Dificultatea tinerilor de a intra pe piața muncii Lector univ. dr. ec Simona Mașcu Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic, UTCB

Transcriere

1 Dificultatea tinerilor de a intra pe piața muncii Lector univ. dr. ec Simona Mașcu Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic, UTCB mascu_simona@yahoo.com REZUMAT Problematica incluziunii sociale a tinerilor a fost prezentă pe agendele politice dintotdeauna, dar a cunoscut o amploare deosebită în ultima perioadă pe fundalul amplificării șomajului. Scopul anchetei efectuate este de a cerceta starea locurilor de muncă a tinerilor din Județul Constanța și de a determina problemele cu care se confruntă tinerii pentru a intra pe piața muncii. Rezultatul acestui studiu ne va oferi o șansă de a cunoaște opțiunile de angajare pentru tineri. Cuvinte cheie: incluziunea socială a tinerilor; ocuparea tinerilor pe sexe și grupe de vârstă; rata de ocupare The difficulty of young people to enter the labor market ABSTRACT The issue of social inclusion of young people has been present on political agendas ever since, but has witnessed a great deal in recent times against the backdrop of rising unemployment. The purpose of the survey is to investigate the employment situation of young people in the county of Constanta and to determine the problems faced by young people in order to enter the labor market. The result of this study will give us a chance to know the employment options for young people. Keywords: social inclusion of young people; employment of young people by gender and age group; employment rate 1. INTRODUCERE Pornind de la premisa că tranziția de la adolescență la maturitate aduce perspectiva independenței sociale și economice, pentru unii tineri, provocarea de a găsi locuri de muncă poate fi descurajatoare, iar incapacitatea de a dovedi că este un membru productiv al societății poate pune în umbră toate celelalte calități și aptitudini. În acest scop, Strategia Europa 2020, stabilită la nivel European, prevede o tematică prioritară cu referire la tineri, intitulată

2 Tineretul în mişcare. Aceasta îşi propune creşterea performanţelor sistemelor de educaţie din statele membre şi facilitarea intrării persoanelor tinere pe piaţa muncii. Şomajul în rândul tinerilor din România înregistrează un trend ascendent, exprimând insuficienţa locurilor de muncă nou create, şi mai ales a locurilor de muncă atractive pentru tineri, ţinând cont de nivelul mai ridicat de pregătire al tinerelor generaţii, precum şi de aşteptările acestora situate la un nivel mult mai ridicat comparativ cu cel al generaţiilor ce şiau petrecut cea mai mare parte a vieţii active în sistemul planificării centralizate, marcat de permanente privaţiuni şi constrângeri. 2. DEFINIREA PRINCIPALELOR CONCEPTE Problematica incluziunii sociale a tinerilor a fost prezentă pe agendele politice dintotdeauna, dar a cunoscut o amploare deosebită în ultima perioadă pe fundalul amplificării șomajului. În context european, din 1988 până în prezent au funcţionat programe specifice cum ar fi Youth for Europe, însă primul document strategic dedicat tinerilor, The White Paper on Youth a fost lansat abia în Acesta propune colaborarea statelor membre ale Uniunii Europene în direcţia prioritizării următoarelor sectoare: participare, informare, voluntariat, înţelegere şi cunoaştere a tinerilor. În perioada , direcţiile de acţiune europene în domeniul tineretului au fost reunite într-un document strategic Tineretul Investiţie şi Capacitare [1]). Strategia vizează politicile legate de tinerii din Europa în ceea ce priveşte educaţia, ocuparea forţei de muncă, incluziunea socială, participarea civică, antreprenoriatul etc. Strategia Europeană pentru Tineret defineşte două mari clase de obiective: pe de o parte asigurarea accesului tinerilor la educaţie şi pe piaţa muncii, iar pe de altă parte, participare civică, incluziune socială şi solidaritate. Cel mai recent document strategic de la nivel european, Europa 2020 îşi propune ca Europa să devină o societatea inclusivă cu o economie durabilă bazată pe cunoaştere şi inovare. Din cele şase obiective principale pe care şi le propune strategia, două se referă la tineri şi vizează reducerea ratei de abandon şcolar de la valoarea actuală de 15% la 10% şi majorarea procentului persoanelor cu vârste cuprinse între 30 şi 34 de ani, cu studii superioare, de la 31% la cel puţin 40%. În România, problemele identificate la nivel de incluziune socială a tinerilor în cadrul Planului Național de Dezvoltare , sunt urmăoarele:

3 o insuficientă dezvoltare şi valorificare a parteneriatelor dintre şcoală şi întreprindere/comunitate locală în fundamentarea planului de învăţământ (curriculei), în activităţile educaţionale şi în dezvoltarea de programe de tranziţie de la şcoală la locul de muncă; absenţa studiilor sistematice de prospectare şi prognozare a pieţei muncii; insuficienta dezvoltare a sistemelor de monitorizare a inserţiei absolvenţilor. Uniunea Europeană prioritizează tinerii și întreg segmentul de tineret, drept pentru care a elaborat în timp mai multe strategii și programe. Dialogul Structurat cu tinerii este unul dintre instrumentele folosite de Comisia Europeană pentru a fi mai aproape de tineri și de nevoile lor. Recomandările și concluziile care vin către Statele Membre, încurajează adesea măsuri clare și de impact care să contribuie la calitatea vieții tinerilor. În România nu au fost identificate prioritățile în domeniul de tineret, nu există o strategie pe termen mediu și lung și nici o recunoaștere clară a rolului și importanței tinerilor în societate. Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii. Rata de activitate reprezintă ponderea populaţiei active din grupa de vârstă x în populaţia totală din aceeaşi grupă de vârstă x. Rata de ocupare reprezintă ponderea populaţiei ocupate din grupa de vârstă x în populaţia totală din aceeaşi grupă de vârstă x. Şomerii, conform definiţiei internaţionale (BIM), sunt persoanele în vârstă de ani care îndeplinesc simultan următoarele 3 condiţii: (i) nu au un loc de muncă; (ii) sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni; (iii) s-au aflat în căutare activă a unui loc de muncă, oricând în decursul ultimelor patru săptămâni. Rata şomajului reprezintă ponderea şomerilor în populaţia activă. Conform comunicatului de presă al Institutului Național de Statistică din 27 septembrie 2017, în trimestrul II 2017 rata de ocupare a populaţiei în vârstă de ani a fost de 70,5%, depășind ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020 cu 0,5 puncte procentuale. Rata de ocupare a tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, a fost de 27,3%.

4 Grafic 2.1 Evoluția ratei de ocupare a populației cuprinse între 15 ani și 65 de ani, pe grupe de vârstă Rata şomajului în trimestrul II 2017 a fost de 4,8%, în scădere faţă de trimestrul anterior (5,5%). Rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (15,4%) în rândul tinerilor (15-24 ani). Grafic 2.2 Rata șomajului pe grupe de vârstă, sexe, medii, în trimestrul II 2017 Distribuția tinerilor angajați în conformitate cu Clasificarea Internațională a statutului profesional (ICSE): a) salariați și lucrători salariați (angajați); b) liber profesioniști cu angajați (angajatori); c) lucrători pe cont propriu; d) lucrător familial neremunerat; e) nu pot fi clasificați după statutul professional. 3. DESIGNUL MICROCERCETĂRII: Scopul studiului: Scopul anchetei efectuate este de a cerceta starea locurilor de muncă a tinerilor din Județul Constanța și de a determina problemele cu care se confruntă tinerii pentru

5 a intra pe piața muncii. Rezultatul acestui studiu ne va oferi o șansă de a cunoaște opțiunile de angajare pentru tineri. a) Eșantionarea Cercetarea a fost efectuată pe un eșantion de 68 de studenți din cadrul Universiății Ovidius Constanța, înscrişi la Facultatea de Științe Economice, Specializările: Marketing anul I (25 studenți) și Contabilitate și Informatică de Gestiune anul I (43 studenți), cu vârste cuprinse între 18 şi 23 ani. b) Metodologia Primul chestionar este conceput pentru a aduna informații generale cu caracter personal (secțiunea 1), familial (secțiunea 2) și educație, activitate în câmpul muncii (secțiunea 3) - de la respondent și apoi informațiile relevante pentru fiecare categorie din care face parte respondentul (angajați sau în afara forței de muncă). Structura și fluxul chestionarelor vor fi prezentate în anexa 1. Chestionarul al doilea, conţine 11 itemi cu răspunsuri dihotomice, DA sau NU. Acest chestionar se completează după primul chestionar descris mai sus, deoarece este necesară testarea îndeplinirii de către respondenți criteriilor de includere în rândul șomerilor (fără muncă, care caută în mod active un loc de muncă și sunt disponibil pentru muncă). Nr.crt. ÎNTREBĂRI DA NU 1 Ți-ai îngheța vreodata studiile pentru a lucra (sau a căuta un loc de muncă) full-time, după care sa-ți reiei studiile? 2 Ai început să cauți deja un loc de muncă? 3 Vrei să muncești sau să ai propria ta afacere? 4 În ultima luna ai făcut vreun pas spre a te angaja sau a pune bazele propriei tale afaceri? 5 Ai lucrat undeva în ultima lună? 6 Dacă ai fi avut posibilitatea să muncești în ultimele 7 zile, ai fi putut? 7 Ai refuzat vreodata vreun loc de muncă? 8 Există vreun nivel minim al salariului lunar sub care n-ai acccepta sa te angajezi? 9 Ai participat până acum la vreun interviu de angajare? 10 Dacă ți s-ar oferi posibilitatea să muncești într-un alt oraș decât acela în care locuieși, ai accepta? 11 Crezi că studiile pe care le-ai urmat te ajută să faci față unui loc de muncă? 3.1 REZULTATE ȘI DISCUȚII

6 3.1.1 Informații personale, mediul de proveniență 1. Studenții chestionați au vârste cuprinse între 18 și 23 de ani, pentru a reflecta cât mai bine situația de ocupare a locurilor de muncă a tinerilor, așa cum este evidențiat în Graficul 3.1 Grafic 3.1 Distribuția studenților chestionați pe grupe de vârstă 2. Distribuţia studenților chestionaţi, pe sexe este următoare: masculin 25%, feminin 75%, după cum arată graficul de mai jos. Grafic 3.2 Distribuţia studenților chestionaţi, pe sexe

7 Grafic 3.3 Distribuția studenților după mediul de proveniența La întrebarea Locuiești în aceeași zonă în care ai crescut?, 72 % au răspuns DA, 28% au răspuns NU, acest lucru reflectând migrația tinerilor în vederea efectuării studiilor Informații despre mediul familial 1. Răspunsurile la întrebarea Locuiești împreună cu familia? au fost majoritare DA, într-un procent de 84%, iar restul de 16% dintre studenți au răspuns că nu locuiesc împreuna cu părinții. 2. Locul de muncă al părinților Din majoritatea răspunsurile date de tinerii chestionați reiese faptul că, atât mama, cât și tata au un loc de muncă. Doar în 12% din cazuri mama este casnică, iar în cazul a 16% dintre studenți, tatăl este pensionar. Nici unul dintre părinții tinerilor chestionați nu este șomer. Părinții celor mai mulți studenți sunt administratori de firmă, într-un procent de 36% Educație, formare și studenți pe piața muncii 1. Încă de la prima întrebare a acestei secțiuni a reieșit foarte clar faptul că cei mai mulți dintre studenți nu au un loc de muncă la care activează în paralel cu studiile universitare de licență. La întrebarea Ai un loc de muncă în care activezi în paralel cu studiile universitare de licență?, 17 persoane au răspuns DA, iar restul de 51 persoane au răspuns NU. Astfel încât, restul întrebărilor din această secțiune C au fost adresate celor 25% din studenți, care au un loc de muncă.

8 2. La întrebarea Care este experința ta profesională pe piața muncii?, cei 17 studenți care au un loc de muncă au dat răspunsurile următoare, așa cum este evidențiat în graficul de mai jos. Grafic 3.3 Locul de muncă al studenților cu un loc de muncă 3. În urma răspunsurilor acordate de tinerii cu un loc de muncă s-a constatat faptul că în cazul tuturor locul de muncă este remunerat. 4. La întrebarea Câte ore pe săptămână muncești? răspunsurile au variat astfel: Grafic 3.4 Ore de muncă pe săptămână ale studenților angajați 5. Răspunsurile la întrebarea 5 din cadrul acestei secțiuni relevă faptul că toți studenții care un loc de muncă au drept principale motivații câștigarea de bani și de experiență în câmpul muncii.

9 4. STUDENȚI ÎN CĂUTAREA UNUI LOC DE MUNCĂ 1. Pe lângă numărul redus de locuri de muncă, o dificultate majoră cu care se confruntă tinerii este reprezentată de inadecvarea pregătirii profesionale cu piaţa muncii. Studiul realizat a arătat că 64% dintre studenţi consideră că în România sunt prea mulţi studenți(20%- foarte mulți, 44%-mulți). Grafic 4.1 În ce măsură ești de acord cu afirmaţia în România sunt prea mulţi studenţi. 2. În ceea ce priveşte obţinerea unui loc de muncă, studiul realizat a arătat că opinia dominantă în rândul tinerilor este că degeaba ai diplome dacă nu ai relaţii (72% sunt de acord în mare şi foarte mare măsură cu această afirmaţie). Grafic 4.2 În ce măsură ești de acord cu afirmaţia Degeaba termini o facultate dacă nu ai relaţii?

10 3. În ceea ce privește viitorul tinerilor care în prezent urmează studiile universitare de licență, majoritatea au răspuns că își propun să-și caute un loc de muncă și, în același timp, săși continue studiile superioare. 4. Indiferent de statutul ocupaţional (angajat/neangajat), în ceea ce priveşte sursele de informare pentru obţinerea unui loc de muncă, tinerii sunt mai degrabă orientaţi în a se descurca singuri (căutare pe internet, ziare, portaluri de joburi, târguri de profil, relaţii/ cunoştinţe sau direct la firma angajatoare) şi mai puţin dispuşi să apeleze la instituţiile de profil/agenţii de plasare a forţei de muncă. Anunț la ziar Tabel 4.1 Surse de informare pentru obținerea unui loc de muncă Pe care din următoarele metode de recrutare a angajaţilor le-aţi utilizat în ultimele şase luni? Recomandarea unui Anunț la Anunț pe Companie prieten/cunoștințe/rude Agenția site-urile specializată locală Internet de în recrutarea pentru specialitate de personal ocuparea forței de muncă Altceva Nu știu/nu răspund 12% 28% 4% 20% 12% 8% 16% b) Întrebările de la 1 la 11 au scopul de a stabili dacă selectivitatea tinerilor în calitate de solicitant pentru un loc de muncă are vreun impact asupra situației lor. Acest chestionar cuprinde întrebările adresate studenților care se referă la detaliile de căutare a locurilor de muncă și percepția tânărului a obstacolelor cu care el / ea se confruntă în a găsi de muncă Nr.crt. ÎNTREBĂRI DA NU 1 Ți-ai îngheța vreodata studiile pentru a lucra (sau a căuta un loc de muncă) 8% 92% full-time, după care sa-ți reiei studiile? 2 Ai început să cauți deja un loc de muncă? 52% 48% 3 Vrei să muncești sau să ai propria ta afacere? 100% 0 4 În ultima luna ai făcut vreun pas spre a te angaja sau a pune bazele propriei 52% 48% tale afaceri? 5 Ai lucrat undeva în ultima lună? 20% 80% 6 Dacă ai fi avut posibilitatea să muncești în ultimele 7 zile, ai fi putut? 68% 32% 7 Ai refuzat vreodata vreun loc de muncă? 48% 52% 8 Există vreun nivel minim al salariului lunar sub care n-ai acccepta sa te 84% 16% angajezi? 9 Ai participat până acum la vreun interviu de angajare? 48% 52% 10 Dacă ți s-ar oferi posibilitatea să muncești într-un alt oraș decât acela în 64% 36% care locuieși, ai accepta? 11 Crezi că studiile pe care le-ai urmat te ajută să faci față unui loc de muncă? 88% 12%

11 CONCLUZII Pentru crearea de locuri de muncă unde tinerii să fie angajaţi pe perioadă nederminată, cea mai bună soluţie ar fi creşterea volumului de investiţii în zonele respective. Pentru aceasta autorităţile ar trebui să se implice în acţiuni de atragere a investitorilor, cum ar fi acordarea de facilităţi fiscale. Peste 52% din studenții intervievați sunt în cautarea unui loc de muncă. 64% din studenți sunt de acord să migreze spre orașele care le oferă un loc de muncă sigur. În ceea ce priveşte obţinerea unui loc de muncă, studiul realizat a arătat că opinia dominantă în rândul tinerilor este că degeaba ai diplome dacă nu ai relaţii (72% sunt de acord în mare şi foarte mare măsură cu această afirmaţie). Proiectul Investiția în tineri, investiția în viitorul nostru! - ID POSDRU/126/5.1/S/ le oferă tinerilor cu vârste între 16 și 24 de ani trei opțiuni în privința viitorului lor traseu profesional: cursuri de formare profesională, stagii de ucenicie sau sprijin pentru înființarea unei afaceri. BIBLIOGRAFIE 1. ANOFM. (2013). Planul Național de Formare Profesională. 2. Blanchflower, D. F. (2000). Youth employment and joblessness in advanced countries. Chicago: The University of Chicago Press. 3. Choudhry, M. M. (2012). Youth unemployment rate and impact of financial crises. International Journal of Manpower, 33(1), Comisia Europeană. (2013). Proiect de raport comun privind ocuparea forței de muncă. Bruxelles. 5. Contini, B. (2010). Youth Employment in Europe: Institutions and Social Capital Explains Better then Mainstream Economics, Discussion Paper (4718). 6. EU Strategy for Youth Investing and Empowering. A renewed open method of coordination to address youth challenges and opportunities 7. Eurostat. (2014, Septembrie). Labour market policy interventions. Preluat de pe ntions 8. International Labour Office, ILO School-to-work transition survey: A methodological guide, Geneva 9. INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ, Ocuparea şi şomajul în trimestrul II 2017 COMUNICAT DE PRESĂ Nr. 240 din 17 septembrie 2017; 10. Sarah Oxenbridge and Justine Evesson, Research Paper, Young people entering work: A review of the research, 2012