RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru Amenajare hidroenergetica pe raul Bratia(1 captare, 1centrala hidroelectrica de mica putere- C.H.E.M.P.

Transcriere

1 RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru Amenajare hidroenergetica pe raul Bratia(1 captare, 1centrala hidroelectrica de mica putere- C.H.E.M.P. si aductiunile aferente), sat Candesti, comuna apartinand S.C. A&T TEAM GREEN ENERGY S.R.L.

2 RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru Amenajare hidroenergetica pe raul Bratia (1captare, 1 centrala hidroelectrica de mica putere- C.H.E.M.P. si aductiunile aferente), sat Candesti, comuna Beneficiar: S.C. A&T TEAM GREEN ENERGY S.R.L. Proiectant: S.C. APOMAR CONSULTING S.R.L. APRILIE 2011

3 CUPRINS 1.INFORMATII GENERALE 1.1.Titularul proiectului 1.2.Autorul atestat al Raportului privind impactul asupra mediului 1.3.Denumirea proiectului 1.4.Descrierea proiectului 1.5.Informatii privind modalitatile pentru conectarea la infrastructura existenta 1.6.Informatii privind resursele folosite 1.7.Informatii privind actele de reglementare 2.DESCRIEREA LUCRARILOR PROIECTATE 2.1 Descrierea obiectivelor componente ale amenajarii Captarea Aductiunea Cladirea centralei 3.SOLUTIA DE ECHIPARE ELECTRICA 4.CARACTERISTICI GENERALE ALE ECHIPAMENTELOR 5.DESCRIEREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE PROCESULUI DE PRODUCTIE 6.DESEURI 7.IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA 7.1.Apa Hidrologia/hidrogeologia Alimentarea cu apa Surse de poluanti pentru ape Prognozarea impactului Masuri de diminuare a impactului 7.2.Aerul Date generale Surse de poluanti Prognozarea impactului Masuri de diminuare a impactului 7.3.Solul Date generale Surse de poluare a solului Prognozarea impactului Masuri de diminuare a impactului

4 7.4. Geologia subsolului Date generale Impactul prognozat Masuri de diminuare a impactului 7.5.Biodiversitatea Date generale Surse de poluare a florei si faunei Impactul prognozat Masuri de diminuare a impactului 7.6.Peisajul Date generale Impactul prognozat Masuri de diminuare a impactului 7.7.Mediul social si economic Date generale Impactul prognozat Masuri de diminuare a impactului 7.8.Conditii culturale si entice, patrimoniul cultural 8.ANALIZA ALTERNATIVELOR 9.MONITORIZAREA 10.SITUATII DE RISC 11.DESCRIEREA DIFICULTATILOR 12.REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC Surse de informare Definitii Anexe

5 RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru Amenajare hidroenergetica pe raul Bratia(1 captare, 1 centrala hidroelectrica de mica putere- C.H.E.M.P. si aductiunile aferente), sat Candesti, comuna Albestii de Muscel, judetul Arges beneficiar S.C. A&T TEAM GREEN ENERGY S.R.L. 1. INFORMATII GENERALE Prezenta lucrare reprezinta raportul privind impactul asupra mediului si a fost elaborat in vederea obtinerii acordului de mediu pentru Amenajare hidroenergetica pe raul Bratia(1 captare, 1 centrala hidroelectrica de mica putere- C.H.E.M.P. si aductiunile aferente),sat Candesti, comuna, apartinand S.C. A&T TEAM GREEN ENERGY S.R.L. Raportul privind impactul asupra mediului a fost elaborat in conformitate cu prevederile Legii nr. 265/2006, pentru aprobarea Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului si Ordinului nr. 863/2002 al MAPM privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului. Activitatea propusa prin proiect nu cade sub incidenta prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin Legea nr. 84/2006. Evaluarea impactului asupra mediului (EIA) este ceruta in toate tarile membre ale UE prin Directiva EC 97/11/1997 care modifica Directiva 85/337/EEC pentru evaluarea efectelor unor proiecte publice si private asupra mediului. EIA urmareste identificarea, descrierea si evaluarea efectelor directe sau indirecte ale proiectului asupra: fiintelor umane, florei si faunei; solului, apei, aerului, climei si peisajului; valorilor materiale si bunurilor culturale; interactiunea intre factorii mentionati mai sus. Ca parte a EIA, detinatorul proiectului va trebui sa ofere o serie de date autoritatilor de reglementare, printre care: descrierea proiectului cuprinzand informatii despre zona, marimea si caracteristicilor proiectului; descrierea masurilor luate pentru a reduce si, daca este posibil, a remedia efectele adverse semnificative ale implementarii proiectului; datele necesare pentru a identifica si pentru a evalua principalele efecte pe care proiectul le-ar putea avea asupra mediului; principalele alternative studiate de proiectant si o indicare a principalelor motive care au condus la varianta aleasa, tinand cont de efectele asupra mediului; un rezumat al informatiilor mentionate mai sus. Toate proiectele cuprinse in Anexa I trebuie supuse unei evaluari de tip EIA, in timp ce pentru proiectele cuprinse în Anexa II, statele membre vor decide unde si cand EIA este necesar, pe baza unor analize de la caz la caz sau la baza unor criterii locale. Anexa I prezinta proiectele care pot avea impact semnificativ asupra mediului, atat ca marime, cat si ca semnificatie, si proiectele care pot fi de importanta regionala sau nationala. Proiectant : APOMAR CONSULTING 1

6 Pentru proiectele din Anexa II decizia necesităţii EIA va fi dependentă de criteriile de selecţie prezentate în Anexa III a directivelor. Sunt de regulă proiecte de semnificaţie redusă. Elementele cheie ale Anexei II sunt: - caracteristicile proiectului; - localizarea proiectului, sensibilitatea mediului din zona de amplasament, potenţial afectată; - caracteristicile impactului potenţial, efectele potenţiale semnificative ale proiectului trebuie considerate funcţie de criteriile stabilite anterior. La elaborarea prezentului raport privind impactul asupra mediului s-au avut in vedere urmatoarele elemente: documentatia tehnica prezentata de beneficiar; documente ale societatii comerciale; informatii si date culese pe teren; date continute in anuare si monografii; literatura de specialitate; legislatia in domeniu. 1.1 TITULARUL PROIECTULUI S.C. A&T TEAM GREEN ENERGY S.R.L., strada Traian nr 30, localitatea Campulung, judetul Arges, CUI RO , J03/944/ , telefon: , reprezentata prin administrator Adrian Cicu. Conform certificatului de inmatriculare seria B nr din , activitatea principala a societatii este - Productia de energie electrica - cod CAEN AUTORUL ATESTAT AL RAPORTULUI PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Prezentul Raport a fost elaborat de S.C. APOMAR CONSULTING 2005 S.R.L. cu sediul in Pitesti, B-dul I.C. Bratianu,nr.49, bl. M1, sc.a,et.1, judetul Arges, detinatoarea certificatului de inregistrare emis de Ministerul Mediului in data de , inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr DENUMIREA PROIECTULUI Amenajare hidroenergetica pe raul Bratia (1 captare, 1 centrala hidroelectrica de mica putere- C.H.E.M.P. si aductiunile aferente) 1.4 DESCRIEREA PROIECTULUI Amplasamentul Microhidrocentrala se va construi pe cursul superior al raului Bratia, pe terasa joasa stabila, ce insoteste raul pe malul drept. Traseul analizat este situat aval de confluenta cu Valea Cernat si se desfasoara pe cursul superior al raului Bratia. Bazin hidrografic: Arges Cod cadastral: X Cursul de apa: raul Bratia, cod cadastral: X Localitatea: Candesti Centrala propusa va valorifica potentialul hidroenergetic al raului Bratia intre cota 1117 mdm, care reprezinta cota coronament a pragului de captare si cota 867 mdm, care reprezinta cota radier centrala. Pozitia microhidrocentralei va fi astfel aleasa incat sa se valorifice micile platouri sau meandre ale raului, sa permita un acces comod pentru intretinere, sa nu afecteze drumul de legatura de pe firul vaii si sa permita un racord facil la linia electrica nationala. Proiectant : APOMAR CONSULTING 2

7 Terenul pe care va fi amplasata amenajarea hidroenergetica Bratia are o suprafata totala de 7000 mp, din care 1750 mp vor fi folositi pentru amplasarea centralei, iar 5250 mp, pentru amplasarea conductei de aductiune (1,5 m x 3500 m). Conform contractului de locatiune (inchirire) teren cu constituirea dreptului de superficie, S.C. A & T TEAM GREEN ENERGY S.R.L. a inchiriat suprafata de 7000 mp de la Obstea Mosnenilor Slaniceni Aninoasa, pe termen de 49 de ani. Acest teren este domeniu public de interes local si national albie minora aflata in administrarea Administratiei Bazinale de Apa Arges Vedea Pitesti. Conform certificatului de urbanism nr. 37/ , terenul este situat in extravilanul comunei Albestii de Muscel. Punctele, in coordonate STEREO 70, din zona centralei, au urmatoarele valori : X Y Centrala Bratia Scopul şi importanţa obiectivului de investiţii Scopul prezentului raport este de a reliefa multiplele avantaje pe care le poate avea infiintarea de unitati producatoare de energie regenerabila, care, intr-un numar suficient de mare, pot contribui decisiv la dezvoltarea Sistemului Electroenergetic National (SEN). Cererea de energie din sectorul surselor regenerabile de producere a energiei electrice este in continua crestere, fiind promovata ca necesitate in scopul reducerii dependentei de sursele primare (petrol, carbune, gaze), care cunoaste o crestere accentuata a preturilor. Pe termen mediu şi lung, conform Master Planului Turismului Argesean, se preconizeaza atat o crestere a ponderii turismului in economia judeţului, precum si o valorificare cat mai eficienta a potentialului energiilor regenerabile (hidro si eoliana) in nordul judetului. Se pune un deosebit accent pe atragerea investitorilor in aceasta zona, pentru a creea conditiile necesare implementarii unui turism viabil in toate cele patru sezoane ale anului (sporturi de iarna, agroturism, cicloturism, drumetii montane, transport pe cablu, servicii de cazare si alimentatie publica etc.). Se estimeaza o crestere de cel putin 15% a numarului de constructii intr-un interval de maxim 8 ani, ceea ce conduce la o justificare in totalitate a investitiei, ea fiind si un bun mijloc de a promova si dezvolta zona. In acelasi timp, tendinta actuala a energeticii, datorata si efectului de sera, este dezvoltarea producerii energiei electrice din surse regenerabile, pentru reducerea noxelor. Apa este cea mai importanta sursa regenerabila de energie. Amenajarea hidroenergetica din prezenta documentatie urmareste crearea unui portofoliu de capacitati de producere a energiei electrice, care valorifica potentialul raului Bratia. Centrala propusa va valorifica potentialul hidroenergetic al raului Bratia intre cota 1117 mdm, care reprezinta cota coronament a pragului de captare, si cota 867 mdm, care reprezinta cota radier centrala. Se considera ca acest proiect este de interes public deosebit, intrucat productia de energie, de cca 4,55 GWh, va contribui la atingerea tintelor nationale, privind ponderea energiei produse din surse regenerabile, conform Legii nr. 220/27 oct si HG 1568/dec Incadrarea lucrărilor in clasa si categoria de importanta conform STAS Conform STAS 4273/83, proiectantul incadreaza lucrarile in clasa a IV-a de importanta, din punct de vedere al apararii impotriva inundatiilor, iar conform STAS 4068/1987, debitul de calcul este cel cu probabilitatea de depasire de 5%, iar debitul de verificare, cel cu probabilitatea de depasire de 1%. Proiectant : APOMAR CONSULTING 3

8 Componentele amenajarii s-au proiectat pentru debite de calcul cu asigurarea de 5% si vor avea urmatoarele caracteristici tehnice: Denumire obiectiv Captare CHEMP Cota captare (mdm) Cota centrala (mdm) Cadere bruta (Hb) (m) Cadere neta (Hn) (m) Aduct. Lung. (m) Aduct. Diam. (mm) Qmediu multianual (mc/s) ,65/0,69 0,449 0,70 Qinstalat (mc/s) 1.5 INFORMATII PRIVIND MODALITATILE PENTRU CONECTAREA LA INFRASTRUCTURA EXISTENTA Accesul catre amenajarea hidroelectrica se face pe drumul DN 73 Campulung Brasov, spre Bughea de Sus, apoi pe DJ 735 si drumul de exploatare existent in zona. 1.6 INFORMATII PRIVIND RESURSELE FOLOSITE Amenajarea hidroelectrica de pe Bratia este amplasata pe un teren cu suprafata de 7000 mp, situat in punctul Bratia Tinosu, in extravilanul comunei Albestii de Muscel. Principalul curs de apa din zona este raul Bratia, care are suprafata bazinului de recepţie de 360 km 2, lungimea de 57 km si debitul de 2,51 m 3 /s. Amenajarea hidroelectrica urmareste crearea unui portofoliu de capacitati de producere a energiei electrice, care valorifica potentialul raului Bratia, fiind posibila livrarea in reteaua nationala a 4555 MWh/an energie electrica, considerata energie verde, adica energie regenerabila nepoluanta. Proiectant : APOMAR CONSULTING 4

9 1.7. INFORMATII PRIVIND ACTELE DE REGLEMENTARE Pentru realizarea investitiei studiate au fost emise urmatoarele documente : Certificat de inregistrare a S.C. A&T TEAM GREEN ENERGY S.R.L., seria B nr emis de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Arges, la data de ; Certificat de urbanism nr. 37 din emis de primaria Albestii de Muscel; Aviz de gospodarire a apelor nr.24/ , emis de Administratia Bazinala de Apa Arges-Vedea. 2. DESCRIEREA LUCRARILOR PROIECTATE 2.1. Descrierea obiectivelor compenente ale amenajarii Amenajarea hidroenergetica este de tip derivatie, de cadere medie, cu functionare prin preluarea si compensarea debitului natural si se va amenaja pe un sector de aproximativ 4 km. Amenajarea va avea urmatoarea componenta: - captarea, menita sa preia apele raului de pe sectorul din amonte - aductiunea, care urmăreste firul văii pana la intrarea in cladirea microhidrocentralei - centrala Captarea Caracteristicile tehnice ale captarii sunt: Caracteristici Cota talveg Cota creasta deversor Debit multianual in sectiunea captarii (mc/s) Debite maxime Q1% (mc/s) Q5% (mc/s) Captare 1113, ,15 0, ,30 Captarea reprezinta unul dintre obiectele foarte importante ale unei amenajari hidroenergetice, indiferent de capacitatea lor sau de raul pe care se afla. De modul in care aceasta va raspunde la conditiile naturale locale si in care asigura accesul apei spre aductiune, depinde productia de energie si veniturile de exploatare. Pentru a raspunde la toate conditiile prezentate mai sus s-a acordat o atentie deosebita alegerii amplasamentului captarii. S-a avut in vedere ca aceasta sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa asigure conditii de executie cat mai usoare, pentru a putea fi realizata la cel mai inalt nivel calitativ si la un cost cat mai redus; - sa prezinte cel mai redus risc de a fi afectat de avalanse, rostogoliri de stanci sau caderi de copaci; - sa ofere conditii cat mai bune de legatura la fundatie, pentru a se putea asigura stabilitatea la toate solicitarile, fara sa impuna costuri deosebit de mari; - sa prezinte suficienta deschidere, pentru a asigura evacuarea debitelor catastrofale la inaltimi mici de apa si in conditii de maxima siguranta pentru constructia captarii, indiferent de momentul cand aceste debite apar si fara sa impuna prezenta permanenta a personalului de exploatare. Prin conceptie, captarea va evacua permanent debitul de servitute, care va fi utilizat si pentru evacuarea eventualelor corpuri solide plutitoare din fata captarii (frunze, crengi uscate, lemne uscate, cutii de plastic etc). In consecinta, toate captarile vor avea o structura similara, numai dimensiunile vor fi diferite, functie de capacitatea de evacuare necesara si de debitul instalat al captarii. Proiectant : APOMAR CONSULTING 5

10 Nivel maxim 1% Nivel normal de retentie Captarea este compusa din: Sectiune transversala prin captare Pragul de captare are drept scop realizarea unei mici acumulari si a unei zone de incetinire a vitezei apei inainte de intrarea in priza. Pe partea prizei va fi prevazuta o clapeta automata, sau mentinuta in pozitie ridicata de o contragreutate. Pragul clapetei defineste astfel nivelul radierului captarii. Deversorul are deschiderea de 15 m si inaltimea de 1,51 m. Pragul este capabil sa tranziteze viitura de dimensionare (Q5%) si viitura de verificare (Q1%), are disipator de energie, cu L = 14,50 m si cu pinten de incastrare in aval. Constructia pragului fix se face din zidarie de piatra, monolitizata cu ciment si nisip la partea centrala si pe deversor. Umplutura cu material de constructie pana la roca de baza de pe malurile captarii se face cu ciment de legatura si apoi zidarie de piatra si ciment intre rosturi. Tot zidarie de piatra se foloseste la protectiile laterale pentru dirijarea apei la nivele catastrofale si prevenirea accesului pesoanelor straine spre apa din fata captarii. In acest fel, se asigura mentinerea cadrului natural al zonei, prin reducerea cantitatii de ciment adus in amplasament, la limita minima determinata de umplerea rosturilor dintre bucatile de piatra disponibile, chiar din zona captarii. Deschiderea clapetei se va acoperi, la cota coronamentului, cu o placa de beton armat pe tot frontul gratarului prizei si clapetei cu contragreutate. In continuarea acestei placi se va realiza un podet de circulatie pietonala peste deschiderile cu deversor fix, asigurand trecerea personalului de exploatare de pe un mal pe altul, in zona captarii. In acest fel se asigura: - protejarea partilor principale ale prizei de eventuale actiuni huliganice ale turistilor, prin aceea ca acestea vor fi ascunse de privirea directa a turistilor, pentru a nu constitui tentatii pentru curiozitatea turistilor. - crearea unei zone de microclimat local pentru admisia apei in gratarul prizei, cu curent permanent de apa, ceea ce va face ca inghetarea apei in fata prizei sa se faca la o temperatura exterioara cu cateva grade sub limita de inghet; - prevenirea blocarii intrarii apei in priza, in cazul aparitiei unui transport masiv de corpuri solide care ar acoperi zona captarii; in acest fel, se va mentine neafectata curgerea apei spre priza. Proiectant : APOMAR CONSULTING 6

11 Priza de apa va fi amplasata pe malul drept si este prevazuta cu o stavila cu actionare automata, care asigura nivelul normal de retentie stabilit si impus pentru intrarea in priza, un gratar fix de protectie, o camera de decantare a materialului solid tarat, un deversor de control al accesului apei spre camera de incarcare. Clapeta cu contragreutate va fi prevazuta la partea superioara cu o fanta de evacuare, calculata astfel incat sa asigure evacuarea permanenta peste clapeta a debitului de servitute de minim 30 l/s. Sunt prevazute constructii si instalatii pentru spalarea frontului de priza. Camera de incarcare este o constructie din beton, de forma dreptunghiulara. In sectiune transversala, camera este delimitata de ziduri de retentie din beton. Camera se va echipa cu vana de inchidere in caz de revizie a aductiunii. Camera de incarcare trebuie sa indeplineasca urmatoarele functii: - la pornirea turbinelor, sa asigure volumul de apa necesar functionarii acestora pe toata perioada de amorsare a debitului pe aductiune, fara ca nivelul apei sa scada sub 1.5 m fata de cota superioara a amprizei centralei; - la oprirea turbinelor, sa asigure volumul de apa transportat pe aductiune, asfel incit nivelul apei sa nu depaseasca creasta descarcatorului lateral, pe toata perioada de oprire a transportului debitului pe aductiune; - sa permita tranzitarea in aval (by pass) a debitului instalat, sau o parte a acestuia, cind se cere acest lucru; - sa permita evacuarea la rau a debitului instalat, ghetii sau plutitorilor, cind se impune acest lucru; - sa prezinte un grad sporit de siguranta in functionare, in conditiile unei exploatari cat mai simple. Datele de baza necesare proiectarii sunt urmatoarele: -regimul de functionare al conductei de aductiune si al turbinelor (a MHC) respective, sectiunile transversale ale acestora; -elemente de amenajare a zonei camerei de incarcare, drum de acces la coronament, platforme tehnologice, lucrari de protectie spre rau, etc. Elementele rezultate (de iesire) sunt urmatoarele: -tipul camerei de incarcare; -marimea si forma camerei de incarcare; -tipul descarcatoarelor de ocolire by pass; -tipul descarcatorului la rau; -amplasarea caminului pentru limigraf, precum si a aparaturii de masura si control; -nivelurile maxime si minime in camera de incarcare, pentru functionarea aductiunii in regim permanent si nepermanent. Camera de incarcare se prevede alaturi de bazinul de decantare (facand corp comun cu bazinul) al camerei de incarcare a aductiunii apei spre turbine. Stavila cu contragreutate asigura in pozitia ridicat retentia apei la nivelul definit ca normal de retentie. Pentru mentinerea permanenta a suprafetei gratarului de intrare sub nivelul apei din fata prizei, se prevede sa fie cota maxima a gratarului cu 0,8 m sub nivelul normal de retentie, in timp ce radierul deversorului spre camera de incarcare va fi cu 0,5 m sub pragul gratarului, asigurand astfel conditia ca materialul transportat prin tarare sa nu intre direct in priza, prin gratar. In acest fel, se asigura: - un strat de apa de protectie in fata gratarului de 0,8 m fata de nivelul normal de retentie. Acesta se considera suficient pentru stratul de gheata ce se poate forma in timpul iernii, dar si pentru protectia gratarului de eventuale corpuri in stare de plutire, transportate de apa raului in perioade normale sau de viitura; Proiectant : APOMAR CONSULTING 7

12 - prevenirea, in orice situatie, a contactului dintre aerul din camera de admisie si aerul de afara. Aceasta cerinta este necesara pentru prevenirea inghetarii apei in camera de admisie in perioada de iarna, cand de regula debitele afluente sunt cele mai mici. Clapeta cu contragreutate are prevazuta la partea superioara o fanta de evacuare similara formei superioare a ibricului de apa. Aceasta fanta este calculata astfel incat sa asigure evacuarea permanenta, peste clapeta, a debitului de servitute de cel putin 30 l/s. In acest fel, toate materialele transportate de apa in stare de plutire (frunze, bucati de lemn, sticle PET, alte corpuri solide aduse de apa sau aruncate de turisti) vor fi antrenate spre aceasta parte, de unde curentul de apa va asigura deversarea lor in scurt timp de la sosire, mentinand frontul gratarului in stare curata. Atunci cand debitele afluente depasesc suma dintre debitul instalat in aductiune si debitul de servitute, se produce deversarea apei peste intreg frontul clapetei. Clapeta este calculata sa stea in pozitia ridicat atata timp cat cresterea debitului nu conduce la un nivel de apa mai mare decat NNR. Eventuale materiale solide de dimensiuni mai mari sunt oprite de la accesul spre priza de gratarul de la intrare. Toate materialele solide ajunse la captare pe timpul viiturilor vor fi antrenate spre aval de curentul de apa care se formeaza pe deschiderea clapetei, in pozitia coborata a acesteia, sau peste crestele fixe ale celor doua deversoare ale pragului. Dupa trecerea viiturii, debitele vor scadea si nu mai sunt capabile sa aduca materiale solide, iar apa devine din ce in ce mai curata. Gratarul de la intrarea in priza va avea lumina intre bare determinata de conditia ca sa fie oprite toate corpurile care s-ar putea bloca la trecerea prin turbina. Dupa gratar, urmeaza o camera de depunere a materialelor in suspensie, ce au trecut de gratar. Aceste materiale vor fi evacuate hidraulic, prin orificiul de spalare echipat cu o vana segment, dispusa la capatul aval al acestuia. Pentru protectia vanei segment impotriva inghetarii si prevenirea manevrarii ei de catre persoane neautorizate, zona acestei vane se va inchide intr-o camera realizata din zidarie de piatra, in care accesul va fi posibil numai cu chei speciale. De regula, vana segment care inchide acest orificiu este in pozitia inchis, dar se poate mentine partial deschisa, atunci cand debitul afluent depaseste debitul de calcul al captarii, pentru a asigura evacuarea materialului solid depus in camera de decantare. Camera de admisie a apei se va asigura impotriva inghetului, prin acoperire, la partea superioara, cu materiale de izolatie termica, ce vor fi la randul lor acoperite cu zidarie de piatra. Se considera ca grosimea totala a zidului camerei de incarcare si a protectiilor termice trebuie sa fie de cel putin 50 cm, atat la suprafata cat si pe partile laterale. Reviziile si reparatiile la clapeta si la priza de apa se vor face prin montarea unui batardou dispus in amonte de deschiderea clapetei. Acest batardou va sta blocat in nise, sub cota coronamentului si va fi protejat fata de privirile turistilor. Manevrarea lui se va face numai in caz de revizii si reparatii la priza, de catre personalul de intretinere. Golirea de fund a captarii se va realiza langa deschiderea clapetei, in pila dintre deversorul fix si clapeta. Aceasta va fi echipata cu o vana segment identica cu vana de spalare a camerei de decantare si va avea frontul de admisie spre deschiderea clapetei, inainte de nisele batardoului de revizie. La intrarea in golirea de fund se va prevede posibilitatea montarii unui batardou din dulapi de lemn, atunci cand vor fi necesare lucrari de revizie la vana golirii de fund. Conducta de aductiune se va racorda la camera de incarcare printr-o gura de admisie de forma hidraulica, menita sa previna intrarea aerului in conducta si sa asigure intrarea fara pierderi de sarcina in conducta. Eventuale bule de aer antrenate spre conducta vor fi colectate pe la partea superioara a conductei, in primii metri de la plecare si vor fi aduse inapoi in camera de incarcare. Tot pe primii metri de la inceperea aductiunii se va prevede o Proiectant : APOMAR CONSULTING 8

13 capcana pentru eventuale pietre intrate pe conducta si o posibilitate de spalare periodica cu ajutorul apei din conducta. La intrarea in conducta de aductiune se prevede un gratar rar pentru protectia intregii aductiuni si a turbinelor impotriva patrunderii accidentale a unor corpuri solide mari. Acest gratar se justifica, deoarece se va prevede o posibilitate de acces a personalului de intretinere in camera de decantare si astfel exista riscul ca de la acesta sa cada in apa corpuri solide ce vor fi atrase la intrarea in conducta de aductiune. Instalatia de masura si teletransmisie a nivelului de retentie de la priza la punctul de exploatare al centralei asigura semnalele de intrare pentru instalatia de reglare automata a debitului turbinat, astfel incat sa se previna patrunderea aerului in conducta de aductiune, la debite afluente mai mici decat debitul turbinat in centrala Aductiunea Traseul conductei de aductiune este aproximativ paralel cu albia raului Bratia. Pe malul drept al albiei raului Bratia este un drum de acces, traseul conductei fiind pe partea dreapta a drumului. Conducta de aductiune, semiingropata sau supraterana, este din tuburi din poliester armat cu fibra de sticla pe portiunea de la captare pana la cca. 300 m amonte de cantonul silvic, iar de aici pana la centrala va fi din tuburi metalice. Diametrul conductei va fi de 0,65/0,69 m. Aductiunea de apa se considera la fel de importanta ca si captarea, pentru eficienta globala a amenajarii. Acestea trebuie sa indeplineasca conditiile stipulate pentru captare, cu exceptia deversarii apelor mari. Se evidentiaza in plus faptul ca aductiunea trebuie sa tina seama de o diversitate mai mare a conditiilor locale intalnite de la captare pana la centrala hidroelectrica respectiva. Pentru aceasta, s-a acordat o atentie deosebita amplasarii conductei de aductiune, astfel ca s-au facut mai multe analize privind traseul acesteia. La definitivarea traseului conductei de aductiune in plan si pe verticala, s-a urmarit ca acesta sa respecte urmatoarele cerinte: - Sa fie cat mai usor de realizat si cat mai sigur din punct de vedere al riscului de deteriorare a conductei, ca urmare a curgerii apei pe rau, sau pe torentii formati in lungul traseului conductei. - Sa fie cat mai aproape de drum, pentru a fi usor de amplasat la executie si controlat in timpul exploatarii; - Sa fie ingropate pe toata lungimea, pentru a fi protejate impotriva loviturilor cauzate de caderea copacilor de pe versanti sau altor obiecte, intre care se afla si vehicúlele sau oamenii care circula pe drumul din apropiere; - Sa prezinte un numar cat mai redus de coturi in plan, iar pe verticala sa fie continuu coboratoare, de la captare pana la centrala; - Se fie protejate, la traversarile de rau, impotriva efectelor distructive ale apelor mari, fara a determina obturarea curgerii sau blocarea trecerii mai departe a materialelor solide aduse de apele mari; in acest sens, s-au preferat marginile aval ale podurilor. Acolo unde acestea nu sunt suficient de solide sau nu ofera o sectiune suficienta de scurgere a apelor mari, se vor prevede sumele necesare pentru consolidare sau pentru controlarea sectiunilor de scurgere pe sub ele. Conducta trebuie sa fie stabila, dar sa permita si scurgerea apelor de infiltratie fara a determina spalarea materialului de umplutura. Din punct de vedere al materialului conductei de aductiune, se precizeaza ca cele mai sigure conditii le prezinta conducta realizata din tola metalica sudata elicoidal. Se precizeaza ca, fata de aceasta alternativa, la aductiunile de apa pentru microhidrocentrale se mai intalnesc urmatoarele materiale: - Conducte din PREMO; - Tuburi din poliester armat cu fibra de sticla; Proiectant : APOMAR CONSULTING 9

14 - Tuburi de polietilena de inalta densitate. Fiecare dintre alternative prezinta, ca si conducta de metal, avantaje si dezavantaje: - Conducta de metal poate sa indeplineasca toate cerintele functionale si de amplasare, numai ca necesita pe total costurile cele mai mari; - Conducta din beton precomprimat centrifugat (PREMO) nu se recomanda pentru cazul de fata, datorita dezavantajelor majore pe care le prezinta, desi este cea mai ieftina; - Conducta de poliester ofera cele mai multe avantaje, numai ca, avand in vedere ca presiunea maxima de lucru a conductelor realizabile pana in prezent este de 32 bari, iar sistemele de etansare trebuie sa fie alese pentru o treapta in plus fata de presiunea conductei, rezulta ca folosirea acestui material se poate face cu atentie si numai pe zona din partea amonte a aductiunilor; - Conducta de polietilena de inalta densitate ofera aceleasi avantaje ca si conductele din ploiester, numai ca procurarea necesita costuri apropiate conductelor de metal. Tinand seama de cele de mai sus, precum si de configuratia terenului pe raul Bratia, se considera ca, in cazul de fata, se recomanda sa se utilizeze tuburi din poliester armat cu fibra de sticla, pe portiunea de la captare pana inainte cu cca 300 m de cantonul silvic, de aici este necesar sa se utilizeze conducte de metal, pentru a rezista la presiunile de calcul necesare. Conductele de metal, desi sunt mai scumpe decat cele din poliester armat cu fibra de sticla sau din polietilena de inalta densitate, au avantajul ca prezinta un grad mai mare de siguranta in exploatare. Pentru prevenirea inghetarii conductelor in perioadele de iarna, se are in vedere ca acestea sa fie ingropate, pe toata lungimea, la adancimea de minim 1 m, masurata la creasta superioara. Zonele in care nu este posibila ingroparea vor fi tratate in mod special, din conditii de protectie termica. Amplasarea in teren a aductiunii se prezinta dupa cum urmeaza: Pozitia conductei in umplutura adiacenta paramentului mal drept Pozitia conductei in umplutura pe teren dechis D/2 2 1 D 2D D D/2 D/ D 3D D 6 D Pozitia conductei in sapatura D/2 D/ D NOTA 1. Pat din piatra asezata manual si presata 2. Strat de beton de egalizare 3. Consolidare cu ciment pe 0.7m la capete si cu nisip in rest 4. Protectie cu nisip 5. Protectie cu piatra asezata manual 6. Protectie din piatra marunta consolidata cu ciment Modalitati de pozare a conductei de aductiune Proiectant : APOMAR CONSULTING 10

15 Conducta a fost dimensionata din punct de vedere hidaulic, astfel incat sa poata tranzita debitele cerute de buna functionare a microhidroagregatelor centralei, cu luarea in considerare a pierderilor de sarcina locale si liniare. Din punct de vedere al rezistentei, grosimea tolei a fost aleasa astfel incat sa poata prelua diferentele de presiune interioara si exterioara la grupele de calcul fundamentale si speciale. La finalul lucrarilor, traseul aductiunii va fi marcat cu borne. In acest fel, se poate defini caderea bruta pe conducta si lungimea acesteia, urmarind traseul adoptat pe langa drumul de acces in zona. Limitele aductiunii C1 MHC Bratia Proiectia lungimii in plan /m/ 3989 Lungimea reala /m/ 4000 Caderea bruta pe conducta /m/ 241 Panta generala pe conducta /%/ 6.04 Cu aceste date se definesc nivelele de retentie la captare precum si nivelul aval la restitutia apei la centrala hidroelectrica. Din conditia de protectie la inundatie a cladirii microhidrocentralei, se are in vedere dispunerea platformei salii masinilor la cota 868 mdm. Se asigura astfel, fata de cota raului chiar in dreptul centralei, o garda de 5 m, ceea ce se considera suficent daca se tine seama de deschiderea mare a vaii pe care se poate scurge viitura. Nivele caracteristice la punctele de captare si la centrala de pe raul Bratia Punctul C1 MHC (aval) NNNR Dimensiunile aductiunii Aductiunea Qi Hbrut Hdimens. i hidr. L aduct. D echivalent /m/ /m3/s/ /m/ /m/ /%/ /m/ Metal Poliester C1-MHC 0, Centrala Locatia centralei hidroelectrice are in vedere ca aceasta sa valorifice optim potentialul hidroenergetic disponibil al raului si sa nu fie expusa inundarii pe timpul apelor catastrofale. Se va urmari ca, beneficiind de situatia locala, centrala se fie in afara privirii turistilor care strabat traseul spre crestele muntilor. Centrala va fi amplasata pe malul drept, la cota radier centrala de 868 mdm, la cca. 5 m deasupra talvegului raului. Cladirea centralei propriu-zise este realizata din beton armat monolit si adaposteste 2 turbine Pelton si 2 generatoare sincrone, precum si instalatiile electrice si mecanice, aferente acestora. Centrala va fi echipata, deasemenea, cu toate instalatiile de control-comanda, astfel incat sa poata functiona fara sa fie nevoie de interventia personalului de exploatare. In varianta de amenajare aleasa, centrala va prelua apa de la captarea principala. Apa pentru functionarea turbinei ajunge la centrala printr-un distribuitor metalic, situat deasupra cotei platformei. Turbina este prevazuta cu vana de inchidere. Aspiratorii metalici Proiectant : APOMAR CONSULTING 11

16 ai turbinei debuseaza in bazinul de linistire, situat in aval de centrala si asigura cota de apa minima din aval pentru functionarea turbinei. Din bazinul de linistire, apa este evacuata in albia raului Bratia, prin 3 conducte. Tot din acest bazin este prevazuta si posibilitatea ca apa sa intre direct intr-o alta conducta, pentru urmatoarea centrala hidroelectrica din aval. Din punct de vedere constructiv, cladirea centralei hidroelectrice va avea urmatoarele parti principale: - Un nivel situat cu cca 0,5 m deasupra liniei medii a terenului adiacent, in care se vor amplasa grupurile hidroenergetice; - Un nivel inferior, unde se va realiza bazinul de colectare a apei de la turbine si care va constitui camera de incarcare pentru conducta ce urmeaza. Acest bazin va fi prevazut cu un deversor de preaplin, peste care apa se scurge la rau in caz ca nu mai este necesara la un alt utilizator din aval. Tot in acest bazin va debusa si o conducta de by-pass al centralei, care va fi folosita in cazul in care grupurile nu pot functiona, dar este necesara apa la consumatorul din aval; - Statia electrica de racord la sistemul energetic national. Aceasta statie este de tip monobloc, pentru a fi protejata impotriva accesului unor persoane neautorizate. - Din punct de vedere al echipamentelor principale, se are in vedere utilizarea a doua grupuri de tip Pelton, diferite din punct de vedere al capacitatii maxime de turbinare. - Caracteristicile principale ale grupurilor au fost determinate pe baza informatiilor din literatura de specialitate, corespunzator parametrilor functionali rezultati din calculele efectuate la capitolele captari si aductiuni. Astfel, au fost determinate: - Tipul turbinelor; - Turatia de functionare a ansambulului turbina-generator; - Diametrul principal al rotorului turbinelor - Dimensiunile de gabarit ale turbinelor si generatoarelor si in consecinta dimensiunile constructive necesare centralei hidrolectrice. Q ic /m 3 /s/ 0.8 Caracteristicile constructive ale centralei Q it Hnet Pi Tip Turatia D. rotor /m 3 /s/ /m/ /kw/ turbina /rpm/ /m/ T1 0, PV T2 0, PV T1+T2 0, S.centr /m2/ L.centr /m/ Cladirea va fi complet inchisa si protejata cu zidarie de piatra, care sa opreasca eventualele persoane, care ajung totusi in zona, sa intre in interior. Centrala va fi securizata cu senzori de proximitate, care vor transmite semnale de avertizare pentru eventualii intrusi si pentru personalul de paza aflat la cladirea centrului de control-comanda a amenajarilor realizate pe acest rau. Cladirea centralei hidroelectrice adaposteste grupurile hidroenergetice si echipamentele auxiliare electromecanice necesare bunei functionari si intretineri, fara sa necesite aducerea altor utilaje in zona. Utilajele vor fi aduse in centrala prin mijloace auto, avand in vedere sa se realizeze si un acces pietonal pana la intrarea in centrala. Pentru interventie in caz de reparatii si intretinere a grupurilor, se are in vedere montarea in fiecare centrala a unor echipamente usoare, capabile sa permita efectuarea tuturor lucrarilor in conditii usoare si sigure. Suprafata disponibila a centralelor trebuie sa asigure numai spatiile necesare demontarii partilor componente ale grupului si accesul in siguranta al personalului de exploatare la fiecare punct de interventie. Constructia centralei din beton armat are, sub nivelul terenului, un bazin care asigura evacuarea debitului uzinat pe doua cai: printr-un deversor de preaplin catre rau; printr-un racord hidraulic spre o viitoare microhidrocentrla ce se va putea realiza ulterior in aval. Proiectant : APOMAR CONSULTING 12

17 Deversorul de preaplin asigura mentinerea nivelului optim de imersie a conului de aspiratie al grupurilor, fara a mai fi nevoie de alte instalatii de control. Cand se va realiza centrala din aval, nivelul de imersie a conului de aspiratie al grupurilor se va controla cu instalatii speciale de control a incarcarii turbinelor, astfel incat sa se mentina nivelul in bazin in limitele prescrise. De la preaplin, apa este condusa la rau printr-un canal de legatura, realizat din trei tevi din poliester inglobate in beton, pana la albia minora a raului. In peretele aval al camerei de incarcare este montata o piesa de racord tip confuzor, similara cu cea de la camera de incarcare a captarii, la care se va lega aductiunea viitoarei centrale hidroelectrice din aval. Intrarea in viitoarea conducta este echipata cu o vana plana comandata manual ce serveste la izolarea acesteia si punerea la uscat a aductiunii, pentru verificari si interventii in caz de avariere a echipamentelor din centrala. 3.SOLUTIA DE ECHIPARE ELECTRICA Centrala va fi echipata cu doua grupuri, de capacitati diferite, pentru a putea valorifica eficient potentialul disponibil pe toata gama de debite afluente la captari. Centrala va fi echipata, deasemenea, cu toate instalatiile de control-comanda, astfel incat sa poata functiona fara sa fie nevoie de interventia personalului de exploatare. Statia electrica de racord la sistemul energetic national este de tip monobloc, pentru a fi protejata impotriva accesului unor persoane neautorizate. Din punct de vedere al echipamentelor principale, se are in vedere utilizarea a doua grupuri de tip Pelton, diferite din punct de vedere al capacitatii maxime de turbinare. 4.CARACTERISTICI GENERALE ALE ECHIPAMENTELOR Caracteristicile principale ale grupurilor au fost determinate pe baza informatiilor din literatura de specialitate, corespunzator parametrilor functionali rezultati din calculele efectuate la capitolele captari si aductiuni. Descrierea soluţiei constructive Pentru executarea lucrarilor cu caracter definitiv ale amenajarii hidroenergetice se executa si o serie de lucrari cu caracter provizoriu, care se vor desfiinta la terminarea lucrarilor de baza. Lucrarile provizorii necesare pentru executia unei amenajari pentru MHC sunt: - Drumuri de acces prin albie sau traversare a albiei (vad) la executarea aductiunii; - Platforma tehnologica de lucru pentru executarea lucrarilor la captare si la cladirea centralei; - Devieri ale cursului de apa de pe un mal pe altul pentru executia lucrarilor la captare pentru protectie impotriva actiunii negative a apei. Drumurile de acces prin albia raului sunt executate din balast, rezultat din saparea senalului de deviere a apei de pe un mal pe celalalt, sau din nivelari de damburi de balast care obtureaza sectiunea de curgere naturala a raului. Balastul se depune de regula in ampriza drumului prin sapare cu escavatorul sau prin impingere cu buldozerul. Acolo unde este cazul drumul se protejeaza cu gabioane lestate cu piatra de rau din zona lucrarilor si se cilindreaza pentru a se asigura stabilitatea utilajelor care trec spre diverse lucrari. Drumul de acces se executa provizoriu si serveste in principal, ca platforma de executie a lucrarilor. De pe rambleul drumului provizoriu se lanseaza cu macaraua sectiunile de aductiune in vederea montarii in pozitie definitiva. Proiectant : APOMAR CONSULTING 13

18 Dupa terminarea lucrarilor de baza sunt prevazute in caietele de sarcini operatii de desfintare a lucrarilor provizorii si aducerea la cadrul natural existent. Platformele tehnologice - se executa in zona captarii si zona de amplasare a cladirii centralei. Tehnologia de executie a acestora este identica cu cea a drumurilor de acces. De pe aceste platforme se executa lucrarile de constructii- montaj prevazute la captare, respectiv la cladirea centralei. Dupa finalizarea lucrarilor de baza la uvrajele amenajarii terasamentele din aceste platforme vor fi indepartate asigurindu-se cel putin sectiunile de curgere existente anterior in regim natural. Devierea de apa este o operatie care se executa la construirea unei centrale hidroenergetice, in urmatoarele cazuri: - la executarea lucrarilor de la captare se executa o deviere a apelor in doua etape (pe un mal si apoi pe celalalt) in vederea relizarii in siguranta a lucrarilor proiectate; - la executarea lucrarilor de la aductiune atunci cind cursul de apa intersecteaza sau se suprapune cu traseul aductiunii ceea ce nu este cazul cu amenajarea raului Bratia deoarece aductiunea este si ramane totdeuna pe malul drept al raului departe de cotele de inundatie; - la executarea lucrarilor de la cladirea centralei, a canalului de fuga si a camerei de incarcare pentru treapta urmatoare. Nici pentru aceste lucrari in cazul MHC Bratia nu va fi nevoie sa se efectueze lucrari specifice devierii apelor. Indepartarea apei din zona de lucru, prin executarea unui senal de deviere are ca scop: - executarea la uscat a lucrarilor prin indepartarea apelor de suprafata si coborarea nivelului hidrostatic; - protejarea lucrarilor in curs de executie, a utilajelor, materialelor, precum si asigurarea securitatii lucratorilor; - asigurarea curgerii naturale a raului, fara a tulbura in mod sistematic apele prin traversarea sau executarea de operatii tehnologice cu utilaje direct in cursul de apa. 5. DESCRIEREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE PROCESULUI DE PRODUCTIE Transformarea energiei primare (obţinută dintr-o sursă naturală de energie) în energie secundară, în urma unui proces industrial, este ireversibilă şi are loc, în funcţie de tipul energiei primare, conform schemei prezentate mai jos. Aceste transformări ale energiei primare în energie electrică au loc în centrala hidroelectrica Bratia, în care energia primară este energia potenţială a apei. Lanţul de transformare a energiei primare în energie electrică Puterea instalata a celor 2 turbine este de 0,486/1,021 MW. Productia de energie anuala, pentru intreaga amenajare a fost estimata la 4555 MWh. Proiectant : APOMAR CONSULTING 14

19 6.DESEURI Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate In perioada de executie Prin H.G. nr. 856/2002 pentru Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase se stabileste obligativitatea pentru agentii economici si pentru orice alti generatori de deseuri, persoane fizice sau juridice de a tine evidenta gestiunii deseurilor. Evidenta gestiunii deseurilor se va tine pe baza Listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase prezentata in Anexa 2 a H.G. 856/2002. Cantitatile de deseuri pot fi apreciate, global, dupa listele cantitatilor de lucrari. Deseurile din constructii se clasifica dupa cum urmeaza: beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice lemn, sticlă şi materiale plastice; amestecuri bituminoase, gudron de huilă şi produse gudronate; metale (inclusiv aliajele lor) pământ (inclusiv excavat din amplasamente contaminate), pietre şi deşeuri de la dragare materiale izolante şi materiale de construcţie cu conţinut de azbest materiale de construcţie pe bază de gips alte deşeuri de la construcţii şi demolări Se vor acumula cantitati importante de uleiuri de motor de la intretinerea utilajelor, piese metalice (piese de schimb de la reparatiile utilajelor), cauciucuri, resturi de betoane si asfalt etc. De asemenea, deseurile menajere sau asimilabile (inclusiv resturi de la prepararea hranei) vor fi generate pe amplasament in perioada de executie, de catre muncitori. Utilajele si mijloacele de transport vor fi aduse pe santier in stare normala de functionare, avand efectuate reviziile tehnice si schimburile de ulei in ateliere specializate. Aceeasi procedura se va aplica si pentru operatiile de intretinere si incarcare acumulatori etc. Vopseaua va fi adusa in recipienti etansi, din care va fi descarcata in utilajele de lucru utilizate. Bidoanele goale vor fi restituite producatorilor. Activitatea de exploatare a amenajarii pentru producerea energiei electrice nu cuprinde in procesul tehnologic folosirea de substante toxice si periculoase. Este dificil de facut o evaluare cantitativa a acestor deseuri, tehnologiile adoptate in perioada de executie fiind prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de deseuri. Cantitatile de deseuri pot fi apreciate, global, dupa listele cantitatilor de lucrari. In perioada de operare Pentru exploatare, sunt necesare doar schimburile de ulei pentru reductoarele de la microhidrocentrala, nefiind nevoie de alte materii prime, materiale, subansamble, substante toxice sau periculoase. Depozitarea controlata a deseurilor rezultate se va face in depozite si pe platforme special amenajate, in containere si recipienti metalici standardizate selectiv pe tipuri, compozitie si mod de valorificare. Modul de gospodarire a deseurilor Proiectant : APOMAR CONSULTING 15

20 Prin modul de gestionare a deseurilor se va urmari reducerea riscurilor pentru mediu si populatie si limitarea cantitatilor de deseuri eliminate prin transportare la depozitul de deseuri. Modul de gospodărire a deşeurilor şi asigurarea condiţiilor de protecţie a mediului Produs Modul de colectare Deseurile menajere Deseuri metalice Deseuri materiale de constructii Deseuri lemn Acumulatori uzati Se propune organizarea unor puncte de colectare prevazute cu containere de tip pubela. Periodic acestea vor fi golite in masinile de salubritate ale unui operator autorizat. Se vor colecta temporar in incinta, pe platforme si/sau in containere specializate. Vor fi valorificate in mod obligatoriu prin unitati specializate de prestari servicii sau eliminate prin internmediul unui operator autorizat. Pentru valorificarea si eliminarea lor se pot propune mai multe metode urmatoarele -Valorificarea locala in pavimentul drumurilor de exploatare; -Depunerea in gropile de imprumut ajunse la cota finala de exploatare; -Utilizarea ca material inert in cadrul depozitelor de deseuri comunale utilizate in zona; Colectarea acestor deseuri va fi efectuata selectiv, ele urmand a fi valorificate in functie de dimensiuni ca accesorii si elemente de sprijin in lucrarile de constructii. Utilizarea ultima va fi ca material combustibil deseu lemnos de catre populatie. Materiale cu potential periculos atat asupra mediului inconjurator cat si a manipulantilor. Vor fi stocate si depozitate corespunzator, sub cheie in vederea valorificarii. Se va pastra o evidenta stricta. Vor fi predate unitatilor de recuperare specializate. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase Substantele toxice si periculoase pot fi: carburanti, lubrefianti si acidul sulfuric (pentru baterii) necesar functionarii utilajelor, precum si vopseaua. In cadrul santierului se vor acumula deseuri specifice activitatii de executie. Se vor acumula cantitati importante de uleiuri de motor de la intretinerea utilajelor, piese metalice (piese de schimb de la reparatiile utilajelor), cauciucuri, resturi de betoane si asfalt etc. In perioada de executie Manipularea, depozitarea, transportul acestor substante chimice, se va face numai cu respectarea fiselor de securitate ale fiecarui produs utilizat si a normelor de protectia muncii. Carburanti Lubrefianti Produs Modul de colectare Depozitarea substantelor inflamabile sau explozive se va face cu respectarea stricta a normelor legale specifice. Se vor pastra in recipienti din plastic si se vor depozita in spatii special amenajate Proiectant : APOMAR CONSULTING 16

21 Produs Vopsele, lacuri, diluanti Modul de colectare Se vor transporta cu cu mijloace care permit neexpunerea produsului la radiatii solare si intemperii si respecta reglementarile in vigoare privind transportul produselor inflamabile. Se vor pastrea in recipiente metalice, marcate cu semne avertizoare; se vor depozita in spatii curate aerisite, sigure, ferite de foc, de radiatii solare si de intemperii. In perioada de operare Pentru exploatare, sunt necesare doar schimburile de ulei pentru reductoarele de la microhidrocentrala, nefiind nevoie de alte materii prime, materiale, subansamble, substante toxice sau periculoase. Depozitarea controlata a deseurilor rezultate se va face in depozite si pe platforme special amenajate, in containere si recipienti metalici standardizate selectiv pe tipuri, compozitie si mod de valorificare. 7.IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA 7.1. APA HIDROLOGIA/HIDROGEOLOGIA Amenajarea hidroenergetica urmeaza sa valorifice potentialul energetic al raului Bratia, intre cotele 1117 mdm si 867 mdm si este situata in bazinul hidrografic al Raului Doamnei. Bazinul hidrografic al Raului Doamnei ocupa o pozitie aproximativ centrala in Carpatii Meridionali, Subcarpatii Getici si Piemontul Getic, iar suprafata bazinului totalizează 1836 km 2, fiind situat in intregime pe teritoriul judetului Arges si reprezentand 15 % din suprafata bazinului Arges. Prin ansamblul particularitatilor sale, intreaga regiune peste care se suprapune bazinul hidrografic studiat dispune de un potential hidrologic insemnat, compus din artere hidrografice cu debit bogat, care formeaza sistemul fluviatil al Argesului. Impreuna cu Raul Targului, Bratia, Bughea si Argeselul, Raul Doamnei formeaza sistemul fluviatil omonim. In bazinul hidrografic al Raului Doamnei se efectueaza masuratori si observatii hidrologice la statiile hidrometrice infiintate in diverse perioade, pe arterele fluviatile: Raul Targului, Bratia, Argeselul si mai recent, pe raul Bughea. Masurarea nivelurilor a debutat ca activitate sistematica imediat dupa anul Principalul curs de apa, raul Bratia, este al doilea afluent ca lungime al Raului Targului (57 km ) si cel mai mare ca suprafata a bazinului de receptie 360 km 2, izvoraste din Masivul Iezer, din caldarea glaciara situata intre Coltii Caprei si Papaul, de la atitudinea de 1160 m si conflueaza cu Raul Targului la 319 m altitudine. Raul Bratia isi colecteaza apele din culmea Iezerul Mic, unde existenta mai multor lacuri face ca acesta, desi are un bazin de colectare relativ mic, sa prezinte un debit minim relativ mare, comparativ cu media bazinelor hidrografice din Romania. Tot aceasta particularitate face ca viiturile pe raul Bratia sa fie mai reduse ca amploare, in comparatie cu celelalte bazine hidrografice apropiate. Iesind din zona montana, raul Bratia primeste afluentul Bratioara (dinspre stanga) si afluentul Rausor (dinspre dreapta) si se indreapta spre sud, unde se varsa in raul Targului. De aici, apele ajung in raul Doamnei, dupa care se scurg in Arges, care reprezinta colectorul principal al bazinului hidrografic. Conform datelor din Anuarul Hidrologic al Romaniei, din punct de vedere meteorologic, zona care face obiectul acestui raport se caracterizeaza prin nivele de precipitatii, cuprinse Proiectant : APOMAR CONSULTING 17

22 intre 1400 mm/an la altitudini de peste 2000 mdm, 1200 mm/an la altitudini de cca 1000 mdm si 800 mm/an la limita localitatii Campulung. Aceasta face ca valoarea scurgerii medii lichide multianuale sa descreasca de la izvoare spre iesirea din zona montana dupa cum urmeaza: - Peste 30 l/s.km 2 in zona varfului Iezerul Mic; - 20 l/s.km 2 la mijlocul zonei montane; - 10 l/s.km 2 la limita iesirii raului in zona Campulung. Dispozitia obiectelor principale ale amenajarii MHC Bratia varianta de baza Analizand, pe baza de documente, dispozitia bazinului hidrografic si, prin vizita in teren, natura geologica a rocilor de la suprafata apei raului Bratia, s-a constatat: -Pentru amplasarea centralei hidroelectrice este o pozitie favorabila la altitudinea de cca 867 mdm, unde este construit un canton silvic; -Pentru amplasarea captarii s-a constatat ca se recomanda o captare principala pe raul Bratia la altitudinea de cca 1117 mdm. -Fata de captarea principala se poate lua in calcul si realizarea a doua captari secundare pe doi afluenti ai raului principal ce vin de pe partea stanga. Dispozitia obiectelor principale ale amenajarii MHC Bratia varianta extinsa Proiectant : APOMAR CONSULTING 18

23 Pentru toate captarile luate in considerare (C1-captare principala, iar C2 si C3 captari secundare) s-a determinat suprafata bazinului de receptie aferent prin planimetrarea imaginii fotogrametrice a zonei. S-au obtinut astfel suprafetele prezentate in tabel pentru captarea luata in considerare. Suprafetele bazinelor de receptie ale captarilor din bazinul hidrografic Bratia Captarea C1 Suprafata bazin receptie /km 2 / Caracteristici geomorfometrice si hidraulice la captarile luate in considerare Captar Supraf Alt. Cota Qmax (m 3 /s) Qmed. lunar minim Qmed. e bazin med. nivel 90% 95% 97% multianual km 2 m mdm 1% 5% l/s l/s l/s l/s C De aici, se observa ca suprafata obtinuta pentru captarea principala este usor mai mare decat cea din studiul INHGA prezentata in primul tabel. Avand in vedere ca debitele din acelasi studiu sunt ceva mai mari decat evaluarile din Anuarul Hidrologic al Romaniei si tinand seama de prezenta mai multor lacuri in zona de izvoare, in calculele ce urmeaza se vor lua in considerare totusi valorile din studiul INHGA pentru captarea principala, iar pentru captarile secundare datele se vor calcula prin reducere cu coeficientul dintre suprafata determinata prin planimetrarea imaginilor fotogrametrice si suprafata din studiul INHGA. Rezultatele care vor fi introduse in calcul mai departe sunt prezentate in tabelul de mai sus. In studiul INHGA se prezinta curba de durata a debitelor medii zilnice la captarea principla C1 determinata prin corelare cu inregistrarile pe perioada si la statia hidrometrica Rausor Pod de pe raul Bratia. Stiut fiind ca din punct de vedere hidrologic o perioada caracteristica se intinde pe sapte ani rezulta ca aceste inregistrari acopera sapte perioade caracteristice. Valorile numerice ale curbei de durata la captarea Bratia P /%/ Q-C1/m 3 /s/ P /%/ Q C1/m 3 /s/ P /%/ Q-C1/m 3 /s/ P /%/ Q-C1/m 3 /s/ Proiectant : APOMAR CONSULTING 19

24 Curba de durata a debitelor medii zilnice la captarile din bazinul Bratia ALIMENTAREA CU APA Alimentarea cu apa potabila Pentru alimentarea cu apa potabila a personalului care va efectua lucrarile de executie se vor asigura bidoane tip Fantana. Pentru asigurarea necesitatilor fiziologice ale salariatilor, la o distanta de minim 30 m, se va construi un WC uscat SURSE DE POLUANTI PENTRU APE In perioada de constructie In perioada de constructie, sursele posibile de poluare a apelor sunt cauzate de executia lucrarilor, traficul de santier, organizarile de santier si activitatea umana. Astfel, principalele surse de poluare a apelor sunt reprezentate de: ape uzate provenite din pierderile tehnologice de la prepararea betoanelor; apele meteorice cazute pe platformele de lucru ale organizarii de santier; scurgerile accidentale de la alimentare cu carburanti si de la intretinere utilajelor si mijloacelor de transport; manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta diverse tipuri de materiale sau a utilajelor in apropierea cursurilor de apa poate conduce la producerea unor deversari accidentale. Activitatea salariaţilor din şantier este la rândul ei generatoare de poluanţi, cu impact asupra apelor, deoarece: - produce deşeuri menajere care, depozitate în locuri necorespunzătoare pot fi antrenate de ape sau pot produce levigat care sa afecteze apa subterană; Proiectant : APOMAR CONSULTING 20

25 - evacuările fecaloid-menajere aferente organizării de şantier, pot şi ele să afecteze apa freatică, dacă grupurile sanitare sunt improvizate. In perioada de exploatare Activitatea de exploatare a centralei hidroenergetice Bratia nu este poluanta pentru apa. Constructiile hidroenergetice se vor asigura la debitul de calcul si de verificare (Q5% si Q 1%). Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier specific santierului, de la manipularea si punerea in opera a materialelor), care ajung direct sau indirect in apele de suprafata sau subterane nu sunt in cantitati importante si nu modifica incadrarea in categorii de calitate a apei. Cantitatile de poluanti care vor ajunge, in mod obisnuit in perioada de executie, in cursurile de apă, nu vor afecta ecosistemele acvatice sau folosintele de apa. Numai prin deversarea accidentala a unor cantitati mari de combustibili, uleiuri sau materiale de constructii s-ar putea produce daune mediului acvatic. In ceea ce priveste posibilitatea de poluare a stratului freatic, se apreciaza ca si aceasta va fi relativ redusa. Se va impune depozitarea carburantilor in rezervoare etanse, intretinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparatii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanti etc ) numai in locurile special amenajate. Pentru apele uzate care vor rezulta de la organizarile de santier se va impune respectarea limitelor de incarcare cu poluanti conform NTPA 001/ în cazul în care acestea se vor evacua după epurare într-un curs de apă. Riscul de impurificare a apelor de suprafaţă şi subterane va fi redus, datorită măsurilor adoptate în proiect de catre antreprenor, in perioada de executie, in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini, si de catre beneficiar, in perioada de exploatare, in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Se apreciaza ca riscul poluarii apelor de suprafata si subterane este aproape nul PROGNOZAREA IMPACTULUI Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier specific santierului, de la manipularea si punerea in opera a materialelor), care ajung direct sau indirect in apele de suprafata sau subterane nu sunt in cantitati importante si nu modifica incadrarea in categorii de calitate a apei. Cantitatile de poluanti, care vor ajunge in mod obisnuit in perioada de executie in cursurile de apă nu vor afecta ecosistemele acvatice sau folosintele de apa. Numai prin deversarea accidentala a unor cantitati mari de combustibili, uleiuri sau materiale de constructii s-ar putea produce daune mediului acvatic. In ceea ce priveste posibilitatea de poluare a stratului freatic, se apreciaza ca si aceasta va fi relativ redusa. Se va impune depozitarea carburantilor in rezervoare etanse, intretinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparatii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanti etc ) numai in locurile special amenajate. Pentru apele uzate care vor rezulta de la organizarile de santier se va impune respectarea limitelor de incarcare cu poluanti conform NTPA 001/ în cazul în care acestea se vor evacua după epurare într-un curs de apă. Riscul de impurificare a apelor de suprafaţă şi subterane va fi redus, datorită măsurilor adoptate în proiect de catre antreprenor, in perioada de executie, in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini, si de catre beneficiar, in perioada de exploatare, in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Se apreciaza ca riscul poluarii apelor de suprafata si subterane este aproape nul. Proiectant : APOMAR CONSULTING 21

26 MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI Este recomandata evitarea amplasarii organizarii de santier in zone cu alunecari de teren sau in imediata apropierea a cursurilor de rauri. Este recomandat ca pe durata desfăşurării lucrărilor de construcţie, sa fie evitate următoarele situaţii: - eliminarea accidentală sau voită de combustibili, uleiuri, chimicale sau alte substanţe rezultate în urma operaţiilor de depozitare sau construcţie; - utilizarea sau depozitarea necontrolată a substanţelor toxice, inflamabile, combustibililor, materialelor necesare în procesul de execuţie pot produce poluarea apelor subterane. - poluări accidentale prin deversarea unor produse (adezivi, vopsele, produse petroliere) direct pe sol; - scăpările accidentale de produse petroliere de la utilajele de construcţie; - spălarea agregatelor, utilajelor de construcţii sau a altor substanţe de către apele de precipitaţii poate constitui o alta sursa de poluare a apelor subterane. Riscul de impurificare a apelor de suprafata si subterane va fi redus datorita masurilor adoptate in proiect de catre antreprenor in perioada de executie, in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini si de catre banaficiar in perioada de exploatare, in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Amenajarea va respecta incadrarea in schema directoare de amenajare si management a bazinului hidrografic, precum si corelarea functionala sub aspect hidrotehnic cu lucrarile existente sau programate in zona. Beneficiarul are obligatia respectarii tuturor conditiilor impuse prin avizul de gospodarire a apelor. 7.2.AERUL DATE GENERALE Din punct de vedere climatic, bazinul hidrografic al Râului Doamnei se situează în aria zonei de climă temperat continentală, insa, prin caracteristicile sale morfometrice, se impun in arealul sau unele diferentieri climatice. Proiectant : APOMAR CONSULTING 22

27 Temperatura aerului, umezeala relativă a aerului, nebulozitatea aerului, durata de strălucire a Soarelui, precipitaţiile atmosferice, stratul de zăpadă, regimul eolian şi tipurile de topoclimate au fost analizate la staţiile meteorologice Fundata, Câmpulung, Curtea de Argeş şi Piteşti în perioada şi Distribuţia spaţială a temperaturii aerului atestă faptul că temperatura medie anuală a aerului creşte de la 4,5 0 C (Fundata) la 9,9 0 C la staţia Piteşti. Temperaturile minime absolute au fost situate între - 21,4 0 C (la staţia meteorologică Fundata, în 27 XII 1996) şi 26,8 0 C (la staţia meteorologică Curtea de Argeş, în 4 II 2001), iar cele maxime absolute 29,5 0 C (la Fundata, înregistrate pe data de 10.VIII.2000) şi + 39,8 0 C (la staţia meteorologică Piteşti, în 3.VII.2000). Preciptaţiile atmosferice în perioada au căzut, în medie 846,2 mm/an la Fundata; 781,9 mm/an la Câmpulung şi respectiv 752 mm/an la Curtea de Argeş, iar cele mai mici la Piteşti de 669 mm. Cantităţile maxime de precipitaţii căzute în 24 de ore. Cele mai mari cantităţi maxime de precipitaţii căzute în 24 de ore sunt specifice intervalului aprilie-august, astfel : 108,3 mm la Fundata (valoare înregistrată în luna iulie), iar cele mai reduse s-au semnalat în sectorul subcarpatic la Câmpulung (72,5 mm), datorită poziţiei de adăpost faţă de masele de aer a depresiunii. Proiectant : APOMAR CONSULTING 23

28 (mm) I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Fundata Câmpulung Curtea de Argeş Piteşti Regimul eolian s-a analizat pe baza datelor privind viteza şi frecvenţa vântului de la staţia meteorologica Fundata, situata pe Culoarul Rucar Bran, fiind cea mai inalta localitate din Romania, la 1360 m. Perioada care s-a luat in calcul este de 10 ani ( ). Pentru aceasta zona, orientarea Culoarului Rucar Bran determina directiile dominante NE, intre 30 si 46%, si SV, cu valori cuprinse intre 23 si 42%, cu mici variatii in cursul anului, legate de centrii barici care actioneaza in zona Carpatilor Meridionali. Intre cele doua directii principale, exista perioade de dominare a directiei, dupa cum urmeaza : iarna, dorsala anticiclonului siberian determina circulatia aerului din NE in tara noastra, iar vara toamna, zonele depresionare, care iau locul acestei dorsale, ce se retrage mult catre rasarit, in Ucraina si Rusia, directia dominanta devenind SV. Celelalte au valori mici, pana la 5%. Calmul atmosferic are frecvente cuprinse intre 14 si 23%, cu valorile cele mai mari vara, iar cele mai mici toamna si primavara, legate de dinamica atmosferei in aceste perioade. Viteza medie este de 3 m/s, cu variatii mici pe percursul unui an (2,3 3,4 m/s). Sunt si situatii cand, datorita gradientilor barici mari, corelati cu configuratia reliefului, pot aparea valori foarte mari ale vitezei vantului pe tot parcursul anului. Vara, prin actiunea fronturilor reci, asociate cu nori de dezvoltare verticala, Cumulonimbus, pot fi fenomene severe de vijelie, grindina, descarcari electrice si ploi torentiale. In timpul vijeliei sau viscolului, vitezele pot atinge 40 m/s, (144 km/h in iunie 2000 si 86 km/h in februarie 1998). Viteza maxima a variat intre 10 si 28 m/s ( km/h) pe tot parcursul anului, valori mai mici fiind in general iarna si primavara, mai mari - vara si toamna. Proiectant : APOMAR CONSULTING 24

29 S.M.Fundata N NE E SE S SV V NV Frecventa % Viteza m/s V NV N NE E SV SE S Frecventa % Viteza m/s SURSE DE POLUANTI In perioada de constructie In perioada de constructie, principalele surse de poluare a aerului sunt reprezentate de: activitatea utilajelor de constructie (decaparea si depozitarea pamantului vegetal, sapaturi si umpluturi, etc ); transportul materialelor, prefabricatelor, personalului; manipularea materialelor; activitatea in statia de preparare a betoanelor de ciment; activitatea din organizarile de santier arderea carburantilor (motorina) in motoarele utilajelor de constructie si vehiculelor grele de transport In perioada de operare In perioada de operare, folosindu-se sursele regenerabile pentru producerea de energie electrica, nu exista emisii poluante. Proiectant : APOMAR CONSULTING 25

30 7.2.3.PROGNOZAREA IMPACTULUI Perioada de constructie este caracterizata de prezenta unor debite masice ale poluantilor mai mari decat in perioada de exploatare. In zona de desfasurare a lucrarilor, repartizarea poluantilor se considera uniforma. Mijloacele de transport sunt surse liniare de poluare. Utilajele, in schimb, se deplaseaza pe distante reduse, in zona fronturilor de lucru. Emisiile cuprind in principal praf de ciment si particule fine din agregatele minerale, utilizate la prepararea betonului. In vederea reducerii emisiilor de particule de la instalatiile de preparare a betoanelor de ciment şi a mixturilor asfaltice, se recomanda utilizarea instalatiilor bazate pe tehnologie moderna, care sunt mai putin poluante. Poluantii posibil a fi emisi in aceasta perioada sunt dati de traficul intern, mici cantitati de oxizi de carbon, oxizi de azot si de sulf, compusi organici volatili, generati de sursele mobile (functionarea autovehiculelor care vor extrage si transporta agregatele minerale). Modul de abordare, privind estimarea emisiilor de la lucrarile de extragere agregate, utilizat si recomandat in tarile dezvoltate (Agentia Europeana de Mediu EEA, Agentia de Protectia Mediului a SUA - USA EPA), se bazeaza pe luarea in considerare a lucrarilor in ansamblu, care se executa pe intreaga arie implicata sau, dupa caz, pe portiuni ale acestei arii. In prezentul raport, luand in considerare tipurile si volumele de lucrari, tipurile de materiale implicate in proces, categoriile de operatii specifice, precum si perioada de execuţie propusa, s-au identificat sursele de poluare a atmosferei si s-a elaborat inventarul emisiilor caracteristice, luand ca baza de timp o ora. Se mentioneaza ca emisiile de poluanti atmosferici, corespunzatoare activitatilor aferente exploatarii de agregate minerale, sunt intermitente. Debitele masice de poluanti, caracteristice etapei de constructie s-au determinat cu: a) Metodologia US EPA/AP-42 (Varianta 8.0, 2000) pentru sursele asociate manevrarii agregatelor minerale; b) Metodologia EEA/EMEP/CORINAIR pentru sursele mobile. Consumurile de carburanti s-au determinat luand in considerare ca lucrarile se vor executa cu utilaje clasice, echipate cu motoare lipsite de sisteme pentru reducerea emisiilor (120 l/zi). Ca urmare, emisiile de poluanti asociate reprezinta valori maxime posibile. Emisii de particule generate de lucrarile de constructie surse nedirijate Debite masice pe spectrul dimensional Nr. Categorie lucrare/operatie (kg/h) crt. d 30 µm d 15 µm d 10 µm d 2,5 µm 1. Sapaturi 32,13 8,82 4,79 3,02 2. Excavare 29,84 5,97 5,04 2,76 3. Incarcare in vehicule 2,87 0,69 0,49 0,04 4. Descarcare din vehicule 26,95 5,74 3,98 2,21 5. Eroziune eoliana 2,62 ND ND ND ND = nu exista factori emisie Emisii de poluanti generate de sursele mobile in perioada de constructie Debite masice (g/h) Sursa Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP NOx CH 4 COV CO N 2 O SO 2 PM 10 [10-3 ][10-3 ][10-3 ][10-3 ][10-3 ][10-3 ][10-3 ] Vehic ule + Utilaje 2842, 21 11, , , 4 48, ,8 223,0 0, ,8 7 2,24 5 4,02 0, , , 23 Proiectant : APOMAR CONSULTING 26

31 Emisii provenite de la gazele de esapament Emisiile in atmosfera, provenite din traficul intern, au urmatoarele caracteristici: - sunt surse nedirijate; - ansamblul surselor liniare formeaza o sursa de suprafata. Deoarece aceste surse nu sunt dirijate, valorile estimate ale emisiilor de poluanti nu pot fi evaluate in raport cu limitele maxime admise de Ord. 462/1993. Prin functionarea motoarelor autovehiculelor, sunt emise urmatoarele gaze: - gaze toxice cu actiune in zona apropiata sursei (CO, hidrocarburi nearse, particule in suspensie, fum, mirosuri); - gaze ce degradeaza atmosfera pe timp indelungat si se disperseaza pe arii intinse (NOx); - gaze cu efect planetar asupra atmosferei (CO 2, NH 4 ), care contribuie la realizarea efectului de sera, fenomen foarte periculos, cu consecinte ingrijoratoare pentru omenire, constand in cresterea temperaturii atmosferice cu 1,5 4,5 0 C, cresterea nivelurilor marilor, desertificarea unor zone de latitudine medie. Protocolul de la Kyoto constituie baza legala, pe plan mondial, pentru procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera (GES). Perioada reprezinta prima perioada de angajament a Protocolului care pentru Romania inseamna o reducere cu 8% fata de anul Activitatea de functionare a diferitelor utilaje necesare aprovizionarii si a mijloacelor de transport din incinta obiectivului, poate modifica pe un areal restrans calitatea aerului, prin emisia de gaze si praf rezultate in urma proceselor ce se desfasoara pe platforma obiectivului. Sursele se zgomot vor fi reprezentate de: In perioada de executie Singurele surse de zgomot sunt reprezentate de utilajele si mijloacele de transport de pe santier. Acestea pot fi grupate dupa cum urmeaza: in fronturile de lucru zgomotul este produs de functionarea utilajelor de constructii specifice lucrarilor (excavari si curatiri in amplasament, realizarea structurii proiectate etc.) la care se adauga aprovizionarea cu materiale; pe traseele din santier si in afara lui, zgomotul este produs de circulatia autovehiculelor care transporta materiale necesare executiei lucrarii. Conditiile de propagare a zgomotelor depind fie de natura utilajelor si de dispunerea lor, fie de factori externi suplimentari cum ar fi: fenomenele meteorologice si in particular: viteza si directia vantului, gradul de temperatura; absorbtia undelor acustice de catre sol, fenomen numit efect de sol ; absorbtia undelor acustice in aer, depinzand de presiune, temperatura umiditate relativa; topografia terenului; vegetatie. Pornind de la valorile nivelurilor de putere acustica ale principalelor utilaje folosite si numarul acestora intr-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot si distantele la care acestea se inregistreaza. Utilajele folosite si puteri acustice asociate: buldozere Lw 115 db(a) incarcatoare Wolla Lw 112 db(a) excavatoare Lw 117 db(a) Proiectant : APOMAR CONSULTING 27

32 screpere Lw 110 db(a) autogredere Lw 112 db(a) compactoare Lw 105 db(a) finisoare Lw 115 db(a) basculante Lw 107 db(a) Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie cu mase proprii mari, prin deplasarile lor sau prin activitatea in punctele de lucru, constituie surse de vibratii. A doua sursa principala de zgomot si vibratii in santier este reprezentata de circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul materialelor (pamant, balast, prefabricate, beton, asfalt etc.) se folosesc basculante/autovehicule grele, cu sarcina cuprinsa intre cateva tone si mai mult de 40 tone. In perioada de operare Zona în care se va realiza lucrarea Amenajare hidroenergetica pe raul Bratia,sat Candesti, comuna este de pădure, impactul asupra aşezărilor umane fiind practic minim. Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor- nu este necesara realizarea unor amenajari specifice impotriva zgomotului si vibratiilor. Nivelul de zgomot şi de vibraţii la limita incintei obiectivului şi la cel mai apropiat receptor protejat- pe baza datelor privind puterile acustice ale surselor de zgomot se estimeaza ca in santier, in zona fronturilor de lucru vor exista niveluri de zgomot de pana la 90 db(a), pentru anumite intervale de timp. Dozele de zgomot nu vor depasi valoarea de 90 db(a), admisa de normele de protectia muncii. Se estimeaza ca zomotul produs in perioada de operare nu va depasi limita admisibila. Din punct de vedere al confortului, nivelurile de acceleratii, in db, trebuie sa fie inferioare valorilor corespunzatoare curbei combinate admisibile de 71 db. Radiaţii Atat in perioada de executie cat si in cea de operare, radiatiile nu constituie o sursa de poluare pentru mediul inconjurator. Atat lucrarile propuse a fi executate, cat si echipamentele folosite la executia lor nu genereaza radiatii. Avand in vedere specificul lucrarilor descrise in raportul de fata, materiale sau utilaje utilizate pentru finalizarea acestora nu pot constitui surse de radiatii. Din acest motiv nu este de asteptat ca pe durata de executie a lucrarilor, in conditii normale de executie sa se produca emisii de radiatii MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI Masurile pentru reducerea emisiilor de poluanti in atmosfera, respectiv, pentru diminuarea impactului acestora asupra calitatii aerului, vor fi caracteristice lucrarilor executate si anume: Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni. Se recomanda ca la lucrari sa se foloseasca numai utilaje si mijloace de transport dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb si foarte putin monoxid de carbon. Pe parcursul desfăşurării lucrării de amenajare se vor monitoriza emisiile de poluanţi din aer (oxizii de sulf, oxizii de azot) provenite de la autovehiculele folosite pentru lucrari si în scopul transportului de materiale, lemn, beton etc. Sursele existente de poluare in zona obiectivului sunt de importanta redusa. Proiectant : APOMAR CONSULTING 28

33 7.3.SOLUL DATE GENERALE Comuna Albestii de Muscel este asezata in nordul Judetului Arges, la aproximativ 8 km de Municipiul Campulung, la poalele masivului Iezer Papusa. Geologic, bazinul hidrografic al Raului Doamnei corespunde la doua unitati tectogenetice principale: Panza Getica si Depresiunea Getica. Panza getica este specifica sectorului superior (carpatic) al bazinului, iar bazinul mijlociu şi inferior al Raului Doamnei, suprapuse zonei subcarpatice si piemontane, corespund Depresiunii Getice. Depresiunea Getica este ce-a de-a doua unitate geologica si corespunde Muscelelor Argesului (din sectorul mijlociu al bazinului) si Gruiurilor Argesului (din sectorul inferior, respectiv zona piemontana). Constitutia heterogena a Depresiunii Getice atesta sedimente mai grosiere, la limita cu sectorul carpatic, si mai fine în zona piemontana, iar stratigrafia depresiunii cuprinde sedimente senoniene, paleogene şi neogene. Cuaternarul este cea mai recenta era geologica si închide evolutia geologica a unitatilor de relief, situate pe teritoriul bazinului hidrografic al Raului Doamnei. Cuaternarul, fiind alcatuit din cele mai tinere formatiuni, care apartine Pleistocenului si Holocenului, prezinta roci cu mobilitate slaba si structura fina, in principal, pietrişuri, nisipuri si depozite loessoide. Conditiile pedogenetice, dar si actiunile omului genereaza in arealul bazinul hidrografic al Raului Doamnei o mare diversitate de tipuri si clase de soluri, aflate in diferite stadii evolutive fiind caracterizate printr-o repartitie diferentiata a claselor si tipurilor de soluri in cele trei sectoare (carpatic, subcarpatic si piemontan) incluzand atat soluri zonale, cat si soluri azonale. Solurile zonale prezintă zonalităţi şi etajări teritoriale, de la nord la sud. Astfel, în zona montană a bazinului sunt caracteristice spodosolurile, umbrisolurile şi molisolurile în arealul pădurilor de conifere, de amestec şi al pajiştilor montane, iar în sectorul subcarpatic al muscelelor şi cel piemontan corespunzătoare pădurilor cu frunze căzătoare şi pajiştile colinare secundare sunt specifice argiluvisolurile şi cambisolurile. Proiectant : APOMAR CONSULTING 29

34 Clasa molisolurilor (S.R.C.S., 1980), numită conform S.R.T.S., 2003 clasa cernisoluri. Reprezentată în principal, prin rendzine acestea se întâlnesc pe culmile sudice ale Făgăraşului, Iezerului şi Păpuşa, din sectorul carpatic, partea de nord-estică a râului Argeşel, dar şi în sectorul subcarpatic al muscelelor. Clasa argilovisolurilor (S.R.C.S., 1980); clasa luvisoluri (S.R.T.S., 2003) este clasa cel mai bine reprezentată în sectorul subcarpatic şi piemontan al bazinului hidrografic al Râului Doamnei şi este constituită din tipurile de soluri brune- roşcate, soluri brune argiloiluviale, soluri brune-luvice, luvisolurile albice, planosolurile. Clasa spodosolurilor (S.R.C.S., 1980); clasa spodisoluri (S.R.T.S., 2003). Cuprinde cele două tipuri de soluri, reprezentate prin solurile brune feriiluviale şi podzolurile. Spodosolurile sunt dominante în sectorul carpatic al bazinului întâlnindu-se pe culmile nordice şi vestice ale munţilor Făgăraş, Iezer şi Păpuşa. Clasa umbrisolurilor (S.R.C.S., 1980; S.R.T.S., 2003), includ solurile humico-silicatice. Solurile umbrice au răspândire destul de restrânsă fiind întâlnite în zona vârfurilor Zârna, Valea Rea, Gălăşescu, Dara, Berivoiu la peste 2000 de metri altitudine. Solurile azonale în bazinul hidrografic studiiat sunt reprezentate printr-o singură clasă, cea a solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate. Clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate. Acestea includ mai multe tipuri de soluri (conform S.R.C.S 1980): litosoluri, regosoluri, protosoluri şi soluri aluviale, erodisoluri, coluvisoluri, soluri desfundate şi protosolul antropic, iar (conform S.R.T.S 2003) s-a separat în două clase protisoluri şi atrisoluri. Caracterul de azonalitate îl constitue faptul că acestea se pot dezvolta în orice sector de pe cursul râului. Proiectant : APOMAR CONSULTING 30

35 7.3.2.SURSE DE POLUARE A SOLURILOR Principalii poluanti ai solului, proveniti din activitatile de constructie, sunt grupati dupa cum urmeaza: poluanti directi, reprezentati in special de pierderile de produse petroliere care apar in timpul alimentarii cu carburanti, a reparatiilor, a functionarii defectuoase a utilajelor, etc. La acestea se adauga pulberile rezultate in procesele de excavare, incarcare, transport, descarcare a pamantului pentru terasamente; depozitarea necontrolată a deşeurilor sau a diverselor materiale de construcţie; poluanti accidentali, rezultati in urma unor deversari accidentale la nivelul zonelor de lucru sau cailor de acces; alte emisii în aer, care în anumite condiţii se pot depune pe suprafaţa solului; mijloacele de transport folosite in activitatea de constructie sunt producatoare de noxe (NOx, CO, SO2, COVNM), particule in suspensie si particule sedimentabile, noxe care prin intermediul mediilor de dispersie, in special prin sedimentarea poluantilor din aer, se pot depune pe suprafata solului si conduce la modificari structurale ale profilului de sol. prin miscarea de tarare a arborilor, scoaterea cioatelor se pot produce degradari ale solului defectiunile tehnice ale utilajelor si mijloacelor de transport folosite in activitatea de constructie, precum si accidentele, pot genera scurgeri de combustibili si ulei care se pot depune pe sol, conducand de asemenea la modificari structurale ale solului deseurile rezultate din procesele tehnologice specifice defrisarii se pot depune si polua solul PROGNOZAREA IMPACTULUI Degradarea solului este privita ca o reducere sau pierdere masurabila a functiilor solului, sau a folosintelor lui, si include toate fenomenele si procesele, care afecteaza negativ capacitatea bioproductiva. Principalul impact asupra solului in perioada de executie este consecinta ocuparii temporare de terenuri pentru drumuri provizorii, platforme, baze de aprovizionare si productie, organizari de santier, halde de deseuri etc. Reconstructia ecologica a zonei este recomandata dupa finalizarea lucrarilor. Activitatile din santier implica manipularea unor cantitati importante de substante poluante pentru sol si subsol. In categoria acestor substante trebuie inclusi carburantii, combustibilii, vopselele, solventii etc MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI Surplusul de material, rămas după constructii, se va transporta in spatiile prestabilite de administratorul zonei, impreuna cu autoritatile locale de mediu (cu participarea primariei localitatii ). Respectarea prevederilor proiectului si monitorizarea din punct de vedere al protectiei mediului constituie obligatia factorilor implicati pentru limitarea efectelor adverse asupra solului si subsolului in perioada executiei obiectivului. In vederea asigurarii criteriilor de performanta pentru calitatea solului si subsolului, trebuie avute in vedere urmatoarele: implementarea tuturor masurilor necesare in vederea monitorizarii si reducerii posibilului impact asupra solului instruirea personalului de pe santier, referitor la procedurile de remediere si management al terenurilor contaminate anterior sau in cazul deversarilor accidentale; Proiectant : APOMAR CONSULTING 31

36 managementul utilizarii si amplasarii materialelor de constructie, pentru evitarea sau diminuarea impactului produs de acestea asupra apelor, aerului, florei si faunei; stabilirea unui numar redus de zone de depozitare a solului excavat, de preferat pe terenuri plate, care nu sunt amplasate in apropierea cursurilor de apa, in zone inundabile sau in zone limitrofe unor copaci. 7.4.GEOLOGIA SUBSOLULUI DATE GENERALE Comuna Albestii de Muscel este asezata in nordul judetului Arges, la poalele masivului Iezer Papusa. Majoritatea rocilor, aflate în compunerea masivului, sunt de formatie foarte veche, unele dintre ele urcand cum este cazul gnaiselor de injectie pana in Proterozoicul superior. În Iezer-Papusa, aceasta din urma roca - formata prin intruziuni magmatice locale si apartinand seriei de Cumpana-Holbav - prezinta o fasie relativ îngusta si care, venind dinspre vest, se apropie oblic de masiv acoperind întregul curs mijlociu al Raului Doamnei. Continuand spre nord-est, aceeasi fasie cladeste turnurile puternic dezgolite ale Coltilor Cremenei si, în parte, ale Coltilor lui Andrei; compune partial culmea de legatura Mezea- Otic, si, traversand Dambovita si creasta principala a muntilor Fagaras, se afunda sub depozitele sedimentare din împrejurimile orasului Codlea. Predominanta si caracteristica însa pentru masiv este seria petrografica de Iezer- Leaota", de varsta mult mai recenta si reprezentand zona de tranzitie catre cristalinul Carpatilor Rasariteni. Compusa din roci mai slab metamorfozate - în principal sisturi sericitoase si cloritoase precum si din unele roci rezultate dintr-un metamorfism mai intens (micasisturi muscovitice si micasisturi cu granati), aceasta serie constituie totodata materialul alcatuitor al crestei Tamasului, precum si soclul, numai în parte vizibil, al impresionantului recif mezozoic, ce este Piatra Craiului. În coltul de sud-vest al ansamblului, adica în tinutul de contact cu masivele de astazi ale Pietrei Craiului si Leaotei, apare la zi o accentuata raspandire de roci sedimentare de varsta jurasica si cretacica, reprezentate îndeosebi prin calcare si conglomerate. Ele prind capetele terminale ale culmilor Draganului (muntele Posada) si Plesei Capitanului (muntele Mateiasu), introducand în peisajul actual o nota de un rar pitoresc, înca putin cunoscut în detaliu si susceptibil sa determine în viitor, pentru întreaga regiune, o puternica dezvoltare sub raportul turistic. De provenienta mai tarzie (a doua jumatate a Neozoicului), calcarele accentuat cochilifere din preajma comunei Albesti, de culoare rosietica sau galbuie, sunt folosite ca o valoroasa piatra de constructie de peste sase secole. În cadrul miscarilor de înaltare, de la începutul erei cuaternare, vechile fagase de apa, ce acopereau zona centrala a masivului, au fost aduse pana la altitudini de m. Pastrand zapada acumulata an dupa an, ele au început sa adaposteasca, în procesul de continua racire a climei, samburele de formare al primilor ghetari. Muscand din marginile înalte ale vechilor platforme, acestia au sapat, în crupele rotunjite ale reliefului, incinte sau grupuri de incinte care, în majoritatea cazurilor, nu reusesc sa-si apropie capetele îndeajuns pentru a aduce volumul bombat al terenului la linia simpla a unor muchii de intersectie. Grupate în peisajul de azi al masivului, la obarsiile fiecareia dintre cele trei mari rauri radiare, vaile glaciare sunt mai dezvoltate în lung numai în bazinul Raului Targului (vaile Iezerului Mare si Mic) si, într-o mai mica masura, la izvoarele Dambovitei (Caldarile Boarcasului), în rest, relieful glaciar este pus în evidenta prin profilul transversal în U", prin alternantele de praguri si trepte, prin depozite morenice si - în caldarile Iezerului Mic si Boarcasului - prin trei locuri glaciare permanente. Simultan - si continuand si astazi, mult timp dupa disparitia scanteietoarelor mase de gheata - o suma de procese, tinand de alternantele de temperatura, de dezagregarea chimica si de actiunea mecanica a vantului si apei, modifica neîncetat relieful, îndeosebi în Proiectant : APOMAR CONSULTING 32

37 zonele înalte, cu pante înclinate si lipsite de învelisul protector al vegetatiei. Dovada imediata a acestor procese sta în îngramadirile de grohotisuri ce îmbraca baza abrupturilor, în culoarele de avalanse si în conurile de aglomerare ale torentilor si vailor tinere cu profil caracteristic în V" ascutit în terenurile predominant calcaroase din zona Satic - Podu- Dambovitei Rucar, eroziunea carstica a dus la formarea de vai seci, pesteri, faleze stîncoase si, îndeosebi, a salbaticelor siruri de chei ce se succed pe cursul montan inferior al Dambovitei IMPACTUL PROGNOZAT In bazinul raului Bratia se pun in evidenta fenomene fizico-geologice active, dupa cum urmeaza: Alunecarile de teren care se produc initial in baza versantilor si se extind treptat spre cote mai inalte, ajungand pana la m deasupra talvegului. Ele sunt produse de eroziunea energica a cursului de apa asupra versantilor, care se suprapune pe un substrat geologic mai slab (deluvii, roci sistuase, roci fisurate-tectonizate, etc.). Alunecarile antreneaza, de pe ambii versanti, volume variabile de teren spre talvegul vaii, avand ca urmare ingustarea talvegului si/sau blocarea drumului de acces. Transportul de material solid - materialul transportat este format din aluviuni grosiere (pietris, bolovanis) si blocuri de piatra care pot atinge chiar un diametru de 2-3m. Fenomenul este activ si dependent de regimul imprevizibil al viiturilor si se manifesta atat pe firul principal al vaii cat si pe afluentii sai. Eroziunea este un fenomen activ care afecteaza in special baza versantilor vaii, in zonele in care terenul este mai slab, dar si taluzul terasei inferioare, care este subminat si se retrage spre versant. Modul de comportare la sapat al terenurilor In conformitate cu normele de deviz T.S. 1981, dupa modul de comportare la sapat, terenurile se incadreaza astfel: - deluviu argilos cu fragmente de roci angulare-coezive- foarte tare (manual) si mecanizat categ. IV cu o greutate volumica KN/m 3 si coeficient de afanare 8-17%. - Aluvionar (pietris, nisip, bolovanis) necoezive foarte tare manual si mecanizat categ. III cu greutate volumetrica 19-22KN/m 3 si coeficient de afanare 8 17%. Roci stancoase (gneise, paragneise, micasisturi, amfibolite) coezive foarte tare (manual) mecanizat categ. IV cu o greutate volumetrica KN/m 3 si coeficient de afanare 25 30% Alcatuirea geologica si morfologica a vaii este, in general, favorabila realizarii obiectivelor proiectate, cu exceptia unor zone instabile (alunecari de teren) de pe traseul conductei, unde sunt necesare lucrari de sprijinire stabilizare/consolidare. Pentru fazele urmatoare de proiectare sunt necesare lucrari geologice-geotehnice de investigatie a zonelor instabile, care pot furniza detalii privind amploarea fenomenului, masurile adecvate de sprijinire a taluzelor si masuri de protectie a conductei si a drumului de acces. Toate aceste fenomene fizico-geologice actuale ar putea afecta in conditii de manifestare extrema, siguranta obiectivelor amenajarii, atat in faza de executie, cat si pe timpul exploatarii MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI Pentru executarea lucrarilor cu caracter definitiv ale amenajarii hidroenergetice se executa si o serie de lucrari cu caracter provizoriu care se vor desfiinta dupa terminarea lucrarilor de baza. Lucrarile provizorii necesare pentru executia unui CHEMP sunt: Proiectant : APOMAR CONSULTING 33

38 - drumuri de acces pe marginea albiei, prin albie sau de traversare a albiei la executarea aductiunii - platforma tehnologica de lucru pentru executia lucrarilor la captare sau cladirea centrala - devieri ale cursului de apa de pe malul drept pe cel stang si invers pentru executia lucrarilor la adapost de actiunea negativa a apei Excavatiile la pragurile de captare se vor efectua in materialul aluvionar, lucrarile fundandu-se in roca de baza, prin eliminarea posibilitatii de infiltrare si antrenare hidraulica a materialului granular aluvial. In toate excavatiile sunt posibile infiltratii insemnate de apa fapt ce impune adoptarea unor taluze si masuri de protectie adecvate precum efectuarea de epuismente cu pompe cu debite mari. Conductele de aductiune a apei se vor amplasa pe cat posibil ingropat in umplutura drumurilor forestiere (ale caror traseu sinuos il vor urmari) la adancimi mai mari decat adancimea maxima de inghet in regiune, cu adoptarea unor masuri de protectie (betonare) si fixare pe roca ferma. Aductiunile se vor realiza prin conducte ingropate la o adancime mai mare decat adancimea maxima de inghet in deluviul de panta, sau pozata aerian pe versanti sau in albia minora acolo unde morfologia si duritatea rocii din structura drumului forestier nu permite efectuarea de excavatii. Conform normativului NP privind intocmirea documentatiilor geotehnice pentru constructii amplasamentele se incadreaza in categoria geotehnica 2, cu risc geotehnic moderat BIODIVERSITATEA DATE GENERALE Zona in care se va realiza lucrarea "Amenajare hidroenergetica pe raul Bratia(1 captare, 1 centrala hidroelectrica de mica putere- C.H.E.M.P. si aductiunile aferente), sat Candesti, comuna, este situata in situl de importanta comunitara ROSCI0258 Vaile Bratiei si Bratioarei. Situl Vaile Bratiei si Bratioarei este situat pe teritoriul judeţului Argeş. Suprafaţa acestui sit este de 347 ha, fiind localizat in : Albestii de Muscel (2%), Berevoiesti (1%), Bughea de Jos (1%). Alte caracteristici ale sitului Situl, format din arborete de anin alb (Alnus incana), este localizat pe versantul sudic al muntilor Fagaras, in extremitatea sudica a Masivului Iezer, in lunca ingusta a raului Bratia (afluent al Raului Doamnei, in amonte de localitatea Candestii de Muscel), la o altitudine de m, pe substrat de roci silicioase, pietrisuri si nisipuri frecvent grosiere, soluri aluviale slab humifere si litice. Viiturile au modificat frecvent albia raului. Versantii care marginesc lunca sunt abrupti (plante mari) si sunt acoperiti preponderent de paduri de fag. Procentul de suprafata din sit, cuprins la categoria alte terenuri, reprezinta prundisuri, poieni, drumuri forestiere, albii si luciu de apa. Situl are in compozitie urmatoarele subparcele silvice (din unitatea de productie V Bratia, Ocolul silvic Aninoasa, Directia silvica Pitesti) : 26A, 27A, 30A, 31C, 35A, 36A, 38A, 39A, 41A, 42A, 43D, 44A, 45A, 48A, 49A, 50A, 71B, 86D, 87B, 88A, 90C, 93A. Gradul de inchiriere al coronamentului este de % (doar in aval, sporadic este de 60% in arborete mai batrane). Calitate si importanta Se remarca structura naturala foarte bine conservata, reprezentata prin : diversitatea mare de varste si dimensiuni (in anumite portiuni se intalnesc trei generatii de anin alb); Proiectant : APOMAR CONSULTING 34

39 prezenta regenerarii naturale a speciei arborescente edificatoare pentru habitat (Arinul alb), atat din lastari, cat si din samanta (in special in portiunile spalate de viituri). Pe langa aninul alb (Alnus incana), apar exemplare batrane de dimensiuni mari de fag (Fagus sylvatica), frasin (fraxinus excelsior) si paltin de munte (Acer pseudoplatanus). Vulnerabilitate Exista semne ale influentei antropice (pasunat, strangerea pietrei si recoltarea pietrisului si nisipului), insa nu intr-o masura care ar influenta stabilitatea ecosistemului. Viiturile violente, caracteristice zonei montane, modifica frecvent structura habitatului. Prezenta regenerarii spciei arborescente edificatore (aninul alb) este redusa deocamdata. In portiunile mature cu arbore rarit, intelenirea solului avanseaza. Desemnarea sitului Situl a fost desemnat in vederea protectiei padurilor de anin alb (Alnus incana) si anin negru (Alnus glutinosa). Tip de proprietate Situl este in intregime proprietate de stat. Proiectant : APOMAR CONSULTING 35

40 Proiectant : APOMAR CONSULTING 36

41 ROSCI0258 Vaile Bratiei si Bratioarei Proiectant : APOMAR CONSULTING 37

42 Identificarea habitatelor s-a facut, în mod obisnuit, prin determinari directe in teren, prin recunoasterea fitocenozelor care le caracterizeazã si anume prin luarea in considerare a speciilor edificatoare (în general dominante) si indicatoare ecologic si/sau cenologic, precum si prin recunoasterea caracteristicilor zonei, în primul rand localizare geografica, altitudine, relief, roca si sol. Limitele habitatelor se stabilesc la schimbarea fitocenozelor si a zonelor care le caracterizeaza. Pozitionarea habitatelor pe harta se face în functie de elementele de orientare de pe harta (culmi, creste, varfuri, abrupturi, ape, curbe de nivel, cote ale terenului, drumuri, localitati, etc.), prin masurarea distantelor si a unghiurilor de la punctele ale caror coordonate sunt cunoscute. Tipuri de habitate prezente in sit Nr.crt. Cod Denumire habitat 1. 91E0* Paduri aluviale cu Alunus glutinosa si Fraxinus excelsior(alno-padion, Alnion incanae, Salicion albae) 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, 0,5 B C B B Salicion albae) R Paduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa Structura: Fitocenoze edificate de specii europene, boreale. Stratul arborilor, compus exclusiv din anin alb (Alnus incana) sau cu putin amestec de molid (Picea abies), brad (Abies alba), fag (Fagus sylvatica), la altitudini mai mici anin negru (Alnus glutinosa) s.a.; are acoperire de % si înaltimi de m la 50 de ani. Stratul arbustilor lipseste sau este slab dezvoltat, compus din Salix triandra, Corylus avellana, Lonicera xylosteum, Prunus padus. Stratul ierburilor si subarbustilor, obisnuit, puternic dezvoltat, dominat de Petasites albus si Telekia speciosa. Valoare conservativã: foarte mare. Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Alnus incana Specii caracteristice: Telekia speciosa. Alte specii importante: Angelica sylvestris, Aegopodium podagraria, Athyrium filix-femina, Carex remota, Cardamine impatiens, Chaerophyllum hirsutum, Circaea lutetiana, Cirsium oleraceum, Dryopteris filix-mas, Glechoma hederacea, Geranium phaeum, Festuca gigantea, Impatiens noli-tangere, Mentha longifolia, Myosotis sylvatica, Matteuccia struthiopteris, Oxalis acetosella, Petasites hybridus, P. kablikianus, Ranunculus repens, Salvia glutinosa, Stachys sylvatica, Stellaria nemorum, Tussilago farfara s.a. Impactul prognozat Un impact direct semnificativ se va resimti numai in faza de executie a lucrarilor, insa acesta va fi redus prin masurile de diminuare a impactului propus si va avea un caracter temporar si local. Un impact indirect se va resimti prin pierderi de habitate cauzate de emanatii de poluanti, zgomot si deranjarea habitatului in etapa de construire. Zona de influenta a proiectului se va afla in afara rutelor principale de migrare care strabat Romania. Pe amplasamentul proiectului nu au fost identificate adaposturi pentru animale. Prin proiect nu se vor schimba semnificativ caracteristicile terenului, suprafetele mici discontinue fiind afectate de investitie. Aceste habitate sunt influentate doar in perioada de construire. Proiectant : APOMAR CONSULTING 38

43 Masuri de diminuare a impactului Prin proiect au fost impuse urmatoarele masuri, in vederea conservarii biodiversitatii: Perioada de construire: - constructorul va delimita zona de lucru pentru a preveni /minimiza distrugerea suprafetelor vegetale; - se interzice afectarea, de catre infrastructura temporara, creata in perioada de realizare a proiectului, a altor suprafete decat cele pentru care a fost intocmit prezentul raport; - suprafetele ocupate de organizarea de santier vor fi reduse la maximum; - se va evita depozitarea direct pe sol a materialelor de constructie si deseurilor, depozitarea temporara a acestora se va face doar dupa ce suprafetele destinate au fost impermeabilizate cu folie de polietilena; - se interzice circulatia autovehiculelor in afara drumurilor trasate pentru functionarea santierului, in scopul minimizarii impactului de orice natura asupra habitatelor si speciilor prezente ; - constructorul se obliga sa foloseasca numai utilaje silentioase pentru a evita disturbarea speciilor de pasari si mamifere aflate in zona; - la finalizarea lucrarilor se recomanda curatirea zonelor adiacente terenului, astfel incat sa nu ramana resturi de materiale de constructii care sa degradeze ecosistemele naturale existente in zona. In vederea realizarii proiectului nu vor fi afectate specii de plante rare sau protejate. Impactul creat in timpul lucrarilor de executie este local si reversibil in timp. Solutiile tehnice si constructive vor fi armonizate cu cadrul natural existent si vor respecta toate normativele si legislatia in vigoare. Specii de amfibieni şi reptile Nr. crt. Denumire specie Cod Natura Bombina variegata Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă) Traieste de preferinta în smârcuri, în ape statatoare, aparând pe maluri dimineata si catre seara. Prin octombrie - noiembrie se ascund în namol sau se îngroapa în pamânt, pentru iernare. Este o specie cu activitate atât diurna cât si nocturna, preponderent acvatica, euritropa. Este sociabila, foarte multi indivizi de vârste diferite putând convietui în balti mici. Amplexus lobar. Reproducerea, de mai multe ori, din aprilie pâna în iunie; la fiecare ponta, femela depune circa 100 de oua, destul de mari, izolat sau în pachete ce cad la fundul apei, unde se lipesc de plante. Uneori când conditiile de mediu si hrana sunt favorabile, femela depune oua de mai multe ori în cursul unei saptamâni. Hrana consta din insecte, viermi, moluste mici, terestre si acvatice. Este o specie rezistenta si longeviva, iar secretia toxica a glandelor dorsale o protejeaza foarte bine de eventualii pradatori. De aceea, aproape orice ochi de apa din cadrul arealului este populat de aceasta Proiectant : APOMAR CONSULTING 39

44 speciae care poate realiza aglomerari impresionante de indivizi în balti mici. Poate rezista si în ecosisteme foarte poluate. Se deplaseaza bine pe uscat putând coloniza rapid noile balti aparute. Este printre primele specii de amfibieni ce ocupa zonele deteriorate în urma activitatilor umane (defrisari, constructii de drumuri, etc.) unde se formeaza balti temporare. Foarte usor de capturat, crescut si reprodus în captivitate, traind uneori pâna la 30 de ani. Nr.crt Specii de pesti Prezent/absent in zona de implementare Eudontomyzon mariae P 2484 Eudontomyzon matlae (chiscar, cicar) Prefera zonele caracteristice scobarului si mrenei. Prin specificul de hrana este animal de prada; ataca de preferinta pestii cu solzi mici (zglavoci, grindei, mrene vinete, pastravi), sugandu-le sangele si carnea. Înoata prin unduirea corpului. Se reproduce prin aprilie-mai. Larvele au forma vermoida si traiesc îngropate în namol, ca si adultii, hranindu-se cu animale mici si resturi organice. Se mentioneaza pentru Moldova din raurile: Risca, Suceava, Moldova, Bistrita, Siret, Prut; pentru Transilvania din Mures, Somes, Crisul Negru, Strei, Olt. Se pescuiec prin rastocirea paraielor sau cu harletul, prin scoaterea namolului pe mal, sau momindu-i cu un peste mort legat cu o sfoara, de care ei se fixeaza SURSE DE POLUARE A FLOREI SI FAUNEI In perioada de executie principalele surse de poluare cu impact negativ asupra mediului sunt: activitatile de santier - ocuparea temporara de terenuri, poluarea potentiala a solului, depozitele temporare de deseuri etc. toate acestea au efecte negative asupra vegetatiei in sensul reducerii suprafetelor vegetale. ocuparea diferitelor suprafeţe de teren cu şantierele propriu-zise, cu organizările de şantier, drumurile de acces sunt activităţi care generează în mod inerent ocuparea habitatelor naturale ale speciilor de plante şi animale native. Acest proces de substituire a elementelor naturale si înlocuire a acestora cu elemente construite este de natură să producă o diminuare a cantităţii de biomasă disponibilă la nivelul zonei analizate.particulele se depun pe părţile aeriene ale plantelor dându-le un aspect şi un colorit specific. dioxidul de sulf concentraţii de SO 2 în aer care să prezinte riscuri de apariţie a stresului chimic pentru vegetaţie pot fi întâlnite pe o distanţă de până la 200 m în jurul organizării de santier. Pentru celelalte activităţi desfăşurate în perioada de execuţie, nu se înregistrează depăşiri ale normelor de protecţie a vegetaţiei, în ceea ce priveşte concentraţia SO 2 în aerul ambiental. metale grele Proiectant : APOMAR CONSULTING 40