici la locuitori 29,1 29,9 2,7 Stomatologi ,8 Locuitori la un stomatolog ,4 Stomatologi la locuitori 8,3 8,0-3,6 Farmacişti ,8 Locuitori la un farmacist ,2 Farmacişti la locuitori 8,7 9,1 4,6 Alte tipuri de personal sanitar cu studii superioare ,4 Locuitori la un alt tip de personal cu studii superioare ,4 Alte tipuri de personal sanitar cu studii superioare la locuitori 9,6 10,3 7,3 Personal sanitar mediu ,5 Locuitori la un cadru sanitar mediu ,2 Personal sanitar mediu la locuitori 69,6 72,5 4,2 Personal sanitar auxiliar ,7 La calculul indicatorilor s-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor În anul 2017, unui medic i-au revenit 334 locuitori (344 în anul 2016), unui stomatolog 1252 locuitori (1199 în anul 2016), unui farmacist 1099 locuitori (1147 în anul 2016), iar unui cadru sanitar mediu 138 locuitori (144 în anul 2016). La locuitori, în anul 2017, au revenit 29,9 medici (faţă de 29,1 în anul 2016), 8,0 stomatologi (faţă de 8,3 în anul 2016), 9,1 farmacişti (faţă de 8,7 în anul 2016) şi 72,5 personal sanitar mediu (faţă de 69,6 în anul 2016). Grafic Populaţia ce a revenit la un cadru medico-sanitar % La calculul indicatorilor s-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Activitatea unităţilor sanitare. 160

162 În anul 2017, în profil teritorial, regiunea de dezvoltare în care s-a înregistrat cel mai mare număr de cadre medico-sanitare a fost Bucureşti-Ilfov, unde şi-au desfăşurat activitatea medici, 3062 stomatologi şi 4591 farmacişti. Cel mai mare număr de cadre sanitare medii, persoane, s-a înregistrat, de asemenea, în regiunea Bucureşti-Ilfov, urmată de regiunea, Nord-Est, unde şi-au desfăşurat activitatea cadre sanitare medii. Cel mai mic număr de medici a fost înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (4635 medici), cel mai mic număr de medici stomatologi (1266 stomatologi) s-a înregistrat în regiunea Sud-Vest Oltenia, iar cel mai mic număr de farmacişti s-a înregistrat în regiunea Vest (1323 farmacişti). De asemenea, în regiunea Vest s-a înregistrat şi cel mai mic număr al personalului sanitar mediu (13847 persoane) Principalii indicatori ai sistemului sanitar Tabel Principalii indicatori de sănătate Cazuri noi de îmbolnăviri prin boli infecţioase şi parazitare (la locuitori) faţă de /- 2698,6 2552,2-146,4 - TBC 54,4 53,0 2) -1,4 - Boli diareice acute 435,6 415,2-20,4 Cazuri noi de SIDA (la locuitori) 1,8 1,5 2) -0,3 Numărul pacienţilor care au beneficiat de asistenţă medicală de urgenţă (la locuitori) 16448, ,1 116,5 Numărul pacienţilor ieşiţi din spital (la locuitori) 20043, ,7 116,6 La calculul indicatorilor s-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor ) Date provizorii. Sursa: Ministerul Sănătăţii: Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta şi Institutul Naţional de Boli Infecţioase Prof.Dr.Matei Balş ; Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti. În anul 2017, comparativ cu anul 2016, au beneficiat de asistenţă medicală de urgenţă mai mulţi pacienţi cu 116,5 pacienţi la locuitori. În ceea ce priveşte numărul cazurilor noi de îmbolnăvire s-a înregistrat o diminuare semnificativă a numărului de cazurile noi de îmbolnăviri prin boli infecţioase şi parazitare cu 146,4 cazuri noi la locuitori. Tabel Principalele boli infecţioase şi parazitare (cazuri noi) cazuri noi faţă de /- % Boli diareice acute ,2 Hepatită virală ,7 Tuberculoză ,3 Gripă ,4 Dizenterie ,3 Sifilis ,7 Tuse convulsivă ,2 Scarlatină ,1 Toxiinfecţii alimentare ,5 Rujeolă ,7 Erizipel ,4 Trichineloză ,2 Salmoneloză ,2 Leptospiroză ,4 Rubeolă ,6 Date provizorii. Sursa: Ministerul Sănătăţii: Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, Institutul Naţional de Sănătate Publică - Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică. 161

163 Situaţia cazurilor noi de îmbolnăvire prin boli infecţioase şi parazitare a cunoscut o evoluţie oscilantă, înregistrându-se atât o reducere a incidenţei pentru unele boli infecţioase şi parazitare, dar şi o creştere a altor boli din această clasă. În anul 2017 s-a înregistrat o epidemie de rujeolă (6641 cazuri noi de rujeolă). În acelaşi timp s-a înregistrat şi o creştere a cazurilor noi de erizipel, de la 923 de cazuri noi înregistrate în anul 2016, la 982 cazuri noi în anul 2017, dar şi o creştere a numărului de cazuri noi de trichineloză de la 86 cazuri noi în anul 2016, la 118 cazuri noi în anul În anul 2017, faţă de anul 2016, scăderi mai importante ale numărului de cazuri noi ce au revenit la locuitori s-au înregistrat la: gripă cu 41,2%, toxiinfecţii alimentare cu 25,0%, hepatită virală cu 21,7%, scarlatină cu 18,8%, salmoneloză cu 17,1%, dizenterie cu 14,3%. Incidenţa tuberculozei la locuitori a cunoscut o diminuare, faţă de anul 2016, de 2,6%. În anul 2017, faţă de anul 2016, au crescut numărul de cauri noi ce au revenit la locuitori, la tuse convulsivă cu 25%, la leptospiroză cu 33,3%, la trichineloză cu 50,0%, iar epidemia de rujeolă a determinat o creştere de 273,4%. În cazul rubeolei s-au înregistrat şi în anul 2017 sub 0,05 cazuri noi la locuitori, la fel ca în anul Tabel Cazuri noi de îmbolnăvire prin unele boli infecţioase şi parazitare, la locuitori cazuri noi/ locuitori faţă de /- % Boli diareice acute 435,6 415,2-20,4-4,7 Hepatită virală 18,0 14,1-3,9-21,7 Tuberculoză 54,4 53,0 2) -1,4-2,6 Gripă 17,0 10,0-7,0-41,2 Dizenterie 0,7 0,6-0,1-14,3 Sifilis 4,8 4,3-0,5-10,4 Tuse convulsivă 0,4 0,5 0,1 25,0 Scarlatină 11,2 9,1-2,1-18,8 Toxiinfecţii alimentare 2,8 2,1-0,7-25,0 Rujeolă 12,4 46,3 33,9 273,4 Erizipel 4,7 5,0 0,3 6,4 Trichineloză 0,4 0,6 0,2 50,0 Salmoneloză 7,6 6,3-1,3-17,1 Leptospiroză 0,3 0,4 0,1 33,3 La calculul indicatorilor s-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor ) Date provizorii. Sursa: Ministerul Sănătăţii: Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, Institutul Naţional de Sănătate Publică - Centrul Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică. În anul 2017 s-au înregistrat 3950 mii pacienţi externaţi din spitale, dintre aceştia aproape jumătate au fost trataţi de: boli ale aparatului circulator (14,2% din numărul total de pacienţi externaţi), boli ale aparatului respirator (11,4%), boli ale aparatului digestiv (10,4%) şi tumori (9,9%). În anul 2017 comparativ cu anul 2016, numărul pacienţilor externaţi din spitale a rămas acelaşi. Cele mai semnificative scăderi s-au înregistrat la următoarele clase de boli: tuberculoză (-6,1%), boala ischemică a inimii (-4,5%), boli ale aparatului respirator (-2,4%), iar cea mai semnificativă creştere s-a înregistrat la clasa bolilor infecţioase şi parazitare (+4,2%). 162

164 Tabel Numărul pacienţilor externaţi din spital, pe unele clase de boli mii persoane faţă de % /- % Total ,0 100,0 Boli infecţioase şi parazitare ,2 4,8 5,0 Tuberculoză ,1 0,8 0,8 Tumori ,9 9,9 Boli endocrine, de nutriţie şi metabolism ,4 3,7 3,7 Diabet zaharat ,7 1,7 Tulburări mentale şi de comportament ,4 6,3 6,3 Boli ale sistemului nervos, boli ale ochiului şi anexelor sale, boli ale urechii şi apofizei mastoide ,3 5,7 5,6 Boli ale aparatului circulator ,7 14,3 14,2 Boala ischemică a inimii ,5 1,7 1,6 Boli cerebro-vasculare ,9 2,7 2,7 Boli ale aparatului respirator ,4 11,8 11,4 Boli ale aparatului digestiv ,5 10,3 10,4 Boli ale aparatului genito-urinar ,5 5,3 5,4 Sarcină, naştere şi lăuzie ,7 6,8 6,8 Unele afecţiuni a căror origine se situează în perioada perinatală ,0 3,0 Malformaţii congenitale, deformaţii şi anomalii cromozomiale ,6 0,6 Leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe ,6 4,8 4,7 Alte cauze ,2 12,7 13,0 Sursa: Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar, Bucureşti. Asistenţa medicală de urgenţă reprezintă un alt indicator de caracterizare a funcţionalităţii sistemului sanitar. În anului 2017, un număr de 2792 autosalvări au fost la dispoziţia populaţiei, număr egal cu cel din anul precedent. În anul 2017, reţeaua de asistenţa medicală de urgenţă a înregistrat 3245,4 mii de solicitări ale pacienţilor rezolvate de serviciile medicale de urgenţă publice şi private. Din totalul pacienţilor care au apelat la salvare, 75,9% (2464,6 mii persoane) au fost pacienţi transportaţi şi 24,1% (780,8 mii persoane) au fost pacienţi asistaţi. Tabel Asistenţa medicală de urgenţă faţă de /- % Autosalvări (unităţi) Solicitări ale pacienţilor rezolvate (persoane) ,1 - persoane transportate ,5 - persoane asistate ,9 Comparativ cu anul 2016, în anul 2017 a crescut numărul pacienţilor care au beneficiat de asistenţă medicală de urgenţă cu 3,9 mii persoane (0,1%), pacienţii transportaţi înregistrând o creştere de 35,4 mii persoane (1,5%), iar în cazul pacienţilor asistaţi s-a înregistrat o scădere de 31,5 mii persoane (-3,9%). 163

165 13. CULTURĂ Transformările majore pe care le-a parcurs societatea românească au condus în domeniul culturii şi artei la un proces de dezvoltare a activităţii cultural-artistice cu multiple schimbări intervenite în structura organizatorică a unităţilor culturale, diversificarea modalităţilor prin care actul de cultură se adresează publicului, sectorul privat ocupând un rol din ce în ce mai important. Reţeaua unităţilor şi a serviciilor culturale oferite populaţiei include: activitatea bibliotecilor, cea a muzeelor şi colecţiilor publice, activitatea instituţiilor şi companiilor de spectacole sau concerte, producţia, distribuţia şi exploatarea cinematografică, activitatea posturilor de radio şi televiziune publice şi private Numărul şi activitatea bibliotecilor Reţeaua bibliotecilor care a funcţionat în anul 2017 a cuprins 9594 unităţi administrative şi 103 de filiale, puncte externe de servicii şi biblioteci mobile, din care 70,6% biblioteci şcolare, 23,6% biblioteci publice (judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale), 4,8% biblioteci specializate şi 1,0% biblioteci naţionale sau de importanţă naţională şi universitare (ale instituţiilor de învăţământ superior). În anul 2017 comparativ cu anul 2016, numărul bibliotecilor a scăzut cu 238 unităţi, iar numărul filialelor, al punctelor externe de servicii şi al bibliotecilor mobile a rămas acelaşi. Cele mai semnificative diminuări ale numărului de biblioteci s-au înregistrat în rândul bibliotecilor şcolare, funcţionând cu 142 biblioteci mai puţine decât în anul Tabel Numărul şi activitatea bibliotecilor Anii Biblioteci - unităţi - Volume existente - mii volume - Utilizatori (activi) - mii persoane - Volume eliberate - mii volume - Biblioteci - total Biblioteci naţionale Biblioteci universitare Biblioteci specializate Biblioteci şcolare Biblioteci publice 2) Exclusiv filiale, puncte externe de servicii sau biblioteci mobile. 2) Bibliotecile publice includ: bibliotecile judeţene, bibliotecile municipale şi orăşeneşti şi bibliotecile comunale. În anul 2017, toate regiunile de dezvoltare au înregistrat scăderi ale numărului de biblioteci, comparativ cu anul Scăderile cele mai mari au fost înregistrate în regiunile Nord-Est (-51 biblioteci) şi Nord-Vest (-50 biblioteci), iar cea mai mică scădere s-a evidenţiat în regiunea Bucureşti-Ilfov (-4 biblioteci). 164

166 Grafic Distribuţia numărului de biblioteci, pe regiuni de dezvoltare Exclusiv filiale, puncte externe de servicii sau biblioteci mobile. În anul 2017, numărul volumelor existente în biblioteci a fost de mii exemplare, în scădere cu 1175 mii exemplare faţă de anul precedent (0,7%). Repartizarea volumelor existente în anul 2017, pe tipuri de biblioteci a fost următoarea: 37,9% în biblioteci şcolare; 28,3% în biblioteci publice; 15,9% în biblioteci universitare; 13,0% în biblioteci naţionale şi de importanţă naţională şi 4,9% în biblioteci specializate. În majoritatea regiunileor de dezvoltare au fost înregistrate scăderi ale numărului de volume existente la sfârşitul anului 2017 faţă de anul Cea mai mare scădere a fondului de carte existent la sfârşitul anului 2017 s-a înregistrat în regiunea Vest cu 380 mii volume (-2,8%), urmată de regiunea Nord-Vest cu 334 mii volume (-1,5%). Creşteri ale fondului de carte s-au înregistrat doar în regiunea Bucureşti-Ilfov cu 92 mii volume (0,3%). Grafic Distribuţia numărului de volume existente în biblioteci, pe regiuni de dezvoltare În anul 2017, comparativ cu anul 2016, numărul utilizatorilor activi (persoane fizice) ai serviciilor de bibliotecă a fost de 3248 mii, mai mic cu 185 mii persoane (-5,4%). Pe tipuri de biblioteci repartizarea utilizatorilor activi a fost următoarea: 50,6% din numărul total al utilizatorilor activi s-au înregistrat la bibliotecile şcolare; 38,1% la bibliotecile publice (judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale); 8,5% la bibliotecile universitare; 1,8% la bibliotecile specializate şi 1,0% la bibliotecile naţionale şi de importanţă naţională. 165

167 Grafic Distribuţia numărului de utilizatori activi, pe regiuni de dezvoltare Scăderea numărului de utilizatori activi ai serviciilor de bibliotecă, înregistraţi la nivel naţional în anul 2017, faţă de anul 2016, este rezultatul diminuării numărului de utilizatori la nivel regional. Astfel, cea mai mare scădere a numărului de utilizatori activi s-a înregistrat în regiunea Sud-Vest Oltenia cu 54 mii utilizatori (-12,4%), iar cea mai mică scădere a numărului de utilizatori activi s-a înregistrat în regiunile Nord-Est şi Vest, mai puţin cu câte 8 mii utilizatori (-1,3%, respectiv -2,8%). În anul 2017, numărul volumelor eliberate (inclusiv fotocopii şi microformate) diferiţilor utilizatori a fost de mii volume. Comparativ cu anul 2016, în anul 2017 s-a înregistrat o scădere a numărului de volume eliberate utilizatorilor, cu 2437 mii volume (-6,4%); în ceea ce priveşte numărul de volume eliberate unui utilizator în perioada analizată, în anul 2017 acesta este, în medie, de 11 volume eliberate pe un utilizator, aceeaşi valoare ca în anul Repartizarea numărului documentelor de bibliotecă împrumutate pe parcursul anului 2017 (volume eliberate) pe tipuri de biblioteci, a fost următoarea: 46,5% din volume s-au eliberat utilizatorilor în bibliotecile publice (biblioteci judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale), 36,7% în bibliotecile şcolare, 14,3% în bibliotecile universitare, 1,4% în bibliotecile specializate şi 1,1% în bibliotecile naţionale şi de importanţă naţională. Grafic Distribuţia numărului de volume eliberate, pe regiuni de dezvoltare În anul 2017, comparativ cu anul 2016, în toate regiunile de dezvoltare a scăzut numărul de volume împrumutate (volume eliberate) utilizatorilor serviciilor de bibliotecă. 166

168 Scăderi semnificative ale numărului de volume eliberate s-au înregistrat în regiunile: Vest, mai puţin cu 460 mii volume eliberate (-15,8%), Sud-Vest Oltenia, mai puţin cu 398 mii volume eliberate (-10,2%) şi Bucureşti-Ilfov, mai puţin cu 397 mii volume eliberate (-10,9%). După forma de proprietate, 96,6% din totalul bibliotecilor sunt unităţi de stat, ponderea cea mai mare având-o bibliotecile şcolare: 68,3% (6549 unităţi). Tabelul Numărul şi activitatea bibliotecilor, după forma de proprietate Forma de proprietate Biblioteci - unităţi - Volume existente - mii volume - Utilizatori activi - mii persoane - Volume eliberate - mii volume Total Majoritar de stat 2) Majoritar privată 3) Exclusiv filiale, puncte externe de servicii sau biblioteci mobile. 2) Proprietate majoritar de stat, integral de stat, publică de interes naţional şi local (instituţii şi unităţi de interes public). 3) Proprietate integral privată, cooperatistă, obştească şi integral străină. În anul 2017 au funcţionat 2266 biblioteci publice (judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale), unităţi de cultură la care are acces publicul larg. Tabel Numărul şi activitatea bibliotecilor publice Tipul de bibliotecă Biblioteci - unităţi - Volume existente - mii volume - Utilizatori activi - mii persoane - Volume eliberate - mii volume Total Judeţene Municipale şi orăşeneşti Comunale Exclusiv filiale, puncte externe de servicii sau biblioteci mobile. În cursul anului 2017, în colecţiile bibliotecilor publice au intrat 712 mii cărţi şi periodice tipărite (volume), din care: 407 mii volume în bibliotecile judeţene; 123 mii volume în bibliotecile municipale şi orăşeneşti; 182 mii volume în bibliotecile comunale. Tabel Indicatori de performanţă înregistraţi de bibliotecile publice Tipul de bibliotecă Numărul mediu de volume existente în bibliotecile publice ce revine unui utilizator activ (bucăţi/persoană) Numărul mediu de volume împrumutate spre lectură ce revine unui utilizator activ (bucăţi/persoană) Numărul de utilizatori activi ce revine unei biblioteci publice (persoane/bibliotecă) Total 34,4 37,3 13,1 13, Judeţene 37,5 41,8 17,4 18, Municipale şi orăşeneşti 33,0 35,8 13,5 13, Comunale 32,5 34,4 9,2 9, Unităţi administrative (exclusiv filialele). Bibliotecile publice, dispuneau în anul 2017 de un fond de carte de mii volume şi înregistrau un număr de 1236 mii utilizatori activi (6,3% din populaţia rezidentă 2 ). La o bibliotecă publică au revenit 8646 locuitori 2 (cu 93 locuitori 2 mai mulţi decât în anul precedent). În anul 2017, unui locuitor i-au revenit în medie 2,4 volume de carte din colecţiile bibliotecilor publice, la fel ca în anul precedent. 2 La calculul indicatorilor s-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor

169 13.2. Muzee şi colecţii publice Reţeaua muzeelor şi colecţiilor publice a funcţionat în anul 2017 cu un număr de 762 unităţi, dintre acestea 440 au fost unităţi de bază (57,7% din total). Suprafaţa expoziţională ocupată de muzee, grădini botanice, zoologice, acvarii şi rezervaţii naturale a totalizat mii metri pătraţi, 98,0% din această suprafaţă ( mii metri pătraţi) aparţinând rezervaţiilor naturale, 1,0% (3116 mii metri pătraţi) grădinilor botanice, zoologice şi acvariilor şi 1,0% (2918 mii metri pătraţi) muzeelor şi monumentelor. Dezvoltarea şi reorganizarea reţelei de muzee şi colecţii publice (unităţi de bază, filiale şi secţii) a continuat şi în anul 2017, determinând închiderea temporară a unor unităţi pentru lucrări de amenajare, restaurare şi modernizare, redeschiderea altora, precum şi reluarea în anul de referință a activității de către unităţile temporar închise. Astfel, s-a înregistrat o creştere a numărului de muzee şi colecţii publice cu o unitate faţă de anul Cea mai mare creştere a numărului de muzee înregistrată în anul 2017, faţă de anul 2016, s-a înregistrat la muzeele de etnografie şi antropologie (cu 3 unităţi). Numărul monumentelor, muzeelor de arheologie şi istorie, muzeelor de ştiinţă şi istorie naturală şi al muzeelor generale a rămas neschimbat. În ce priveşte numărul grădinilor botanice, zoologice, acvarii, în anul 2017 au funcţionat 35 de unităţi, mai mult cu 2 unităţi faţă de anul precedent, iar numărul rezervaţiilor naturale a scăzut cu 2 unităţi (16 unităţi). Grafic Distribuţia muzeelor şi colecţiilor publice, după importanţa patrimoniului Inclusiv filialele şi secţiile muzeelor. După aria de acoperire teritorială, după mărimea şi importanţa patrimoniului, în anul 2017 au funcţionat: 51 muzee şi colecţii publice de importanţă naţională (cu 32 filiale şi secţii), 22 muzee şi colecţii publice de importanţă regională (cu 57 filiale şi secţii), 59 muzee şi colecţii publice de importanţă judeţeană (cu 146 filiale şi secţii), 308 muzee şi colecţii publice de importanţă locală (cu 87 filiale şi secţii). În anul 2017, numărul bunurilor culturale (piese de muzeu) a fost de mii exemplare, dintre acestea, mii au fost bunuri culturale şi piese de muzeu, iar 1244 au fost specimene (plante şi animale) din grădinile botanice, zoologice, acvarii şi rezervaţii naturale. În anul 2017, numărul vizitatorilor la muzee şi colecţii publice a fost de mii persoane, în creştere cu 12,3% (1744 mii persoane) faţă de anul precedent. Din totalul vizitatorilor, mii persoane (77,5%) au vizitat muzeele şi monumentele, iar 3588 mii persoane (22,5%) au vizitat grădinile botanice, zoologice, acvariile şi rezervaţiile naturale. Pe regiuni de dezvoltare, în anul 2017 faţă de anul 2016, numărul muzeelor şi al colecţiilor publice (unităţi de bază, filiale şi secţii) care au fost deschise publicului a crescut cu 2 muzee în fiecare din regiunile: Nord-Vest, Centru, Sud-Est şi Bucureşti-Ilfov. În anul 2017, faţă de anul 2016, s-a înregistrat o creştere a numărului de bunuri culturale şi naturale la aproape toate muzeele şi colecţiile publice, cu excepţia regiunii Sud-Vest Oltenia, unde numărul bunurilor culturale înregistrate de muzee şi colecţii publice a scăzut, deoarece au fost scoase din circuitul turistic 10 mii bunuri culturale (-1,9%). 168

170 Grafic Distribuţia bunurilor culturale din muzee şi colecţii publice, pe regiuni de dezvoltare Cea mai semnificativă creştere a numărului de bunuri culturale s-a înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov, unde s-au înregistrat 5034 mii bunuri culturale, cu 1748 mii (53,2%) mai multe bunuri culturale. La nivelul regiunilor de dezvoltare s-au înregistrat creşteri ale numărului de vizitatori în toate regiunile. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în regiunile Centru, cu 415 mii vizitatori (9,7%) şi în Bucureşti-Ilfov, cu 403 mii vizitatori (23,1%). Grafic Distribuţia vizitatorilor la muzee şi colecţii publice, pe regiuni de dezvoltare După forma de proprietate, muzeele şi colecţiile publice (inclusiv filialele şi secţiile acestora) care au funcţionat în anul 2017, au fost proprietate majoritară de stat în proporţie de 87,9% (358 unităţi de bază şi 312 filiale şi secţii). În anul 2017, muzeele şi colecţiile publice din sectorul public deţineau 99,3% (18036 mii) din numărul bunurilor culturale şi naturale. 169

171 Tabel Numărul şi activitatea muzeelor şi colecţiilor publice Tipul de unitate Muzee şi colecţii publice - unităţi - Numărul bunurilor culturale şi naturale - mii bunuri - Vizitatori - mii persoane Total Muzee de artă Muzee de arheologie şi istorie Muzee de ştiinţă şi istorie naturală Muzee de ştiinţă şi tehnică Muzee de etnografie şi antropologie Muzee specializate Muzee generale Alte muzee (mixte) Monumente Grădini botanice, zoologice, acvarii Rezervaţii naturale Inclusiv filialele şi secţiile muzeelor. În anul 2017 s-au organizat 5874 expoziţii (2262 expoziţii permanente şi 3612 expoziţii temporare). Din expoziţiile temporare, un număr de 1950 expoziţii s-au organizat la sediile proprii ale muzeelor, iar 403 au fost expoziţii itinerante în ţară şi în străinătate. Totodată, muzeele au găzduit în sediile proprii un număr de 828 expoziţii temporare, iar colecţiile proprii au fost expuse în 431 expoziţii găzduite de alte muzee (63 expoziţii organizate de muzeele din străinătate şi 368 expoziţii organizate de muzeele din ţară) Instituţii şi companii de spectacole şi concerte Reţeaua instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte a cuprins în anul 2017 un număr de 230 unităţi (160 unităţi de bază şi 70 de secţii), fiind compusă din: 63 de teatre dramatice, 29 de teatre de animaţie, 9 opere, 6 teatre muzicale, de estradă şi de operetă, 24 filarmonici şi orchestre simfonice, 36 ansambluri artistice, 11 orchestre populare, 6 coruri, 25 centre culturale, un circ, 9 formaţii sau trupe de dans şi de divertisment şi 11 alte tipuri de instituţii de companii de spectacole sau concerte (fanfare şi ansambluri artistice care funcţionează independent sau în cadrul centrelor culturale, centrelor judeţene pentru conservarea şi promovarea culturii, caselor municipale de cultură, caselor orăşeneşti de cultură). În anul 2017, cele mai multe reprezentaţii au fost susţinute de teatrele dramatice cu spectacole, urmate de teatrele de animaţie cu 4723 spectacole, iar cele mai puţine reprezentaţii au fost susţinute de circ, cu 67 spectacole. În anul 2017 la spectacolele instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte s-a înregistrat un număr de 6425 mii spectactori şi auditori, mai mult cu 676 mii (11,8%) faţă de anul Cei mai mulţi spectatori au preferat spectacolele susţinute de ansamblurile artistice, trupele de dans şi de divertisment (inclusiv spectacolele fanfarelor şi ansambluri artistice care funcţionează independent sau în cadrul centrelor culturale, centrelor judeţene pentru conservarea şi promovarea culturii, caselor municipale de cultură, caselor orăşeneşti de cultură), 2067 mii persoane (32,2% dintre spectatori) şi cele susţinute de teatrele dramatice, 1978 mii persoane (30,8% dintre spectatori). Cei mai puţini auditori au participat la spectacolele susţinute de coruri, 32 mii persoane (0,5% dintre spectatori). 170

172 Tabelul Numărul şi activitatea instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte Tipul de unitate Instituţii şi companii de spectacole şi concerte - unităţi - Spectacole - număr reprezentaţii - Spectatori - mii persoane - Locuri în sălile proprii - număr locuri Total Teatre dramatice Teatre de animaţie Opere Teatre muzicale, de estradă şi de operetă Filarmonici şi orchestre simfonice Ansambluri artistice, trupe de dans şi de divertisment 2) Orchestre populare Coruri Circ Centre culturale Inclusiv secţii. 2) Începând cu anul 2016, inclusiv fanfarele şi ansamblurile artistice care funcţionează independent sau în cadrul centreleor culturale, centrelor judeţene pentru conservarea şi promovarea culturii, caselor municipale de cultură, caselor orăşeneşti de cultură. Comparativ cu anul 2016, în anul 2017 s-a înregistrat o creştere a numărului de spectatori la spectacolele ansamblurilor artistice, trupelor de dans și trupelor de divertisment, cu 322 mii spectatori (18,5%) şi la spectacolele susţinute de teatre dramatice, cu 298 mii spectatori (17,7%). Teatrele de animaţie, corurile, circul şi centrele culturale au înregistrat, în anul 2017, scăderi ale numărului de spectatori faţă de anul Cele mai mari scăderi ale numărului de spectatori şi auditori s-au înregistrat la spectacolele de circ, cu 115 mii persoane (-67,6%) şi la centrele culturale, cu 23 mii persoane (-7,2%). Comparativ cu anul 2016, pe regiuni de dezvoltare, numărul instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte care au funcţionat în anul 2017 a scăzut în regiunea Centru cu 3 unităţi. Pe regiuni de dezvoltare, se remarcă în anul 2017, ca şi în anul precedent, regiunile Bucureşti-Ilfov în care se regăsesc cele mai multe instituţii şi companii de spectacole sau concerte 19,6% (45 de unităţi), Nord-Vest şi Centru, cu câte 18,7% (43 unităţi), respectiv 18,3% (42 unităţi). Regiunile Bucureşti-Ilfov şi Centru se remarcă şi prin numărul mare de spectacole şi concerte, în aceste regiuni desfăşurându-se peste jumătate dintre reprezentaţiile susţinute la nivel naţional. În anul 2017, s-au înregistrat, în medie, 328 spectatori la instituţiile şi companiile de spectacole şi concerte la 1000 locuitori 22). 22) La calculul indicatorilor s-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor

173 13.4. Producţia, distribuţia şi exploatarea cinematografică În anul 2017, producţia naţională de filme pentru marele ecran a cuprins 41 de filme 18 filme artistice producţie românească (8 filme de lung metraj şi 10 filme de scurt metraj), 10 filme naţionale realizate în coproducţie (9 filme de lung metraj şi un film de scurt metraj), 11 filme documentare şi ştiinţifice (10 filme de lung metraj şi un film de scurt metraj) şi 2 filme de animaţie de scurt metraj. În cinematografe au fost distribuite, în anul 2017, un număr de 443 filme. Dintre acestea 51 filme (11,5%) au fost filme integral naţionale, 16 filme (3,6%) au fost filme naţionale realizate în coproducţie şi 376 filme (84,9%) au fost filme străine. Reţeaua cinematografică existentă în evidenţele Centrului Naţional al Cinematografiei la sfârşitul anului 2017, a cuprins 90 unităţi cinematografice cu bandă normală (89 cinematografe şi o caravană), cu 2 cinematografe mai puţine decât în anul Pe regiuni de dezvoltare, cele mai multe cinematografe sunt în regiunea Bucureşti-Ilfov (16 unităţi), fiind urmată de regiunile Nord-Est (15 unităţi), Sud-Est (12 unităţi), Vest (11 unităţi), regiunile Nord-Vest şi Sud-Vest Oltenia (cu câte 10 unităţi fiecare) şi Sud-Muntenia (cu 9 unităţi). Cele mai puţine cinematografe au funcţionat în regiunea Centru (6 unităţi). În anul 2017 cele 89 de unităţi cinematografice au dispus de 385 săli de spectacole, cele mai multe funcţionând în regiunea Bucureşti-Ilfov (119 săli), iar cele mai puţine în regiunea Centru (25 săli). Tabel Numărul şi activitatea cinematografelor faţă de /- % Cinematografe şi instituţii cinematografice (unităţi) (la sfârşitul anului) ,2 Săli de spectacole (număr săli) ,8 Spectacole (mii reprezentaţii) ,3 Spectatori (mii persoane) ,5 Locuri în sălile cinematografelor (număr locuri) ,7 Inclusiv caravana cinematografică. Sursa: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale Centrul Naţional al Cinematografiei. Proiecţia cinematografică a cuprins 603 mii spectacole cinematografice, din acestea, un număr de 320 spectacole cinematografice au fost distribuite de caravană. Proiecţiile cinematografice au fost vizionate de mii spectatori, în creştere cu 6,5% (843 mii spectatori) faţă de anul Cu ajutorul caravanei, spectacolele au devenit accesibile şi unor zone rurale. Astfel, din totalul spectatorilor, 85 mii spectatori au vizionat spectacole distribuite cu ajutorul caravanei. Grafic Distribuţia numărului de cinematografe, pe regiuni de dezvoltare Exclusiv caravana cinematografică. Sursa: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale Centrul Naţional al Cinematografiei. 172

174 În anul 2017, numărul locurilor în sălile cinematografelor a fost de locuri, în scădere cu 2,7% (-2004 locuri) faţă de anul precedent. Pe regiuni de dezvoltare, cele mai multe locuri în sălile de cinematograf au fost în regiunea Bucureşti-Ilfov, locuri (31,6%), de aproape 6 ori mai multe locuri decât în regiunea Centru, unde s-au înregistrat cele mai puţine locuri în sălile de cinematograf, 3881 locuri (5,4%). A doua regiune din punct de vedere al numărului de locuri în sălile de cinematograf a fost regiunea Sud-Est, cu 9462 locuri (13,1%), fiind urmată de regiunea Nord-Est, cu 9281 locuri (12,9%). În anul 2017 s-a înregistrat o creştere a numărului spectacolelor cinematografice cu 25 mii spectacole mai multe comparativ cu anul 2016 (4,3%) Grafic Distribuţia numărului de spectacole cinematografice, pe regiuni de dezvoltare Exclusiv spectacolele caravanei cinematografice. Sursa: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale Centrul Naţional al Cinematografiei. Numărul mediu de spectatori ce a revenit la un spectacol cinematografic a fost de 23 de persoane, la fel ca şi în anul precedent. Grafic Distribuţia numărului de spectatori, pe regiuni de dezvoltare Exclusiv spectatorii caravanei cinematografice. Sursa: Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale Centrul Naţional al Cinematografiei. 173